Universul - Capitala, august 1946 (Anul 63, nr. 173-198)

1946-08-01 / nr. 173

Anul al 63-lea 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN­O Proprietar: ^„UNIVERSUL“ S.JL înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DISCURSUL D-LUIRIDAULT ..Lunga suferinţă a lumii, aş­teptarea răbdătoare a popoarelor, o oştea celor slabi, imensa spe­­, a oamenilor cu sufletul Simplu şi cu inima dreaptă, se­­îndreaptă astăzi către noi pentru a ne cere să îndepărtăm pentru totdeauna proorocirile rele ale profeţilor nenorocirii şi să adân­cim înţelegerea mutuală în servi­ciul Justiţiei, libertăţii istriei scă­pate de acest flagel numit răz­boi”. Cu aceste cuvinte atât de pline de adevăr şi-a încheiat, d. Bi­­dault, ministrul d® externe al Franţei, discursul de deschidere la conferinţa pentru pace. Franţa este şi ea printre popoarele cari au cunoscut urgia invaziei şi o­­cupaţiei hitleriste şi nu e pentru prima oară că ea se găseşte prin­tre popoarele sincer şi profund convinse de necesitatea înţelege­rii mutuale şi de aşezarea unei lumi scăpate de flagelul războiu­lui. Alegerea, Parisului ca sediu al conferinţei nu e decât un oma­giu legitim, pe deplin meritat, pe care recunoştinţa popoarelor iubitoare de libertate, de justiţie şi de pace îl aduc nobilei Franţe, de unde au pornit de atâtea ori ideile generoase şi principiile cari constituesc şi astăzi temeiul vieţii internaţionale şi chezăşia armoniei sociale. D. Bidau­lt a enunţat în discur­sul său principiile cari vor că­lăuzi aceasta a doua conferinţă pentru pacea lumii, care are loc în capitala Franţei. In primul rând ministrul de exterene al Franţei a ţinut să precizeze că cele mai largi discuţii vor fi ad­mise la această conferinţă şi că „stabilirea definitivă a proecte­­lor­ tratatelor va ave® loe numai după ce se va fi asigurat reco­mandărilor conferinţei deplină considerare”. Cu alte cuvinte, nu va fi o simplă discuţie academică, conferinţa celor 21 de naţiuni, nu a fost convocată numai pentru a fi un prilej de dueluri oratorice pentru probleme a căror soluţio­nare este de mai înainte hotă­râtă. Recomandările delegaţilor vor fi ascultate, examinate cu­ toată atenţiunea: li se va acorda ,,o deplină considerare”. Şi n’a surprins pe nimeni că Franţa este printre puterile cari susţin liber­tatea discuţiei. ,,Guvernul francez — a spus d. Ridault — a susţinut şi susţine mai mult decât ori­când, că discuţia liberă este e­­senţială, discuţia care să permită tuturor părerilor de a se face au­zite”. Nu se mai poate concepe azi o aşezare internaţională al cărei principal obiectiv este se­curitatea şi Pacea generală prin colaborare, fără ca hotărârile ce se iau în această privinţă să nu fie cu asentimentul liber expri­mat al tuturor partenerilor, al tuturor celor cari înţeleg să-şi lege existenţa de acest co­mun obiectiv. După cum a spus mi­nistrul de externe al Franţei, „regula fundamentală a democra­ţiei este că hotărîrea are o va­loare numai atunci când a fost în prealabil dezbătută la lumina zi­lei de către reprezentanţii tutu­ror celor interesaţi şi când pri­meşte adeziunea sinceră a celor cari sunt chemaţi a lua răspun­derea şi a asuma consecinţele”. Omenirea a făcut dureroasa ex­perienţă a hotărîrilor luate cu uşile închise, ea a cunoscut con­secinţele funeste ale nelegiuite­lor ,,dictate”, ea a trăit toată gama acelei poliţiei internaţio­nale de dominaţiune şi de co­mandă care a evoluat deja o di­plomaţie secretă şi de culise, până la odioasa dictatură hiitle­­ristă. O adevărată democraţie in­ternaţională nu va putea fi te­meinic aşezată decât atunci când răspunderile fiecăruia, vor fi asu­mate în cunoştinţa tuturor con­secinţelor lor şi când participa­rea tuturor va fi rezultatul unei sincere şi totale adeziuni. Un alt principiu enunţat de d. Ridault este necesitatea ca înţe­legerea internaţională care a fost alcătuită, să fie completată „prin admiterea în acest concert al na­ţiunilor şi a celor absente, mai ales cel din Europa, imediat ce acestea vor trăi conform libertă­ţilor”. Exprimarea acestei păreri co­respunde în totul dorinţei şi efor­turilor româneşti Poporul român, a cărui struc­tură sufletească este atât de aproape de acea a poporului francez, aşteaptă cu nerăbdare ceasul când i se va recunoaşte dreptul de a-şi lua locul în orga­nizaţia Naţiunilor Unite şi de a putea astfel aduce contribuţia sincerei lui dragoste de pace şi a sincerei lui convingeri că nu­mai prin democraţie şi libertate se poate asigura propăşirea ome­­nirei. Ministrul de externe al Fran­ţei n’a tăgăduit nici complexita­tea, nici dificultatea problemelor care vor fi aduse la discuţia de­legaţilor celor 21 de naţiuni. Dar nu e vorba de a se găsi acestor probleme soluţiuni perfecte. Per­fecţiunea nu este un atribut con­diţional al aşezărilor omeneşti. Dar a adăugat d. Brdw.lt „dacă nu soluţiuni perfecte, cel puţin soluţiuni raţionale care să nu fie potrivnice nici justiţiei şi nici onoarea”. Iată condiţiuni într’adevăr e­­senţiale ale existenţei ori­cărui popor. Justiţia şi onoarea sunt şi rămân factori dinamici ai vie­ţii naţionale şi tot ele sunt ele­mentele constitutive ale colaboră­rii internaţionale. Nici un popor, mare sau mic, nu poate trăi fără justiţie şi onoare, după cum nu poate trăi fără libertate şi nu se poate cere nici unui popor să-şi asume răspunderi şi să participe cu sinceritate şi realitate la o colaborare internaţională dacă i-a fost refuza­tă justiţia şi dacă nu i-a fost respectată onoarea. Şi este tot atât de adevărat că a le pretinde pentru sine înseam­nă a le recunoaşte şi a le res­pecta celorlalţi. Discursul de deschidere rostit de d. Ridault a situat de la înce­put lucrările conferinţei în ca­drul moral care să-i asigure în­crederea tuturor şi să dea speran­ţelor generale încurajarea nece­sară. I. P. TRATATUL DE PACE CU ROMANIA Frontierele României. — Forţa armată şi aviaţia. — Cooperarea cu marii aliaţi. — Plata reparaţiilor Agenţia „Rador” ne-a trans­mis ori textul proectului de tratat de pace întocmit de cei patru miniştri de externe şi prezentat discuţiilor conferin­ţei întrunite actualmente la Paris. Textul cuprinde un pream­bul şi trei părţi cuprinzând diverse clauze. în preambul, după ce se con­stată atât participarea Româ­niei la război alături de Ger­mania cât şi retragerea ei din rândul sateliţilor, acţionând activ la lupta împotriva pute­rilor Axei, se precizează că U­­R. S. S., Anglia, Statele Unite, Australia, Bielorusia, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zee­­landa, Ucraina şi Uniunea Sudafricană au căzut de acord să declare încetarea stării de război-Frontierele României vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare, care va fi cea existentă la 1 ianuarie 1938. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 Iunie 1940 și acordul so­vieto cehoslovac din 29 Iunie 1945. CLAUZE POLITICE Intre clauzele politice sunt aceea privitoare la asigurarea folosirii drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, libertatea de ex­primare, a presei şi publicaţii­lor, libertatea cultelor, a opi­niilor politice şi a dreptului de întrunire tuturor persoane­lor sub jurisdicţie română fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie­ Alte clauze politice sunt: eliberarea deţinuţilor cari au cun­tat alături de Naţiunile U­­nite, dizolvarea organizaţiilor tip fascist, arestarea crimina­lilor de război, etc. România va recunoaşte tra­­­VC­tatele de pace încheiate de puterile aliate cu Italia, Un­garia, Bulgaria şi Finlanda, precum şi acordurile referi­toare la Austria, Germania şi Japonia.­­ CLAUZE MILITARE In partea a treia sunt cu­­r­prinse clauze referitoare la na­vigaţie, armată şi aeronautică, care vor fi restrânse la apă­rarea locală a frontierelor-România se angajează să coopereze deplin cu Naţiunile Unite *p­re a garanta că Ger­mania nu va putea întreprinde nici o acţiune în legătură cu reînarmarea în afara teritorii­lor Germane.­­ claiwa naviis, UPS? tară sau aeronatutică va ră­mâne în vigoare până în mo­mentul modificării sale în total sau în parte printr’un acord între puterile aliate şi România sau mai înainte ca România să devină membră a Naţiunilor Unite printr’un acord între Consiliul de secu­ritate şi România. , Prizonierii de război români vor fi repatriaţi cât mai cu­rând posibil în virtutea acor­dului care va fi încheiat cu România de către puterile in­teresate. ALTE CLAUZE Partea a patra a tratatului priveşte retragerea trupelor aliate din România, cari vor părăsi ţara în răstimp de 90 zile de la intrarea în vigoare a tratatului, cu dreptul pentru Uniunea Sovietelor de a păs­tra pe teritoriul român forţele necesare pentru menţinerea liniei de com­unicaţie a Arma­tei Roşii cu zona sovietică de ocupaţie din Austria-România va îndemniza Uni­unea Sovietelor de pierderile pricinuite prin operaţiile mili­tare şi prin ocupaţia de către România a teritoriilor sovie­tice, dar reparaţiile vor fi e­­fectuate numai în parte şi a­­nume pentru o valoare de 300.000.000 dolari americani, plătibili în 8 ani, cu începere de la 12 Septembrie 1944, în natură (produse petrolifere, cereale, lemnărie, vase de mare şi vase fluviale, maşini diverse). România va restitui bunu­rile luate din teritoriile Naţi­unilor Unite­ Ultimele articole cuprind p-­opunerile delegaţiilor refe­ritoare la modalitatea despă­gubirii persoanelor lezate. CONSILIUL SUPERIOR ECONOMIC se întruneşte astăzi Se va examina noul regim al pâinii Astăzi la ora 5 d. a. se în­truneşte consiliul superior eco­nomic, care va examina propu­nerile comisiei interdepartamen­tale privitoare la noul regim al pâinii. Am anunţat la vreme că s a propus un regim unitar pe toată ţara, atât in ceea ce pri­veşte greuitaatea, cu un spor de 50 gr. peste raţia actuală, cât şi calitatea pâinii. Pentru salariaţi s-a propus preţul de până acum. rin ON IN LOMBARDIA Roma­, 30 (Rador). — Unu­l di­ntre cele mai violente ciclo­­nuri din câte se cunosc în is­­toria Italiei, a „măturat" Luni oraşele Bergamo şi Brescia, din Lombardia, distrugând case, desrădăcinând pomii. Sunt trei victime şi 10 oa­meni sunt daţi dispăruţi. Centrul ciclonului pare să fi fost situat în jurul lacului Isac, ale cărui împrejurimi au fost complet devastate. ERI, 61 DE GRADE Valul de căldură a sporit în intensitate. Astfel, la Bucureşti Băneasa la umbră 38« iar pe sol 61°. In ţară căldura a fost în unele localităţi mai accentuată şi anu­me: la Caracal 40« la umbră, la Târgovişte, Tecuci, Petroşani 39° la umbră. In restul ţării temperatura a variat între 36—370 la umbră. Precipitaţiuni slabe în Mol­dova. TIMPUL, PROBABIL ASTAZI Presiunea atmosferică în uşoa­ră scădere cu 1—2 mm. Timpul frumos cu cerul parţial acoperit. Vântul va predomina in Est şi Sud-Est cu 19—20 km­. pe oră, parţial, în Ardeal şi regiunile muntoase. Localurile de consum din localităţile balneare se vor închide la orele 24 Ministerul afacerilor interne constatând că restaurantele şi lo­­căiturile de consumaţie din staţiu­nile ba­lneo - climaterice s’au­ transformat in localuri de risipă şi sfidare a celor cari muncesc, a hotărit ca toate aceste localuri să închidă la orele 24. Contravenienţii — patroni şi clienţi — vor fi sancţionaţi con­form legii. Măsura se va aplica începând 191­6. WMfj&ts- 1 200 LEI Taxa poștală plătită In numerar conform apMrt&rii Dir. G-le P. T X. t*r %*.m/S3s.J 173 Joi 1 August 194­­4 PAGINI APARE SUB CONDUCe­­REA UNUI COMITET DE DIRECTIE LUCRĂRILE DE ERI ALE CONFERINŢEI DELA PARIS — D. By­rnes vorbeşte despre scopurile conferinţei de pace — Paris, 30 (Radar). — Agenţia de Presă transmite:­­ A doua şedinţă a conferinţei­ de pace a celor 21 de naţiu­ni s’a deschis Marţi la orele 16 şi 10, ora locală, şi d. Ridault, preşe­dintele ei provizoriu, anunţând­­ ordinea de zi, a comunicat inter­venţiile delegaţilor Statelor U­­nite, Marii Britanii şi Chinei, precum şi­ raportul comisiunii pentru verificarea împuterniciri­lor. Aplaudat de întreaga Adunare d. Byrnes se urcă la tribună la orele 16 şi 12 minute. , „Dorim să punem în pământ­­ seminţele păcii viitoare şi nu pe acele ale unor viitoare răz­boaie”, şi-a început d. Byrnes a­­locuţiunea sa. Secretarul departamentului de stat nordamerican a reamintit sforţările tuturor popoarelor îm­potriva tiraniei Axei. „Trăim astăzi, a declarat el, ca oame­ni liberi, pentru că am avut prie­teni şi ajutoare în toate ţările din lume, inclusiv acei oameni curagioşi din ţările de sub do­minaţia Axei, ce erau gata să rişte torturile de lagăre de con­centrare pentru cauza libertăţii. Trăim astăzi ca oameni liberi pentru că libertatea pentru care am luptat a fost libertatea pro­nunţată pentru întreaga ome­nire”. Vorbind apoi despre viitor, d. Byrnes a declarat: „Trebue să dăm democraţiei posibilitatea de a înflori acolo unde tirania a fost măturată. Democraţia nu poate să fie im­pusă sau învăţată cu vârful ba­ionetei. La fel după cum teroarea dă naştere teroarea, tot aşa şi buna voinţa poate inspira bunăvoinţă. Din cauza, suferinţelor noastre din timpul războiului, noi dorim o pace eficace care să împiedice orice nouă agresiune, dar nu do­rim o pace de răzbunare”. Cu privire la revenirea cât mai urgentă a condiţiunilor de pace în lume, d. Byrnes a decla­rat între altele : „Ocuparea prelungită a unor puteri de către altele, după ce primele au fost dezarmate în­­tr-un chip eficace, nu reprezintă un mijloc de a se observa pacea. De aceea, politica guvernului pe care îl reprezint a fost să lucre­ze fără încetare la restaurarea condiţio­­­lor de pace pretutin­deni în lume şi cât mai rapid cu putinţă. DIFICULTĂŢILE $! DIVIRGENŢIIE D. Byrnes a reamintit apoi că era natural ca dificultăţile şi di­vergenţele să se ridice între di­feritele ţări aliate, în urma vic­toriei Secretarul departamentului de stat nordamerican a afirmat a­­poi că „ori­care ar fi dificultăţi­le de pe drumul cooperării in­ternaţionale, Statele Unite sunt totuşi hotărîte să nu revină la politica lor de izolare”. Acest pasagiu din alocuţiunea d-lui Byrnes a fost aplaudat în m­od deosebit de către toţi dele­gaţii. D Byrnes a făcut apoi un apel la înţelegerea internaţională, de­clarând între altele că „trebue să lucrăm împreună până la gă­­f­uir­ea acelor soluţiuni care, dacă nu sunt perfecte, sunt cel puţin acceptabile. D. Byrnes a vorbit apoi despre atribuţiunile conferinţei şi des­pre rolul la care sunt chemate să-l joace micile puteri. „Trebue să ne gândim că, în această lume în care naţiunile îşi păzea cu gelozie suveranita­tea, nici una dintre ele nu este forţată să accepte sau să ratifice tratatele de pace”. ■ Şi secretarul departamentului de stat nordamerican a adăugat: „Această, conferinţă va avea în­treaga libertate nu numai să stu­dieze proiectele ce îi vor fi pro­puse, dar să şi facă orice reco­mandare cu privire la tratatele definitive".­­ D. Bymes a declarat apoi că proiectele supuse conferinței „nu ar fi fost propunerile pe care lear fi făcut Statele Unite dacă ar fi fost ele singure arbitrul păcii", adăugând că „ele nu sunt nici propunerile pe care le-ar fi făcut vreun alt stat dacă el ar fi fost singur arbitru". D. Bymes a precizat apoi că „aceste propuneri reprezintă e­­fortul real din partea naţiunilor care au colaborat la pregătirea lor, efort în scopul d­e a realiza o înţelegere în această lume im­perfectă, înţelegere ce este con­­di­unea indispensabilă pentru stabilirea păcii". D. Bymes şi-a exprimat spe­ranţa că delegaţii se vor simţi liberi să-şi facă cunoscute opinii­le guvernelor respective asupra proectelor de tratate de pace, declarând m­ai cu seamă : „Nici o naţiune, mică sau mare, nu poate să fie insensibilă la o­­piniunea lumii... Istoria va jude­ca sforţarea noastră, nu după cu­vintele pe care le pronunţăm aici, ci după faptele pe care le vom săvârşi aici“. Şi d. Attlee a declarat că, dacă fiecare delegat reprezintă în mod colectiv o naţiune, conferin­ţa este responsabilă în faţa tu­turor popoarelor lumii şi răspun­zătoare şi de viitorul copiilor tu­turor naţiunilor. Primul ministru britanic Şi-a terminat alocuţiunea amintind o caricatură publicată cu prilejul încheierii tratatului de la Versail­les şi care reprezenta un delegat ciulind urechea şi citind: „Mi se pare că aud copilul ţipând". Şi d. Attlee a adăugat: „Acest copil a ţipat cu adevărat; el a fost războiul din 1939“. „Să nu mai lăsăm pe acest co­pil să ţipe din nou!" şi-a în­cheiat d. Attlee alocuţiunea sa. După traducerea în limba fran­ceză a discursului d-lui Attlee, ia cuvântul d. Yang Cih Cieh, mi­nistrul de afaceri străine al Chi­nei, care a vorbit în limba en­gleză.­­ Primul delegat al Chinei înce­­pe prin a aminti că convocarea acestei conferinţe reprezintă un prim pas făcut spre lichidarea războiului şi spre restaurarea pă­cii la care aspiră întreaga uma­nitate, după prăbuşirea Germa­niei şi Japoniei. „Faptul că 21 de naţiuni se re­găsesc reunite reprezintă deja pentru lume un motiv de uşura­re. Şi alegerea capitalei Franţei ca sediu al conferinţei de pace înseamnă o alegere fericită. Dragostea sa tradiţională faţă de justiţie şi libertate, trebue să constitue un izvor de inspiraţii pentru toate delegaţiile în sar­cina ce au de îndeplinit’'­'. Yang Cih Cieh a exprimat mulţumirile delegaţiei chineze pentru curtoazia şi înlesniri­le aduse diverselor delegaţii'' de către guvernul francez. Delegaţia chineză a sosit la Paris cu cea mai vie dorinţă de a vedea conferinţa reuşind- Chi­na este puterea care a fost cel mai mult timp în război. Ea a fost prima în a lua armele pen­tru a­ rezista la agresiunea pute­rilor Axei şi una dintre ultimele ce au rămas pe câmpul de bătă­lie. Cu toate că ea nu a participat la operaţiunile militare din Eu­ropa, robul său a fost important în ans­emblul războiului. Ea a rezistat timp de opt ani­ lungi şi a pierdut milioane de vieţi ome­neşti. Pentru China, pacea, ca şi războiul, este indivizibilă. China nu poate deci să se desinterese­­ze de pace, în orice parte a­­ lu­mii ar fi ea. . , către conferinţa de pace, pernt­ru­­că problemele relative la clauze­le teritoriale afectează în mod vital stabilitatea viitoare a Eu­ropei. Citind textul acestor proecte de tratate de pace, nimeni nu poate pune la îndoială faptul că s’au realizat maai multe acorduri pe bază de compromis. Dacă vom putea găsi mijloace­le de a realiza îmbunătăţirea unora dintre aceste compromi­suri, nu într'un interes restrâns al vreuneia din­ părţi, dar în in­teresul general al păcii drepte şi durabile, se va realiza atunci un­­mare progres”­3. Problema coloniilor Italiene. „Această problemă nu a fost re­zolvată.­ Pentru delegaţia chine­ză, unele principii fundamentala ar trebui să fie acceptate de con­ferinţă, pentru a o călăuzi pe drumul ce-i va permite găsirea unei soluţii definitive”. Şi unul dintre aceste principii esenţiale ar trebui să fie acesta­: coloniile italiene să­­ primească imediat independenţa sau, în ca­zul când acest lucru nu este cu putinţă, să fie puse sub tutela Naţiunilor Unite în timpul unei perioade — a cărei du­rată să fie precizată — în curs1.­, căreia să se procedeze la pregătirea regi­mului de independen­ţă. O asemnea politică ar trebui de altminteri, să fie aplicată po­poarelor teritoriilor direct intere­­sate, ea trebuind să dea încrede­re şi speranţă milor de oameni ce aşteaptă în întreaga lume rea. Uzarea completă a aspiraţiunilor lor legitime”. D-­Uang Cih Gieh­ recunoaşte că pacea este o operă dificilă. El crede cu fermitate că toate pro­punerile, ori­care­ ar fi delegaţia ce le-ar prezenta, trebuesc stu­diate cu toată consideraţia pe care le merită. Delegatul Chinei crede că sin­ceritatea cea mai mare trebue să domnească în discuţiuni şi că ele trebue să se bucure de o cât mai largă publicitate. Lucrul acesta este necesar pentru înţelegera dintre naţiuni. Cât despre condiţiile de pace, China crede că învingătorii tre­bue să rămână credincioşi pro­­mis unilor făcute şi principiilor pe care le-au proclamat în tim­pul războiului. Charta Atlanticului trebue res­pectată cu deosebire, atunci când se află în prezenţă conflicte în legătură cu revendicări teritori­­ale. Pe de­ altă parte, învingătorii nu trebue să impună condiţiuni ce ar da momentelor reacţionare ale fostelor puteri învinse, pre­­textul de a se ridica­ Pe baza acestor diverse obser­­vaţiuni, poziţia adoptată de că­tre delegaţiunea Chinei este urmă­toarea: 1. Clauzele militare• China cre­de că proectele de tratate de pa­­ce trebue să asigure garanţii e­­chitabile Naţiunilor Unite şi în acela? timp, să nu poată fi considerat,­ ca fiind prea severe pentru naţionale învinse. ■Pe de altă parte, în cazul Ita­­li­ei, rolul pe­ care această putere l-a jucat în ultima parte a războ­iului, a fost în mod just luat în considerare. 2- Clauzele teritoriale politice şi economice. China crede —­i declarat d. Yang Cih Cieh — d­ . proectele de tratate de pace me­­­rită să fie disouatte pe­ larg de VERIFICĂRI? A ÎMPUTERNICIRILOR La orele 18, primul delegat al Etiopiei s’a urcat la tribună pen­tru a citi raportul com­isiunei pentru verificarea împuterniciri­lor delegaţilor la perferinţă. Delegatul Etiopiei a vorbit în limba franceză, anunţând că co­­misiunea pentru verificarea îm­­puternicilor s-a întrunit în ziua de 30 iulie, la ora 15, prezenţi fiind reprezentanţii Etiopiei, Au­­straliei, Bielorusiei, Braziliei, Chinei, Olandei şi Cehoslovaciei. Comisiunea a constatat că toate împuternicirile ce i-au fost pre­zentate au fost întocmite în for­ma cerută şi valabilă. Comisiunea consideră totuşi că îm­puternicrea acestei delegaţi vor fi valabile în timpul cât durează conferinţa, ele netrebuind să facă obiectul unei verificări mai apro­fundate dcât cu prilejul semnării actelor finale ale conferinţei. După adoptarea raportului co­­misiunii pentru verificarea împu­­n­termeirilor, d. Bidault a anunţat­­ delegaţilor că Miercuri la orele 10 dimineaţa se va întruni comi­siunea pentru întocmirea regula­mentului de procedură, după a­­miază la orele 16 având loc con­ferinţa plenară de procedură, în urma discuţiunii generale. Oratorii ce vor lua cuvântul s’au înscris în ordinea următoare: d. Molotov, în numele Uniunii So­vietelor; dr. Evatt, în numele de­­legaţiei australiene; d. Nevos de Fontura, în numele delegaţiei braziliene; d. Kisselev, în numele delegaţiei bieloruse. La orele 17 precis, d. Bidault a ridicat şedinţa. Declaraţiile del­egatului Chinei Vederi din Paris. — Poarta de aur : în dreapta muzeul coloniilor Discursul d-lui Attlee După traducerea în limba fran­ceză a discursului d-lui Bymes, d. Ridault dă cuvântul d-lui Cle­ment Attlee, prim delegat al Ma­rei Britanii care este călduros a­­plaudat de adunare în momentul când se urcă la tribună. D. Attlee începe prin a mul­ţumi guvernului francez pentru sforţările făcute în scopul de a găzdui conferinţa de pace, şi a­­minteşte că se afla la Paris a­­nul trecut, în aceeaşi epocă a a­­nului când lumea se afla încă în război, bucurân­du-se astfel de progresele realizate de atunci „Primii paşi spre pace, a con­tinuat primul delegat al Marei Britanii, consistă în stabilirea de relaţiuni normale între state. Principalul obiectiv al Naţiu­nilor Unite, strânse in conferin­ţa dela Paris, trebue să fie apă­rarea popoarelor de un nou război. , Cea mai mare parte a engle­zilor sunt hotărâţi să trăiască nu numai ca buni cetăţeni ai Angliei, dar şi ca buni cetăţeni ai Europei”. D. Attlee aminteşte că atât în Marea Britanie, ca şi aproape pretutindeni în Europa, dificul­tăţile de reconstrucţie sunt e­­norme şi greu de învins. Aceas­ta este sarcina ce şi-a asumat cu dârzenie guvernul britanic. Pe planul internaţional, d. Attlee este de părere că trebue­a reiată starea de cea mai mare securitate din Europa, pentru a face acest continent mai fericit, Marea Britanie fiind un membru al familiei europene. D. Attlee a declarat apoi că scopul este de a se reconstrui o nouă Europă, care să păstreze pe cele mai bune elemente ale sale din trecut, dar pare să elimine tot ce Europa a avut mai nesă­nătos. Primul ministru britanic a a­­dăugat că, desigur ,viitorul va depinde în mare parte de felul în care popoarele europene își vor putea realiza sarcinile, dar­­ că-nai acord asupra proectelor a­cestei noul Europe înseamnă un prim pas esenţial. Şi d. Attlee a continuat decla­rând că una dintre scuzele prin­cipale ale recentelor războaie provine din nereuşita popoarelor din Europa de a trăi împreună în armonie, adăugând că tocmai pentru, acest fapt popoarele de pe celelalte continente se unesc cu Europa în încercarea de a se ob­ţine o pace durabilă. Primul ministru britanic a in­sistat asupra faptului că sarcina esenţială de astăzi este găsirea unei păci durabile. D. Attlee a declarat apoi că a­­cordurile cuprinse în proiectele de tratate prezentate conferinţei de pace, nu reprezintă decât so­­luţiunea pe care cei patru au pu­tut-o găsi şi, natural, Marea Bri­tanie o va sprijini-o. Şi omul de stat britanic a a­­firmat că toate guvernele repre­zentate la Paris trebuesc să fie ascultate şi ca orice sugestie a lor, critică sau amendament, tre­bue să facă obiectul unui studiu atent. D. Attlee a declarat apoi că po­sibilităţile de a se realiza trata­tele de pace fără un acord prea­labil între cei Patru Mari, par a­­leatorii, dar că" cele patru mari puteri nu pot rămâne insensibile la opinia celorlalte naţiuni ce au participat la război. Vorbind despre­­ ţările inamice, Germania şi Japonia, d. Attlee a precizat că " cu toată înfrângerea acestor dou naţiuni, ele rămân o sursă de pericol­ posibil şi real, în cazul când s’ar manifesta un dezacord în rândurile aliaţilor. OPINIA PUBLICA Şi, primul ministru britanic a revenit odată mai mult asupra importanţei opiniei publice mon­diale. El a reamintit că lucrările con­ferinţei sunt ascultate de întrea­ga lume şi că nici o naţiune şi nici un guvern nu ar putea să nu ţină seama de voinţa po­porului. . PORUMB DIN U.R.S.S Brăila, 30 (AGERPEES). —­­ Zilele acestea a sosit în portul Brăila un șlep încărcat cu 70­­ vagoane de porumb. întreaga cantitate este venită din U.R.S.S.­­ și este destinată consumului t­­intivm. esaxs Bsm (Continuare în pag. 2-a) MANIFESTAŢIA POLITICĂ DE ERI Expunerea d-nei Ana Pauker la întrunirea P. C­ R. din sect- II Negru Eri după amiază, la ora 5,30 d. a- s-a ţinut pe stadionul P.T-T. de pe şoseaua Mihai Bravu, o mare întrunire a partidului co­m­muni­st român, organizată­ de sec­torul II negru din organizaţia­­ P. C. R. a Capitalei. Au luat parte muncitorii, şi funcţionarii din întreprinderile Malaxa, S.E.T., Voinea,, Filatura Românească, Industria bumbacu­lui, Lemaitre, Mociorniţa, I.E.R., Dâmboviţa, Safir şi alte între­prinderi precum şi cetăţeni din sector, în număr de aproape 100 mii de oameni. Tribuna e pavoazată cu tricolo­­rul­ naţional şi drapele roşii. Două fanfare, a CF.R.-ului şi Malaxa cântă. Din când in când se strigă lozinci. Sosesc d-nii: general C. Vasi­­liu Răşcanu ministru de război şi Teohari, Georgescu, ministru de interne. Deasemeni membrii comitetului central P.C.R­ care iau loc în tribună. Către ora 5,30 sosește și d-na Ana Pauker, secretară a P­ C.R. în Neagu Andrei, deschide întrunirea, arătând că ea face parte din campania, electorală a P.C.R-ului. Scopul­­ acestor în­truniri este lămurirea poporului pentru viitoarele alegeri parla­mentare al căror rezultat tre­buie să însemne consolidarea re­gimului democrat din România. ro. prof. Cristescu face procesul ciocnirii dintre cele două lumi: lumea nouă şi progresistă şi lu­mea veche retrogradă, care tre­buie să-şi părăsească definitiv poziţiile. CUVÂNTAREA D-NEI ANA PAUKER D-na Ana Pauker, secretară a P.C.R., a început expunerea, ară­tând­­ că mai este puţină vreme până va sosi vremea când vor fi aleşi cei­ mai buni-fii şi fiice ai poporului - care să ne reprezinte în parlamentul democrat al ţării. De data aceasta, pentru întâia oară în­ ţara noastră, spune d-sa, toţi cetăţenii, civili şi militari, fără deosebiri de categorii socia­le,­­ de naţionalitate, bărbaţi şi femei,­­ vor vota liberi. . ... Parlamentele­­trecutului nu au fost altceva decât nişte instituţii parazitare. Parlamentarii apă­reau în faţa alegătorilor doar înainte de vot şi după aceia ştiau doar să-şi încaseze diurnele. De­putatele şi deputaţii pe care mâi­ne îi vom trimite în parlament prin B.P.D. s-au legat să res­pecte şi să‘ realizeze platforma program. Chezăşie pentru aceasta stau realizările săvârşite de­ par­tidele guvernului dr­ .Petru Gro­za- Negreşti, spune d-sa, aceste realizări au fost făcute prin lup­tă şi a învins datorită Frontului unit muncitoresc, datorită înţe­legerii dintre partidele compo­nente ale guvernului şi poporu­lui. Greutăţi mari mai sunt de învins şi tocmai de asemenea azi e nevoie să fim uniţi mai mult ca oricând. Griji şi­­necazuri sunt­ şi azi, dar nu se compară­ cu cele ale trecutului când muncitorimea de toate felurile nu putea să se or­ganizeze, era împiedicată să-şi spună cuvântul şi de a-şi cere drepturile. Guvernul dr. Petru Groza asigură ami total libertă­ţile cetăţeneşti. „Dar pentru că aceste libertăţi să fie asigurate, trebuie, spune d-sa, să ducem o luptă hotărită împotriva fascismului şi mai ales a reacţiunii, care, simţind că a pierdut partida, a trecut la organizarea de acţiuni teroriste. ■ Partidele istorice fac o ultimă încercare, voind poate şi un răz­boi ■ civil. Aceasta însă nu se va întâmpla niciodată Dacă vor răz­boi civil, să-i facă între ei! Au fost descoperite nu mai puţin de

Next