Universul - Capitala, august 1946 (Anul 63, nr. 173-198)
1946-08-30 / nr. 197
VIATA POLITICA DE LA PARTIDUL TARANESC DEMOCRAT Astăzi se ţine, in oraşul Suceava, congresul organiăzaiţiei partitui ţărănesc-demoarat din oraşul şi judeţul Suceava, la care vor participa, din partea centtrului, d-nii: prof. D. R. loaniţescu, Constantin Adam şi Victor Gherasim. — La cercul central de studii Şi documentara al partidului ţărănesc-demnocrat va Conferenţia astăzi, la orele 19, la sediul partidului din Calea Victoriei 151, d. col. Bine, despre „Viaţa gospodărească a ţărănimii”, DE LA PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT Astăzi, joi, orele 5 d. a., are loc la Arenele Romane (Parcul Carol) o mare întrunire a partidului social -democratic, organizaţia Capitalei. Vor lua cuvântul, lămurind problemele politice la ordinea zilei, iar general al partidului* Ion Burtar general a partidului. Ion Burcă, subsecretar de shait la interne şi Dimitrie Pop, membru în biroul politic. „ Profesorii social-democraţi din Capitală sunt convocaţi astăzi joi, ora 16,30 la intrarea principală din Parcul Carol pentru a participa la întrunirea de la Arenele Romane. DE LA PARTIDUL NATIONAL POPULAR Astăzi, la orele 17, se va ţine la sediul centralei P.N.P. şedinţă biuroului executiv. Astăzi vor avea loc următoarele şedinţe: la orele 11,30, în str. Pitar Moş 18, şedinţa buroului de coordonare al cercului de studii profesionale; la orele 17,30, în str. Alex. Lahovary 4, şedinţa pensionarilor civili şi militari; la orele 18, în str. Alex. Lahovary, şedinţa învăţătorilor şi aceea a funcţionarilor publici; la orele 19 la Bucureştii Noui, şedinţa cercului de studii al meseriaşilor. Sub preşedinţia d-lii av. Const. Catalinescu, s’a făcut ieri, la sediul central P.N.P., deschiderea ciclului de conferinţe pentru tineret. A conferenţiat d. Al. Şteflea, despre „Rolul intelectualilor în statul democratic’*. — Dav. Florea Râmniceanu, va vorbi mâine, la orele Î9, în str. Jutes Michelet 14* despre „Români® între cel© două răzbuni I o* * DE LA TINERETUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (Anton Alexamdrescu) D. ministru Anton Alexandrescu, preşedintele partidului naţional -ţărănesc va conferenţia Viineri, 30 August, orele 19 în cadrul şedinţei inaugurale a ciclului de conferinţe organizat de către secţia culturală a tineretUltud naţional-ţărănesc din Capitală. Şedinţe, va avea loc la sediul central al partidului din str. D. A. Sturdza No. 3 etaj (lângă Muzeul Sinait). HOTĂRÂRILE COMISIEI CENTRALE DE REFORMĂ AGRARĂ Comisia Centrală de Reformă Agrară comunică: In urma judecării de către această Comisiune a cauzei de expropriere s’au dat următoarele soluţiuni: 1. S’au menţinut avizele comisiunilor de îndrumători judeţeni pentru aplicarea reformei agrare, în ceea ce priveşte pe proprietarii: JUD. BOTOŞANI: Nicolae Răutu, ing. Ion Arapu, Gabriel Mavrodin, Frederic Costinel, Vladimir Ghika Dumbrăveni, Lucia dr. Bocancea, ing. Dumitru Ţurcanu, Jean Kapin, Camille Arapu Ilinca cod. Florescu, fraţii Stan. JUDEŢUL BUZĂU: Valerian Nenciu, dr. Teişanu, Gh. Dănescu, ing. Virgil Teodorescu, Mihail Caloenescu, Isabela Ioaniţescu, Silvia Corneliu Jecu, Moise Jitianu, Virgil Popescu, Maria Mironescu, Ion Dumitreacu, Ecateriha maior Vernescu, Petre Moisescu, Mindutorul Aerului, Ferma Ruseţu JUDEŢUL COVURLUI: Toma Popescu, preot Gr. Costin, Maria Juvara, moşt. dr. D. Anghel. JUDEŢUL DAMBOVIŢA: Ana HerişăsCU, prof. P. Antonescu, Constantin Chivu, Elisabeta Stănescu. 2. S’au reformat avizele comisiunilor de îndrumători judeţeni pentru aplicarea reformei agrare, în ce priveşte pe proprietarii: JUDEŢUL BOTOŞANI: Ioan şi E. Andreescu, Primăria Botoşani. JUDEŢUL BUZĂU: Pană Teodoru. JUDEŢUL COVURLUI: Gh. Mândru, Mihail Xaczoc, Crişan Caloianu, Ştefan Teodorescu, Ion Ionescu, Nicolae T. Ene, Sofia şi Ştefan N. Ştefan, Dobriţa şi C. Anastasiu, Vasile Pană, Maria Niculescu, Marieta şi Dr. Perianu, Zamfir Enache, moşt. Damian Drăgănescu, Theodor şi Alexandru Leonte. JUDEŢUL DAMBOVIŢA: Eliza pr. Cercel. JUDEŢUL ILFOV: Constanţa Andrei Radulescu. JUDEŢUL TECUCI: Ion Mucenica. Prizonieri români repatrieri dtn U.R.S.S. Biroul de prizonieri al Apărării Patriotice, ne comunică. Prin puntetul Ungheni a sosit în ţară din U.R.S.S. um nou lot de prizonieri români. Călătoria din U.R.S.S. au făcut-o în condiţii foarte bune. La Focşani ofiţerii subofiţerii şi soldaţii românii, nou repatriaţi au fost întâmpinaţi de organizaţia locală a Apărării Patriotice, care le-a înmânat daruri. Foştii prizonieri sunt sănătoşi, optimiişti şi au numai cuvinte de laudă pentru îngrijirea de care s-au bucurat în lagărele din Uniunea Sovietică. După ce au fost predaţi autorităţilor române, foştii prizonieri au plecat spre căminurile lor Blocul Partidelor Democrate sprijină acţiunea pentru ajutorarea regiunilor lovite de secetă Ajutorarea regiunilor lovite de secetă a constituit preocuparea de căpetenie a Comitului Central Electoral al Blocului Partidelor Democrate, in ultima sa şedinţă din 28 August a. c. La această mare operă, de solidaritate naţională, socială şi umană, Blocul Partidelor Democrate mobilizează moaşele de cetăţeni din toate straturile sociale, în cadrul organelor obşteşti cu caracter larg şi reprezentativ, care dau întregul sprijin Comisiei Interministeriale şi autorităţilor, în acţiunea lor. Numeroase personalităţi au răspuns apelului Comitetului de iniţiativă, constituit din Federaţia Democrată a Femeilor din România Confederaţia Generală a Muncii, Frontul Plugarilor, Apărarea Patriotică, Federaţia Democrată, a Tineretului şi alte organizaţiuni. Blocul Partidelor Democrate îşi dă Întreaga sa adeziune la acţiunea pornită de Comitetul de iniţiativă şi salută această vastă operă naţională dusă cu înalta participare a I.P.S.S. Patriarhul, maeştrii George Enescu şi Mihail Sadoveanu, d-nii profesori doctori Ionaşcu-Mihăeşti, Mihai şi Alexandru Ciucă, N. Lupu, St. Nicolau, Burghele, d-nele Dina Cocea Mana Filoti, Tanti Cocea, Miliţa Păunaşcu, d-nii Coconei făraş, primul preşedinte al Curţii de Casaţie, Cezar Petrescu, Jean Steriade, Ştefan Popescu, Ion Pas, Gh. Călinescu, Radovanovici, preşedintele Comisiei locale sindicale, Vasile Bâgu etc. Blocul Partidelor Democrate va sprijini acţiunea ce-şi propune s-o ducă cu energie acest larg organ obştesc, in strânsă legătură cu comandamentul unic stabilit de Guvern. Ca început au preconizat următoarele măsuri: a) O largă acţiune de propagandă pentru a ajuta organele de Stat în campaniia de colectare a cerealelor Ţăranii din regiunile unde recolta este bună trebue să fie pătrunşi de înalta, datorie patriotică ce o au de a sări in ajutorul fraţilor de suferinţă din judeţele lovite de secetă, prin predarea de îndată a cerealelor către organele I.N.C.O.O. F.-ului. b) Asistarea şi ajutorarea autorităţilor la distribuirea ajutoarelor date de Guvern. c) Lupta speculanţilor cari caută să facă "averi fabuloase din nenorocirea care a lovit o parte a ţării. d) înfiinţarea a numeroase cantine in comunele şi satele năpăstuite. e) O largă campanie de strângere de alimente şi îmbrăcăminte pentru populaţia din regiunile însecetate. f) Mobilizarea, în special al tineretului pentru tăiatul stufului, facerea de frunzare, culesul ghindei şi a castanelor pentru hrana vitelor. g) Sprijinirea şi intensificarea iniţiativei Federaţiei Democrate a Femeilor in ce priveşte organizarea caravanelor sanitare. CSXEES2K!!E!Sa3'!5H 8 BES!0^ ÎNTÂMPLĂRI din capitală DRAMA CONJUGALA DIN STR. PETRESCU XIV Comisarul de serviciu Ionascu Petre de la circumscripţia 19 poliţienească, a fost anunţat telefonic că, în str. Petrescu XIV nr. 18, un tâmplar şi-a înjunghiat soţia cu un cuţit apoi s-a înjunghiat şi eli. Ducându-se la faţa locului a constatat într’adevăr că, din oarecare Ion Niţă, în vârstă de 28 ani , în urma unei certe violente pe motiv de gelozie, i-a aplicat soţiei sale, Lenuţa, în etate de 18 ani, o puternică lovitură de cuţit în piept. Apoi fără a mai sta la îndoială şi-a înfipt şi el acelaş cuţit în regiunea stomacului. In stare gravă ambii răniţi au fost internaţi la spitalul Floreasca. _ _ ACCIDENTUL MORTAL DIN GARA DE EST Femeea Sevasrtţa Stanciu din str. Preda Floriceiu nr. 21, în timp ce se afla în gara de Est şi voia să traverseze o linie ferată, trecând printre vagoane, a fost surprinsă de o locomotivă ce manevra şi omorâtă pe loc. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul nefericitei femei a fost transportat la „Institutul medico legal”. Mecanicul Vasile Gloga, care conducea locomotiva în momentul accidentului, e anchetat la comisariatul poliţienesc al gării de Est. FURTUL CU SPARGERE DIN STR. MUZELOR Răufăcători, introducâtu-se, prin forţarea uşii, în locuinţa d-lui Solomon Schechter din str. Muzelor nr. 19 i-au furat îmbrăcăminte în valoare de 50.000.000 lei, cum declară păgubaşul. Poliţia face cercetări. ----------X*X---------- O motonavă engleză s’a ciocnit cu un remorcher Londra, 28 (Rador). — Motonava britanică Empire Macalpine, de 97,954 tone, s’a cienlt cu un remorcher în drum dela Quebec spre Anglia Remorcherul s’a scufundat, dar echipajul lui a fost luat pe bordul motonavei. UNIVERSUL mm Paris, 28 (Rador). — In faţa comisiunei politice şi teritoriale pentru Italia a fost invitat Miei lauri dimineaţa reprezentantul Italiei, d. Saragat, pentru a expune punctul de vedere al delegaţiei Italiei. D. Saragat declară că Italia va face tot Ce va putea pentru a recâştiga amiciţia Franţei, chiar da- ,că aceasta ar cere sacrificii grele. ] El face o analiză a frontierei italofranceze. Constată că această frontieră dă Franţei garanţii depline! Şi adaugă că guvernul italian acceptă cererile franceze referitoare la Micul Saint Bernhard, la Valea Ilinec şi la muntele Chaberton, dar nu acceptă cererea privitoare la Mont Cenis, deoarece barajul hidroelectric situat pe acest teritoriu este indispensabil Italiei. Delegatul italian declară că cererile franceze asupra platoului Mont Cenis și asupra Văii Roya nu sunt justifi- cate de nici o consideraţie de ordin economic sau etnic. In timpul expunerii şi traducerii, da mulţi delegaţi, printre care şi d. Vîşinski, desfac hărţile şi stuiază cu atenţie traseul frontierei. După ce declară că Italia este dispusă să lase Franţei tunelul de pe linia Nisa,Breil, d. Saragat părăseşte sala. CUVÂNTUL DELEGATULUI FRANCEZ D. Mouret, din partea delegaţiei franceze, răspunzând expunerii italiene, îşi exprimă satisfacţia pentru tonul şi spiritul acestei expuneri. Declară că Franţa, simţind necesitatea prezenţei in Europa a imei Italii pacifice, a fost foarte moderată în cererile ei. El adaugă că în ochii delegaţiei franceze consideraţiile de ordin militar şi strategic au avut numai o valoare secundară, căci Franţa socoteşte că pacea trebue să fie stabilită pe baze solide, pe amiciţie şi încredere reciprocă. Paraagraful referitor la trecătoarea Saint Bernard este adoptat de comisiune în unanimitate. D. Moutet apără apoi punctul de vedere francez în chestiunea platoului Mont Cenis. Delegatul Australiei socotește că problema are încă nevoie să fie studiată și propune crearea unei subcomisiuni de şapte membri,vite să examineze toate datele problemei. Şedinţa este ridicată înainte de a se fi luat o hotărîre cu privire la această chestiune. EXAMINAREA TRATATULUI CU ITALIA PARIS 28 (Rador). din şedinţa de Miercuri dimineaţa a comisiunei militare delegatul Statelor Unite a precizat că comisiunea trebue să se pronunţe dacă memoriile prin care statele foste inamice prezintă sugestii în legătură cu articolele în discuţie vor putea sau nu să fie ridicate sub formă de amendamente de delegaţiile respective. Preşedintele este de părere că o asemenea procedură n’ar putea împiedeca pe vreunul din membrii comisiiuneî să se refere la aceste memorii cu prilejul examinării vreunui articol oarecare. Propunerea est© adoptată în unanimitate. In urma unei lungi discuţii de procedură referitoare la modalitatea de audiere a ţărilor invitate, comisiunea trece la examinarea tratatului cu Italia. Se constată Insă că memoriul delegaţiei italiene n’a fost încă tradus. In această situaţie, preşedintele propune următoarea formulă: „Comisiunea va examina articolele tratatului cu Italia în mod succesiv și în ordinea numerotării l lor, împreună cu amendamentele corespunzătoare. Adoptarea lor nu va fi definitivă decât după aprobarea ansamblului textelor tratatului care sunt de competința comisiunii. Această aprobare nu va fi propusă decât după expirarea termenului prevăzut pentru depunerea amendamentelor. Şedinţa este ridicată la ora 12,15. RESPECTAREA DREPTULUI DE VOT Al FRANŢEI IN CHESTIUNILE BALCANICE PARIS 28 (Rador). — D. Sylvain Mangeot, redactorul diplomatic al Agenţiei REUTER, scrie: Dreptul de vot al Franţei In comitetele ce se ocupă cu Finlanda şi statele balcanice — drept de vot contestat de Rusia pe motiv că Franţa nu a fost în război şi nici nu a semnat armistiţiile cu cele patru puteri respective — pare să fi fost decis în favoarea Franţei. Când s’a trecut la vot în comitetul politic şi teritorial pentru Bulgaria, Franţa a votat fără ca să fi fost ridicată vreo obiecţie din partea Sovietelor. Astfel, rezultă că ceea ce într’o anumită fază părea un isvor potenţial de controversă îndelungată şi neconcludentă a fost părăsit de sovietici şi că principiul sprijinit de delegaţiile britanică, americană şi franceză că Franţa trebue să acţioneze ca membră în toate comitetele fără nici o discriminare a fost tacit adoptat ca un aranjament de Smerit. COMISA ECONOMICA PENTRU ITALIA PARIS 2 (Raflor). — Comisia economică pentru Italia s’a întrunit Miercuri la ora 16. La începutul şedinţei, d. Politis, delegatul grec, a cerut asigurări cu privirela sursele ce vor fi folosite pentru refacerea economiei elene. El precizează că Grecia nu renunţă la nici unul din drepturile sale in domeniul rpparaţiilor faţă de toate ţările agresoare. El adaugă că restaurarea economiilor ţărilor devastate trebue să fie socotită ca inseparabilă de problema reparaţiilor. D. Politis semnalează tendinţa de a se exagera importanţa cobelgeranţei şi cere să se restitue Greciei suma de 240 milioane de drahme luată de Albania în cursul alianţei ei cu Italia. El cere deasemeni ca să fie examinată chestiunea participării Albaniei la plata reparaţiilor. Declară în sfârşit că comisia reparaţiilor, cerută de Australia ar putea să fie un organism de control. Delegatul francez, d. Francois Bilious, declară că nu poate să accepte propunerea australiană. Dacă Italia a trecut dintr'o tabără în cealaltă in cursul războiului, prin aceasta nu se şterge răspunderea ei iniţială. Franţa cere de la Italia o reparaţie parţiaă, dar efectivă. Delegatul francez ridică două drecţii în ce priveşte amendamentul austraian: 1. El întârzie fixarea sumei pentru eparaţii pe care o datoreşte Italia şi 2. Plata prin devize creiază nesiguranţa atât pentru debitor, cât şi penru creditor. Ţările care au de făcut plăţi, preferă să le facă în mărfuri, ori urmează a fi absorbite de creator. D. Billoux a terminat declarând că istemul propus de Australia aduce scurt timp la renunţarea la reparaţii. Ia apoi cuvăntul d. Vâşinski, (Iuiunea Sovietică), care se ridică din ■ou împotriva amendamentului australian pe care-l socoteşte nedrept i irealizabil. După aceasta, şedinţa este ridicată la ora 18 şi S. D. MANUILSKI IN DRUM SPRE NEW-YORK Paris, 28 (Rador). — D. Manuilski, ministrul de externe al Licrainei însoţit de trei membri ai delegaţiei ucrainiene la conferinţa din Paris, a plecat Miercuri cu avionul la New-York. Această călătorie este pusă în egătură cu lucrările Consiliului de Securitate. Tino Frontiera italo-franceză in discuţia Conferinţei de la Paris D-nii Lotar Rădăceanu, Ştefan Voitec, Şeitan Voinea şi Nuselovici au avut o întrevedere cuGouin Paris 28 (Rador). — D-nii Lotar Rădăceanu, Ştefan Voitec, Şerban Voinea şi Nuselovici au avut o lungă întrevedere cu d. Gouin, vicepreşedintele consiliului de miniştri al Franţei, în Palatul Petit Luxembourg, Paris, 28 (Rador). — D-nii Lotar Rădăceanu şi Nuselovici au făcut o expunere asupra situaţiei interne din România în faţa deputaţilor socialişti din comisia de afaceri străine a Camerei Deputaţilor la Palatul Bourbon. Un parisian cuprins de furie omoară două persoane cu o mitralieră germană Paris, 28 (Rador). — Două persoane au fost omorîte şi o alta grav rănită în centrul Parisului Marţi când un francez în vârstă de 42 d© ani a fost cuprins de amori. El s© înarmase cu o mitralieră germană. Se spune că nebunul a tras peste 40 de focuri. Este vorba de fostul membru al armatei franceze de ocupaţie din Germania, Eugene le Texier, care până la urmă a putut fi imobilizat şi dus într-un spital de boli mintale de către poliţişti care au trebuit în prealabil să deschidă focul asupra lui şi să-l rănească în picioare. Texier, care trăia împreună cu mama sa într’un apartament din Rue du Temple, de lângă Primărie, a tras pentru prima oară asupra unui pictor elvețian, numit Charney, după ce s’a repezit dela etajul întâi la etajul al doilea, având în mâini o mitralieră germană. Charney a fost împuşcat în spate, pa când alerga să telefoneze poliţiei. Apoi, Texier s’a suit la etajul al patrulea unde a omorit, trăgând prin uşă, pe un băeţaş de zece ani, numit Denis Edsenberg. Coborând scara, el s’a oprit la al treilea etaj şi a tras din nou prin uşă, rănind serios pe Un antime Louis Millet, în vârstă de 60 de ani, , Texier a deschis focul pentru ultima dată asupra grupului de poliţişti care i-au ieşit în faţă la etajul întâi, dar nu a făcut nici o victimă. Situaţia din Palestina Ierusalim’ 28 (Rador). — Un costum de scafandru şi 300 paşapoarte de diferite naţionalităţi au fost descoperite de trupele britanice în timpul celor doua zie de percheziţii efectuate în colonia evreiască de la Sedot Yom, de lângă Cesareea, — anunţă un comunicat oficial. Din cei 83 colonişti arestaţi, 50 au fost puşi în libertate Marţi. Restul de 33 sunt deţinuţi în tabăra de internare dela Rafa, din sudul Palestinei. In tabăra de internare dela Latrun continuă a fi deţinute două coloniste. Peste 800 de evrei deţinuţi în tabăra dela Rafa au început Marţi seara o grevă a foamei de 36 ore în semn de protest contra ritmului încet în care se fac punerile în libertate. DOCUMENTE GERMANE PRIVITOARE LA MARELE MUFTIU Washington, 28 (Rador). — D. Lean Acheson, secretar-adjunct al că departamentul de stat a pus rar Marţi la o conferinţă de presă că departamentul de stat a pus mânia pe maii multe documente german© privitoare la Marele Muftiu al Ierusalimului, Amin el Hussein J. D. Acteeson a refuzat să desvălue conţinutul acestor documente, care după cum a declarat el, vor fi publicate împreună cu altele la momentul oportun. D. Acheson a subliniat că, departamentul de stat nu intenţinează să dea publicităţii documentele ce privesc în mod special pe Marele Muftiu al Ierusalimului. Probabil că toate documentele germane capturate vor fi publicate sub forma unei Cărţi Albe. SATE EVREEŞTI ÎNCERCUITE Ierusalim 28 (Rador). — Satele evreeşti Droth şi Rohhama din regiunea Gaza au fost încercuite Miercuri în zori de unităţi ale diviziei a şasea britanice aeropurtată. Ambele sate sunt cercetate amănunţit, pentru a se găsi armele ascunse. Serviciu! telegrafic special al „Universului ii UN PROTEST AMERICAN PE LÂNGĂ GUVERNUL POLONEZ Washington, 28 (Prin T.F.F.). — Departamentul de stat a declarat azi că ambasadorul american în Polonia, a protestat oficial pe lângă guvernul din Varşovia pentru reţinerea de către autori- ; tățile poloneze a unei funcțio nare de la ambasadă, die origine poloneză, dar naturalizată americană Irene Bhnochowsky. Până în prezent ambasadorul american n’a fost autorizat să comunice cu prizoniera. ULTIMILE INFORMAŢII INTERNE ♦ Majestatea Sa Regele a primit ori în audienţă de lucru, la Sinaia, pe d. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne. M. S. Regele a reţinut la dejun pe d. ministru Teohari Georgescu şi pe d. Traian Săvulescu, ministru subsecretar de stat la agricultură. ■ D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri a lucrat ori cu d-nii: Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne; Anton Alexandrescu, ministrul cooperaţiei; inginer Tudor Ionescu, ministrul minelor şi petrolului; Traian Săvulescu, subsecretar de Stat la departamentul agriculturii şi domeniilor. De asemeni, d. prim-ministru a primit apoi în audienţă pe d-nii: Const. Agiu, vicepreşedintele Frontului Plugarilor; Brabeţeanu, secretar general la ministerul de externe; Mihail Levente, secretar general la Aprovizionare şi inginer Bernachi, directorul general al căilor ferate. ■ La sfârşitul acestei săptămâni d. av. L. Filderman, secretar generali la ministerul Industriei de Stat, va pleca la Paris, în misiune oficială. Printre alta însărcinări, d-sa o are şi pe aceea de a lichida comenzile făcute în Franţa de fostul minister al înzestrării. (Agerpres). ♦ D. prof. ing. Gh. Nicolau, ministrul asistenţii şi asigurărilor sociale a fost primit ori în audienţă de lucru de Suveran, la Sinaia. Suveranul a reţinut apoi la dejun pe d. ministru Nicolau. ■ D. prof. P. Constamitinescu- Iaşi, ministrul informaţiilor a primit ori în audienţă pe d-nii Joan Faister, preşedinte al Uniunei Republicane Spaniole din România şi dr. Farchy, cărora le-a împărtăşit impresiile în urma întrevederii pe care d-sa a avut-o cu d. Girai la Paris Cu acest prilej d. prof. P. Constantinescu-Iaşi a acordat un interview pentru ziarul „Union”, oficiosul Uniunii Republicane Spaniole, care apare în Capitala Franţei. + D. prof. ing. Gh. Nicolau, ministrul asistenţii şi asigurărilor sociale a primit ori pe d. Robert Tobbias, vice-preşedintele Federaţiei mondiale a tineretului democrat care este şi reprezentantul Comitetului american de ajutorare şi asistenţă a victimelor războiului. D-sa era însoţit de d-nii Crişan şi Lampel. D. Tobbias s-a interesat asupra modului de acţiune a asistenţii sociale la noi în ţară. ■ Direcţia IlI-a CFR Craiova a terminat de curând linia ferată Poiana Mare-Goanţi-Calafat. (Agerpres). ■ Delegaţia femeilor sovietice care se găsea în drum spre Australia în urma invitaţiei făcute de către comitetul feminin australian, se reîntoarce în URSS în urma refuzului din partea autorităţilor britanice şi australiene de a le garanta şi pune la dispoziţie mijloacele de călătorie . (Agerpres). • Generalul de Gaulle a fost nevoit să amâne vizita sa pe mica insulă Sein, pe care urma să o facă astăzi, deoarece o furtună puternică în Canalul Mtinerei şi ne coasta Atlanticului făcea imposibilă scurta călătorie de la Brest la insulă. (Rador). • In faţa tribunalului special din Cracovia a început procesul criminalului de război Goeth, acuzat că este vinovat de moartea a 8.000 de persoane internate în lagărul de la Plaszow şi de lichidarea sângeroasă a Ghetto-ului din Cracovia. (Rador). Conferinţa internaţională socialistă din Paris a desemnat o comisiune de cinci pentru redactarea unei rezoluţii de solidaritate cu poporul spaniol care luptă împotriva regimului Franco şi a unei rezoluţii referitoare la caracterul pur politic al soluţiei ce se va da regimului Franco. Din această comisiune face parte şi reprezentantul britanic. (Rador) • Miercuri dimineaţa a început la New-York noua sesiune a Consiliului de Securitate al ONU-ului. (Rador). O Eire a cerut să fie primită ca membru în organizaţia alimentară şi agricolă a Naţiunilor Unite. După cum se Ştie, conferinţa anuală a organizaţiei începe la 2 Septembrie, la Copenhaga. (Rador). • Reprezentantul Siamului la ONU a desmiinţit alegaţia franceză că Siamul se află „de facto” în stare de război cu Franţa într’o scrisoare trimisă d-lui Trygve Lie, secretarul general al ONU-ului, sprijinind cererea ţării sale de a fi admisă ca membră la ONU. (Rador). • Poliţia a descos focul pentru a împrăştia mulţimea adunată la centrul textil Amaniei din districtul Kondes ,provincia Bombay, unde lucrătorii din industria de textile cari declaraseră grevă, participau la o manifestaţie cu toată că au fost interzise întrunirile publice. Sunt trei morţi şi 15 râniţe. Mai mulţi poliţişti au fost loviţi cu pietre. (Rador). AGITAŢIILE PARTIZANILOR IN NORDUL ITALIEI Roma 28 (Radar). — Agitaţia partizanilor continuă în nordul Italiei. La Genua, mai mulţi agenţi ai poliţiei civile au dezertat şi s’au unit cu şomerii, în vederea unei acţiuni de rezistenţă. O delegaţie a Asociaţiei naţionale a partizanilor s’a dus în munţii care domină Sestri Levante şi Chiavari, pentru a încerca să convingă pe rezistenţi să se înapoieze la Genua. La Voghera partizanii au declarat că vor începe din nou lupta „pentru a apăra încă odată drepturile poporului italian”. Ei şi-au expus revendicările într’un memoriu de 14 puncte, adresat primarului oraşului. -----------XI X---------- MARILE REVĂRSĂRI ALE NILULUI Cairo, 28 (Rador). — Apele Nilului au atins nivelul cel mai înalt cunoscut în ultimele două secole. Peste 150.000 de oameni, sub conducerea inginerilor de la serviciile de irigaţie, supraveghează digurile ridicate în grabă. Guvernul a rechiziţionat toate cantităţile de cereale disponibile pentru a evita specula ce ar fi rezultat de pe urma distrugerii recoltelor neculese încă. Examenul de capacitate Se aduce la cunoştinţa tuturor candidatelor admise la lucrarea scrisă pentru specialitatea principală şi secundară Istorie fete că examenul oral va începe la 2 Septembrie a.c., orele 7 dim., în localul liceului comercial „Nicolae Kreţulescu”, din b-dul Domniţei, în următoarea ordine, care trebue strict respectată : Specialitatea principală Istorie: La 2 Septembrie, candidatele cu litera A—C inclusiv; la 3 c, candidatele cu litera D—I inclusiv; la 4 c., candidatele cu litera K—N inclusiv; la 5 c., candidatele cu litera O—R inclusiv; la 6 c., candidatele cu litera S—Z. Specialitatea secundară Istorie: La 7 Sepembrie, candidatele cu litera A—D inclusiv; la 8 c., candidatele cu litera E—L inclusiv; la 9 c., candidatele cu litera M— P inclusiv; la 10 c., candidatele cu litera R—T inclusiv; la 11 c., candidatele la litera U—Z inclusiv. Având în vedere că nu este permis a se schimba întru nimic ordinea mai sus stabilită toate candidatele sunt insistent rugate a o păstra întocmai și a se prezenta fiecare la datele mai sus fixate, aceasta fiind și în interesul acestora. Instalaţie de telecomunicaţie la c.f.r. inaugurată la 23 August Munchbori*, technicienii şi funcţionarii direcţiunii telecomunicaţiilor c.f.r. din serviciile centrale şi exterioare, luându-şi angajamentul de a realiza o serie de lucrări, cu ocazia celei de a doua aniversări a zilei d de 23 August, prin muncă şi efort suplimentar peste programul normal, şi-au îndeplinit promisiunea şi au făcut dar guvernului următoarele importante lucrări, care au fost puse în funcţiune în ziua de 23 August a c 1) Montarea şi darea în funcţiune a centralei telefonice şi a sălilor cu aparate teleimprimatoare şi merse în palatul administrativ c. f. r. 2) Reconstruirea traseului aerian telegrafic-telefonic pe distanţa de 4 km, între Bucureşti-Nord-Chibiţa, cu 66 de fire. 3) Construirea circuitului telefonic de cupru dur, Arad-Oradea, pe o distanţă de 120 km. 4) Realizarea legăturilor telefonice prin carale de freqvenţă purtătoare între: Bacău-Iaşi, Mărăşeşti-Iaşi, Timişoara-Oradea şi Cluj-Tg.-Mureş, total 700 km. 5) Centralizarea electrodinamică a staţiei Băicoi şi darea în funcţiune. 6) Terminarea a 5 serii de aparate de asigurarea circulaţiei pentru staţiile de pe linia Ghimeş- Ciceu. 7) Centralizarea electromecanică a staţiilor Someşeni şi Gherla. 8) Refacerea instalaţiilor electrice din staţiile Tileagd, Oşorhei şi Surduc. 9) Montarea podului bascul din Staţia Ciucea. 10) Terminarea circuitului telefonic Timișoara-Sânnicolau. Participarea României la congresul internaţional technic dela Paris In vederea congresului technic internaţional, care se va ţine la Paris între 16—21 Sept. a. c„ s’a înfiinţat un Comitet naţional român sub preşedinţia d-lui prof. ing. Nicolae Profiri. Acest comitet, în care sunt reprezentate toate asociaţiiletechnice din România, se ocupă de pregătirea participării delegaţiei române la congresul internaţional. Delegaţia numită de comitetul naţional român pentru Congresul de la Paris este formată din d-nii ing. Şerbescu Dumitru, ing. Neuman Carol, ing. Constantinescu N. și prof. arhitect Davidescu Ioan. I In preajma plebiscitului din Grecia — Cores„Reuter” Atena, 28 (Rador), pendentul agenţiei transmite : După şedinţa de Marţi seară a cabinetului grec, generalul Gonatas ministrul lucrărilor publice şi prim ministru interimar, a anunţat că guvernul a hotărît să odrobească orice încercare de turburare a ordinei în ţară. Referindu-se la plebiscitul ce urmează să aibă loc .în legătură cu chestiunea înapoierii în Grecia a Regelui George, generalul Gonatas a declarat: „S’au dat instrucţiuni poliţiei şi jandarmeriei să aibă o atitudine corecta faţă de toate tendinţele politice, astfel încât plebiscitul să se poată desfăşura in mod liber şi imparţial- Orice act arbitrar va fi pedepsit sever”. ----------X^X--------- adunarea generală A ASOCIAŢIEI CORESPONDENŢILOR PRESEI STRĂINE IN ROMÂNIA Eri d. a. a avut loc la sediul din Bd. Lascăr Catargiu 10 adunarea generală a Asociaţiei co-respondenţilor Presei Străine din România Şedinţa a fost deschisă de către d. Al. Lubo, preşedintele interimar al Asociaţiei, asistat de d. A. Langas-Sezen, secretarul general. Potrivit uzanţei stabilite ca adunările să fie prezidate de un membru din sânul adunării generale, d. preşedinte-interimar Al. Lubo a propus ca preşedinte al adunării pe d. Georges Hilpert, ataşatul de presă de la Legaţiunea Franţei. Adunarea a avut de hotărît asupra completării vacanţelor în comitet, care s’a constituit în felul următor: Preşedinte, d. Al. Lubo, corespondentul agenţiei TASS în România; vice-preşedinte, d. Raymond Audibert, corespondentul agenţiei „France Presse” şi d. I. C. Karaburgak, corespondentul agenţiei „Anatolia”, ca membru. S’a completat deasemenea comisiunea juriului de onoare şi a cenzorilor. La sfârşit s’au discutat diverse chestiuni profesionale. (Agerpres). „Casa culturii bulgare“ BUCUREŞTI, 28 (Agerpres). — Pentru materializarea simţământului de recunoştinţă şi gratitudine faţă de nobilul popor român, care în timpul jugului turcesc a dat adăpost revoluţionarilor bulgari, a sprijinit în mod desinteresat lupta poporului bulgar de eliberare politică şi spirituală, şi a jertfit fiii săi pe câmpiile Bulgariei, la Plevna şi Griviţa. Bulgarii din Bucureşti şi din Roma- Inia, din iniţiativa ministrului Bulgariei la Bucureşti, d. profesor I Sava Ganovschi, au contibuit un comitet pentru construire, unei „Case a culturii bulgare” la Bucureşti, pe topul vechiei şcoli bulgare, comitet care a lansat un apel către toţi bulgarii din Bucureşti şi către toţi susţinătorii prieteniei şi colaborării româno-bulggar. Turcia cumpără vase din Canada și Statele Unite Ottawa, 28 (Rador). — Unul din membrii comisiei turcești ce se află în Canada pentru cumpărături declarat că guvernul turc are de gând să cumpere 21 de vase din Canada și Statele Unite. * CONCURSUL DE ÎNTRECERE PATRIOTICĂ INIŢIAT DE UNIUNEA TEXTILĂ Confederaţia generală a muncii ne trimite următoarele: Privitor la concursul de întrecere patriotică iniţiat de Uniunea Textilă, cu premiile anunţate, se anunţă că concursul a început la 19 August şi se încheie la 7 Noembrie a. c. şi nu la I0 Noembrie, cum greşit s’a anunţat In presă. Comitetele de fabrică şi Comisiile de producţie trebue să observe in mod riguros ca patronii să pună la dispoziţie toate cele necesare, ca piese, materie primă, etc., pentru o cât mai buna reuşită a concursului, astfel ca muncitorii să considere premiul ca o contribuţie la ridicarea stării materiale a celor ce muncesc, încordându-şi muşchii şi mintea in efortul de ridicare a producţiei, de refacere a economiei ţării noastre, crunt lovită de războiul criminal hitleristo-antonescian. „ Fiecare fabrică să răspundă la: chemarea Uniunii cu angajamentul ș oficial pe care și-l ia. -X4X CONGRESUL INTERNAŢIONAL Al STUDENŢILOR Prag», 28 (Rador). — Congresul internaţional al studenţilor, la care au participat reprezentant din 31 ţări, a luat sfârşit Sâmbătă. Principala sa hotărîre este crearea unei organizaţii mondiale denumită „Uniunea Internaţională a studenţilor”, care îşî va avea sediul la Praga. Familia Teodorescu anunţă cu aceiaşi nemărginită durere parastasul de 40 zile al scumpiror lor DORA COMANDOR ION LINTEŞ DR. INGINER Serviciul religios se va oficia în ziua de Sâmbătă 31 August ora 10 am., în Biserica Spirea Nouă din str. Puişor 59, 24 Cu aceiaşi mare durere Anişoara R. Popp împreună cu Marioara şi Valer anunţă parastasul de 6 luni al scumpului, bunului şi neuitatului lor soţ şi tată ROMULUS PORP pensionar B. N. R. care se va oficia Sâmbătă 31 August orele 10 la Biserica Mântuleasa şi Cimitirul Iancu Nou Bălăneanu. Aurelia, anunţă parastasul de 3 ani al celui mai scump om din lume ce a fost soţul ei VANGHELE ARY (COMERCIANT 37 ani) Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă 31 August orele 11 dim. la biserica Oţetari, str. Oţetari 2 apoi la cimitirul „Reînvierea”. 13 îndurerată familia Albulescu, anunţă rudelor şi prietenilor prrastasul de 2 ani, al iubitului lor fiu şi frate CONSTANTIN P. ALBULESCU fost artist cartograf al Institutului Geografic Militar care se va oficia joi 29 August la Biserica Sf. Voivozi. 21 Implinindu-se 30 de zile de la încetarea din viaţă a prea bunurii lor ARON SCHULLER familia îndoliată anunţă oficierea unui requiem la Cimitirul Filantropia, Joi 29 August ora 17. Mara soţie, avocat Theo şi Mihaela Bâdeşcu Iulian fii şi noră, anunţă parastasul de un an al bunului şi neuitatului soţ şi tată ŞTEFAN D. POPESCU care va avea loc Sâmbătă 31 Aug. 1946 în corn. Bâcleş jud. Mehedinţi. + Adânc îndureraţii şi nemângâiaţii: Maria Chiriţescu soţie; Chiriachiţa Mănescu, Aristia Vasilescu, Zoe Chiriţescu, Niculae şi Victoria Chiriţescu şi Teodor Chiriţescu, surori şi fraţi; Haralambie, Galina Virgiliu şi Ortansa Vasilescu, Maria Ciumetti, Teodor şi Gheorghe Chiriţescu, Mioara şi Lázar Angelescu, nepoţi şi nepoate; inginer Alexandru Vatămanu, socru; Lucia şi general Alexandru Vătămanu şi Iliuţă Vătămanu, cumnaţi şi cumnate, precum şi familiile înrudite: xantopol, Dragulănescu, Ioanid, Colonel Bilciurescu, Slavu, Atanasiu şi Popescu-Gorj, anunţă moartea năprasnica a scumpului şi neuitatului Edor MIHAIL I. CHIRIŢESCU Doctor în drept de la Paris: Avocat şi literat-premiat de Academia Română, fost director al Contenciosului C. F. R. şi Inspector general-juridic C. F. R. ucis mişeleşte în noaptea de 27/28 August 1946. înmormântarea va avea loc Vineri 30 August 1946 orele 17, la Cimitirul Bellu.Civil, în a cărui Capelă va fi depus Vineri orele 11. Familiile T. lonescu, ing. c. lonescu, Dr. G. Enescu, V. Sebe, G. Ştefănescu, anunţă cu durere pierderea scumpei lor fiică, noră, cumnată şi nepoată ELENA EONESCU (NUŢI) Stinsă din viaţă după o grea suferinţă, înmormântarea va avea loc Vineri 30 August 1946, orele 15, la Cimitirul Reînvierea. „ Mult întristaţi Constanţa, Alexandrina, Virginica, Anibal şi George, fiice şi fii, Nicolae, Vasile, Vera, gineri şi noră, precum şi familiile înrudite, anunţă moartea dragei lor mame MARIA TH. DONCSU—HUŞI (născută MAŞCA) înmormântarea a avut loc în ziua de 26 August 1946 la Cimitirul „Iancu Nou Bălăneanu” Bucureşti. Ana şi Petre Zuaneli, Aimée şi Ing. Andrei Enescu, Angela şi Emil Zuanelli şi devotata ei tovarăşe de viaţă, Elisabeta Gavenea cu copiii vestesc cu durere, rudelor şi prietenilor pierderea iubitei lor mama şi bunică Virginia Ing. Nestor Urechiă în etate de 76 ani înmormântarea va avea loc joi 29 August ora 17 la Cimitirul Sf. Vineri, în a cărui capelă se află depusă. 42 Sdrobiţi de durere, Bogdan şi loan Burdia fii, Ioana şi Julia Burdia, nurori, loan, Mihai şi Ştefania Bohosiewicz, nepoţi şi nepoată, anunţă Încetarea din viaţă a scumpei mame şi mătușe $TEFANIA BURDIA (născută BOHU9IEWICZ) la vârstă de 7 ani decedată in ziua de 27 August 1946. Inmormăntarea va avea ioc Joi 29 ■ August 1946 ora 16, la cimitirul cate,olie în capela căruia se află depusă .