Universul - Capitala, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 225-250)

1946-10-30 / nr. 249

U. N. E. S. C. O. de P. CONSTANTINESCU-IAŞI ministrul informaţiilor Sub acr­.-i'e 'n.ţ'.a.­r. s. cunoaşte astăzi o nouă organizaţie inter­naţională, care va juca un rol important în raporturile dintre popoare, pe drumul fericit al păcii şi al colaborării intelec­tuale. Este o creaţiune a spiritu­lui uman dornic de propăşire şi va fi arma cea mai potrivită pentru realizarea înfrăţirii mon­diale, atâta timp câ­t reprezen­tanţii culturii şi civilizaţiei, tri­mişi de diferite state, vor fi lă­saţi să lucreze numai pentru scopurile frumoase pentru care a fost creată. Deşi Uniunea Sovietică nu face parte din statele semnatare ale pactului de întemeiere de anul trecut, totuşi conducătorii sovie­tici nu văd cu ochi răi această organizaţie şi aşteaptă cu atenţie cele mai bune rezultate, tot aşa după cum şi-au pus bune spe­ranţe şi în O. N. U., sora mai mare a Unesco-ului. In zilele de 1—16 Noembrie 1945 s’a ţinut la Londra o con­ferinţă a delegaţilor guvernelor a 44 state cu scopul de a crea un organism intelectual pe lângă O. N. U. Acesta a luat naştere sub numele de U.N.E.S.C.O. —­e­­dică ,.Organizată naţiunilor uni­te pentru educaţie, ştiinţă şi cultură",­­ redactându-se şi un „Act constitutiv“, publicat în en­glezeşte şi franţuzeşte (iniţiativa fusese luată de guvernele englez şi francez). Au participat dele­gaţi ai următoarelor state : An­glia, Franţa, Statele Unite, Ar­gentina, Arabia, Australia, Belgia, Bolivia, Brazilia, Canada, China, Columbia, Cuba, Cehoslovacia, Danemarca, Republica Domini­cană, Equador, Egipt, El Salva­dor, Fulpine, Grecia, Guatemala, Haiti, Indă, Irac, Iran, Iugosla­via, Libanul, Liberia, Luxem­burg, Mexico, Nicaragua, Norve­gia, Noua Zeelandă, Olanda, Pa­nama, Peru, Polonia, Siria, Tur­cia, Uniunea sud-africană, Uru­guay şi Venezuela. De asemeni reprezentanţi ai următoarelor or­ganizaţii internaţionale : Secreta­riatul Societăţii Naţiunilor, Bi­roul internaţional al Muncii, Co­misia de cooperaţie intelectuală a Societăţii Naţiunilor, Institutul internaţional de cooperaţie inte­lectuală, Uniunea pan-a­mericană, U.M.il.R.A. şi Biroul internaţio­nal de Educaţie. Şi astfel apăru o nouă armă de luptă pentru pace, căci aceasta trebuia să fie întărită nu numai în domeniul economic şi politic, ci şi pe „temelia solidarităţii in­telectuale şi morale a omenirei” (după textul actului constitutiv). Pentru ţara noastră această or­ganizaţie prezintă un interes deo­sebit şi cu atât trai mare, cu cât, după definitiva ei constituire re­centă, se pregăteşte cooptarea în­ comitetul de conducere a unui delegat din partea ţărilor foste satelite. Lupta se dă între Unga­ria şi România; pentru noi ar fi un câştig enorm ca locul acesta să-l obţină ţara noastră, căci ne-am pregăti astfel un drum mai sigur pentru a intra în marea asociaţie a „O.N.U.-ului”, cu un ceas mai de­vreme. Această speranţă mi-a fost su­gerată de însuşi secretarul gene­ral al UNESCO-ului. Sir Alfred Zimmern fost profesor la unul din colegiile literare de la Oxford, personalitate bine cunoscută în lumea relaţiilor culturale inter­naţionale. Primindu-mă cu deo­sebită atenţie, în cabinetul său de lu­cru­ din Belgrave Square, în ziua de 19 iulie, mi-a vorbit cu mult interes de România, faţă de a cărei cultură şi-a arătat toată simpatia. Lucrase, între al­tele, cu delegaţii români la „Ins­titutul Internaţional de coopera­ţie intelectuală” de la Geneva şi păstrase bune amintiri; mi-a vor­bit şi de prof. Oprescu de la Fa­cultatea de Utere din Bucureşti. Am căzut atunci de acord — principial bine­înţeles — că te­mele de bază ale unei activităţi comune ar fi cele care intere­sează de aproape toţi factorii de cultură din ţara noastră. Lupta împotriva analfabetismului, în primul rând, — despre care s’r Zimmern se interesa în special — alcătueşte unul din scopurile UNESCO-ului. Desvoltaea spe­cificului naţional şi întărirea ra­­porturilor culturale internaţio­nale sunt deasemeni studiate, având drept urmări practice semnarea de acorduri internaţio­nale pentru facilitarea circulaţiei valorilor spirituale. Pentru punerea în practică a acestui program am schiţat doar — la întoarcerea mea de la Lon­dra — un început de acţiune, luând în primul rând contact cu­­ colegul St. Voites, care s’a intere­sat apoi mai de aproape cu pri­lejul activităţii sale dela Paris, la conferinţa păcii. Am mai vorbit şi altor perso­nalităţi culturale din ţară des­­­­pre necesitatea unor legături­­ îmi temeinice cu UNESCO, la­­ ministerul nostru, direcţia rela­ţiilor culturale cu Străinătatea şi-a pus între preocupările sale şi problema popularizării acestei organizaţii, ca şi a posibilităţilor de realizări practice. In prezent se fac pregătiri la Paris pentru convocarea primei conferinţe generale, după ce actul constitutiv a fost definitivat prin semnarea ultimilor delegaţi ai statelor semnatare — aşa cum în Iulie, cu prilejul vizitei mele la Tomira se aştepta d. Zimmern. S’a alcătuit un comitet executiv I drept organ permanent din re­­­­prezentanţi a 14 state, cel de-al I 15-lea loc fiind rezervat Uniunii­­ Sovietice, în cazul când ar ac­­­­cepta. S-a ales şi un secretariat­­ executiv permanent, instalat la­­ Paris pentru pregătirea şedinţei viitoare a comitetului executiv. Având în vedere secţiile cre­ate: Educaţie, Ştiinţă, Bibliotecă şi Muzee, Ştiinţe sociale. Organe de informare a masselor (presa, radio, filme), Arte frumoase, Li­tere şi Filosofie — şapte de toate — se pot desemna de pe acum instituţiile de cultură din ţara noastră interesate la această operă mondială. In afara Ministerelor Educaţiei, Informaţiilor şi Artelor, propu­nem ca şi Universităţile, Acade­mia şi toate institutele ştiinţifice să coopereze imediat la alcătui­rea unui comitet comun de lucru pentru realizarea cât mai urgen­tă a scopurilor UNESCO - ului în România. Şi în primul rând cointeresarea la lucrările confe­rinţei amintite de la Paris, ca să obţinem locul de onoare pe­ ca­­re-l merităm prin munca adec­vată pe care ţara şi guvernul nos­tru o depun în această direcţie. Alegerile din Bulgaria s’au desfăşurat din cea mai desăvârşită ordine şi linişte Frontul Patriei a obţinut un succes deplin — Sofia, 28 (Agerpires).,— Cores­pondentul agenţiei TASS trans­mite: La 27 octombrie au avut loc în Bulgaria alegerile pentru marea adunare populară. Porţile birouilor de vot s’au deschis la ea 7 dimineaţa precis. Deja la amiază (ora locală) jumătate din alegători votaseră intr-­en număr de circumscripţii electorale din Sofia. Populaţia a dat dovadă de un interes foarte viu pentru ale­geri. Un mare număr de alegă­tori se îngrămădeau în faţa bi­rourilor de vot. Părerea numero­şilor observatori este că activita­tea alegătorilor a fost în mod sensibil mai mare decât în ziua referendumului. Intră un număr de sate din regiunile Rusciuk, Stira Zagora. Varna şi altele, toţi alegătorii au votat înainte d­e amiază. O ordine exemplară şi calmul au domnit pretutindeni. Mulţi ziarişti străini­­ din Ro­mânia, Danemarca şi alte ţări au sosit în Bulgaria pentru a asista la alegeri. Timp de mai multe zile ei au urmărit cu atenţie mersul campaniei electorale şi la 27 octombrie au publicat în presă declaraţia următoare: „Noi corespondenţii străini din Bulgaria care observăm cam­pania alegerilor pentru marea adunare populară, constatăm că grupările de opoziţie se bucură în Bulgaria de toată libertatea, la întrunirile lor se desfăşoară o activitate febrilă, aşi că nu este cazul de a acuza Frontul Naţio­nal de teroare electorală şi de tulburare a ordinei. De aceea noi am văzut d­e surprindere în zia­­­rele „Svobodon Narod” şi „Na­­rodnoe Zemedelsk­o Znam­ie” o scrisoare adresată de opoziţie pri­­mului mi­nistru bulgar. Această scrisoare induce în eroare opinia publică bulgară ?i mondială în privin­ta modului în care decurg alegerile din Bulgaria”. COMUNICATUL MINISTERULUI DE INTERNE SOFIA. 28 (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară transmite ur­mătorul comunicat al Ministerului de interne : Din informaţiile primite, reiese că alegerile au decurs în deplină ordine şi linişte. Nicăeri nu s-au semnalat incidente care să fi îm­piedicat desfăşurarea normală a alegerilor. In mai multe localităţi au fost constatate încercări izolate ale u­­nor grupări de opoziţie de a ataca birourile Frontului Patriei sau pe propagandiştii acestuia. Pretutindeni, populaţia a parti­cipat la alegeri cu entuziasm, vă­ fdind un interes excepţional faţa de acest even­ment de importanţă istorica. In numeroase localităţi, procentul alegătorilor care s’au prezentat la urne înainte de amia­ză a atins 70 la sută în unele sa­te, s’a înregistrat o participare de sută la sută. Din informaţiunile primite reie­se că în toată ţara oraşele şi sa­tele au îmbrăcat haină de sărbă­toare. Clădirile ba până chiar şi copacii, au fost împodobiţi cu dra­pele naţionale, precum şi cu ape­lurile şi manifestele diferitelor par­tide, inclusiv ale celor din opoziţie. In tot cursul zilei de Duminică, candidaţii tuturor partidelor au vizitat secţiunile de votare. Pretutindeni, desfăşurarea alege­rilor a fost urmărită de repezen­­t­­anţii tuturor partidelor politice. „ După aprecieri unanime şi după I declaraţiile reprezentanţilor tutu- I ror partidelor, atât cei din Fron­tul Patriei, cât şi cei din opoziţie, nici o neregulă nu s’a produs in timpul acestor alegeri. Nu se semnalează nici o plânge­re despre vreo piedică pusă propa­gandei electorale sau distribuirii buletinelor. Se recunoaşte in una­­­­nimitate că administraţia şi mili­ţia naţională, în colaborare cu po­porul, care a dat şi acum dovadă de o înaltă conştiinţă şi înţelep­ciune politică, s’au achitat cu suc­ces de greaua lor sarcină de a a­­sigura ordinea şi legalitatea cu prilejul acestei manifestări libere a voinței populare. Repartizarea mandatelor Comuniştii au majoritatea absolută Sofia, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei fran­ceze de presă comunică ul­timele rezultate ale alege­rilor din Bulgaria, indicate la orele 20.10 de către pos­tul de radio Sofia. Frontul Patriei: 564 depu­taţi, dintre care 277 comu­nişti, 8 ai partidului „Zve­­no", 49 agrarieni şi 9 socia­liştii. Blocul opoziţiei: 101 de­putaţi. Rădic­alla: 1 deputat. Totalul cunoscut al de­putaţilor este deci da 444, lipsind deci unul singur, pentru a se cunoaşte cele 445 de locuri în Parlament. ♦ Londra, 28 (Rador). — Postul de radio Moscova a dat Luni seara următoarele date complete cu privire la alegerile e­in Bulgaria: Frontul Patriei: 2.985.784 voturi. Partidele din opoziţie: 1.208.882 voturi. Din voturile Frontului Pa­triei, 2.245.105 voturi au fost acordate partidului comu­nist şi 550.415 voturi parti­dului țărănesc. Aprecierile cercurilor politice din Washington Washington. 28 (Rador). Cores­pondentul agenţiei. Franceze de presă comunică : Aşteptăm fapte acum de la noul guvern ce va ieşi din alegerile bulgare" — declară cercurile po­litice din Washington, adăugând că Statele Unite sunt, in princi­piul, mulţumite de faptul că Bul­garia va avea acum primul gu­vern republican al istoriei sale, şi­­ speră ca noul preşedinte, care­­ probabil va fi Dimitroff, să ma­ I nifeste bunăvoinţă în a coopera la sforţările de construcţie ale pocii, în acest sector delicat al Europei. Toate ziarele publică observa­ţiile corespondenţilor de presă, care arată că alegerile bulgare s-au desfăşurat în ordine. Savanţi străini reţinuţi de Academia de ştiinţă franceză Paris, 28 (Rador). — Preşedin­tele Academiei de Ştiinţe a invi­tat patru savanţi străini, prezenţi Luni în sala de şedinţe, Să ia loc prire membrii Academiei. Ace­ştia sunt : d. Rauszer, directorul­­ Biroului Naţional de Măsuri din­­ Varşovia; d. Sergescu, rectorul I Şcoalei Politehnice din Bucureşti; d. W- J- Haas, profesor la Uni­­­­versi­ttaea din Leyda; şi profesor,­­­rul Madsen, delegatul Danemar­cei la Oficiul Internaţional de Higienă. Academia de Ştiinţe şi-a con­sacrat şedinţa studierii datelor fo­­tometrice ale eclipsei de lună de la 18 Decembrie 1945, culese de d- Link, de la Observatorul astro­nomia din Praga, care a făcut utile constatări asupra transpa­renţei şi densităţii atmosferei lunii,şi iregularităţilor locale ale umbrei­ I. P. S. Patriarh Nicodim a sosit la Moscova Moscova 28 (Radar) — Cores­pondentul­­ Agenţiei Radar trans­mite : Duminică 28 octombrie, la ora 9 şi 20 minute, ora Moscovei, a sosit înalt Prea Sfinţitul, Patriarh Nicodim al României, însoţit de Episcopul Oradiei Nicolae Po­­povici, Episcopul Just­­ian Vlaslu­­ianu, Vicarul Mitropolei ,Moşurv şi Preotul Ion Vasea,­ secretar gene­ral al­­ministerului cultelor şi pre­şedintele­ Uniunii Preoţilor Demo­craţi din România, protoereul Mi­hail Ma­dan, dr. Gheorghe Gheor­­ghian, medicul curant al Patriar­hului şi d. Arse­nie Dumitru. De la Iaşi, înalt Prea­­Sfântul, a fost însoţit de Episcopul Serghie al Odesei, de ministrul Blincov şi secretarul Mitropoliei din Moscovi, preotul Nicolae Zernov. La gara Kievslcaia din Moscova,. înalt Prea Sfântul a fost Întâm­pinat de Mitropolitul Nicolae al­­ Moscovei, locţiitor al Patriarhului I; Alexei al Moscovei şi al intregei­­ Rusii, de d. Serghei Belşev, loc­ţi-:­ itor al preşedintelui al comitetului­­ pentru chestiunile bisericei ortodo­xe ruse pe lângă consiliul de mi­niştri al U.R.S-S., de Episcopul Ma-­­ catie­ al Mojaiscului, vicar al Mitro- ,­poliei Moscovei, de Episcopul Iero-­o­nim al Chişinăului şi Moldovei, de­­ Protopresbiterul Nicolae Kolceski,­­ director al cancelariei Patriarhiei şi­­ de d. Smirnov, consilier ce­l al Patriarhiei ca şi de Protoereii­­ Camr­ski şi Svetlov, înalt prea Sfântul a fost tntâm­­t pinat şi de d. prof. Iorgu Iordan,­­ ambasadorul Românei la Moscova ,­­ insoţit de membrii ambasadei. Un public numeros a at. ltj, sosirea Inalţilor prelaţi români. i Trenurile nu mai circulă in Austria Viena, 28 (Radar). —Cu înce­pere de Luni, Viena va fi legată cu străinătatea numai pe şosele şi prin ser. Direcţia generală a căilor fe­rate ausrtriece a anunţat Dumi­nică că toate trenurile din Aus­tria Orientală, inclusiv trenurile internaţionale, ce se duc spre şi vin, dinspre Elveţia, Cehoslova­cia şi Ungaria vor înceta să mai circule din cauza lipsei complete de cărbuni. Festivalul de la Ateneu Duminică după amiază sala A-A­teneului român a adăpostit un fes-­­ tival organizat de Asociaţia româ­nă pentru strângerea legăturilor cu Cehoslovacia, cu ocazia sârbă-f­loricei independenţei ţârii vecine­­ şi prietene.­­ Au luat parte reprezentanţi ai oficialităţii româneşti şi personalul­ diplomatic al legaţiei cehoslovace la Bucureşti. ■­­ D. N. D. Cocea, preşedintele asociaţiei „Eduard Bene?’’ a rele­vat importanţa acestei zile pentru poporul cehoslovac şi legăturile in­disolubile ce ne unesc de ţara ve-­­ cină. D.­ Ghivu Stoica din partea C G. M.-ului,a arătat, şi d-sa semni­­­­ficaţia acestei zile spunând că muncitorimea română a luat mul­te exemple de la muncitorimea ce­hoslovacă. D. Brabeţeanu secretar general la externe a citit un mesaj din partea d-lui G. Tâtărescu, vice-­­ preşedinte al consiliului de minis- t tri şi ministru de externe, din I care cităm :­­ „Dela renaşterea Cehoslovaciei­­ şi până la subjugarea recătoa-re a­­ I statului cehoslovac prin actul de sălbatecă violenţă din anul 1939— I poporul nostru a fost aliatul po-­­ porului cehoslovac mergând mână in mână pe drumul apărării păcii­­ şi al concordiei internaţionale.­­ In ceasurile tragice in cari Ce­hoslovacia a fost silită să se su­pună forţei, ţara noastră a stat , alături de aliata ei căutând, in I limita mijloacelor sale să o ajute . Ui să o susţină . I Când ceasul marei eliberări a ’1 Rimat iarăşi soldaţii români şi-au­­ vărsat sângele pentru sfărâmarea­­ lanţurilor cari m­ai încătuşau po­­porul prieten şi frate şi mormin­n­tele eroilor noştri presărate dea-­­ lurigul pământului cehoslovac mărturisesc dragostea şi prietenia poporului nostru.­­ Dar­ jertfele morţilor au rodit-­­ şi­ sunt fericit astăzi să pot pro-­­ clama public ajutorul nepreţuit şi nemărginit pe care statornica­­ noastră prietenă ni l-a dat cu­­ prilejul­­ Ultimei, lupte pe care Ro­­­­mânia a purtat-o la Conferinţa din Paris pentru apărarea dreptu­rilor sale Nu vom putea uita şi nu vom uita niciodată acest ajutor.­­ Prin săvârşirea acestor ultime acte legăturile popoarelor noastre se vor strânge şi mai mult şi de aceea putem privi încrezători deşi voltarea to­t mai puternică a prie­teniei cehoslovac­oromâne. Trăiască Cehoslovacia.” Din partea confederaţiei gene­rale a muncii a vorbit d. Chivu Stoica, iar d­arabeţeanu, secretar­­ general al ministerului afacerilor­­ străine,­ a dat citire unei scrisori din­ partea d-lui Gh. Tătărescu,­­ vicepreşedinte al consiliului de mi­niştri­ ' . Cuvântul de mulţumire a fost a­­­­dresat tuturor, de către d. Kraus, ■ ministrul Cehoslovaciei la Bucu-­­ rești ,după care orchestra Filar­monicei a executat simfonia a V­a­­­de Dvorak sub conducerea, dirijo­­­­rului ceh Zdenek Folprecht. *­­ Ieri, la orele 11,­­ d. ministru Kraus a primit la legaţie pe mem­brii coloniei cehoslovace d­in ţară,­­ iar la orele 17 s'a desfăşurat, la Scala, o gală cinematografică, i­» cadrul căreia au rulat câteva fil- I me documentare cehoslovace.­­ Seara,, la sediul legaţiei, a fost o recepţie de gală.­­ I . D. ministru al Cehoslovaciei K­raus vorbind la Ateneul Român, cu ocazia aniversării Ind­ependenţii Cehoslovaciei Sărbătorirea D-rei Elena Văcărescu la Paris Paris 28 (Aerrpres}. ~­ Cores­pondentul special al Agenţiei A­­­­gerpres . transmite : La chemarea Uniunii Femeilor Române din­­ Franţa, colonia românească la ^ care s’au asociat numeroase per­­­sonalităţi franceze, s’a sărbătoriri la 25 Octomb.­in Saloanele Lega-­ trei cei 50 ani de activitate ai drei. Elena Văcărescu. Sala a fost ne­­incăpătoare pentru asistenţa entu­ziastă care manifestând pentru D­­iena Văcărescu, a manifestat şi pentru prietenia franco-română. După apelu­l la acţiune al ro­mâncelor făcut de preşedinta ac­­ivă dna Alexandrescu, au vorbit ministrul Soilov, fostul preşedinte de Consiliu Paul Boncour şi re­numitul poet Paul Elouard care cu toţi au preamărit in Elena Văcă­rescu pe animatorul inspirat şi ini­mos al apropiere­ dintre Franţa şi România. D. Boncour a relevat că Elena Văcărescu a pus deopotrivă Inima în servirea României pe vremea e­i când ea se găsea în intimitatea­ Dinastiei şi a elitei sociale, ca şi­­ acum a României reinoite şi de­mocratice de sub guvernarea­­ Gropa. Vorbind ultima d-ra Văca­­r­­­escu, într'un stil poetic, a mulţu­mit, pentru aprecierea activităţii ei , şi a afirmat dragostea ei neţâr­­muită pentru tot ce e românesc, precum şi ataşamentul la cultura şi amiciţia franco-română. Reamintind un episod anecdotic din copilăria Regelui Mihai când acesta a cerut Elenei Văcărescu să-i cumpere o matură, sărbătorita a dat acestei predilecţii a Regelui Mihai o misiune simbolică, Regele Mihai mânuind la 23 August mă­tura pentru curăţirea României de neghina dictatorială şi pentru re­aducerea ei in făgaşul politicii ex­terne de amiciţie cu marea putere de la Est şi de avânt pe calea pro­gresului democratic. A urmat un bogat program artistic, in insufle­­■ tirea asistentei. REFACEREA LINIEI FERATE ILVA MICft-VATRA DORNEI DISTRUSA DE ARMATELE GERMANE Lim® ferată Ilva Mica-Vatra Dornei, care leagă Bucovina şi Nordul Moldovei cu Ardealul, a fost c cnstruită de căile ferate ro­mâne între anii 1934-8­ după stu­diile d-lui ing. Max Mărculescu, găsite ca dând cea mai bună soluţie din cele 10 proiecte pro-­ zantate. Construcţia liniei a început sub directa conducere a ing. V. Bru­ckner, de d. ing. M­ Mărculescu şi continuată de d-nii ing. Ten­­i­orescu şi ing. Nemţeanu. Por­nind din Valea Someşului, de la Ilva Mică (cota 393), traseul­ urcă munţii Rodnei până la cota 894 şi coboară apoi prin văile Teşnei­* 1 * Coşnei şi Dom­ei până la Vatra Domei (cota 790). -­ Acest greu traseu, ce străbate ţinuturi masive muntoase şi pă­­duroase, cu enorme diferenţe de nivel, a necesitat faimoasa buclă dintre Si­­­hoa­sa - La ri o n - Gră­d ini­ţa diferenţe de nivel de aproape 200 m­ la capetele buclei), precum şi­­numeroase opere de artă pe în­tindere® liniei de 662 km­: 32 po­duri, 149 podeţe, 10 viaducte, şi 9 tunele. | DISTRUGERILE In ultimul război, armatele germane au distrus cu o sălbăti­cie fără pereche, nimicind 28 lu­crări de artă (poduri, viaducte,­­ tunele) staţiile, din unele­­ne mai , rămânând nici urmă­ instalaţiile­­ techniice, liniile şi macazele. Şină cu şină, linia era dinamitată sau tăiată cu maşini speciale. Alte­­ zeci de lucrări mai mici au fost ■ făcu­te inutilizabile. Pentru a constata pe teren ace­ste distrugeri, precum şi acţiunea de refacere, ziariştii acreditaţi pe lângă ministerul comunicaţiilor şi direcţi® generală c.f­r. au plecat la Vatra Dornei. De aici, cu un vagon special şi apoi pe jos, pian tunele, peste viaducte în reparaţie sau pe poteci ocolitoare, au ur­­mărit distrugerile pe care nici un­­ cataclism pământesc nu le putea­­ provoca atât de nimicitor. Numai la viaductele: Roşia- Răchiţi, Ipa­rion, km. 42,40 de la tunelul­ 8 şi 9. Sereel au fost distruse 28 pile, 24 tebliere metalice, o curele­ etc. iar la tunelele Roşia, VII şi VIII un total de 160 km. lungime dis­trugeri. REFACEREA Dată fiind importanța acestei linii d. ing. Ion S. Berakii direc­torul genera­ c-f.r. — în epitea,ren marelui program de lucrări ini-­ ţiat de d- ministru Gh. Gheor-­­ ghiu-Dej — a tr­ecut la executa- ■ rea planurilor de refacere, intoc-­­ mite de direcţie lucrărilor noul,­­ însărcinând cu supravegherea lor pe d-nii subdirectori Teodorescu şi Nemţeanu, care lucrează la construirea liniei. Pentru a se termina lucrările cât mai urgent, au fost acordate loturi şi între­prinderilor: Ing. Calmanovici, Ti­be­riu Erem­la, specializate în lu- c­urări de a­rtă feroviară şi cari ac- < tivează, alături de altele, la con-­­ strucţia rapidă a liniei Bumbeşti-­­ Livezeni, ’ ] D. ministru al comunicaţiilor­­ cerând ca linia să fie refăcută­­ până în August 1947, direcţia lu- i crărilor noul a dat asigurări că,­­ în termen, linia fi gata. Va fi ne-­­ voie să se lucreze toată iarna, la­­ nevoie chiar cu focuri sub eo-­ fraje.­­ De fapt, în zilele de 25 şi 26 s Oct. când­ ne aflam pe şantier, un­ început de iarnă iuţea mâna de lucru şi activa energiile. Erau 6-7 grade sub zero. Zăpada, de o pal­mă grosime, ecârţia sub bocanci. Brazii se înveşmântaseră cu her­mină, iar de pe tabliere sau col­ţurile stâncilor atârnau ţurţuri groşi de ghiaţă. Şi, totuşi, ce lucra intens, ca la Aprilie 1947 linia să fie restabilită- Un spectacol impresionant a fost­ oferit ochilor, după ce a fost străbătut, pe jos tunelul Roşia, la deschiderea căruia se întinde un mare viaduct cu arcul principal aruncat in aer şi cu tablierele ,fientpk Mffiare. Dincolo de co­­­tul muntelui alb­ viaduct distrus, apoi un tunel şi un pod şi linia tocată şi nici urmă pe locurile unde fuseseră ridicate staţii, magazii şi locuinţe pentru per­sonal. In schimb un focar de lucrători, animează decorul şi încălzeşte ini­mile. Se lucrează greu, în con­diţii grele. Pentru executarea lu­crărilor s’au creat noui mijloace de comunicaţii, linii înguste, şo­sele şi poteci prin păduri, poduri provizorii, baracamente, cantine, se ad­uc alimente şi materiale re­­troase de departe şi se poartă greu din loc în loc, terenul fiind ac­cidentat. Lucrătorii, cu cari am stat de vorbă, ne-au asigurat că­ salariul­ nu contează la ei, veniţi din co­mune sărace moldovene sau er­feleneşti. Ei fac schimbul muncii cu alimentele, în aceste vârfuri de munţi unde nu creşte o vară dleaţă, o fructă şi nici animale şi păsări domestice, din lipsa nutrep tului. Iar direcţia c­f.r. ca şi an*­treprizele particulare au grija nu numai de transportul materialu­lui, fasonarea şi aşezarea lui, de completarea reparaţiilor şi deci a continuei­ înaintări a uneltelor, dar şi de hrana permanentă a a­­cestor oameni­ cari în momentul de faţă lucrează, în mai multe sectoare, la 3 tar­­ele, 7 viaducte terasamente, consolidări, etc, pentru că libctăriile da refacere au pornit din ambele părţi aia liniei : Ilva Mică şi Vatra Dan­iei. Renunţăm la date te­hnice şi la cifre impresionante, Trebue însă reţinut că pe cul­mile munţilor bucovineni şi tran­silvăneni, izolaţi de lume, mii de ţărani, lucrători calificaţi şi teh­nicieni, muncesc într’o înfrăţire de eforturi trupeşti şi sufleteşti— în asprimea iernii, ca şi în timpul verii —nu­ numai pentru existenţa zilnică, dar şi cu conştiinţa că în­deplinesc o operă de reală va­loare pentru ţară- -Existenţa este modestă. Nu este lipsă, dar nu îndestulătoare pentru reînoirea forţelor. Şi nimic altceva. Nici o distracţie. Nici o plăcere, în a­­fară de darul naturii, al priveliş­tilor variate, al grandoarei ce o oferă culmea şi prăpastia al reli­giozităţii cu care brazii îşi ridică vârfurile dornice de cât mai mult soare, sus, cât mai sus de la pă­mânt.­­ Şi în acest peisaj da iarnă, fe­­răstraele, ciocanele- concasoarele, strigătele oamenilor încheagă o simfonie a muncii pe care nimeni nu o ştie, nu o bănueşte. Nu chiar călătorul care, la anul, va trece comod, cu un tren rapid, pe o linie ce e’a construit greu, s’a refăcut şi mai greu, dar s’a făcut totuşi în timp record. C. FULGA Viaductul Roşia ­A cincea şedinţă plenară a adunării generale a ONU-lui Flushing Meadows, 28 (Rador).f­oarte bucuros la un regulament ce ar restrânge folosinţa dreptu­lui de veto de către marii­ pu­teri. Cu toate că Organizaţia Naţiu­nilor Unite trebue să înceapă să lucreze într-adevăr numai pe ba­za unei păci solide, d. Coo scoate în relief opera săvârşită până în prezent de Organizaţie, mai cu seamă înfiinţarea Organizaţiei Mondiale pentru sănătate şi pen-­­ tru desvoltarea ţărilor rămase în­­ urmă industria iu­ceşte. — Corespondentul Agenţiei Fran­ceze de Presă comunică: Cea de-a 5-a şedinţă plenară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a deschis Luni prin discursul pronunţat de Mo­hamed Hussein Kaikal Paşa, pre­şedintele Senatului egiptean şi şef al delegaţiei egiptene la Or­ganizaţia Naţiunilor Unite, care, în numele guvernului său, a a­­dresat Adunării Generale un a­­pel pentru a exprima dezaproba­rea faţă de ţările ce ,e menţin for­ţe armate pe teritoriile altor na­ţiuni suverane şi pacifice, împo­triva voinţei liber exprimate a popoarelor lor”. Referindu-se astfel în mod lim­pede la forţele Marii Britanii din Egipt, delegatul egiptean a ce­rut Adunării ,,să adauge la crezul său următoarele: ca nici o nego­ciere să nu fie întreprinsă în mod valabil şi nici o concesiune în­cheiată între naţiuni suverane a­­tât timp cât una din ele ar exer­cita o presiune asupra alteia, prin ameninţarea pe faţă sau latentă a forţelor sale”. Aceste alianţe şi prezenţe de tru­pe străine, — afirmă delega­tul Egiptului, — sunt rezultatul întârzierii de a se înfiinţa forţele armate ale Naţiunilor Unite. Kaykal Paşa a propus deci A­­dunării „să ceară Consiliului de Securitate fixarea datei limită pentru comisiunea de stat major în care să facă propuneri con­crete asupra înfiinţării forţelor armate ale Naţiunilor Unite”. Delegatul Egiptului a făcut un mare pas înainte de calea unui guvern mondial şi a unui Parla­ment al lumii, a căror idee în­cepe să ia forme. Kaykal Paşa s’a referit apoi la problema refugiaţilor care, — crede el — trebuesc să fie repa­triaţi pe cât cu putinţă în ţările lor de origină şi care, mai cu seamă, să nu fie trimişi în teri­torii. Împotriva voinţei popu­laţi­unilor acestora. Dorinţa deja exprimată de mai multe delegaţii la Organizaţia Naţiunilor Unite a fost prezenta­tă in şedinţa de Luni dimineaţă, de către delegatul Chinei, d. Wellington Coo, restrângerea fo­­losinţii dreptului de veto în tra­tatele de pace. Guvernul chinez crede că este prea curând să se modifice Char­­a Naţiunilor Unite, dar ar sub­­ i CUVÂNTAREA D-LUI JAN MASARYK A luat apoi cuvântul d. Jan Ma­­­­saryk, ministrul de externe al Ce­hoslovaciei. Ocupându-se imediat de proble­ma spaniolă, d. Masaryk a subliniat că este dreptul şi chiar datoria se­­­­cretariatului general al ONU-lui să­­ atragă atenţia membrilor asupra­­ condiţiilor ce ar putea să ameninţe pacea şi libertatea demoraţi­­ilor din lume. „Am intrat în război pentru a desfiinţa fascismul şi­ va trebui să continuăm lupta pretutindeni unde mai există fascism“, a afirmat d. Masaryk. Examinând apoi situaţia ţării sale delegatul cehoslovac a spus că a­­uz­­ vorbindu-se mult de aşa nu­mita „perdea de fier“ ce ar încon­jura Cehoslovacia. ..Pot să vă asi­gur că nu există nici o perdea de fier în Cehoslovacia şi celor care ar avea indee­ i le spun : „Veniţi şi vă convingeţi”. Minstrul afacerilor străine al Cehoslovaciei a reamintit apoi că ţara sa a semnat in mod liber un tratat cu lumea Sovietică şi înţe­lege să-l respecte şi să-i îndepli­nească toate clauzele. In încheiere, d. Masaryk a făcut aluzie la chestiunea veto-ului şi a afirmat dorinţa guvernului cehoslo­vac de a vedea stabilindu-se unani­mitatea graţie spiritului de înţe­legere, ca acela ce a permis acor­dul dela Conferinţa de pace. DIN PARTEA NOMIEI ZEE­LANDE Ulitimul orator în cursul şedinţei d­e după amiază a foat reprezen­tantul Nonei Zeelande, sir Cam Bau­rendsen. Acesta s'a ri­deat împotrva „do­minării ONU-uluî de către Marii ■ Cinci’’ şi - a cerut ca „Naţiunile Unite să găsească mijlocul de a da fiecărui membru vot şi glas în proporţie cu mărimea şi statutul acestui membru. In sistemul actual, fiecare din Marii Cinci are puterea să accepte sau să refuze să participe la măsu­rile de rezistenţă împotriva agre­­siunei şi chiar să permită Organi­zaţiei să funcţioneze sau nu. Un asemenea sistem nu este nici colectiv şi nici nu constitue o ga­ranţie a securităţii”, a observat delegatul neozelandez după care a subliniat că ţara sa îşi dă seama că suprimarea voto-ului nu este posibilă în momentul de faţă şi de aceea sprijină propunerea austra­liană de a se l dificita folosirea a­­ces­tui veto în Consiliul de Securi­tate. „Trebue să facem să fie acceptat de către Naţiunile Unite principiul „agresiunea împotriva unuia este agresiune împotriva tuturor”, a spus d. Berendsen, după care a subliniat că nu este deajims vorbi­­rea de cuvinte pentru a se menţine pacea. După aceasta, şedinţa a fost ri­dicată. * Flushing Meadows, 28 (Rador). Noua Zelaodă a prezentat Luni secretariatului general al ONU-lui textul unui acord de tutelă cu Ssimina occidentală, ea având mandatul respectiv de la Societa­tea Naţiunilor. Noua Zelanda este cea de-a 4-a ţară care prezintă un aseme­nea acord aprobării Adunării Ge­nerale, după Franţa, Marea Bri­­tanie şi Belgia. Furtună violentă în Italia Roma, 28 (Rador). — Sardinia a fost bântuită de o furtună vio­lentă însoţită de ploi torenţiale. Au fost comorîte 33 de persoane şi au fost rănite 10. Au fost distruse 90 de locuinţe şi o porţiune de un kilometru dintr’o cale ferată a furit de furia furtunei. ★ Roma, 28 (Rador). — In urma violentului uragan ce s’a abătut ieri asupra coastei italiene, şapte morţi au fost înregistraţi la poarta San. Stefano, unde nume« eîSdirî sau m­ărisisit. . .

Next