Universul - Capitala, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 225-250)
1946-10-30 / nr. 249
U. N. E. S. C. O. de P. CONSTANTINESCU-IAŞI ministrul informaţiilor Sub acr.-i'e 'n.ţ'.a.r. s. cunoaşte astăzi o nouă organizaţie internaţională, care va juca un rol important în raporturile dintre popoare, pe drumul fericit al păcii şi al colaborării intelectuale. Este o creaţiune a spiritului uman dornic de propăşire şi va fi arma cea mai potrivită pentru realizarea înfrăţirii mondiale, atâta timp cât reprezentanţii culturii şi civilizaţiei, trimişi de diferite state, vor fi lăsaţi să lucreze numai pentru scopurile frumoase pentru care a fost creată. Deşi Uniunea Sovietică nu face parte din statele semnatare ale pactului de întemeiere de anul trecut, totuşi conducătorii sovietici nu văd cu ochi răi această organizaţie şi aşteaptă cu atenţie cele mai bune rezultate, tot aşa după cum şi-au pus bune speranţe şi în O. N. U., sora mai mare a Unesco-ului. In zilele de 1—16 Noembrie 1945 s’a ţinut la Londra o conferinţă a delegaţilor guvernelor a 44 state cu scopul de a crea un organism intelectual pe lângă O. N. U. Acesta a luat naştere sub numele de U.N.E.S.C.O. —edică ,.Organizată naţiunilor unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură", redactându-se şi un „Act constitutiv“, publicat în englezeşte şi franţuzeşte (iniţiativa fusese luată de guvernele englez şi francez). Au participat delegaţi ai următoarelor state : Anglia, Franţa, Statele Unite, Argentina, Arabia, Australia, Belgia, Bolivia, Brazilia, Canada, China, Columbia, Cuba, Cehoslovacia, Danemarca, Republica Dominicană, Equador, Egipt, El Salvador, Fulpine, Grecia, Guatemala, Haiti, Indă, Irac, Iran, Iugoslavia, Libanul, Liberia, Luxemburg, Mexico, Nicaragua, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Panama, Peru, Polonia, Siria, Turcia, Uniunea sud-africană, Uruguay şi Venezuela. De asemeni reprezentanţi ai următoarelor organizaţii internaţionale : Secretariatul Societăţii Naţiunilor, Biroul internaţional al Muncii, Comisia de cooperaţie intelectuală a Societăţii Naţiunilor, Institutul internaţional de cooperaţie intelectuală, Uniunea pan-americană, U.M.il.R.A. şi Biroul internaţional de Educaţie. Şi astfel apăru o nouă armă de luptă pentru pace, căci aceasta trebuia să fie întărită nu numai în domeniul economic şi politic, ci şi pe „temelia solidarităţii intelectuale şi morale a omenirei” (după textul actului constitutiv). Pentru ţara noastră această organizaţie prezintă un interes deosebit şi cu atât trai mare, cu cât, după definitiva ei constituire recentă, se pregăteşte cooptarea în comitetul de conducere a unui delegat din partea ţărilor foste satelite. Lupta se dă între Ungaria şi România; pentru noi ar fi un câştig enorm ca locul acesta să-l obţină ţara noastră, căci ne-am pregăti astfel un drum mai sigur pentru a intra în marea asociaţie a „O.N.U.-ului”, cu un ceas mai devreme. Această speranţă mi-a fost sugerată de însuşi secretarul general al UNESCO-ului. Sir Alfred Zimmern fost profesor la unul din colegiile literare de la Oxford, personalitate bine cunoscută în lumea relaţiilor culturale internaţionale. Primindu-mă cu deosebită atenţie, în cabinetul său de lucru din Belgrave Square, în ziua de 19 iulie, mi-a vorbit cu mult interes de România, faţă de a cărei cultură şi-a arătat toată simpatia. Lucrase, între altele, cu delegaţii români la „Institutul Internaţional de cooperaţie intelectuală” de la Geneva şi păstrase bune amintiri; mi-a vorbit şi de prof. Oprescu de la Facultatea de Utere din Bucureşti. Am căzut atunci de acord — principial bineînţeles — că temele de bază ale unei activităţi comune ar fi cele care interesează de aproape toţi factorii de cultură din ţara noastră. Lupta împotriva analfabetismului, în primul rând, — despre care s’r Zimmern se interesa în special — alcătueşte unul din scopurile UNESCO-ului. Desvoltaea specificului naţional şi întărirea raporturilor culturale internaţionale sunt deasemeni studiate, având drept urmări practice semnarea de acorduri internaţionale pentru facilitarea circulaţiei valorilor spirituale. Pentru punerea în practică a acestui program am schiţat doar — la întoarcerea mea de la Londra — un început de acţiune, luând în primul rând contact cu colegul St. Voites, care s’a interesat apoi mai de aproape cu prilejul activităţii sale dela Paris, la conferinţa păcii. Am mai vorbit şi altor personalităţi culturale din ţară despre necesitatea unor legături îmi temeinice cu UNESCO, la ministerul nostru, direcţia relaţiilor culturale cu Străinătatea şi-a pus între preocupările sale şi problema popularizării acestei organizaţii, ca şi a posibilităţilor de realizări practice. In prezent se fac pregătiri la Paris pentru convocarea primei conferinţe generale, după ce actul constitutiv a fost definitivat prin semnarea ultimilor delegaţi ai statelor semnatare — aşa cum în Iulie, cu prilejul vizitei mele la Tomira se aştepta d. Zimmern. S’a alcătuit un comitet executiv I drept organ permanent din reprezentanţi a 14 state, cel de-al I 15-lea loc fiind rezervat Uniunii Sovietice, în cazul când ar accepta. S-a ales şi un secretariat executiv permanent, instalat la Paris pentru pregătirea şedinţei viitoare a comitetului executiv. Având în vedere secţiile create: Educaţie, Ştiinţă, Bibliotecă şi Muzee, Ştiinţe sociale. Organe de informare a masselor (presa, radio, filme), Arte frumoase, Litere şi Filosofie — şapte de toate — se pot desemna de pe acum instituţiile de cultură din ţara noastră interesate la această operă mondială. In afara Ministerelor Educaţiei, Informaţiilor şi Artelor, propunem ca şi Universităţile, Academia şi toate institutele ştiinţifice să coopereze imediat la alcătuirea unui comitet comun de lucru pentru realizarea cât mai urgentă a scopurilor UNESCO - ului în România. Şi în primul rând cointeresarea la lucrările conferinţei amintite de la Paris, ca să obţinem locul de onoare pe care-l merităm prin munca adecvată pe care ţara şi guvernul nostru o depun în această direcţie. Alegerile din Bulgaria s’au desfăşurat din cea mai desăvârşită ordine şi linişte Frontul Patriei a obţinut un succes deplin — Sofia, 28 (Agerpires).,— Corespondentul agenţiei TASS transmite: La 27 octombrie au avut loc în Bulgaria alegerile pentru marea adunare populară. Porţile birouilor de vot s’au deschis la ea 7 dimineaţa precis. Deja la amiază (ora locală) jumătate din alegători votaseră intr-en număr de circumscripţii electorale din Sofia. Populaţia a dat dovadă de un interes foarte viu pentru alegeri. Un mare număr de alegători se îngrămădeau în faţa birourilor de vot. Părerea numeroşilor observatori este că activitatea alegătorilor a fost în mod sensibil mai mare decât în ziua referendumului. Intră un număr de sate din regiunile Rusciuk, Stira Zagora. Varna şi altele, toţi alegătorii au votat înainte de amiază. O ordine exemplară şi calmul au domnit pretutindeni. Mulţi ziarişti străini din România, Danemarca şi alte ţări au sosit în Bulgaria pentru a asista la alegeri. Timp de mai multe zile ei au urmărit cu atenţie mersul campaniei electorale şi la 27 octombrie au publicat în presă declaraţia următoare: „Noi corespondenţii străini din Bulgaria care observăm campania alegerilor pentru marea adunare populară, constatăm că grupările de opoziţie se bucură în Bulgaria de toată libertatea, la întrunirile lor se desfăşoară o activitate febrilă, aşi că nu este cazul de a acuza Frontul Naţional de teroare electorală şi de tulburare a ordinei. De aceea noi am văzut de surprindere în ziarele „Svobodon Narod” şi „Narodnoe Zemedelsko Znamie” o scrisoare adresată de opoziţie primului ministru bulgar. Această scrisoare induce în eroare opinia publică bulgară ?i mondială în privinta modului în care decurg alegerile din Bulgaria”. COMUNICATUL MINISTERULUI DE INTERNE SOFIA. 28 (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară transmite următorul comunicat al Ministerului de interne : Din informaţiile primite, reiese că alegerile au decurs în deplină ordine şi linişte. Nicăeri nu s-au semnalat incidente care să fi împiedicat desfăşurarea normală a alegerilor. In mai multe localităţi au fost constatate încercări izolate ale unor grupări de opoziţie de a ataca birourile Frontului Patriei sau pe propagandiştii acestuia. Pretutindeni, populaţia a participat la alegeri cu entuziasm, vă fdind un interes excepţional faţa de acest evenment de importanţă istorica. In numeroase localităţi, procentul alegătorilor care s’au prezentat la urne înainte de amiază a atins 70 la sută în unele sate, s’a înregistrat o participare de sută la sută. Din informaţiunile primite reiese că în toată ţara oraşele şi satele au îmbrăcat haină de sărbătoare. Clădirile ba până chiar şi copacii, au fost împodobiţi cu drapele naţionale, precum şi cu apelurile şi manifestele diferitelor partide, inclusiv ale celor din opoziţie. In tot cursul zilei de Duminică, candidaţii tuturor partidelor au vizitat secţiunile de votare. Pretutindeni, desfăşurarea alegerilor a fost urmărită de repezentanţii tuturor partidelor politice. „ După aprecieri unanime şi după I declaraţiile reprezentanţilor tutu- I ror partidelor, atât cei din Frontul Patriei, cât şi cei din opoziţie, nici o neregulă nu s’a produs in timpul acestor alegeri. Nu se semnalează nici o plângere despre vreo piedică pusă propagandei electorale sau distribuirii buletinelor. Se recunoaşte in unanimitate că administraţia şi miliţia naţională, în colaborare cu poporul, care a dat şi acum dovadă de o înaltă conştiinţă şi înţelepciune politică, s’au achitat cu succes de greaua lor sarcină de a asigura ordinea şi legalitatea cu prilejul acestei manifestări libere a voinței populare. Repartizarea mandatelor Comuniştii au majoritatea absolută Sofia, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei franceze de presă comunică ultimele rezultate ale alegerilor din Bulgaria, indicate la orele 20.10 de către postul de radio Sofia. Frontul Patriei: 564 deputaţi, dintre care 277 comunişti, 8 ai partidului „Zveno", 49 agrarieni şi 9 socialiştii. Blocul opoziţiei: 101 deputaţi. Rădicalla: 1 deputat. Totalul cunoscut al deputaţilor este deci da 444, lipsind deci unul singur, pentru a se cunoaşte cele 445 de locuri în Parlament. ♦ Londra, 28 (Rador). — Postul de radio Moscova a dat Luni seara următoarele date complete cu privire la alegerile ein Bulgaria: Frontul Patriei: 2.985.784 voturi. Partidele din opoziţie: 1.208.882 voturi. Din voturile Frontului Patriei, 2.245.105 voturi au fost acordate partidului comunist şi 550.415 voturi partidului țărănesc. Aprecierile cercurilor politice din Washington Washington. 28 (Rador). Corespondentul agenţiei. Franceze de presă comunică : Aşteptăm fapte acum de la noul guvern ce va ieşi din alegerile bulgare" — declară cercurile politice din Washington, adăugând că Statele Unite sunt, in principiul, mulţumite de faptul că Bulgaria va avea acum primul guvern republican al istoriei sale, şi speră ca noul preşedinte, care probabil va fi Dimitroff, să ma I nifeste bunăvoinţă în a coopera la sforţările de construcţie ale pocii, în acest sector delicat al Europei. Toate ziarele publică observaţiile corespondenţilor de presă, care arată că alegerile bulgare s-au desfăşurat în ordine. Savanţi străini reţinuţi de Academia de ştiinţă franceză Paris, 28 (Rador). — Preşedintele Academiei de Ştiinţe a invitat patru savanţi străini, prezenţi Luni în sala de şedinţe, Să ia loc prire membrii Academiei. Aceştia sunt : d. Rauszer, directorul Biroului Naţional de Măsuri din Varşovia; d. Sergescu, rectorul I Şcoalei Politehnice din Bucureşti; d. W- J- Haas, profesor la Universittaea din Leyda; şi profesor,rul Madsen, delegatul Danemarcei la Oficiul Internaţional de Higienă. Academia de Ştiinţe şi-a consacrat şedinţa studierii datelor fotometrice ale eclipsei de lună de la 18 Decembrie 1945, culese de d- Link, de la Observatorul astronomia din Praga, care a făcut utile constatări asupra transparenţei şi densităţii atmosferei lunii,şi iregularităţilor locale ale umbrei I. P. S. Patriarh Nicodim a sosit la Moscova Moscova 28 (Radar) — Corespondentul Agenţiei Radar transmite : Duminică 28 octombrie, la ora 9 şi 20 minute, ora Moscovei, a sosit înalt Prea Sfinţitul, Patriarh Nicodim al României, însoţit de Episcopul Oradiei Nicolae Popovici, Episcopul Justian Vlasluianu, Vicarul Mitropolei ,Moşurv şi Preotul Ion Vasea, secretar general alministerului cultelor şi preşedintele Uniunii Preoţilor Democraţi din România, protoereul Mihail Madan, dr. Gheorghe Gheorghian, medicul curant al Patriarhului şi d. Arsenie Dumitru. De la Iaşi, înalt PreaSfântul, a fost însoţit de Episcopul Serghie al Odesei, de ministrul Blincov şi secretarul Mitropoliei din Moscovi, preotul Nicolae Zernov. La gara Kievslcaia din Moscova,. înalt Prea Sfântul a fost Întâmpinat de Mitropolitul Nicolae al Moscovei, locţiitor al Patriarhului I; Alexei al Moscovei şi al intregei Rusii, de d. Serghei Belşev, locţi-: itor al preşedintelui al comitetului pentru chestiunile bisericei ortodoxe ruse pe lângă consiliul de miniştri al U.R.S-S., de Episcopul Ma- catie al Mojaiscului, vicar al Mitro- ,poliei Moscovei, de Episcopul Iero-onim al Chişinăului şi Moldovei, de Protopresbiterul Nicolae Kolceski, director al cancelariei Patriarhiei şi de d. Smirnov, consilier cel al Patriarhiei ca şi de Protoereii Camrski şi Svetlov, înalt prea Sfântul a fost tntâmt pinat şi de d. prof. Iorgu Iordan, ambasadorul Românei la Moscova , insoţit de membrii ambasadei. Un public numeros a at. ltj, sosirea Inalţilor prelaţi români. i Trenurile nu mai circulă in Austria Viena, 28 (Radar). —Cu începere de Luni, Viena va fi legată cu străinătatea numai pe şosele şi prin ser. Direcţia generală a căilor ferate ausrtriece a anunţat Duminică că toate trenurile din Austria Orientală, inclusiv trenurile internaţionale, ce se duc spre şi vin, dinspre Elveţia, Cehoslovacia şi Ungaria vor înceta să mai circule din cauza lipsei complete de cărbuni. Festivalul de la Ateneu Duminică după amiază sala A-Ateneului român a adăpostit un fes- tival organizat de Asociaţia română pentru strângerea legăturilor cu Cehoslovacia, cu ocazia sârbă-floricei independenţei ţârii vecine şi prietene. Au luat parte reprezentanţi ai oficialităţii româneşti şi personalul diplomatic al legaţiei cehoslovace la Bucureşti. ■ D. N. D. Cocea, preşedintele asociaţiei „Eduard Bene?’’ a relevat importanţa acestei zile pentru poporul cehoslovac şi legăturile indisolubile ce ne unesc de ţara ve- cină. D. Ghivu Stoica din partea C G. M.-ului,a arătat, şi d-sa semnificaţia acestei zile spunând că muncitorimea română a luat multe exemple de la muncitorimea cehoslovacă. D. Brabeţeanu secretar general la externe a citit un mesaj din partea d-lui G. Tâtărescu, vice- preşedinte al consiliului de minis- t tri şi ministru de externe, din I care cităm : „Dela renaşterea Cehoslovaciei şi până la subjugarea recătoa-re a I statului cehoslovac prin actul de sălbatecă violenţă din anul 1939— I poporul nostru a fost aliatul po- porului cehoslovac mergând mână in mână pe drumul apărării păcii şi al concordiei internaţionale. In ceasurile tragice in cari Cehoslovacia a fost silită să se supună forţei, ţara noastră a stat , alături de aliata ei căutând, in I limita mijloacelor sale să o ajute . Ui să o susţină . I Când ceasul marei eliberări a ’1 Rimat iarăşi soldaţii români şi-au vărsat sângele pentru sfărâmarea lanţurilor cari mai încătuşau poporul prieten şi frate şi morminntele eroilor noştri presărate dea- lurigul pământului cehoslovac mărturisesc dragostea şi prietenia poporului nostru. Dar jertfele morţilor au rodit- şi sunt fericit astăzi să pot pro- clama public ajutorul nepreţuit şi nemărginit pe care statornica noastră prietenă ni l-a dat cu prilejul Ultimei, lupte pe care România a purtat-o la Conferinţa din Paris pentru apărarea drepturilor sale Nu vom putea uita şi nu vom uita niciodată acest ajutor. Prin săvârşirea acestor ultime acte legăturile popoarelor noastre se vor strânge şi mai mult şi de aceea putem privi încrezători deşi voltarea tot mai puternică a prieteniei cehoslovacoromâne. Trăiască Cehoslovacia.” Din partea confederaţiei generale a muncii a vorbit d. Chivu Stoica, iar darabeţeanu, secretar general al ministerului afacerilor străine, a dat citire unei scrisori din partea d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedinte al consiliului de miniştri ' . Cuvântul de mulţumire a fost adresat tuturor, de către d. Kraus, ■ ministrul Cehoslovaciei la Bucu- rești ,după care orchestra Filarmonicei a executat simfonia a Vade Dvorak sub conducerea, dirijorului ceh Zdenek Folprecht. * Ieri, la orele 11, d. ministru Kraus a primit la legaţie pe membrii coloniei cehoslovace din ţară, iar la orele 17 s'a desfăşurat, la Scala, o gală cinematografică, i» cadrul căreia au rulat câteva fil- I me documentare cehoslovace. Seara,, la sediul legaţiei, a fost o recepţie de gală. I . D. ministru al Cehoslovaciei Kraus vorbind la Ateneul Român, cu ocazia aniversării Independenţii Cehoslovaciei Sărbătorirea D-rei Elena Văcărescu la Paris Paris 28 (Aerrpres}. ~ Corespondentul special al Agenţiei Agerpres . transmite : La chemarea Uniunii Femeilor Române din Franţa, colonia românească la ^ care s’au asociat numeroase personalităţi franceze, s’a sărbătoriri la 25 Octomb.in Saloanele Lega- trei cei 50 ani de activitate ai drei. Elena Văcărescu. Sala a fost neincăpătoare pentru asistenţa entuziastă care manifestând pentru Diena Văcărescu, a manifestat şi pentru prietenia franco-română. După apelul la acţiune al româncelor făcut de preşedinta acivă dna Alexandrescu, au vorbit ministrul Soilov, fostul preşedinte de Consiliu Paul Boncour şi renumitul poet Paul Elouard care cu toţi au preamărit in Elena Văcărescu pe animatorul inspirat şi inimos al apropiere dintre Franţa şi România. D. Boncour a relevat că Elena Văcărescu a pus deopotrivă Inima în servirea României pe vremea ei când ea se găsea în intimitatea Dinastiei şi a elitei sociale, ca şi acum a României reinoite şi democratice de sub guvernarea Gropa. Vorbind ultima d-ra Văcarescu, într'un stil poetic, a mulţumit, pentru aprecierea activităţii ei , şi a afirmat dragostea ei neţârmuită pentru tot ce e românesc, precum şi ataşamentul la cultura şi amiciţia franco-română. Reamintind un episod anecdotic din copilăria Regelui Mihai când acesta a cerut Elenei Văcărescu să-i cumpere o matură, sărbătorita a dat acestei predilecţii a Regelui Mihai o misiune simbolică, Regele Mihai mânuind la 23 August mătura pentru curăţirea României de neghina dictatorială şi pentru readucerea ei in făgaşul politicii externe de amiciţie cu marea putere de la Est şi de avânt pe calea progresului democratic. A urmat un bogat program artistic, in insufle■ tirea asistentei. REFACEREA LINIEI FERATE ILVA MICft-VATRA DORNEI DISTRUSA DE ARMATELE GERMANE Lim® ferată Ilva Mica-Vatra Dornei, care leagă Bucovina şi Nordul Moldovei cu Ardealul, a fost c cnstruită de căile ferate române între anii 1934-8 după studiile d-lui ing. Max Mărculescu, găsite ca dând cea mai bună soluţie din cele 10 proiecte pro- zantate. Construcţia liniei a început sub directa conducere a ing. V. Bruckner, de d. ing. M Mărculescu şi continuată de d-nii ing. Teniorescu şi ing. Nemţeanu. Pornind din Valea Someşului, de la Ilva Mică (cota 393), traseul urcă munţii Rodnei până la cota 894 şi coboară apoi prin văile Teşnei* 1 * Coşnei şi Domei până la Vatra Domei (cota 790). - Acest greu traseu, ce străbate ţinuturi masive muntoase şi păduroase, cu enorme diferenţe de nivel, a necesitat faimoasa buclă dintre Sihoasa - La ri o n - Grăd iniţa diferenţe de nivel de aproape 200 m la capetele buclei), precum şinumeroase opere de artă pe întindere® liniei de 662 km: 32 poduri, 149 podeţe, 10 viaducte, şi 9 tunele. | DISTRUGERILE In ultimul război, armatele germane au distrus cu o sălbăticie fără pereche, nimicind 28 lucrări de artă (poduri, viaducte, tunele) staţiile, din unelene mai , rămânând nici urmă instalaţiile techniice, liniile şi macazele. Şină cu şină, linia era dinamitată sau tăiată cu maşini speciale. Alte zeci de lucrări mai mici au fost ■ făcute inutilizabile. Pentru a constata pe teren aceste distrugeri, precum şi acţiunea de refacere, ziariştii acreditaţi pe lângă ministerul comunicaţiilor şi direcţi® generală c.fr. au plecat la Vatra Dornei. De aici, cu un vagon special şi apoi pe jos, pian tunele, peste viaducte în reparaţie sau pe poteci ocolitoare, au urmărit distrugerile pe care nici un cataclism pământesc nu le putea provoca atât de nimicitor. Numai la viaductele: Roşia- Răchiţi, Iparion, km. 42,40 de la tunelul 8 şi 9. Sereel au fost distruse 28 pile, 24 tebliere metalice, o curele etc. iar la tunelele Roşia, VII şi VIII un total de 160 km. lungime distrugeri. REFACEREA Dată fiind importanța acestei linii d. ing. Ion S. Berakii directorul genera c-f.r. — în epitea,ren marelui program de lucrări ini- ţiat de d- ministru Gh. Gheor- ghiu-Dej — a trecut la executa- ■ rea planurilor de refacere, intoc- mite de direcţie lucrărilor noul, însărcinând cu supravegherea lor pe d-nii subdirectori Teodorescu şi Nemţeanu, care lucrează la construirea liniei. Pentru a se termina lucrările cât mai urgent, au fost acordate loturi şi întreprinderilor: Ing. Calmanovici, Tiberiu Eremla, specializate în lu- curări de artă feroviară şi cari ac- < tivează, alături de altele, la con- strucţia rapidă a liniei Bumbeşti- Livezeni, ’ ] D. ministru al comunicaţiilor cerând ca linia să fie refăcută până în August 1947, direcţia lu- i crărilor noul a dat asigurări că, în termen, linia fi gata. Va fi ne- voie să se lucreze toată iarna, la nevoie chiar cu focuri sub eo- fraje. De fapt, în zilele de 25 şi 26 s Oct. când ne aflam pe şantier, un început de iarnă iuţea mâna de lucru şi activa energiile. Erau 6-7 grade sub zero. Zăpada, de o palmă grosime, ecârţia sub bocanci. Brazii se înveşmântaseră cu hermină, iar de pe tabliere sau colţurile stâncilor atârnau ţurţuri groşi de ghiaţă. Şi, totuşi, ce lucra intens, ca la Aprilie 1947 linia să fie restabilită- Un spectacol impresionant a fost oferit ochilor, după ce a fost străbătut, pe jos tunelul Roşia, la deschiderea căruia se întinde un mare viaduct cu arcul principal aruncat in aer şi cu tablierele ,fientpk Mffiare. Dincolo de cotul muntelui alb viaduct distrus, apoi un tunel şi un pod şi linia tocată şi nici urmă pe locurile unde fuseseră ridicate staţii, magazii şi locuinţe pentru personal. In schimb un focar de lucrători, animează decorul şi încălzeşte inimile. Se lucrează greu, în condiţii grele. Pentru executarea lucrărilor s’au creat noui mijloace de comunicaţii, linii înguste, şosele şi poteci prin păduri, poduri provizorii, baracamente, cantine, se aduc alimente şi materiale retroase de departe şi se poartă greu din loc în loc, terenul fiind accidentat. Lucrătorii, cu cari am stat de vorbă, ne-au asigurat că salariul nu contează la ei, veniţi din comune sărace moldovene sau erfeleneşti. Ei fac schimbul muncii cu alimentele, în aceste vârfuri de munţi unde nu creşte o vară dleaţă, o fructă şi nici animale şi păsări domestice, din lipsa nutrep tului. Iar direcţia cf.r. ca şi an*treprizele particulare au grija nu numai de transportul materialului, fasonarea şi aşezarea lui, de completarea reparaţiilor şi deci a continuei înaintări a uneltelor, dar şi de hrana permanentă a acestor oameni cari în momentul de faţă lucrează, în mai multe sectoare, la 3 tarele, 7 viaducte terasamente, consolidări, etc, pentru că libctăriile da refacere au pornit din ambele părţi aia liniei : Ilva Mică şi Vatra Daniei. Renunţăm la date tehnice şi la cifre impresionante, Trebue însă reţinut că pe culmile munţilor bucovineni şi transilvăneni, izolaţi de lume, mii de ţărani, lucrători calificaţi şi tehnicieni, muncesc într’o înfrăţire de eforturi trupeşti şi sufleteşti— în asprimea iernii, ca şi în timpul verii —nu numai pentru existenţa zilnică, dar şi cu conştiinţa că îndeplinesc o operă de reală valoare pentru ţară- -Existenţa este modestă. Nu este lipsă, dar nu îndestulătoare pentru reînoirea forţelor. Şi nimic altceva. Nici o distracţie. Nici o plăcere, în afară de darul naturii, al priveliştilor variate, al grandoarei ce o oferă culmea şi prăpastia al religiozităţii cu care brazii îşi ridică vârfurile dornice de cât mai mult soare, sus, cât mai sus de la pământ. Şi în acest peisaj da iarnă, ferăstraele, ciocanele- concasoarele, strigătele oamenilor încheagă o simfonie a muncii pe care nimeni nu o ştie, nu o bănueşte. Nu chiar călătorul care, la anul, va trece comod, cu un tren rapid, pe o linie ce e’a construit greu, s’a refăcut şi mai greu, dar s’a făcut totuşi în timp record. C. FULGA Viaductul Roşia A cincea şedinţă plenară a adunării generale a ONU-lui Flushing Meadows, 28 (Rador).foarte bucuros la un regulament ce ar restrânge folosinţa dreptului de veto de către marii puteri. Cu toate că Organizaţia Naţiunilor Unite trebue să înceapă să lucreze într-adevăr numai pe baza unei păci solide, d. Coo scoate în relief opera săvârşită până în prezent de Organizaţie, mai cu seamă înfiinţarea Organizaţiei Mondiale pentru sănătate şi pen- tru desvoltarea ţărilor rămase în urmă industria iuceşte. — Corespondentul Agenţiei Franceze de Presă comunică: Cea de-a 5-a şedinţă plenară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a deschis Luni prin discursul pronunţat de Mohamed Hussein Kaikal Paşa, preşedintele Senatului egiptean şi şef al delegaţiei egiptene la Organizaţia Naţiunilor Unite, care, în numele guvernului său, a adresat Adunării Generale un apel pentru a exprima dezaprobarea faţă de ţările ce ,e menţin forţe armate pe teritoriile altor naţiuni suverane şi pacifice, împotriva voinţei liber exprimate a popoarelor lor”. Referindu-se astfel în mod limpede la forţele Marii Britanii din Egipt, delegatul egiptean a cerut Adunării ,,să adauge la crezul său următoarele: ca nici o negociere să nu fie întreprinsă în mod valabil şi nici o concesiune încheiată între naţiuni suverane atât timp cât una din ele ar exercita o presiune asupra alteia, prin ameninţarea pe faţă sau latentă a forţelor sale”. Aceste alianţe şi prezenţe de trupe străine, — afirmă delegatul Egiptului, — sunt rezultatul întârzierii de a se înfiinţa forţele armate ale Naţiunilor Unite. Kaykal Paşa a propus deci Adunării „să ceară Consiliului de Securitate fixarea datei limită pentru comisiunea de stat major în care să facă propuneri concrete asupra înfiinţării forţelor armate ale Naţiunilor Unite”. Delegatul Egiptului a făcut un mare pas înainte de calea unui guvern mondial şi a unui Parlament al lumii, a căror idee începe să ia forme. Kaykal Paşa s’a referit apoi la problema refugiaţilor care, — crede el — trebuesc să fie repatriaţi pe cât cu putinţă în ţările lor de origină şi care, mai cu seamă, să nu fie trimişi în teritorii. Împotriva voinţei populaţiunilor acestora. Dorinţa deja exprimată de mai multe delegaţii la Organizaţia Naţiunilor Unite a fost prezentată in şedinţa de Luni dimineaţă, de către delegatul Chinei, d. Wellington Coo, restrângerea folosinţii dreptului de veto în tratatele de pace. Guvernul chinez crede că este prea curând să se modifice Chara Naţiunilor Unite, dar ar sub i CUVÂNTAREA D-LUI JAN MASARYK A luat apoi cuvântul d. Jan Masaryk, ministrul de externe al Cehoslovaciei. Ocupându-se imediat de problema spaniolă, d. Masaryk a subliniat că este dreptul şi chiar datoria secretariatului general al ONU-lui să atragă atenţia membrilor asupra condiţiilor ce ar putea să ameninţe pacea şi libertatea demoraţiilor din lume. „Am intrat în război pentru a desfiinţa fascismul şi va trebui să continuăm lupta pretutindeni unde mai există fascism“, a afirmat d. Masaryk. Examinând apoi situaţia ţării sale delegatul cehoslovac a spus că auz vorbindu-se mult de aşa numita „perdea de fier“ ce ar înconjura Cehoslovacia. ..Pot să vă asigur că nu există nici o perdea de fier în Cehoslovacia şi celor care ar avea indee i le spun : „Veniţi şi vă convingeţi”. Minstrul afacerilor străine al Cehoslovaciei a reamintit apoi că ţara sa a semnat in mod liber un tratat cu lumea Sovietică şi înţelege să-l respecte şi să-i îndeplinească toate clauzele. In încheiere, d. Masaryk a făcut aluzie la chestiunea veto-ului şi a afirmat dorinţa guvernului cehoslovac de a vedea stabilindu-se unanimitatea graţie spiritului de înţelegere, ca acela ce a permis acordul dela Conferinţa de pace. DIN PARTEA NOMIEI ZEELANDE Ulitimul orator în cursul şedinţei de după amiază a foat reprezentantul Nonei Zeelande, sir Cam Baurendsen. Acesta s'a rideat împotrva „dominării ONU-uluî de către Marii ■ Cinci’’ şi - a cerut ca „Naţiunile Unite să găsească mijlocul de a da fiecărui membru vot şi glas în proporţie cu mărimea şi statutul acestui membru. In sistemul actual, fiecare din Marii Cinci are puterea să accepte sau să refuze să participe la măsurile de rezistenţă împotriva agresiunei şi chiar să permită Organizaţiei să funcţioneze sau nu. Un asemenea sistem nu este nici colectiv şi nici nu constitue o garanţie a securităţii”, a observat delegatul neozelandez după care a subliniat că ţara sa îşi dă seama că suprimarea voto-ului nu este posibilă în momentul de faţă şi de aceea sprijină propunerea australiană de a se l dificita folosirea acestui veto în Consiliul de Securitate. „Trebue să facem să fie acceptat de către Naţiunile Unite principiul „agresiunea împotriva unuia este agresiune împotriva tuturor”, a spus d. Berendsen, după care a subliniat că nu este deajims vorbirea de cuvinte pentru a se menţine pacea. După aceasta, şedinţa a fost ridicată. * Flushing Meadows, 28 (Rador). Noua Zelaodă a prezentat Luni secretariatului general al ONU-lui textul unui acord de tutelă cu Ssimina occidentală, ea având mandatul respectiv de la Societatea Naţiunilor. Noua Zelanda este cea de-a 4-a ţară care prezintă un asemenea acord aprobării Adunării Generale, după Franţa, Marea Britanie şi Belgia. Furtună violentă în Italia Roma, 28 (Rador). — Sardinia a fost bântuită de o furtună violentă însoţită de ploi torenţiale. Au fost comorîte 33 de persoane şi au fost rănite 10. Au fost distruse 90 de locuinţe şi o porţiune de un kilometru dintr’o cale ferată a furit de furia furtunei. ★ Roma, 28 (Rador). — In urma violentului uragan ce s’a abătut ieri asupra coastei italiene, şapte morţi au fost înregistraţi la poarta San. Stefano, unde nume« eîSdirî sau mărisisit. . .