Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)

1946-10-25 / nr. 244

"­P" ÎNTĂRIREA legăturilor INTRE BISERICA ORTODOXĂ DIN U. R. S. S. 5 ŞI BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ însemnătatea istorică a vizitei I. P. S. Patriarh Nicodim şi a delegaţiei române la Moscova Atât guvernul central al U.R.S.5. cât şi guvernul român acordă o de­osebită atenţie vizitei delegaţiei Bi­sericii Române in frunte cu I. P. S. Patriarh Nicodim la Moscova, vizită menită să întărească, legătu­rilor vechi şi tradiţionale între cele două Biserici ortodoxe. însemnătatea acestei apropieri este cu atât mai mare, cu cât do­rinţa unei conlucrări efective pe terenul religios şi manifestat din ambele părţi ca o necesitate impe­rioasă a vremurilor. Pentru a arăta marilor m­isse ale credincioşilor, restul şi urmările fe­ricite ce vor decurge pentru Bise­rica şi poporul nostru, din această rănită, părintele dr. Ioan Vască, se­cretarul general al cultelor, a reunit cri la ora 12 pe reprezentanţii presei, expunându-le amănunţit caracterul la însemnătatea istorică a acestui act, care depăşeşte cadrul celei mai deosebite curtoazii. I. P. S PATRIARH ALESEI faţa de biserica ortodoxa ROMANA S­unt cunoscute legăturile strânse pe c­tre L F. S.­Alexei Patriarhul Moscovei, le-a stabilit cu marile centre ale ortodoxiei, începând cu Ierusalimul, pe care l-a vizitat per­sonal anul trecut­. Aceiaşi atenţie deosebită P. P. S. Patriarh Alexei, a­ avut-o şi faţă de­ Biserica' Orto­doxă Română. ■ „Încă de la 3 Aprilie 1946 — pre­cizează părintele dr. Ion Vască — I­­P S. Patriarh Alexei şi-a exprimat dorinţa, arătând cât ar fi de fericit să-l aibă ca oaspe pe I. P.­S. Patriarh Nicodim al Româ­niei. •­­,,La rândul său I. P. S. Patriarh Nicodim hotărâse ca să răspundă acestei, frăţeşti invitaţii intre 1 şi 15 Mai, dar motive de sănătate nu i­-au îngăduit să se poată duce la Mo­scova­ până acum. " .,,De curând înaltul ierah român a cerut prin­tr’o scrisoare agremen­tul I. P. S Alexei pentru a face această vizită acum Răspunsul tri­mis fiind de­ o extremă cordialitate, vizita proectată se va face, durând ,de la 23 Octombrie până la înceipu­­­tul lunei Noembrie cor“. CINE ÎNSOŢEŞTE PE PATRIAR­HUL ROM­A­NIEI Delegaţia Bisericii Ortodoxe Ro­mâne, care va însoţi pe I. P. S. Pa­­triarhu Nicodim la Moscova, re­prezintă simbolic , toate ţinuturile româneşti. P. S. Episc­op dr. Nicolae Po­povici al Oradiei reprezintă Ardealul, P. S arhiereul ,Ieştii,Ion Marina ca vicar al Mitropoliei Iaşilor şi Suce­vei, evocă cele m­ai îndepărtate le­gaturi politice şi religioase dintre noi şi Răsăritul ortodox, iar părin­tele,dr. Ioan Vasia, secretarul ge­neral al cultelor, ca preşedinte a­­ Uniimei preoţilor democraţi. Ca asistenţi mai merg d. dr. Gheorghe Gheorghian, medicul cu­rant al ,I. P. S. Patriarh Nico­dim, protectorul Mihail Madan ca interpret şi d. Arsenie Dumitru în­soţitorul I. P. S. Patriarh. CARACTERUL ISTORIC AL VIZI­TEI LA MOS­COVA Caracterul solemn care s'a acor­dat la Preşedenţia Consiliului de miniştri delegaţiei de către vii,re­gii­ guvern, în­ amiaza­­zilei de 19 Octemibrile şi unde I P."­5. Patriarh Nicodim şi membrii delegaţiei au fost întâmpinaţi de d. dr. Petru Groza, primul ministru şi de " Emil Bodnaru", secretarul general al Preşedenţiei, şi aleasa deferenţă cu care cei doi înalţi demnitari au in­trodus pe membrii delegaţiei în sala Consiliului, unde se aflau prezenţi toţi membrii guvernului, arată în­semnătatea istorică a acestui drum la Moscova a­ şefului şi reprezen­tanţilor Bisericii Române. Acest caracter istoric, nu numai pentru ţara şi Biserica noastră, ci pentru pacea, şi viaţa spirituală a întregei lumi s’a desprins luminos din cuvintele rostite­­de înaltul Ierarh, care mulţumind­­,membrilor guvernului pentru adâoc în înţelegere pe care o arată problemelor de viaţă spirituală, precizând obiecti­vele acestui drum a­postolic la Mos­cova a încheiat prin arhereştile binecuvântări, dorind sfetnicilor Tronului spor şi succes în marea operă de zidire, reconstrucţie şi redresare a poporului in vremurile grele prin care trecem. D. PRIM MINISTRU DR PETRU GROZA DESPRE MISIUNEA DELEGAŢIEI Răspunzând I. P. S. Patriarh Vipr»i1t«i rl Ppf.rii­prTf»z.a. a. ară­­tat deosebita bucurie şi cinste pe care înalt Prea Sfinţitul Patriarh a făcut-o membrilor guvernului prin prezența Sa. A dorit apoi în numele Consilu­­lui de Miniştri deplină reuşită şi urări de bine pentru împlinirea în cele mai bune condiţiuni a misiunei pe care Biserica ortodoxă română o are de îndeplinit prin delegaţia oficială care merge să reia legătu­rile prieteneşti de altă dată cu ma­rea Biserica, soră, din marea Repu­blică sovietică rusă. Guvernul, a declarat „­­r. Petru Groza, vede in această vizită a I­­F. S. Voastre o mare şi reală­ contribuţie de promovare a legă­turilor de sinceră prietenie cu sta­tul vecin”. După câteva lămuriri date de­ T. P. S- Patriarh Nicodim delegaţia sa,a retras. Părintele dr. Ion Vască a încheiat astfel: ..întărirea şi închegarea solidari­tăţii Bisericilor ortodoxe vor avea darul să contribue în cea mai largă măsură la promovarea păcii in a­­ceasta parte a lumii „Pot afirma cu tărie, că Biserica Ortodoxă română nu va precupeţi nimic pentru realizarea acestui mare ideal al creştinităţii“ — a încheiat sf. sa. G. L. Noua conce­pţie şcolară Despre reforme­ţii reformatori Declaraţiile d-lu­i Mironescu Mera, secretar general al ministerului educaţiei naţionale Intr’o conferinţă de presă ce s’a ţinut la ministerul educaţiei na­ţionale, d. Mironescu­ Mera, secre­tar general, a făcut declaraţii me­nite să lămurească rostul nouilor reforme şcolare. Şcoala — a spus d-sa, se trans­formă în virtutea unor legi cate­gorice. Activitatea noastră de re­formatori nu constă în a formula texte de legi şcolare. Noi luptăm contra erorilor şcoalei vechi, stu­diem realităţile, pregătim condiţiu­­nile subiective ale şcoalei de mâine, care trebuie să fie cu­­ndintă, în slujba valorilor sociale şi perma­nente cum sunt: democraţia, uma­nitatea, libertatea, adevărul, iubi­rea, munca. Pentru că şcoala pre­găteşte personalitatea şi aceste va­lori fac tocmai parte integrantă din conţinutul ei. Instrucţia liberă este ceva teoretic­ Această tendinţă se oglindeşte în manualele şcolare de azi. Toate măsurile luate de minister, experienţele ce se fac, nu sunt fă­cute la întâmplare, ci ele au scop precis. Noi — a spus d-sa — înţelegem egalitate pentru toţi copiii poporu­lui în faţa educaţiei şi culturii, gra­tuitate, obligativitate şi pregătire pentru viaţa adevărată. Deaceia şcoala este ,azi străbătută de un spirit nou in programe, manuale, sisteme, metodă. Se tinde spre o activitate proprie şi spre un soli­­derism­ social, format nu din suma aritmetică a individualităţilor, ci din valoarea lor social­ă. Despre gimnaziul unic dasă de­clarăm că se încearcă: realizarea e­­galităţii copiilor în faţa culturii, ridicarea nivelului de pregătire ge­nerală până la 14 ani, înlăturarea diferenţierilor de educaţie şi cul­tură după poziţiile sociale şi cla­sele sociale, un început de funda­mentare ştiinţifică a şcoalei şi de­mocratizarea ei. Că încă nu s-a a­­­juns la o reuşită completă, de vină sunt lipsurile materiale în care ne sbatem şi orientarea greşită. Nu este însă o erezie, aşa cum se a­­firmă­Cu privire la fişa şcolară, d-sa spune că şcoala trecutului avea o metodă aritmetică, neştiinţifică şi numai pentru aspectul intelectual al vieţii copilului. Fişa şcolară este o metodă ştiinţifică, recunoscută; ea asigură urmărirea întregei vieţi a copilului. In concluzie, azi, în­ etapa de tran­ziţie se lichidează greşelile trecu­tului şi se pregătesc condiţiunile subiective şi obiective ale şcoalei de mâine, care ţapă va duce la cea de-a doua, aceia a explicării re­formei de structură. Aşa şi numai aşa se va clădi viitoare­a şi adevă­rata școală a poporului. Aniversarea independenţei republicei cehoslovace Cum se vor desfăşura festivităţile la Bucureşti şi Braşov In ziua de 28 octombrie 1946, cu ocazia aniversării independen­ţei republicii cehoslovace vor ţ­­vea loc festivităţi la Bucureşti. Şi la Braşov organizate d­e cele două cercuri de apropiere româno- ce­hoslovacă „Masaryk” şi „Benes”. Aceste festivităţi sunt organi­zate în prezenţa membrilor gu­vernului, a d-lui ministru al re­publicei cehoslovace la Bucureşti şi­ a personalului legaţiunei, a re­prezentanţilor oficiali ai celor două mari asociaţiuni „Masaryk” şi „Beneş” şi vor fi onorate cu prezenţa în ţară a unei dealega­­ţiuni oficiale de personalităţi mi­litare, culturale şi economice din Cehoslovacia, în frunte cu d. ge­neral Pika, cunoscut ca un mare prieten al României şi care a sus­ţinut interesele României la Con­ferinţa de Pace de la Paris. Cercul ro­m­âno - ceh­oslovac „Masaryk” din Braşov a primit filmul „V. Horach Duni”, o crea­ţie nouă a studiourilor cehoslo­vace, care va fi rulat concomi­tent pe scena cinematografelor din Bucureşti şi Braşov, cu apar­zia manifestărilor de prietenie ce ne leagă de republica cehoslova­că. Deasemeni Cercul r­omâno­­cehoslovac „Masaryk” va organi­za o mare serbare artistică in o­rasul Braşov, precum şi câteva vitrine festive ce vor fi anunţate prin presa locală la, timp. La Bucureşti,­ în colaborare cu asoc. „Beneş”, vor avea loc serbări la Ateneul Român, la cinematogra­ful „Aro”, transmisiuni speciale la posturile de Radio, vitrine fes­tive etc., etc. Pregătirile la Bucu­reşti pentru aceste festivităţi sunt efectuate de asoc. „Beneş” în frunte cu d. N. D. Cocea, direc­torul general al teatrelor şi la Braşov de asoc. „Masaryk” în frunte cu d-niii inginer Emil Pion, prof. Marc Honaţiu, Iosif Donejal, Dem.­ Rădulescu, etc., coordonate cu programul fixat de legaţiunea republicei cehoslovace la Bucu­reşti. Noua lege a muzeelor Pentrucă legea de organizare a muzeelor din 1932 s'a arătat de­­lipcioasâ şi incomplectă însăşi prin­cipiile care "stau, la baza acestei legi nu mai corespundeau norme­lor impuse de desvolta­rea actuală a artei româneşti, ministerul ar­telor a­ elaborat o nouă lege a mu­zeelor. Legea prevede crearea unui muzeu unic numit­ „Muzeul Naţio­nal­ de artă şi, arheologie” care­­ să asigure adunarea şi conservarea în condiţiuni mai bune a operelor de artă, precum şi înfiinţarea unor muzee naţionale regionale la Iaşi şi Cluj.­Pentru că pătrunderea­­cul­turii artistice în massele largi ale poporului să devină o realitate, se mai­­prevede de asemenea crearea unor muzee judeţene asistate şi de către o bibliotecă publică. . Socotind muzeul drept o institu­ţie de cercetări ştiinţifice, noua lege pune apoi accentul pe pregă­tirea deosebită a personalului, în­fiinţând in felul acesta şi o şcoală de Muzeografie pe­­lângă ministe­rul artelor. Legea reglementează poziţia co­lecţiilor particulare, făcând parte din patrimoniul artistic al Statului şi prevede apoi înfiinţarea unui Consiliu superior al muzeelor, or­gan de control şi îndrumare din ministerul artelor care veghează la cordonarea tuturor lucrărilor în legătură cu bunul mers şi cu pros­peritatea muzeală din țară. »♦*»♦♦ ♦♦»»♦♦+■♦♦♦ + ♦♦♦♦»»♦ »»4-4-M-AA -t-M-M-M EDITURA „UNIVERSUL“ iv pe comanda doi, învățători şi învățătoare. 1 ■ CĂIŢELE BE DESEN cl. I—IV primară CĂITELE BI CALIGRAFIE cl. I—IV CĂITELE DE LUCRU MANUAL cl. I—IV LUCRU MANUAL p. fete (cusături şi vopseli) CETIRI cl. V—VII primară GRAMATICI cl. V—VII primară ARITMETICI cl. V—VII primară GEOGRAFII cl. V—VII primară I. ST. NATURALE şî Agriculturi cl. V­­FIN­CO-CHIMICE cl. V—VII GEOGR. jud. Braşov GIOGR. jud. Ialomiţa G6OGR. jud. Prahova GIOGR. jud. Vâlcea JUDEŢUL cl. I­ (în loc de manual desfiinţat) toate reaprobate pentru anul şcolar 1946/47. Alcătuite de grupurile de autori; N. CIAUŞEANU— V. GHEŢEA şi colaboratori şi I. GEANTA—I. C. PETRESCU şi colaboratori. Toate aceste manuale sunt revizuite şi tipă­rite în ediţii noi, reaprobate în 1946 de Minis­terul Educaţiei Naţionale. Se găsesc de vânzare la librăriile mai impor­tante sau se pot comanda direct la Editura „UNIVERSUL" s. a., Bucuresti, Strada Bretoianu Nr. 2S—2S. . UNIVERSUL" Adunarea generala a Asociaţiei presei streine din România Asociaţia corespondenţilor presei străine d­in România a dat următo­rul comunicat: In ziua de 16 octombrie 1946 s'a ţinut la sediul Asociaţiei­­corespon­denţilor presei străine din Româ­nia adunarea generală lunară. Preşedintele Asociaţiei, d. Lubo, la deschiderea şedinţei, a propus adunării să se aleagă, conform or­biceiului, preşedinte însărcinat cu conducerea dezbaterilor acestei şe­dinţe, D. I. C­ Koraburpak, cores­pondentul Agenţiei turce „Anato­lia” fiind ales în acest post, adu­narea a trecut la examinarea ches­tiunilor înscrise în ordinea de zi, printre cari figura cetirea conclu­ziilor Juriului de Onoare asupra diverselor cazuri cari conform unei hotărîri votate de către adunarea generală, din luna trecută, fuse­seră supuse anchetei sale. Adunarea, aprobând raportul Ju­riului de Onoare, decide pe deo­parte, excluderea d-lor Etiene Adam, Ladislau Gyrfas si L. Gia­­ comello, in unanimitate iar pe de altă parte, excluderea d-lui Luigi Armelani, cu majoritate de voturi. D. Tican Romano este radiat din lista membrilor, avându-se în ve­­­­dere că nu justifică activitatea­­ profesională cerută in mod impe­rios de statutele Asociaţiei. Adunarea a examinat, apoi si­tuaţia creată de imixtiunea unor­­ ziare româneşti in afacerile in­­­­terne ale Asociaţiei şi protestează,­­ în unanimitate, contra atacurilor neîntemeiate, injurioase şi dfe rea , credinţă, ale ziarului ,.Dreptatea d• îndreptate contra juriului de o­­noare, în comitet şi în secretarul I general d. Langas-Sezen, atacuri­­ ale cărui scop vădit erau de a­­ căuta să compromită prestigiul şi­­ demnitatea Asociaţiei-­­ Cu unanimitate, adunarea îşi re- . j înoeşte încrederea în juriul de o­ i noar, in comitet şi în secretarul­­ I general.­­ In ceea ce priveşte articolul apă- I rut în ziarul „Universul” in ziua I de 17.X.1946, sub semnătura „Men­tor”, cu toate că ar fi favorabil ' 1 Asociaţiei, aceasta ţine să subli-­­ nieze că este complect străină de redactarea şi publicarea acestui­­ articol. Avându-se în vedere faptele ce­­ preced, Adunarea a însărcinat ca-­­ mitetul să se adreseze Sindicatului­­ Ziariştilor români pentru a-i ruga să intervie pe lângă membrii săi­­ ca aceştia să se abţie, în viitor, de , a se amesteca în afacerile interne, ale Asociaţiei corespondenţilor­­ presei străine din România, această , imixtiune ,fiind de natură a com- i­promite bunele raporturi pe cari , toţi ziariştii străini, ce se află în­­ România, doresc să le întreţină, şi­­ să le menţie cu presa românească.­­ ----------------------------­ Importante hotărâri ale comitetului central al Sindicatului Magistraţilor în şedinţa din 19 octombrie, a.c., a comitetului central al Sindica-­­ tului magistraţilor, ţinută sub pre-­­ şedinţia d-lui preşedinte Teodor­­ Tănăsescu, s’au luat deriziuni de o deosebită importanţă. *( La propunerea d-lui consilier Traian Broşteanu vicepreşedintele Sindicatului, s’a decis să se treacă­­ pe ordinea de zi a adunării gene­rale a Sindicatului magistraţilor din Întreaga ţară, ce va avea loc­­ ,la 15 Decembrie a. c., chestiunea afilierii­ Sindicatului magistraţilor I la Uniunea sindicatelor de salariaţi publici din ministere şi instituţii anexe. Comitetul central a fost comple­­tat prin cooptarea d-lor Gheorghe C- Stere şi Dumitru Apostol. D. Consilier Gh. Stere a fost, de asemenea, ales ca membru în biroul de conducere al comitetului central, cum si desemnat ca dele­gat al Sindicatului in consiliul su­­­­perior al magistraturei. E­ste de menţionat că toate a­­ceste hotărâri au fost luate cu u­­nanimitate de voturi. '­­ împărţirea titlurilor de proprietate la Tg.-Mureş (Uro­are din pag. I) CUVÂNTAREA D-LUI DR. PETRU GROZA d-nn­â Sekely Irma în rumele fe­meilor maghiare, plugarul N­ie Ia­­cob, in numele Frontului Plugari­In uratele tuturor celor de faţă ia cuvântul d. dr­. Petru Groza,­­ preşedintele Consiliului de miniştri, care a spus: „ Dragi prieteni şi prietene, în a­­ceastă splendidă, zi de toamnă, cu atâta soare şi voie bună aici la voi la Târgul Mureş, iată lumină multă pătrunde şi în sufletele noa­stre, suflete atât de întristate în decursul ultimilor ani.­­ Şi înainte, şi după Dictatul de la Viena, întotdeauna sufletul meu a fost îndurerat din pricina faptului că aceste popoare care trăesc în Ardeal împreună de o mie de ani nu şi-au găsit drumul impăciuirei şi al dragostei, că nu ştiu să-şi a­­propie viaţa unul de altul, spre binele amândurora. La Viena Ardealul nostru n’a avut mamă care să strige ca mama adevărată din Biblie astfel meat s’a trasat acea graniţă care v’a des­părţit frate de frate, copii de pă­ruite, căci treceau uneori graniţa chiar prin mijlocul satelor, de nu se mai puteau intălni cum se cu­vine, un frate cu un frate, un pă­rinte cu un fiu, sau numai cu multă greutate şi în prezenţa jan­darmului dacă se puteau întâlni, ca să poată schimba câteva vorbe. A tăiat aşa­dar această graniţă fixată prin Dictatul de la Viena in carne vie Şi toţi am suferit şi cei rămaşi de partea României şi cei de dincolo, şi românii şi maghiarii. Ce politică au urmărt Hitler şi Mussolini când au tăiat astfel Ar­dealul in două — care in cursul veacurilor a fost un corp — ştim cu toţii; ne-au pus şi pe unii şi pe alţii să pierdem floarea tineretului nostru, bătându-ne şi sângerând pe câmpiile îndepărtate ale Rusiei pentru interesele lor, cu promisiu­nea amăgitoare că va da şi cealaltă parte aceluia care se va bate mai­­ bine. Aşa a fost sau nu ? (Aprobări unanime). Deci două popoare mici au sân­gerat pe acelaş front, in slujba u­­nor idei de cotropire a lumii şi de sugrumare a libertăţii popoarelor, luptând pentru interese străine, şi aceasta pentru că n'au ştiut să se înţeleagă între ele. Ce tristă expe­rienţă pe spinarea acestor popoare şi ce scump au trebuit s’o plătească amândouă. De aceia vă întreb eu acum: ce vreţi fraţi ardeleni, să mergem aşa înainte, mereu duşmănindu-ne între noi pentru scopuri străine, fie în folosul Habsburgilor, fie in folosul hitleriştilor şi fasciştilor, fie în folosul altuia ? (Voci numeroase răspund hotărît: Nu!). Vreţi voi din nou ca această duş­mănie intre poporul român si po- I perul maghiar să, ducă la noul râz­­i boa­ie între două ţâri vecine, între România şi Ungaria? (Cu insufle­­c­ţi­e mulţimea strigă: Nu !), lor, preotul David Lazăr, pe nu­mele ARLUS-ului şi dr. Antalfy în numele populaţiei maghiare. Bine faceţi că răspundeţi aşa. Eu am venit astăzi la Tg. Mureş să vă împărtăşesc hotărirea guvernu­lui pe care il prezidez şi a parti­delor democratice care alcâtuesc acest front unic al democraţiei din ţara noastră, de a pune capăt odată pentru totdeauna acestui joc mi- l selesc de până acum de a mai a­­ţâţa pe fraţi unii împotriva altora şi de a-i duce apoi în război pen­tru interese străine, în locul urei şi al şovinismului agresiv, în jocul acestor sentimente rele, noi vrem să punem dragos­tea între toţi fiii acestor două po­poare, maghiari şi români şi pa­cea cu toate ţările vecine. (Urile: mulţimea scandează „In-fră­ţi-re. In-fră-ţi-re). Eu regret că timpul este aşa de înaintat şi nu pot să vă vorbesc de o serie de probleme care vă agită şi pe voi. Mă mângâi însă că am asistat astăzi pe această piaţă a frumosului dv. oraş Tg. Mureş la o manifestaţie de simpatie fie­­ cea mai mare intensitate, între al­tele şi la două nunţi, una româna şi alta maghiară, a fecioarelor şi feciorilor noştri de la sate, care de fapt simbolizează nunta mare a acestor două popoare vecine, nuntă săvârşită sub acest soare minunat care ne încălzeşte pe toţi, nuntă care leagă de aici încolo două fa­milii vecine care timp de un mi­leniu au trăit în procese şi duş­mănii. Noi suntem împăcaţi de a­­ceastă legătură care s’a făcut în­tre voi şi împăcat este şi cerul, care iată că ne priveşte atât de senin şi mulţumit, de ceea ce am realizat. Eu cred că dv. aţi înţeles gân­durile noastre în politica pe care o ducem, şi înţelegând aceste gân­duri nu veţi mai lăsa să ajungă la urechile dv. minciunile acelor agenţi ai partidelor istorice, care până mai­eri vă spuneau că Ar­dealul nu este al nostru al Ro­mâniei, căci iată la Conferinţa de pace de la Paris el ne-a fost lăsat nouă în întregime in mod definitiv şi aşa va fi el al nostru in vecii vecilor. (Urale puternice, îndelung repetate). Şi de ce pot spune eu aceasta cu atâta hotârire ? Foarte simplu: fiindcă atunci când eu am zis că­­ că „al nostru va fi in vecii vecilor”, am înţeles al tuturor fiilor acestor ţinuturi şi români şi maghiari. (Urale). Astfel încât graniţele a­­cestea ale Ardealului pentru eter­­i­citate sunt aşezate aşa cum sunt,­­ ele fiind fixate pe betonul dragos­tei şi al bunei înţelegeri şi nici de cum al urei şi duşmăniei, ca până acum. (Urale). După ce d. prim ministru şi-a în­cheiat cuvântarea s’a trecut la distribuirea titlurilor de proprie­tate. I ­ALLONSET DE BAGLANE DE STOFĂ IMPERMEABILE BLUZE SPORT „S­I L . @,si B-dul Regele Carol Nr.51 Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni are nevoie de 2 lucrători-le­­gători care să fie numiţi la această Instituţie spre a lega registrele necesare efectuării opraţiunilor scriptice. Acei care doresc să ocupe aceste posturi se vor prezenta la Cassa de Depuneri, Sediul Central, calea Victoriei nr. 13, la Serviciul Secretariatului, în orice zi de lucru între orele 9—13, pentru informaţiuni. 9484 IMOBIL două aparta­ment© separate parter curte 450 mp, vând: Po­­povici—Kiseleff. Adresaţi telei. 5.50.10 o f? 111 Iii Forţă electrică, maşinile din funcţi­ i une. Presă pentru fonieraii Unelte ’ li.jghele tâm­plărie. Materiale di- I verse, închiriez sau predau cu par- I ticipaţie Ia beneficiu, vând mobilier nou, birouri, măsuţa pentru maşini­­ de scris, Cartoniere duble, Dula­puri pentru arhivă, etc. Adresaţi Ioan Creangă nr. 25, in orice zi după. masă. tramvai 7—25. nupa. masa. tramvai 7—25. 4 I flil CATITA dr ERACLIE STEEIAN pentru serul său polimicrobien, antigono-stafilo-colibacil. Autori­zat de guvernele francez şi ro­mân. Se garantează vânzare zil­nică lei 20.000X6­0 cu 60°/o bene­ficiu net al finanţării. Materie primă: cai de reformă. Patru me­dici francezi şi unul român au dat tezele cu SERUM STERIAN. 92,'/n vindecări (vezi al 22-lea con­­r­­gres francez de urologie, Octav­i­lloin, bd. Paris). Este prima in­dustrie românească particulară de serum terapeutic. 24 Str. Bibescu Vodă, tel. 4.16.00 I 33 ’ Strungari şi practicanţi, angajamente se­­rioase se caută Str. Cărămidarii de jos 41 ATELIER e­lectromecanic­­ Ing. L. EMGLER * Execută reparaţii, rebobinări mo­toare electrice, pompe, şi aparate , de orice fel. Str. Nicolae Fiti-­­­pescu, 31. Telefon 1.03.01 |­ industriaş CAUT IMEDIAT vilă Cumpăr PLĂCI Simfonii, concerte, opere elasî- t ce, diferite. Telefonaţi 3.69­ 47 1 RADIO Nu-l încredinţaţi oricui „RADIO-ROMĂN'’ vi-l repară­­ acasă. Anunţaţi 1.28.12 1 Atenţiune Părinţi . Specialistă din străinătate confec­ţionează perfect rochiţe, costumaşe şi pard­esie pentru băieţi şi fete până la 14 ani. Casa Elisabeta. Mă- * mulari 26, curte etaj. HalĂBlană mare asortiment Preţuri convenabile TELCOMAR B-dul Carol I Nr. 5 colţ Academici lângă Universitate 2001 De vânzare Motor Industrial „GANZ” *4 HP vertical 2 cil. 800 ture/mi­­nut pe motorină, aproape nou. Greutate cca. 800 Kgr. Adresaţi : Ploeşti strada Banu Manta 4. Tel. 14­ 42­7 Fer beton cumpăr 40,000 kg. diametre: 16, 12, 8 şi 6 mm. Telefonaţi 5.19.14. ELEGANT MOBILATĂ Telefon 7.03.04. Cumpăr D.R.V. f lux num­­ai bună stare pre­ţ proşabilă. Adresați telefon 4.2980 De iNCHIRIAT Atelier auto, hală, birou, maga­zie curte mare, eventual ’Utilaj, B-dul Mărăşești 10 Tând cauciucuri nevulcan­dzeate, aproape «tobă, mărci străine, 600 20. Telefon 1.10.91 Vând MOTOR DIESEL 18 H. P. NOU Tel. 2.34.40 20.000 Kgr. LEMNE De foc esenţă tare şi IDO sferturi, a circa 3 m­c. clăci bune pentru bu­cătărie, brutării, vând eftm în stra­da Mărţişor 39. Telefonaţi 5 31.13 pi­ele 2—3 BI JNTER 11* Pietre prelioase, dinţi, grg*»tărie, antichităţi cumpără plătind nseţ­uri mari. Magazinele de Bijuterii !­­n Pasajul Villacros Calea Victoriei, vis-a-vis Prefectură M­aşini pentru TRANSPORTAT măr­furi din judeţul Ilfov la Fa­bricile din Bucureşti, căutăm cu chirie. Rentabilitate asigu­rată. Telefonaţi 4.86.88, orele 8—14 şi 17—19. 21 CAPITALIST pentru extindere având magazin existent, complect instalat, tele­fon, branşa manufactură, textile, galanterie, etc., situat prin centru comercial Bărăţiei—b-dul Maria. Informaţiuni: Ag. Victory, călea Victoriei 29. 58 ~ăusunt”’ Din cauza plecării vând cărucior Landou, băiţă pentru copil, nou, Herz, Str. Franklin nr. 9, Et. 5 24 Mapi de egrenat ÎNCHIRIEZ Adresaţii telefon 2.56.83­­M»* + 4 +++++++++ Maşină de calculat cumpăr imediat, vin domi­ciliu. Telefonați 5.29.91 U­­i cumpăr 5.24.41 GOTH LEMNE de FOC 200 VAGOANE VINDE Telefon 7.54.41 ,»+4 4*+++-1++++++-f» + 4'»-M-4-4 200 OI se primesc la iernat ■nini’?!?m Mimiim Astrahan veritabil persan, talie mare, perfectă stare, vinde convena­bil. 4.70 76 Vând Apartament B-dul Carol, 6 camere, holi, calorifer, toate dependințele, 240 mp., închiriat la preţul zi­lei. Preţ fix: 320 milioane. Telefon 3.72.83 Pe vâttoare sau de ÎNCHIRIAT din cauza ple­cări, Tipografie, maşini plane 10 şi 12, Tighel 1­­% Faltz maşin Boston si celelalte necesare totul electric, litera de plumb, afişe, albitură, linii , scule. Tel. 6,33,53, 74 c­auto­garsonieră absolut centrală cu telefon, elegantă (ne) mobilată, te­lefonați­ere birou 3.37.47 -M-f-tet-b» ♦ ♦ MU » BUȘTENI TEI, FRASIN Vinde, telefon 7.34.41 VAND* INJECTOR JELCO AUTOMAT termostat St3", Pictor Romano 18 telefon 4.17.62 33 Inchiriem una cameră mare pentru treposi­­tat arhivă veche, eventual şi două mai mici. Ofertanţii se vor adresă .Comandamentului Gărzii Finan­ciare din Bucureşti, Str. General Dona No. 5, 23 18 * »ran ii» vi­­ ii« C­OMUNICA: în ultimul timp numărul convorbirilor telefonice în Bucureşti , cât în mod excesiv încărcând cu mult pest® normal, contra!®!© tel©fo u nice. Din această cauză în anumite perioade ele zilei, tonul automat vin© cu mare întârziere. Această situaţie este dăunătoare bunului mers al întreprinderilor şi în special al autorităţilor, acestea având nevei© mai mult ca oricând de un bun serviciu telefonic. Perrtru a înlătura aceste dificultăţi, abonaţii de domiciliu sunt stâ­rnitor rugaţi a suprima p© cât posibil convorbirii© telefonie© între orele 9—11,50. Societatea d© Telefoane speră că apelul său va fi înţeles de câtr© abonaţi, care în acest fel vor colabora cu Societatea pentru normali­­zarea serviciului telefonic în Bucureşti, arătându-se luarea de măsuri restrictive. * • p vând plăci OCHELARI Simfonii opere concerte Romă­ ,, neşti diferite. Herescu Năsturel , 19. Lângă Primăria Negru m SOARE Şl MEDICALI Model© original© Medic oculist la dispoziţie IIu MARELE MAGAZIN , „CENTRALA LABORATOARELOR“ STR. ACADEMIEI Nr. 1 fh hhhhh♦♦♦♦♦♦♦♦♦ «A CAUT 20, ♦ 44­4 Limdoim a Sporturi A fUJfwJ&M Ai de iW rie&e Jk BIGIULETI Mitei si garsoniere complect terminate, de vânzare în imobîlul ne«j construit din str. Brezei anu 52, Vizitarea toata Mita. InformBiți'Uni: Telefon 5.53.11, într© orei© 8­15 CI­MPAR Presă cu excentric 40—50l£tone. 2 Spindel preSe.de 5 și 6 tone. Telefonaţi 5.34,21 orele 5—7 p. m. sau în scris Ing. Gorănescu, B-dul Lascăr Catar­giu 24, București AUTOBUZE PULLMAN ITALIENE zilnic­­ Sinaia»Predeal«Br@i@,ir ■ îmbete 58. Tel. 3.39 31. APARTAMENT­­LUXOS Vestibul, Hali, 6 camere, Txae marmoră, ofici, cămară, nucatărie, 2 camere servitori, eventual garaj, 2 terase, eta­j 2, xber 26 Noembrie 1946, plus Vestibul, Hali, 2 camere, bae, bucătărie, camera servitori și o garsonieră de Vestibul, 2 ca­mere, chicinetă, gaze naturale, lift „. ..........................Vinde FIEROIU, Dionisie 74 15 ÎMBRĂCĂMINTE pentru COPII Nolităţi de sezon. Articole de botez. Cadouri — Singurul magazin de specialitate — CI Calea VICTORIEI No, tB •t 9 toi le# A» ! (In Pasajul Vilagros­ t­i U a x a i vis-a-vis de Prefectura Politiei Zdnic AUTOBUZE CARAVANA TURISME-CAMÍOANE Victoriei 100, tel. 6.23.77 BRAŞOV şi TOATA ŢARA ■I issaa Transporturi masive eventual permanent© de mărfuri cu AUTOTRACTOARE ŞI AUTOCAMIOANE v angajează pentru toamnă şi iarnă biroul „PRUMT BUN", Cpt. rez. Oh. şi FI. Tudor, Telefon 5 78.45 S­­­N AIA--PRE­DEAL-bFĂSOV-SÎBÎU e izM Ziln ic Autobuze |! Turisme curse regulate ora 7, — 14 30 Telef. 3.65.21 S. A, R. 6.33J55 „ isvor 2 3.42.28 Autocamioane orice tonaj Fier betonj ^SH|! i '■ VW ^ MSHâl VODĂ 19 em­ la 7__9R mr« I •v­r— M­rtjfRjm d© la 7­“20 mm, orice can­titate, CUMPĂR, tel. 4.53.1 Or între 8—9, 15—­18 p. m. ' ► ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»»♦♦♦♦ Mercedez 4 cilindri, Op©!, Olimpia sau maşină sport cumpăr numai perfectă stare Telefon 4.98.30 “ SM® Societăţi, fabrici ce aveţi bi­rourile la depărtare unul de, altul, iarna vine, economisiţi timpul şi comunicaţi rapid» instalând telefoane interioare. RADU SPIRIDON Strada Cuza Vodă 168, Buc. Telefon 4,82.04. 64 APARTAMENT boli plus patru cam­ere prin centru caut de închinat. Chiria zilei sau filodorit­ă bună. / t t 1 I t I M^)1 mTi 3, 18,55 2000 metri cubi e unul de, economisiţi

Next