Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)
1946-10-25 / nr. 244
"P" ÎNTĂRIREA legăturilor INTRE BISERICA ORTODOXĂ DIN U. R. S. S. 5 ŞI BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ însemnătatea istorică a vizitei I. P. S. Patriarh Nicodim şi a delegaţiei române la Moscova Atât guvernul central al U.R.S.5. cât şi guvernul român acordă o deosebită atenţie vizitei delegaţiei Bisericii Române in frunte cu I. P. S. Patriarh Nicodim la Moscova, vizită menită să întărească, legăturilor vechi şi tradiţionale între cele două Biserici ortodoxe. însemnătatea acestei apropieri este cu atât mai mare, cu cât dorinţa unei conlucrări efective pe terenul religios şi manifestat din ambele părţi ca o necesitate imperioasă a vremurilor. Pentru a arăta marilor misse ale credincioşilor, restul şi urmările fericite ce vor decurge pentru Biserica şi poporul nostru, din această rănită, părintele dr. Ioan Vască, secretarul general al cultelor, a reunit cri la ora 12 pe reprezentanţii presei, expunându-le amănunţit caracterul la însemnătatea istorică a acestui act, care depăşeşte cadrul celei mai deosebite curtoazii. I. P. S PATRIARH ALESEI faţa de biserica ortodoxa ROMANA Sunt cunoscute legăturile strânse pe ctre L F. S.Alexei Patriarhul Moscovei, le-a stabilit cu marile centre ale ortodoxiei, începând cu Ierusalimul, pe care l-a vizitat personal anul trecut. Aceiaşi atenţie deosebită P. P. S. Patriarh Alexei, a avut-o şi faţă de Biserica' Ortodoxă Română. ■ „Încă de la 3 Aprilie 1946 — precizează părintele dr. Ion Vască — IP S. Patriarh Alexei şi-a exprimat dorinţa, arătând cât ar fi de fericit să-l aibă ca oaspe pe I. P.S. Patriarh Nicodim al României. •,,La rândul său I. P. S. Patriarh Nicodim hotărâse ca să răspundă acestei, frăţeşti invitaţii intre 1 şi 15 Mai, dar motive de sănătate nu i-au îngăduit să se poată duce la Moscova până acum. " .,,De curând înaltul ierah român a cerut printr’o scrisoare agrementul I. P. S Alexei pentru a face această vizită acum Răspunsul trimis fiind de o extremă cordialitate, vizita proectată se va face, durând ,de la 23 Octombrie până la înceiputul lunei Noembrie cor“. CINE ÎNSOŢEŞTE PE PATRIARHUL ROMANIEI Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, care va însoţi pe I. P. S. Patriarhu Nicodim la Moscova, reprezintă simbolic , toate ţinuturile româneşti. P. S. Episcop dr. Nicolae Popovici al Oradiei reprezintă Ardealul, P. S arhiereul ,Ieştii,Ion Marina ca vicar al Mitropoliei Iaşilor şi Sucevei, evocă cele mai îndepărtate legaturi politice şi religioase dintre noi şi Răsăritul ortodox, iar părintele,dr. Ioan Vasia, secretarul general al cultelor, ca preşedinte a Uniimei preoţilor democraţi. Ca asistenţi mai merg d. dr. Gheorghe Gheorghian, medicul curant al ,I. P. S. Patriarh Nicodim, protectorul Mihail Madan ca interpret şi d. Arsenie Dumitru însoţitorul I. P. S. Patriarh. CARACTERUL ISTORIC AL VIZITEI LA MOSCOVA Caracterul solemn care s'a acordat la Preşedenţia Consiliului de miniştri delegaţiei de către vii,regii guvern, în amiazazilei de 19 Octemibrile şi unde I P."5. Patriarh Nicodim şi membrii delegaţiei au fost întâmpinaţi de d. dr. Petru Groza, primul ministru şi de " Emil Bodnaru", secretarul general al Preşedenţiei, şi aleasa deferenţă cu care cei doi înalţi demnitari au introdus pe membrii delegaţiei în sala Consiliului, unde se aflau prezenţi toţi membrii guvernului, arată însemnătatea istorică a acestui drum la Moscova a şefului şi reprezentanţilor Bisericii Române. Acest caracter istoric, nu numai pentru ţara şi Biserica noastră, ci pentru pacea, şi viaţa spirituală a întregei lumi s’a desprins luminos din cuvintele rostitede înaltul Ierarh, care mulţumind,membrilor guvernului pentru adâoc în înţelegere pe care o arată problemelor de viaţă spirituală, precizând obiectivele acestui drum apostolic la Moscova a încheiat prin arhereştile binecuvântări, dorind sfetnicilor Tronului spor şi succes în marea operă de zidire, reconstrucţie şi redresare a poporului in vremurile grele prin care trecem. D. PRIM MINISTRU DR PETRU GROZA DESPRE MISIUNEA DELEGAŢIEI Răspunzând I. P. S. Patriarh Vipr»i1t«i rl Ppf.riiprTf»z.a. a. arătat deosebita bucurie şi cinste pe care înalt Prea Sfinţitul Patriarh a făcut-o membrilor guvernului prin prezența Sa. A dorit apoi în numele Consilului de Miniştri deplină reuşită şi urări de bine pentru împlinirea în cele mai bune condiţiuni a misiunei pe care Biserica ortodoxă română o are de îndeplinit prin delegaţia oficială care merge să reia legăturile prieteneşti de altă dată cu marea Biserica, soră, din marea Republică sovietică rusă. Guvernul, a declarat „r. Petru Groza, vede in această vizită a IF. S. Voastre o mare şi reală contribuţie de promovare a legăturilor de sinceră prietenie cu statul vecin”. După câteva lămuriri date de T. P. S- Patriarh Nicodim delegaţia sa,a retras. Părintele dr. Ion Vască a încheiat astfel: ..întărirea şi închegarea solidarităţii Bisericilor ortodoxe vor avea darul să contribue în cea mai largă măsură la promovarea păcii in aceasta parte a lumii „Pot afirma cu tărie, că Biserica Ortodoxă română nu va precupeţi nimic pentru realizarea acestui mare ideal al creştinităţii“ — a încheiat sf. sa. G. L. Noua concepţie şcolară Despre reformeţii reformatori Declaraţiile d-lui Mironescu Mera, secretar general al ministerului educaţiei naţionale Intr’o conferinţă de presă ce s’a ţinut la ministerul educaţiei naţionale, d. Mironescu Mera, secretar general, a făcut declaraţii menite să lămurească rostul nouilor reforme şcolare. Şcoala — a spus d-sa, se transformă în virtutea unor legi categorice. Activitatea noastră de reformatori nu constă în a formula texte de legi şcolare. Noi luptăm contra erorilor şcoalei vechi, studiem realităţile, pregătim condiţiunile subiective ale şcoalei de mâine, care trebuie să fie cundintă, în slujba valorilor sociale şi permanente cum sunt: democraţia, umanitatea, libertatea, adevărul, iubirea, munca. Pentru că şcoala pregăteşte personalitatea şi aceste valori fac tocmai parte integrantă din conţinutul ei. Instrucţia liberă este ceva teoretic Această tendinţă se oglindeşte în manualele şcolare de azi. Toate măsurile luate de minister, experienţele ce se fac, nu sunt făcute la întâmplare, ci ele au scop precis. Noi — a spus d-sa — înţelegem egalitate pentru toţi copiii poporului în faţa educaţiei şi culturii, gratuitate, obligativitate şi pregătire pentru viaţa adevărată. Deaceia şcoala este ,azi străbătută de un spirit nou in programe, manuale, sisteme, metodă. Se tinde spre o activitate proprie şi spre un soliderism social, format nu din suma aritmetică a individualităţilor, ci din valoarea lor socială. Despre gimnaziul unic dasă declarăm că se încearcă: realizarea egalităţii copiilor în faţa culturii, ridicarea nivelului de pregătire generală până la 14 ani, înlăturarea diferenţierilor de educaţie şi cultură după poziţiile sociale şi clasele sociale, un început de fundamentare ştiinţifică a şcoalei şi democratizarea ei. Că încă nu s-a ajuns la o reuşită completă, de vină sunt lipsurile materiale în care ne sbatem şi orientarea greşită. Nu este însă o erezie, aşa cum se afirmăCu privire la fişa şcolară, d-sa spune că şcoala trecutului avea o metodă aritmetică, neştiinţifică şi numai pentru aspectul intelectual al vieţii copilului. Fişa şcolară este o metodă ştiinţifică, recunoscută; ea asigură urmărirea întregei vieţi a copilului. In concluzie, azi, în etapa de tranziţie se lichidează greşelile trecutului şi se pregătesc condiţiunile subiective şi obiective ale şcoalei de mâine, care ţapă va duce la cea de-a doua, aceia a explicării reformei de structură. Aşa şi numai aşa se va clădi viitoarea şi adevărata școală a poporului. Aniversarea independenţei republicei cehoslovace Cum se vor desfăşura festivităţile la Bucureşti şi Braşov In ziua de 28 octombrie 1946, cu ocazia aniversării independenţei republicii cehoslovace vor ţvea loc festivităţi la Bucureşti. Şi la Braşov organizate de cele două cercuri de apropiere româno- cehoslovacă „Masaryk” şi „Benes”. Aceste festivităţi sunt organizate în prezenţa membrilor guvernului, a d-lui ministru al republicei cehoslovace la Bucureşti şi a personalului legaţiunei, a reprezentanţilor oficiali ai celor două mari asociaţiuni „Masaryk” şi „Beneş” şi vor fi onorate cu prezenţa în ţară a unei dealegaţiuni oficiale de personalităţi militare, culturale şi economice din Cehoslovacia, în frunte cu d. general Pika, cunoscut ca un mare prieten al României şi care a susţinut interesele României la Conferinţa de Pace de la Paris. Cercul româno - cehoslovac „Masaryk” din Braşov a primit filmul „V. Horach Duni”, o creaţie nouă a studiourilor cehoslovace, care va fi rulat concomitent pe scena cinematografelor din Bucureşti şi Braşov, cu aparzia manifestărilor de prietenie ce ne leagă de republica cehoslovacă. Deasemeni Cercul românocehoslovac „Masaryk” va organiza o mare serbare artistică in orasul Braşov, precum şi câteva vitrine festive ce vor fi anunţate prin presa locală la, timp. La Bucureşti, în colaborare cu asoc. „Beneş”, vor avea loc serbări la Ateneul Român, la cinematograful „Aro”, transmisiuni speciale la posturile de Radio, vitrine festive etc., etc. Pregătirile la Bucureşti pentru aceste festivităţi sunt efectuate de asoc. „Beneş” în frunte cu d. N. D. Cocea, directorul general al teatrelor şi la Braşov de asoc. „Masaryk” în frunte cu d-niii inginer Emil Pion, prof. Marc Honaţiu, Iosif Donejal, Dem. Rădulescu, etc., coordonate cu programul fixat de legaţiunea republicei cehoslovace la Bucureşti. Noua lege a muzeelor Pentrucă legea de organizare a muzeelor din 1932 s'a arătat delipcioasâ şi incomplectă însăşi principiile care "stau, la baza acestei legi nu mai corespundeau normelor impuse de desvoltarea actuală a artei româneşti, ministerul artelor a elaborat o nouă lege a muzeelor. Legea prevede crearea unui muzeu unic numit „Muzeul Naţional de artă şi, arheologie” care să asigure adunarea şi conservarea în condiţiuni mai bune a operelor de artă, precum şi înfiinţarea unor muzee naţionale regionale la Iaşi şi Cluj.Pentru că pătrundereaculturii artistice în massele largi ale poporului să devină o realitate, se maiprevede de asemenea crearea unor muzee judeţene asistate şi de către o bibliotecă publică. . Socotind muzeul drept o instituţie de cercetări ştiinţifice, noua lege pune apoi accentul pe pregătirea deosebită a personalului, înfiinţând in felul acesta şi o şcoală de Muzeografie pelângă ministerul artelor. Legea reglementează poziţia colecţiilor particulare, făcând parte din patrimoniul artistic al Statului şi prevede apoi înfiinţarea unui Consiliu superior al muzeelor, organ de control şi îndrumare din ministerul artelor care veghează la cordonarea tuturor lucrărilor în legătură cu bunul mers şi cu prosperitatea muzeală din țară. »♦*»♦♦ ♦♦»»♦♦+■♦♦♦ + ♦♦♦♦»»♦ »»4-4-M-AA -t-M-M-M EDITURA „UNIVERSUL“ iv pe comanda doi, învățători şi învățătoare. 1 ■ CĂIŢELE BE DESEN cl. I—IV primară CĂITELE BI CALIGRAFIE cl. I—IV CĂITELE DE LUCRU MANUAL cl. I—IV LUCRU MANUAL p. fete (cusături şi vopseli) CETIRI cl. V—VII primară GRAMATICI cl. V—VII primară ARITMETICI cl. V—VII primară GEOGRAFII cl. V—VII primară I. ST. NATURALE şî Agriculturi cl. VFINCO-CHIMICE cl. V—VII GEOGR. jud. Braşov GIOGR. jud. Ialomiţa G6OGR. jud. Prahova GIOGR. jud. Vâlcea JUDEŢUL cl. I (în loc de manual desfiinţat) toate reaprobate pentru anul şcolar 1946/47. Alcătuite de grupurile de autori; N. CIAUŞEANU— V. GHEŢEA şi colaboratori şi I. GEANTA—I. C. PETRESCU şi colaboratori. Toate aceste manuale sunt revizuite şi tipărite în ediţii noi, reaprobate în 1946 de Ministerul Educaţiei Naţionale. Se găsesc de vânzare la librăriile mai importante sau se pot comanda direct la Editura „UNIVERSUL" s. a., Bucuresti, Strada Bretoianu Nr. 2S—2S. . UNIVERSUL" Adunarea generala a Asociaţiei presei streine din România Asociaţia corespondenţilor presei străine din România a dat următorul comunicat: In ziua de 16 octombrie 1946 s'a ţinut la sediul Asociaţieicorespondenţilor presei străine din România adunarea generală lunară. Preşedintele Asociaţiei, d. Lubo, la deschiderea şedinţei, a propus adunării să se aleagă, conform orbiceiului, preşedinte însărcinat cu conducerea dezbaterilor acestei şedinţe, D. I. C Koraburpak, corespondentul Agenţiei turce „Anatolia” fiind ales în acest post, adunarea a trecut la examinarea chestiunilor înscrise în ordinea de zi, printre cari figura cetirea concluziilor Juriului de Onoare asupra diverselor cazuri cari conform unei hotărîri votate de către adunarea generală, din luna trecută, fuseseră supuse anchetei sale. Adunarea, aprobând raportul Juriului de Onoare, decide pe deoparte, excluderea d-lor Etiene Adam, Ladislau Gyrfas si L. Gia comello, in unanimitate iar pe de altă parte, excluderea d-lui Luigi Armelani, cu majoritate de voturi. D. Tican Romano este radiat din lista membrilor, avându-se în vedere că nu justifică activitatea profesională cerută in mod imperios de statutele Asociaţiei. Adunarea a examinat, apoi situaţia creată de imixtiunea unor ziare româneşti in afacerile interne ale Asociaţiei şi protestează, în unanimitate, contra atacurilor neîntemeiate, injurioase şi dfe rea , credinţă, ale ziarului ,.Dreptatea d• îndreptate contra juriului de onoare, în comitet şi în secretarul I general d. Langas-Sezen, atacuri ale cărui scop vădit erau de a căuta să compromită prestigiul şi demnitatea Asociaţiei- Cu unanimitate, adunarea îşi re- . j înoeşte încrederea în juriul de o i noar, in comitet şi în secretarul I general. In ceea ce priveşte articolul apă- I rut în ziarul „Universul” in ziua I de 17.X.1946, sub semnătura „Mentor”, cu toate că ar fi favorabil ' 1 Asociaţiei, aceasta ţine să subli- nieze că este complect străină de redactarea şi publicarea acestui articol. Avându-se în vedere faptele ce preced, Adunarea a însărcinat ca- mitetul să se adreseze Sindicatului Ziariştilor români pentru a-i ruga să intervie pe lângă membrii săi ca aceştia să se abţie, în viitor, de , a se amesteca în afacerile interne, ale Asociaţiei corespondenţilor presei străine din România, această , imixtiune ,fiind de natură a com- ipromite bunele raporturi pe cari , toţi ziariştii străini, ce se află în România, doresc să le întreţină, şi să le menţie cu presa românească. ---------------------------- Importante hotărâri ale comitetului central al Sindicatului Magistraţilor în şedinţa din 19 octombrie, a.c., a comitetului central al Sindica- tului magistraţilor, ţinută sub pre- şedinţia d-lui preşedinte Teodor Tănăsescu, s’au luat deriziuni de o deosebită importanţă. *( La propunerea d-lui consilier Traian Broşteanu vicepreşedintele Sindicatului, s’a decis să se treacă pe ordinea de zi a adunării generale a Sindicatului magistraţilor din Întreaga ţară, ce va avea loc ,la 15 Decembrie a. c., chestiunea afilierii Sindicatului magistraţilor I la Uniunea sindicatelor de salariaţi publici din ministere şi instituţii anexe. Comitetul central a fost completat prin cooptarea d-lor Gheorghe C- Stere şi Dumitru Apostol. D. Consilier Gh. Stere a fost, de asemenea, ales ca membru în biroul de conducere al comitetului central, cum si desemnat ca delegat al Sindicatului in consiliul superior al magistraturei. Este de menţionat că toate aceste hotărâri au fost luate cu unanimitate de voturi. ' împărţirea titlurilor de proprietate la Tg.-Mureş (Uroare din pag. I) CUVÂNTAREA D-LUI DR. PETRU GROZA d-nnâ Sekely Irma în rumele femeilor maghiare, plugarul Nie Iacob, in numele Frontului PlugariIn uratele tuturor celor de faţă ia cuvântul d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, care a spus: „ Dragi prieteni şi prietene, în această splendidă, zi de toamnă, cu atâta soare şi voie bună aici la voi la Târgul Mureş, iată lumină multă pătrunde şi în sufletele noastre, suflete atât de întristate în decursul ultimilor ani. Şi înainte, şi după Dictatul de la Viena, întotdeauna sufletul meu a fost îndurerat din pricina faptului că aceste popoare care trăesc în Ardeal împreună de o mie de ani nu şi-au găsit drumul impăciuirei şi al dragostei, că nu ştiu să-şi apropie viaţa unul de altul, spre binele amândurora. La Viena Ardealul nostru n’a avut mamă care să strige ca mama adevărată din Biblie astfel meat s’a trasat acea graniţă care v’a despărţit frate de frate, copii de păruite, căci treceau uneori graniţa chiar prin mijlocul satelor, de nu se mai puteau intălni cum se cuvine, un frate cu un frate, un părinte cu un fiu, sau numai cu multă greutate şi în prezenţa jandarmului dacă se puteau întâlni, ca să poată schimba câteva vorbe. A tăiat aşadar această graniţă fixată prin Dictatul de la Viena in carne vie Şi toţi am suferit şi cei rămaşi de partea României şi cei de dincolo, şi românii şi maghiarii. Ce politică au urmărt Hitler şi Mussolini când au tăiat astfel Ardealul in două — care in cursul veacurilor a fost un corp — ştim cu toţii; ne-au pus şi pe unii şi pe alţii să pierdem floarea tineretului nostru, bătându-ne şi sângerând pe câmpiile îndepărtate ale Rusiei pentru interesele lor, cu promisiunea amăgitoare că va da şi cealaltă parte aceluia care se va bate mai bine. Aşa a fost sau nu ? (Aprobări unanime). Deci două popoare mici au sângerat pe acelaş front, in slujba unor idei de cotropire a lumii şi de sugrumare a libertăţii popoarelor, luptând pentru interese străine, şi aceasta pentru că n'au ştiut să se înţeleagă între ele. Ce tristă experienţă pe spinarea acestor popoare şi ce scump au trebuit s’o plătească amândouă. De aceia vă întreb eu acum: ce vreţi fraţi ardeleni, să mergem aşa înainte, mereu duşmănindu-ne între noi pentru scopuri străine, fie în folosul Habsburgilor, fie in folosul hitleriştilor şi fasciştilor, fie în folosul altuia ? (Voci numeroase răspund hotărît: Nu!). Vreţi voi din nou ca această duşmănie intre poporul român si po- I perul maghiar să, ducă la noul râzi boaie între două ţâri vecine, între România şi Ungaria? (Cu insuflecţie mulţimea strigă: Nu !), lor, preotul David Lazăr, pe numele ARLUS-ului şi dr. Antalfy în numele populaţiei maghiare. Bine faceţi că răspundeţi aşa. Eu am venit astăzi la Tg. Mureş să vă împărtăşesc hotărirea guvernului pe care il prezidez şi a partidelor democratice care alcâtuesc acest front unic al democraţiei din ţara noastră, de a pune capăt odată pentru totdeauna acestui joc mi- l selesc de până acum de a mai aţâţa pe fraţi unii împotriva altora şi de a-i duce apoi în război pentru interese străine, în locul urei şi al şovinismului agresiv, în jocul acestor sentimente rele, noi vrem să punem dragostea între toţi fiii acestor două popoare, maghiari şi români şi pacea cu toate ţările vecine. (Urile: mulţimea scandează „In-frăţi-re. In-fră-ţi-re). Eu regret că timpul este aşa de înaintat şi nu pot să vă vorbesc de o serie de probleme care vă agită şi pe voi. Mă mângâi însă că am asistat astăzi pe această piaţă a frumosului dv. oraş Tg. Mureş la o manifestaţie de simpatie fie cea mai mare intensitate, între altele şi la două nunţi, una româna şi alta maghiară, a fecioarelor şi feciorilor noştri de la sate, care de fapt simbolizează nunta mare a acestor două popoare vecine, nuntă săvârşită sub acest soare minunat care ne încălzeşte pe toţi, nuntă care leagă de aici încolo două familii vecine care timp de un mileniu au trăit în procese şi duşmănii. Noi suntem împăcaţi de această legătură care s’a făcut între voi şi împăcat este şi cerul, care iată că ne priveşte atât de senin şi mulţumit, de ceea ce am realizat. Eu cred că dv. aţi înţeles gândurile noastre în politica pe care o ducem, şi înţelegând aceste gânduri nu veţi mai lăsa să ajungă la urechile dv. minciunile acelor agenţi ai partidelor istorice, care până maieri vă spuneau că Ardealul nu este al nostru al României, căci iată la Conferinţa de pace de la Paris el ne-a fost lăsat nouă în întregime in mod definitiv şi aşa va fi el al nostru in vecii vecilor. (Urale puternice, îndelung repetate). Şi de ce pot spune eu aceasta cu atâta hotârire ? Foarte simplu: fiindcă atunci când eu am zis că că „al nostru va fi in vecii vecilor”, am înţeles al tuturor fiilor acestor ţinuturi şi români şi maghiari. (Urale). Astfel încât graniţele acestea ale Ardealului pentru etericitate sunt aşezate aşa cum sunt, ele fiind fixate pe betonul dragostei şi al bunei înţelegeri şi nici de cum al urei şi duşmăniei, ca până acum. (Urale). După ce d. prim ministru şi-a încheiat cuvântarea s’a trecut la distribuirea titlurilor de proprietate. I ALLONSET DE BAGLANE DE STOFĂ IMPERMEABILE BLUZE SPORT „SI L . @,si B-dul Regele Carol Nr.51 Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni are nevoie de 2 lucrători-legători care să fie numiţi la această Instituţie spre a lega registrele necesare efectuării opraţiunilor scriptice. Acei care doresc să ocupe aceste posturi se vor prezenta la Cassa de Depuneri, Sediul Central, calea Victoriei nr. 13, la Serviciul Secretariatului, în orice zi de lucru între orele 9—13, pentru informaţiuni. 9484 IMOBIL două apartament© separate parter curte 450 mp, vând: Popovici—Kiseleff. Adresaţi telei. 5.50.10 o f? 111 Iii Forţă electrică, maşinile din funcţi i une. Presă pentru fonieraii Unelte ’ li.jghele tâmplărie. Materiale di- I verse, închiriez sau predau cu par- I ticipaţie Ia beneficiu, vând mobilier nou, birouri, măsuţa pentru maşini de scris, Cartoniere duble, Dulapuri pentru arhivă, etc. Adresaţi Ioan Creangă nr. 25, in orice zi după. masă. tramvai 7—25. nupa. masa. tramvai 7—25. 4 I flil CATITA dr ERACLIE STEEIAN pentru serul său polimicrobien, antigono-stafilo-colibacil. Autorizat de guvernele francez şi român. Se garantează vânzare zilnică lei 20.000X60 cu 60°/o beneficiu net al finanţării. Materie primă: cai de reformă. Patru medici francezi şi unul român au dat tezele cu SERUM STERIAN. 92,'/n vindecări (vezi al 22-lea conrgres francez de urologie, Octavilloin, bd. Paris). Este prima industrie românească particulară de serum terapeutic. 24 Str. Bibescu Vodă, tel. 4.16.00 I 33 ’ Strungari şi practicanţi, angajamente serioase se caută Str. Cărămidarii de jos 41 ATELIER electromecanic Ing. L. EMGLER * Execută reparaţii, rebobinări motoare electrice, pompe, şi aparate , de orice fel. Str. Nicolae Fiti-pescu, 31. Telefon 1.03.01 | industriaş CAUT IMEDIAT vilă Cumpăr PLĂCI Simfonii, concerte, opere elasî- t ce, diferite. Telefonaţi 3.69 47 1 RADIO Nu-l încredinţaţi oricui „RADIO-ROMĂN'’ vi-l repară acasă. Anunţaţi 1.28.12 1 Atenţiune Părinţi . Specialistă din străinătate confecţionează perfect rochiţe, costumaşe şi pardesie pentru băieţi şi fete până la 14 ani. Casa Elisabeta. Mă- * mulari 26, curte etaj. HalĂBlană mare asortiment Preţuri convenabile TELCOMAR B-dul Carol I Nr. 5 colţ Academici lângă Universitate 2001 De vânzare Motor Industrial „GANZ” *4 HP vertical 2 cil. 800 ture/minut pe motorină, aproape nou. Greutate cca. 800 Kgr. Adresaţi : Ploeşti strada Banu Manta 4. Tel. 14 427 Fer beton cumpăr 40,000 kg. diametre: 16, 12, 8 şi 6 mm. Telefonaţi 5.19.14. ELEGANT MOBILATĂ Telefon 7.03.04. Cumpăr D.R.V. f lux numai bună stare preţ proşabilă. Adresați telefon 4.2980 De iNCHIRIAT Atelier auto, hală, birou, magazie curte mare, eventual ’Utilaj, B-dul Mărăşești 10 Tând cauciucuri nevulcandzeate, aproape «tobă, mărci străine, 600 20. Telefon 1.10.91 Vând MOTOR DIESEL 18 H. P. NOU Tel. 2.34.40 20.000 Kgr. LEMNE De foc esenţă tare şi IDO sferturi, a circa 3 mc. clăci bune pentru bucătărie, brutării, vând eftm în strada Mărţişor 39. Telefonaţi 5 31.13 piele 2—3 BI JNTER 11* Pietre prelioase, dinţi, grg*»tărie, antichităţi cumpără plătind nseţuri mari. Magazinele de Bijuterii !n Pasajul Villacros Calea Victoriei, vis-a-vis Prefectură Maşini pentru TRANSPORTAT mărfuri din judeţul Ilfov la Fabricile din Bucureşti, căutăm cu chirie. Rentabilitate asigurată. Telefonaţi 4.86.88, orele 8—14 şi 17—19. 21 CAPITALIST pentru extindere având magazin existent, complect instalat, telefon, branşa manufactură, textile, galanterie, etc., situat prin centru comercial Bărăţiei—b-dul Maria. Informaţiuni: Ag. Victory, călea Victoriei 29. 58 ~ăusunt”’ Din cauza plecării vând cărucior Landou, băiţă pentru copil, nou, Herz, Str. Franklin nr. 9, Et. 5 24 Mapi de egrenat ÎNCHIRIEZ Adresaţii telefon 2.56.83M»* + 4 +++++++++ Maşină de calculat cumpăr imediat, vin domiciliu. Telefonați 5.29.91 Ui cumpăr 5.24.41 GOTH LEMNE de FOC 200 VAGOANE VINDE Telefon 7.54.41 ,»+4 4*+++-1++++++-f» + 4'»-M-4-4 200 OI se primesc la iernat ■nini’?!?m Mimiim Astrahan veritabil persan, talie mare, perfectă stare, vinde convenabil. 4.70 76 Vând Apartament B-dul Carol, 6 camere, holi, calorifer, toate dependințele, 240 mp., închiriat la preţul zilei. Preţ fix: 320 milioane. Telefon 3.72.83 Pe vâttoare sau de ÎNCHIRIAT din cauza plecări, Tipografie, maşini plane 10 şi 12, Tighel 1% Faltz maşin Boston si celelalte necesare totul electric, litera de plumb, afişe, albitură, linii , scule. Tel. 6,33,53, 74 cautogarsonieră absolut centrală cu telefon, elegantă (ne) mobilată, telefonațiere birou 3.37.47 -M-f-tet-b» ♦ ♦ MU » BUȘTENI TEI, FRASIN Vinde, telefon 7.34.41 VAND* INJECTOR JELCO AUTOMAT termostat St3", Pictor Romano 18 telefon 4.17.62 33 Inchiriem una cameră mare pentru trepositat arhivă veche, eventual şi două mai mici. Ofertanţii se vor adresă .Comandamentului Gărzii Financiare din Bucureşti, Str. General Dona No. 5, 23 18 * »ran ii» vi ii« COMUNICA: în ultimul timp numărul convorbirilor telefonice în Bucureşti , cât în mod excesiv încărcând cu mult pest® normal, contra!®!© tel©fo u nice. Din această cauză în anumite perioade ele zilei, tonul automat vin© cu mare întârziere. Această situaţie este dăunătoare bunului mers al întreprinderilor şi în special al autorităţilor, acestea având nevei© mai mult ca oricând de un bun serviciu telefonic. Perrtru a înlătura aceste dificultăţi, abonaţii de domiciliu sunt stârnitor rugaţi a suprima p© cât posibil convorbirii© telefonie© între orele 9—11,50. Societatea d© Telefoane speră că apelul său va fi înţeles de câtr© abonaţi, care în acest fel vor colabora cu Societatea pentru normalizarea serviciului telefonic în Bucureşti, arătându-se luarea de măsuri restrictive. * • p vând plăci OCHELARI Simfonii opere concerte Romă ,, neşti diferite. Herescu Năsturel , 19. Lângă Primăria Negru m SOARE Şl MEDICALI Model© original© Medic oculist la dispoziţie IIu MARELE MAGAZIN , „CENTRALA LABORATOARELOR“ STR. ACADEMIEI Nr. 1 fh hhhhh♦♦♦♦♦♦♦♦♦ «A CAUT 20, ♦ 444 Limdoim a Sporturi A fUJfwJ&M Ai de iW rie&e Jk BIGIULETI Mitei si garsoniere complect terminate, de vânzare în imobîlul ne«j construit din str. Brezei anu 52, Vizitarea toata Mita. InformBiți'Uni: Telefon 5.53.11, într© orei© 815 CIMPAR Presă cu excentric 40—50l£tone. 2 Spindel preSe.de 5 și 6 tone. Telefonaţi 5.34,21 orele 5—7 p. m. sau în scris Ing. Gorănescu, B-dul Lascăr Catargiu 24, București AUTOBUZE PULLMAN ITALIENE zilnic Sinaia»Predeal«Br@i@,ir ■ îmbete 58. Tel. 3.39 31. APARTAMENTLUXOS Vestibul, Hali, 6 camere, Txae marmoră, ofici, cămară, nucatărie, 2 camere servitori, eventual garaj, 2 terase, etaj 2, xber 26 Noembrie 1946, plus Vestibul, Hali, 2 camere, bae, bucătărie, camera servitori și o garsonieră de Vestibul, 2 camere, chicinetă, gaze naturale, lift „. ..........................Vinde FIEROIU, Dionisie 74 15 ÎMBRĂCĂMINTE pentru COPII Nolităţi de sezon. Articole de botez. Cadouri — Singurul magazin de specialitate — CI Calea VICTORIEI No, tB •t 9 toi le# A» ! (In Pasajul Vilagros ti U a x a i vis-a-vis de Prefectura Politiei Zdnic AUTOBUZE CARAVANA TURISME-CAMÍOANE Victoriei 100, tel. 6.23.77 BRAŞOV şi TOATA ŢARA ■I issaa Transporturi masive eventual permanent© de mărfuri cu AUTOTRACTOARE ŞI AUTOCAMIOANE v angajează pentru toamnă şi iarnă biroul „PRUMT BUN", Cpt. rez. Oh. şi FI. Tudor, Telefon 5 78.45 SN AIA--PREDEAL-bFĂSOV-SÎBÎU e izM Ziln ic Autobuze |! Turisme curse regulate ora 7, — 14 30 Telef. 3.65.21 S. A, R. 6.33J55 „ isvor 2 3.42.28 Autocamioane orice tonaj Fier betonj ^SH|! i '■ VW ^ MSHâl VODĂ 19 em la 7__9R mr« I •vr— MrtjfRjm d© la 7“20 mm, orice cantitate, CUMPĂR, tel. 4.53.1 Or între 8—9, 15—18 p. m. ' ► ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»»♦♦♦♦ Mercedez 4 cilindri, Op©!, Olimpia sau maşină sport cumpăr numai perfectă stare Telefon 4.98.30 “ SM® Societăţi, fabrici ce aveţi birourile la depărtare unul de, altul, iarna vine, economisiţi timpul şi comunicaţi rapid» instalând telefoane interioare. RADU SPIRIDON Strada Cuza Vodă 168, Buc. Telefon 4,82.04. 64 APARTAMENT boli plus patru camere prin centru caut de închinat. Chiria zilei sau filodorită bună. / t t 1 I t I M^)1 mTi 3, 18,55 2000 metri cubi e unul de, economisiţi