Universul - Provincie, noiembrie 1946 (Anul 63, nr. 250-275)
1946-11-01 / nr. 250
► Antal al 63-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „U N I V É R S U L“ S. ft. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfo» REDACȚIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30 15 T-'."a poștală prii’'-- în „’.l.T.Cr '"«f'" v*tSF~ ■+if&iv. m ^.-L-rîl Dir. G Ic P T. T. Kr. UAm/W* CELE URNA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE U. N. E. S. C. O. n, de P. CONSTANTINESCU-lAfi ministrul Informaţiil. Sub aceste iniţiale se cunoaşte astăzi o nouă organizaţie internaţională, care va juca un rol important în raporturile dintre popoare, pe drumul fericit al Păcii şi al colaborării intelectuale. Este o creaţiune a spiritului uman dornic de propăşire şi va fi arma cea mai potrivită pentru realizarea înfrăţirii mondiale, atâta timp cât reprezentanţii culturii şi civilizaţiei, trimişi de diferite state, vor fi lăsaţi să lucreze numai pentru scopurile frumoase pentru care a fost creată. Deşi Uniunea Sovietică nu face , parte din statele semnatare ale4 pactului de întemeiere de anulR trecut, totuşi conducătorii sovietici nu văd cu ochi răi această organizaţie şi aşteaptă cu atenţie cele mai bune rezultate, tot aşa după cum şi-au pus bune speranţe şi în O. N. U., sora mai mare a Unesco-ului. In zilele de 1—16 Noembrie 1645 s’a ţinut la Londra o conferinţă a delegaţilor/ guvernelor a 44 state cu scopul de a crea un organism intelectual pe lângă O. N U. Acesta a luat maştere sub anrvele de U.N.E.S.C.O. — adică „Organizaţia naţiunilor unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură”, „ redactâmdu-se şi un tobet constitutiv“, publicat în englezeşte şi franţuzeşte (iniţiativa fusese luată de guvernele englez şi francez). Au participat delegaţi ai următoarelor state: Anglia, Franţa, Statele Unite, Argentina, Arabia, Australia, Belgia, Bolivia, Brazilia, Canada, China, Columbia, Cuba, Cehoslovacia, Danemarca, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, El Salvador, Filipine, Grecia, Guatemala, Haiti, India, Irac, Iran, Iugoslavia, Libanul, Liberia, Luxemburg, Mexico, Nicaragua, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Panama, Fern, Polonia, Siria, Turcia, Uniunea, sud-africană, Uruguay şi Venezuela De asemeni reprezentanţi ai următoarelor organizaţii internaţionale Secretariatul Societăţii Naţiunilor, Birorul internaţional al Muncii, Costomisia, de cooperaţie intelectuală a Societăţii Naţiunilor, Institutul internaţionl de cooperaţie intelectuală, Uniunea pan - americană, U.N.B.R.A. şi Biroul internaţional de Educaţie. Şi astfel apăra o nouă armă de luptă pentru pace, căci aceasta trebuia să fie întărită nu numai în domeniul economic şi politic, ci şi pe „temelia solidarităţii intelectuale şi morale a cmemiiei” (după textul actului constitutiv). Pentru ţara noastră această organizaţie prezintă un interes deosebit şi cu atât i mai mare, cu cât, după definitiva ei constituire recentă, se pregăteşte cooptarea în, comitetul de conducere a unui delegat din partea ţărilor foste satelite. Lupta se dă între Ungaria şi România; pentru noi ar fi un câştig enorm ca locul acesta să-l obţină ţara noastră, căci ne-am pregăti astfel un drum mai sigur pentru a intra în marea asociaţie a „O.N.U.-ului”, cu un ceas mai devreme. Această speranţă mi-a fost sugerată de însuşi secretarul general al UNESCO-ului, Sir Alfred Zimmern fost profesor la unul din colegiile literare de la Oxford, personalitate bine cunoscută în lumea relaţiilor culturale internaţionale. Primindu-mă cu deosebită atenţie, în cabinetul său de lucru din Belgrave Stroe, în ziua de 19 iulie, mi-a vorbit cu mult interes de România, faţă de a cărei cultură şi-a arătat toată simpatia. Lucrase între altele, cu delegaţii români la „Institutul internaţional de cooperaţie intelectuală” de la Geneva şi păstrase bune amintiri; mi-a vorbit şi de prof. Oprescu de la Facultatea de litere din Bucureşti. Am căzut atunci de acord — principial bineînţeles — că temele de bază ale unei activităţi comune ar fi cele care interesează de aproape toţi factorii de cultură din ţara noastră. Lupta împotriva analfabetismului, în primul rând, — despre care sir Zimmern se interesa în special — alcătueşte unul din scopurile UNESCO-urii. DeavoStaro» speeificatul naţional şi întărirea raporturilor culturale internaţionale sunt deasemeni studiate, având drept urmări practic« semnare», de acorduri internaţionale pentru facilitarea circulaţiei valorilor spirituale. Pentru punerea în practică a acestui program am schiţat doar — la întoarcerea mea de la, Londra — un inceput de acţiune, luând în primul rând contact cu colegul Şt. Voitec, care s-a interesat apoi mai de aproape cu prilejul activităţii sale de la Paris, la conferinţa păcii. Am mai vorbit şi altor personalităţi culturale din ţară despre necesitatea unor legături mai temeinice cu UNESCO, la ministerul nostru, direcţia relaţiilor culturale cu străinătatea şi-a pus între preocupările sale şi problema popularizării acestei organizaţii, ca şi a posibilităţilor de realizări practice. În prezent se fac pregătiri la Paris pentru convocarea primei conferinţe generale, după ce actul constitutiv a fost definitivat prin semnarea ultimilor delegaţi ai statelor semnatare ca.şa cum în Iulie, cu prilejul vizitei mele la Londra, se aştepta d. Zimmern. S’a alcătuit un comitet executiv drept organ permanent din reprezentanţi a 14 state, oei de-al 15-lea loc fiind rezerva. Uniunii Sovietice, în curat când a accepta. S-a ales şi un secretariat executiv permanent, instalat la Paris pentru pregătirea şedinţei viitoare a comitetului executiv. Având în vedere secţiile create, Educaţie, Ştiinţă, Bibliotecă şi Muzee, Ştiinţe sociale, Organe de informare a masselor (presa, radio, filme), Arte frumoase, Litere şi Filosofie — şapte de toate — se pot desemna de pe acum instituţiile de cultură din ţara noastră interesate la această operă mondială. În afara Ministerelor Educaţiei, Informaţiilor şi Ariilor, propunem ca şi Universităţile, Academia şi toate institutele ştiinţifice să coopereze imediat la alcătuirea unui comitet comun de lucru pentru realizarea cât mai urgentă a scopurilor UNESCO-ului în România. Şi în primul rând cointeresarea la lucrării« conferinţei amintite de la Paris, dacă obţinem locul de onoare pe care-l merităm prin munca, adecvată pe care ţara şi guvernul nostru o depun la această direcţie. Alegerile din Bulgaria s’au desfăşurat în cea mai desăvârşită ordine şi linişte — Frontul Patriei a obţinut un succes deplin — Sofia, 28 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei TASS transmite: La 27 Octombrie au avut loc în Bulgaria alegerile pentru marea adunare populară. Porţile biroulor de vot s’au deschis la ea 7 dimineaţa precis. Deja la amiază (ora locală) jumătate din alegători votaseră într’un număr de circumscripţii electorale din Sofia. Populaţia a dat dovadă de un interes foarte viu pentru alegeri. Un mare număr de alegători se îngrămădeau în faţa birourilor de vot. Părerea numeroşilor observatori este că activitatea alegătorilor a fost în mod sensibil mai mare decât în ziua referendumului. Interim număr de sate din regiunile Ruscink, SSrra Jagora, Varna şi altele, toţi , alegătorii au votat înainte de amiază. O ordine exemplară şi calmul au domnit pretutindeni. Mulţi ziarişti străini din Ro-mânia, Danemarca şi alte ţări au sosit în Bulgaria pentru a asista la alegeri. Timp de mai multe zile ei au urmărit cu atenţie mersul campaniei electorale şi la 27 octombrie au publicat în presă declaraţia următoare: „Noi corespondenţii străini din Bulgaria care observăm campania alegerilor pentru marea adunare populară, constatăm că grupările de opoziţie se bucură în Bulgaria de toată libertatea, la întrunirile lor se desfăşoară o activitate febrilă, aşa că nu este cazul de a a citea Frontul Naţional de teroare electorală şi de tulburare a ordinei. De aceea noi am văzut cu surprindere în ziarele „Svebodrui Narod” şi „Nascednee Zemedelsko Znartie” o scrisoare adresată de opoziţie primului ministru bulgar. Această scrisoare induce în eroare opinia publică bulgară şi mondială în privinţa modului in care decurg alegerile din Bulgaria”. COMUNICATUL MINISTIRUIUI DE INTERNE SOFIA, 28 (Radorl. — Agenţia telegrafică bulgară transmite următorul comunicat al Ministerului de interne : Din informaţiile primite, reiese că alegerile au decurs la deplină ordine şi linişte. Nicăeri nu s’au semnalat incidente care să fi împiedicat desfăşurarea normală a aî&samor. In mai multe localităţi au fost constatate incercări izolate ale unor grupări de opoziţie de a ataca birourile Frontului Patriei sau pe propagandiştii acestuia. Pretutindeni, populaţia a participat la alegeri cu entuziasm, vădiind un interes excepţional faţă de a acest eveniment de importanţă isorica. In numeroase localităţi, procentul alegătorilor care s’au prezentat la urne înainte de amiază a atins 79 la sută. In unele sate ser, i aregistrat o participare de rată la sută. Din imformaţiunile primite reiese că în toată ţara oraşele şi satele au îmbrăcat haină de sărbătoare. Clădirile, ba până chiar şi copacii, au fost împodobiţi cu drapele naţionale, precum şi cu apelurile şi înnlferdele diferitelor partide, inclusiv ale celor din opoziţie. In tot cursul zilei de Duminică, candidaţii tuturor partidelor au vizitat secţiunile de votare. Pretutindeni, desfăşurarea alegerilor a fost urmărită de reprezentanţii tuturor partidelor politice. După aprecieri unanime şi după declaraţiile reprezentanţilor tuturor partidelor, atât cel din Frontul Patriei, cât, şi cei din opoziţie, nici o neregulă nu s’a produs şi timpul acestor alegeri. Nu se semnalează nici o plângere despre vreo piedică pusă propagandei electorale sau distribuirii buletinelor. Se recunoaşte in unanimitate că administraţia şi miliţia naţională, în colaborare cu poporul, care a dat şi acum dovadă de o înaltă conştiinţă, şi înţelepciune politică, s’au achitat cu succes de greaua lor sarcină de a asigura ordinea şi legalitatea cu prilejul acestei manifestări libere a voinței populare. Repartizarea mandatelor Comuniştii au majoritatea absolută Sofia, 28 (Rador), — C©r©sp®nsi®ntul agenţiei francare de presă comunică ultimele resultate ale alegerilor din Bulgaria, indicate la orele 20,10 de către postul de radio Sofia. Frontul Patriei: 14 deputaţi, dintre care 277 comunişti, 8 al partidului „Ivene", 69 agrarieni şi 9 socialişti Blocul eposifieî: 101 deputaţi. Radical la: 1 deputat. Totalul cunoscut al deputaţilor este deci de 464, lipsind deci unul singur, pentru a se cunoaşte cele 461 de locuri în Parlament. * Londra, 28 (Rador). — Postul de radi© Moscova a dat Luni seara următoarele date complete cu privire la alegerile din Bulgaria: Frontul Patriei: 2,983.756 voturi. Partidele din opoziţie: 1,208.882 voturi. Din voturile Frontului Patriei, 2,261.105 voturi au fost acordate partidului comunist şi 550.413 voturi partidului ţărănesc. Aprecierile cercurilor politice din Washington Washington, 28 (Radon). Corespondentul agenţiei Franceze de presă comunică : ,"Aşteptăm fapte acum de la noul guvern ce va ieşi din alegerile bulgare" — declară cercurile politice din Washington, adăugând că Statele Unite sunt, în principiu, mulţumite de faptul că Bulgaria va avea întm primul gu- guvern republican al istoriei sale, şi speră ca noul preşedinte, care probabil va fi Dimitroff, să manifeste bunăvoinţă în a coopera la sforţările de construcţie ale păcii, în acest sector delicat al Europei. Toate ziarele publică observaţiile corespondenţilor de presă, care arată că alegerile bulgare s’au desfăşurat in ordine. Savanţi străini reţinuţi . 9 Y 99 de Academia de ştiinţă franceză Paris, 28 (Rador). — Preşedintele Academiei de Ştiinţe a invitat patru savanţi străini, prezenţi Luni în sala de şedinţe, să ia loc printre membrii Academiei. Aceştia sunt : d. Rauszer, directorul Biroului Naţional de Măsuri din Varşovia; d. Sergescu, rectorul Şcoalei Politehnice din Bucureşti; d. W- J- Haas, profesor la Universittaea , din Leyda; şi profesorul Madsen, delegatul Danemarcei la Oficiul Internaţional de Higienă. Academia de Ştiinţe şi-a consacrat şedinţa studierii datelor fotometrice ale eclipsei de lună de la 18 Decembrie 1946, culese de d- Link, de la Observatorul astronomic din Praga, care a făcut utile constatări asupra transparenţei şi densităţii atmosferei ‘ lumi şi iregularităţilor locale ale umbrei 1 BOO Ufc . P. S. Patriarh Nicodim a sosit la Moscova Moscova 28 (Rador) — Corespondentul Agenţiei Rador transmite : Duminică 28 octombrie, la ora 9 şi 20 minute, ora Moscovei, a sosit înalt Prea Sfinţitul Patriarh Nicodim al României, însoţit de Episcopul Oradiei Nicolae Popovici, Episcopul Justinian Vlasluianu, Vicarul Mitropoliei Moldovei Preotul Ion Vasca, secretar general al ministerului cultelor şi preşedintele Uniunii Preoţilor Democraţi din România, protoereul Mihail Madan, dr. Gheorghe Gheorghian, medicul curant al Patriarhului şi d. Atesnie Dumitru. De la Iaşi, înalt Prea Sfântul a fost însoţit de Episcopul Serahis al Odesei, de ministrul Blincov ş, secretarul Mitropoliei din Moscovi, preotul Nicolae Zemov. La gara Kievskaia din Moscova, înalt Prea Sfântul a fost Întâmpinat de Mitropolitul Nicolae al Moscovei, locţiitor al Patriarhului Alexei al Moscovei şi al vntregei Rusii, de d. Serghei Belşev, locţiitor al preşedintelui al comitetului pentru chestiunile bisericei ortodoxe ruse pe lângă consiliul de miniştri al U.R.S.S., de Episcopul M®carie al Mojaiecului, vicar al Mitropoliei Moscovei, de Episcopul Ieronim al Chişinăului şi Moldovei, de Protopresbterul Nicolae Kolceski, director al cancelariei Patriarhiei şi de d. Smirnov, consilier de presă al Patriarhiei ca şi de Protoereii Cazanski şi Svetlov, înalt prea Sfântul a fost întâm- pinat şi de d. prof. Iorgu Iordan, ambasadorul Românei la Moscova, însoţit de membrii ambasadei. Un public numeros a asistat la sosirea înalţlor prelaţi români. Trenurile nu mai circulă in Austria Tiena, ?-9 fRadw). — Cu începere de Lumi, Viena va fi legată cu străinătatea numai pe şosele şi prin aer. Direcţia generală a căilor ferate austriace a anunţat Duminică că toate trenurile din Austria Orientală, inclusiv trenurile internaţionale, ce se duc spre şi vin, dinspre Elveţia, Cehoslovacia şi Ungaria vor înceta să mai circule din cauza lipsei complete de cărbuni. IndepenitulEidiMomiei Festivalul de la Ateneu Duminică după amiază sala Ateneului român a adăpostit un festival organizat de Asociaţia, română pentru strângerea legăturilor cu Cehoslovacia, cu ocazia sărbătorirei independenţei ţării vecine şi prietene. Au luat parte reprezentanţi ai oficialităţii româneşti şi personalul diplomatic al legaţiei cehoslovace la Bucureşti. D. N. D. Cocea, preşedintele asociaţiei „Eduard Beneş” a relevat importanţa, acestei zile pentru poporul cehoslovac şi legăturile indisolubile ce ne unesc de ţara vecină. Chivu Stoica din partea C. M.-ului,a arătat, şi d-sa semnificaţia acestei zile spunând că muncitorimea română a luat multe exemple de la muncitorimea cehoslovacă. D. Brabeţeanu secretar general la externe a citit un mesaj din partea d-lui G. Tătărescu, vicepreşedinte al consiliului de miniştri şi ministru de externe, din care cităm : „De la renaşterea Cehoslovaciei şi până la subjugarea fecătoare a statului cehoslovac prin actul de sălbatecă violenţă din anul 1939, poporul nostru a fost aliatul poporului cehoslovac mergând mână în mână pe drumul apărării păcii şi al concordiei internaţionale. In ceasurile tragice in cari Cehoslovacia a fost silită să se supună forţei, ţara noastră a stat alături de aliata ei căutând, in limita mijloacelor sale să o ajute şi să o susţină Când ceasul marei eliberări a sunat iarăşi soldaţii români şi-au vărsat sângele pentru sfărâmarea lanţurilor cari mai încătuşau poporul prieten şi frate şi mormintele eroilor noştri presărate dea- i lungul pământului cehoslovac mărturisesc dragostea şi prietenia poporului nostru. Dar jertfele morţilor au rodit— şi sunt fericit astăzi să pot proclama, public ajutorul nepreţuit şi nemărginit pe care statornica noastră prietenă ni l-a dat cu prilejul ultimei lupte pe care România a purtat-o la Conferinţa din Paris pentru apărarea drepturilor sale. Nu vom putea uita şi nu vom uita niciodată acest ajutor. Prin săvârşirea acestor ultime acte legăturile popoarelor noastre se vor strânge şi mai mult şi de aceea putem privi încrezători deşi voltarea tot mai puternică a prieteniei cehoslovaco-române. Trăiască Cehoslovacia.” Din partea, confederaţiei generale a muncii a vorbit d. Chivu Stoica., iar drabeţeanu, secretar general al ministerului afacerilor străine, a dat citire unei scrisori din partea d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedinte al consiliului de miniştri. Cuvântul de mulţumire a fost adresat tuturor de către d. Kraus, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti ,după care orchestra Filarmonicei a executat simfonia a V- a de Dvorak, sub conducerea dirijorului ceh Zdenek Folprecht. * Ieri, la orele 11, d. ministru Kraus a primit la legaţie pe mem- brii coloniei cehoslovace din ţară, iar la orele 17 s-a desfăşurat, la Scala, o gală cinematografică, i* î cadrul căreia au rulat câteva fiinţe documentare cehoslovace. Seara, la sediul legaţiei, a fost o recepţie de gală. D. ministru al Cehoslovaciei Kraus vorbind la Ateneul Român, cu ocazia, aniversării Independenţii Cehoslovaciei Sărbătorirea D-rei Elena Văcărescu la Paris Paris 28 (Agerpres). — Corespondentul special al Agenţiei Agerpreat transmite : La chemarea Uniunii Femeilor Române din Franţa, colonia românească la care s’au asociat numeroase per* Banalităţi franceze, s’a sărbătorit, la 25 Octomb, in Saloanele Legaţiei cei 50 ani de activitate ai drei Elena- Văcărescu, Sala ,a fost neincăpătoare pentru asistenţa entuziastă care manifestând pentru Elena Văcărescu, a manifestat şi pentru prietenia franco-română. După apelul la acţiune al româncelor făcut de preşedinta acivă dna Alexandrescu, au vorbit ministrul Soilov, fostul preşedinte de Consiliu. Paul Boncour şi renumitul poet Paul, Elouard care cu toţi au preamărit in Elena Văcărescu peanimatorul inspirat şi inimos al apropterei dintre Franţa şi România . Boncour a relevat că Elena Văcărescu a, pus deopotrivă, inima in servirea României pe vremea când ea se gasea in intimitatea Dinastiei şi a elitei sociale, ca şi acum a României reinoite şi democratice de sub guvernarea Groza. Vorbind ultima d-ra Văcărescu, Intr'un stil poetic a mulţumit pentru aprecierea activităţii ei şi a afirmat dragostea ei netârmuită pentru tot ce e românesc, precum şi ataşamentul la cultura şi amiciţia franco-română. Reamintind un episod anecdotic din copilăria Regelui Mihai când acesta a cerut Elenei Văcărescu să-i cumpere o mătură, sărbătorita a dat acestei predilecţii a Regelui Mihai o misiune simbolică, Regele Mihai mânuind la 23 August mătura pentru curăţirea României de neghina dictatorială şi pentru readucerea ei in făgaşul politicii externe de amiciţie cu marea putere de la. Est şi de avânt pe calea progresului democratic. A urmat un bogat program artistic,in însuflețirea asistenței. Hf. 253 Vineri 1 Noembrie lj946 APARE SUB CONDUCtcRSA UM UI COMITET DE HLyte-V. fejkia li DIRECȚIE Ujî ■ - J REFACEREA LINIEI FERATE ILVA MICA-VATRA DOREI DISTRUSA DE ARMATELE GERMANE Linia ferată Ilva Mică-Vatra Dornei, care leagă Bucovina şi Nordul Moldovei cu Ardealul, a fost costruită de căile ferate române intre anii 1934-8, după studiile d-lui ing. Max Mărculescu, găsite ca dând cea mai bună soluţie din cele 10 proecte prezentate. Construcţia liniei a început sub directa conducere a ing. V. Bruckner, de d. ing. M Mărculescu şi continuată de d-nii ing. Teodorescu şi ing. Nemţeanu. Pornind din Valea Someşului, de la Ilva Mică (cota 393), traseul urcă munţii Rodnei până la cota 894 şi coboară apoi prin văile Teşnei, Coşnei şi Domei, până la Vatra Domei (cota 790). Acest greu traseu, ce străbate ţinuturi masive muntoase şi păduroase, cu enorme diferenţe de nivel, a necesitat faimoasa buclă dintre Silhoasa-Larion-Grădiniţa teu diferenţe de nivel de aproape 200 m la capetele buclei) precum şi numeroase opere de artă pe întinderea liniei de 662 km., 32 poduri, 149 podeţe, 10 viaducte şi 9 tunele. DISTRUGERILE In ultimul război, armatele germane au distrus cu o sălbăticie fără pereche, nimicind 28 lucrări de artă (poduri, viaducte, tunele) staţiile, din unele ne mai rămânând nici urmă- instalaţiile techniice, littiile şi macazele. Şină cu şină, linia era dinamitată sau tăiată cu maşini speciale. Alte zeci de lucrări mai misa au fost făcute inutilizabile. Pentru a constata pe teren aceste distrugeri, precum şi acţiunea de refacere, ziariştii acreditaţi pe lângă ministerul comunicaţiilor şi direcţia generală c.fr. au plecat la Vatra Dornei. De aici, cu un vagon special şi apoi pe jos, prin tunele, peste viaducte în reparaţie sau pe poteci ocolitoare, au urmărit distrugerile pe care nici un cataclism pământesc nu le putea provoca atât de nimicitor. Numai la viaductele: Roşia, Răchiţi, Larion, km. 42,40 de la tunelul 8 şi 9. Sereeleu fost distruse 28 pite, 24 taliere metalice, o culere, etc. iar la tunelele Roşia, VII şi VIII un total de 160 km. lungime distrugeri. REFACEREA Dată fiind importanţa acestei linii d. ing. Ion S. Bernalii directorul general c f.r. — în aplicarea marelui program de lucrări iniţiat de d- ministru Gh. Gheorghiu-Dej — a trecut la executarea planurilor de refacere, întocmite de direcţia lucrărilor noui, însărcinând cu supravegherea lor pe d-nii subdirectori Teodorescu şi Nemţeanu, care lucrează la construirea liniei. Pentru a se termina lucrările cât mai urgent, au fost acordate loturi şi întreprinderilor: Ing, Calmanovici, TibsrtivSrenjia- - specializate în lucrări de artă feroviară şi cari activează, alături de altele, la construcţia rapidă a liniei Bumbeşti- Litvezeni. D. ministru al romiunicaţiilor cerând ca linia să fie „ refăcută până în August 1947, direcţia lucrărilor noui a dat asigurări că, in termen, linia fi gata. Va fi nevoie să se lucreze toată iarna, la, nevoie chiar cu focuri sub cofraje. De fapt, in zilele de 25 şi 26 Oct., când ne aflam pe şaifrtier, un început de iarnă iuţea inima de lucru şi activa energiile. Erau 6-7 grade sub zero. Zăpada, des, o palmă grosime, scârţia sub bocanci. Brazii se înveşmântaseră di hermină, iar de pe tabliene sânţi colţurile stâncilor atârnau furturi groşi de ghiaţă. Şi, totuşi, se lucra intens, ca la Aprilie 1947 linia să fie restabilită-Un spectacol impresionant a fost oferit ochilor, după ce ai fost străbătut pe jos tunelul, Roşia- la deschiderea căruia se întindea un mare viaduct cu arcul principal aruncat in aer şi cu tablierele centrale nimicite. Dincolo de ciotul muntelui alt viaduct distrus, apoi un frânei, şi un pod şi linia tocată şi nndivimi -pe rifSOCBtfe* unde fuseseră ridicate staţii magazii şi locuinţe pentru peri^sonal. In schimb un focar de lucrători animează decorul şi încălzeşte inimile. Se lucrează greu în condiţii grele. Pentru executarea lucrărilor s’au creat noui mijloace de comunicaţii, linii înguste, şosele şi poteci prin păduri, poduri provizorii, baracamente, cantine, se aduc alimente şi materiale feroase de departe şi se poartă greudin loc in loc, terenul fiind accidentat. Lucrătorii, cu cari am stat de vorbă ne-au asigurat că salariul nu contează la ei, veniţi din comune sărace moldovene sau aracui sauiujupui inuu j* cu alimentele, în aceste vârfuri de munţi, unde nu creşte o verdeaţă, ofructă şi nici animale şi păsări domestice, din lipsa nutreţului. Iar direcţia cf.r. ca şi antreprizele particulare au grija nu numai de transportul materialului- fasonarea şi aşezarea lui, de completarea reparaţiilor şi decizii continuei înaintări a uneltelor, dar şi de hrana permanenta a ă£ cestor oameni cari in momeciuul de faţă lucrează, în mai multe sectoare, la 3 tunele, 7 viaducte terasamente, consolidări etc., pentru că lucrările d*3 refacere au pornit din ambele părţi ale liniei : Ilva Mică şi Vatra Dornei. Renunţăm la date tehnice şi la cifre impresionante. Trebue însă reţinut că pe culmile munţilor bucovineni şi transilvăneni, izolaţi de lume, mii de ţărani, lucrători calificaţi şi tehnicieni, muncesc intr’o înfrăţire de eforturi trupeşti şi sufleteşti— în asprimea iernii, ca şi în timpul verii —nu numai pentru existenţa, zilnică- dar şi cu conştiinţa că îndeplinesc o operă de reală Valoare pentru ţară- Existenţa e de modestă. Nu este lipsă, dar nu forţelor. Şi nimic altceva. Nicii o distracţie. Nici o plăcere,, iu afără de darul naturii, al priveştilor variate, al grandoasei ce ooferă culmea şi prăpăstii al religiozităţii cu care brazii.'îşi ridică vârfurile dornice de cai, mai mult soare, sus, cât mai sus dela, pământ.. ! Şi la acest peisajde ..iarna, f«ndrăstraele, ciocanele, concasoarele, strigatele oamenilor încheagă o simfonie a muncii pe care nimeni nu o ştie, nu o bănueşte. Nici chiar călătorulcare, la anul, va trecte comod, cu un tren rapid, pe o lipie ce s’a construit greu, s'a refăcut şi mai greu, dar s'a făcut totuşi în timp record C. FTJLGA A cincea şedinţă plenară a adunării generale a ONU-lui Flushing Meadows, 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Franceze de Presă comunică: Cea de-a 5-a şedinţă plenară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a deschis Luni prin discursul pronunţat de Mohamed Hussein Kaifeal Paşa, preşedintele Senatului egiptean şi şef al delegaţiei egiptene la Organizaţia Naţiunilor Unite, care, in numele guvernului său, a adresat Adunării Generale un apel pentru a exprima dezaprobarea faţă de ţările ce „menţin forţe armate pe teritoriile altor naţiuni suverane şi pacifice, împotriva voinţei liber exprimate a popoarelor lor”. Referitndu-se astfel în mod limpede la forţele Marii Britanii din Egipt, delegatul egiptean a cerut, Adunării „să adauge la crezul său următoarele: ca nici o negociere să nu fie întreprinsă în mod valabil şi nici o concesiune încheiată intre naţiuni suverane atât timp cât una din ele ar exercita o presiune asupra alteia, prin ameninţarea pe faţă sau latentă a forţelor sale”. Aceste alianţe şi prezenţe de trupe străine, — afirmă delegatul Egiptului, — sunt rezultatul întârzierii de a se înfiinţa forţele armate ale Naţiunilor Unite, Kaykal Paşa a propus deci Adunării „să ceară Consiliului de Securitate fixarea datei limită pentru comisiunea de stat major în care să facă propuneri concrete asupra înfiinţării forţelor armate ale Naţiunilor Unite”. Delegatul Egiptului a făcut un mare pas înainte pe calea unui guvern mondial şi a unui Parlament al lumii, a căror idee începe să ia forme. Kaykal Paşa s’a referit apoi la problema refugiaţilor care, — crede el — trebuesc să fie repatriaţi pe cât cu putinţă in ţările lor de origină şi care, mai cu seamă, să nu fie trimişi în teritorii, împotriva voinţei populaţiunilor acestora. Dorinţa deja exprimată de mai multe delegaţii la Organizaţia Naţiunilor Unite a fost prezentată în şedinţa de luni dimineaţă, de către delegatul Chinei, d. Wellington Coo, restrângerea folosinţii dreptului de veto in tratatele de pace. Guvernul chinez crede şi este prea curând să se modificeTiharta NaţiuniUw Unite, dar ar sub- scrie bucuros la un regulament ce ar restrânge folosinţa dreptului de veto de către marile puteri. Cu toate că Organizaţia Naţiunilor Unite trebue să înceapă să lucreze într’adevăr numai pe baza unei păci solide, d. Coo scoate in relief opera săvârşită până în prezent de Organizaţie, mai cu seamă înfiinţarea Organizaţiei Mondiale pentru sănătate şi pen- tru desvoltarea ţărilor rămase în urmă industria ilireşte. ( CUVÂNTAREA DLUI JAN MASARYK ) A luat apoi cuvântul d. Jan Mskasaryk, ministrul de externe al Cehoslovaciei. Ocupându-se imediat de problema spaniolă, d. Masaryk a subliniat că este dreptul şi chiar datoria secretariatului general al ONU-lui să atragă atenţia membrilor asupra condiţiilor ce ar putea sa ameninţe pacea şi libertatea demoraţiilor din lume. „Am intrat în război pentru a desfiinţa fascismul şi va trebui să continuăm lupta pretutindeni unde mai există fascism“, a afirmat d. Masaryk. Examinând apoi situaţia ţării sale delegatul cehoslovac a spus că a auzit vorbindu-se mult de aşa numita „perdea de fier“ ce ar înconjura Cehoslovacia. „Pot să vă asigur că nu există nici o perdea de fier in Cehoslovacia şi celor care ar avea indoeu le spun : „Veniţi şi vă convingeţi”. Ministrul afacerilor străine al Cehoslovaciei a reamintit apoi că ţara sa a semnat în mod liber un tratat cu lumea Sovietică şi înţelege să-l respecte şi să-i îndeplinească toate clauzele. In încheiere, d. Masaryk a făcut aluzie la chestiunea veto-ului şi a afirmat dorinţa guvernului cehoslovac de a vedea stabilindu-se unanimitatea gratie spiritului de înţelegere, ca acela ce a permis acordul dela Conferinţa de pace. i ©ÎN PARTEA N@Uil ^ * 2OLANDE Ultimul orator în cursul şedinţei de după -amiazâ a fost reprezentantul Noruei Zeelande, sir Cări Sssrendsen. Acesta s’a ndcat impotrva ..dominării ONU-ului de către Marii Cinci” şi a cerut ca „Naţiunile Unite să găsească mijlocul de a da. fiecărui membru vot şi glas în proporţie cu mărimea şi statutul acestui membru. ' In sistemul actual,, fiecare din Marii Cinci are puterea săaccepte sau'Să refuze să participe lagăturile de rezistenţă împotriva agresiune! şi chiar să permită Organizaţiei să funcţioneze sau nu. Un asemenea sistem nu este nicl colectiv şi nici nu constitue,o garanţie a securităţii”, a, observat, delegatul neozelandes, după. Agrea, subliniat că ţara sa Îşi da seama, că suprimarea, veto-ului ■ nu este posibilă şi momentul de faţă şi de aceea sprijină propunerea, australiană de a, se imita folosirea acestui veto in Consiliul de Securitate. „Trebue să, facem să fi acceptat de câine Naţiunile Unite principiul „agresiunea împotriva unuia este agresiune împotriva tuturor”, ,a spus d. Berendsen, după, care a subliniat că, nu este deajuns rostirea de cuvinte pentru a se menţine pacea. După aceasta, şedinţa a fost ridicată. Flushing Meadows, *A (Raster)-. Noua Islanda a prezentat Luni secretariatului general al ONU-lUi textul unui acord de tutela cu Saitvua occidentală, ea având mandatul respectiv de la Societatea Naţiunilor. Noua Zelanda este cea de-a 4-a ţară care prezintă un asemenea acord aprobării Adunării Generale, după Franţa, Marea Britanie şi Belgia. Furtună violentă in Italia Roma, 28 (Rador). — Sardinia a fost bântuită de o furtună violentă însoţită de ploi torenţiale. Au fost omorâte 33 de persoane şi au fost rănite 10. Au fost distruse 90 de locuinţe şi o porţiune de un kilometru dintr'o caie ferată a fost smulsă de furia furtunei. * .Roma, 28 (Rador). — In kito* violentului uragan ce s’a abătut ieri asupra coastei italiene, şapte morţi au fost înregistraţi la, poarta San Stefano, unde numeroase clădiri sau răliugii.