Universul - Provincie, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-22)

1947-01-02 / nr. 1

însufleţită manifestaţie de simpati pentru I. P. S. Patriarh Nicodim Ziua onomastică a I. P. S. Pa­triarh Nicodim a prilejuit clerului şi poporului credincios să facă o caldă manifestaţie de simpatie pentru Conducătorul duhovnicesc al ţării. Astfel, Joi, 26 Dec. a. p., clerul Capitalei, numeroase personalităţi civile şi militare, studenţi, precum şi numeros popor, au mers la Pa­latul Patriarhal, unde au prezentat I. P. S. Patriarh urări de sănătate. Erau de faţă F. S. Episcop An­tim Ni­ca, în fruntea unui grup de studenţi de la Internatul Teologici care au cântat colinde I. P. S. Pa­triarh av. Hubuleanu, secretar g-ral la Culte, I. S. Arhiereu Ga- 1­action Gordun Silist­reamu P­­S. Arhiereu Veniamin în­ fruntea cle­rului Capitalei, pr. Gh. Vintiiescu, dir. cancelariei sf. Sinod, consilie­rii preoţi: N. Cosma, C. Coman, C. Diocescu, Gh. Maxim, Marius Constan­tinescu, petru şerpe, dr. Gh. Ghiorghian, av. Gh. Nazarie, consilier juridic, dr. V. Nazarie, medicul I. P. S. Patriarh, col. Bu­­rada Al.­col. Leoneanu-Neamţ, Arh­iman­dri­ţii: Pialeaca, Ghervasie Creţu, Illarion Bălaiţă, Bonif­atoh Bilaret Jocu, Teofil. Grig. Spiru, felul serv­ de presă etc. In numele clerului a vorbit P. S.­­Arhiereu Veniamin, care a arătat că urmând o tradiţie milenară, cle­rul şi poporul s'au prezentat I­ P. S. Patriarh spr© a-i depune la pi­cioarele tronului patriarh­es, sen­timentele şi sincera dovadă a cre­dincioşiei fată de Biserică si a­ducătorul ei strălucit Amintind de ziua I P. S. Patri­arh Nicodim, P. S Arhiereu Veni­amin, urează şefului Bisericii ^spor la munică, ani de deplină sănătate ş i vigoare fizică, pentru binele Bi­sericii, al poporului păstorit şi al ^Mai vorbeşte un student de l­a Ineratul Teologic, după care a răspuns I. P. S­ Patriarh Nicodim, declarând. ..Bănuesc că aţi socotit că ezl este patronul meu. Dar nu este azi ziua mea onomastică, ci a treia zi de Paşte, de ziua Sf. Nicodim, acel sfânt care a dus spre Golgota Cru­cea Domnului Nostru Iisus. Totuşi, eu primesc cu toată dra­gostea şi bucuria dovada dv. de simpatie şi de devotament ce-mi arătaţi şi­ vă mulţumesc din toată inima. Şi la urările dv. eu vă răs­pund cu urările mele şi cu toţii să fim sub a Lui Dumnezeu ocrotire. El iste atotputernic şi atotcrotitor. De aceea El ocroteşte, ajută şi con­duce pe oameni după faptele şi purtările lor. Dumnezeu deci, să fie cu noi, cu toţi­Intrarea palatului patriarhal a fost asaltată de poporul credincios care a pătruns în număr mare până în faţa biroului I. P. S. Pa­triarh. In faţa acestei entuziaste mani­festaţii­ de simpatie, I. p. S. Patri­arh Nicodim, plăcut impresionat a apărut în uşa biroului Său binecu­vântând norodul. ..Pace vouă“. ŞTIRI POLITICE DELA PARTIDUL NAŢIONAL­­LIBERAL (Tătărescu) — Sâmbătă seara s-a ţinut la sediul partidului din Câmpulung- Muscel consfătuirea fruntaşilor liberali din oraş. D. av. N. Enescu deputat de Muscel a făcut un exa­­men sumar al situaţiei politice Interne şi externe, arătând efor­­t­urile pe care le depune guvernul şi parlamentul pentru înlăturarea greutăţilor economice. Au mai luat cuvântul d-nii: av. Anton Negutici, pr. Bănăţeanu, av. dr. V. Constanitinescu şi prof. Băcanu. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR — Partidul naţional popular 0­ dat un comunicat prin care a­nunţă că a recomanda­t pentru postul de adminiarator la B.N.R. pe d. Virgil Stănescu, expert con­­t­abil, secretar general adjunct al partidului şi deputa­t de Dâm­bo­­viţa. D-sa s-a remarcat prin do­cumentatul discurs ţinut la Me­saj în care a tratat cu multă pnL repere problemele economice şi financiare, exprimând punctul de vedere al partidului naţional popular. Pentru postul de cenzor a recomandat pe d. ing Gh. Bellu, secretar general al organizaţiei Capitalei şi membru în biroul executiv. D-sa este unul dintre cei mai muncitori membri ai par­tidului și un bun cunoscător al problemei economic®. —J_JU­B" ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ esscsg Tragicul sfârşit al unui spărgător Pătrunzând in locuinţa unui cetăţ­ean spre a jefui şi refugiindu-se apoi in podul unui imobil alăturat, a fost împuşcat mortal Un răufăcător e’a jintrodue_ Sâm­bătă, — în sex.,pul de a jefui. — în locuinţa d-lui Strul Iancu, din str. Clucerul Udrican nr. 7. Sur­­prins de locatari şi dându-se alar­ma, în ajutor le-au sărit imediat vecinii. Hoţul văzându-se desco­perit, a voit să fugă pe o scară dosnică, dar neisbutind, s’a refu­giat In pod. Circumscripţia 12 de poliţie fiind şi ea anunţată, la faţa locului a, venit comisarul de cervielu Marius Popescu care, în­soţit de un revizor de gardieni publici, a făcut cercetări. Neajun­gând la nici-un rezultat şi negă- Bindud pe fugar, s’a Înapoiat la circumscripţie. Ce se întâmplase? Rfi­ufăcătorul spre­a nu putea fi prins, s’a urcat în, podul imobilului unde locueşte familia d-lui Ştrul Iancu, a eşit pe acoperiş, iar de acolo a trecut­­pe acoperişul clădirii alăturate din abr. Vasile Adamache nr. 8, unde locueşte de Judecător Leu­­cuţia, ascunzându-ile în podul a­­cestei clădiri. Descoperit şi act de locatari şi anunţându-se din nou circumscripţia poliţienească res­pectivă, la faţa locului a revenit comisarul Marius Popescu, însoţit de acela­ revizor de gardieni. Torcându-se in pod şi dând de tâl­har, l-a scanat să se predea. Cum acesta nu s’a conformat insă, co­misarul a tras asupra lui mai multe gloanţe de revolver cari nimerind în plin, Lau omorft pe loc. S’a putut constata apoi ca cel împuşcat se numeşte Lev Herşcovici. Cazul fiind adus îft cunoştinţa procurorului de servieta, cadavrul celui ucis a fost transportat la ^Institutul medicolegal.­ ­ ACCÎDCNT MORTAL DE TREN Biroul mişcării c.f.r. din staţia­­Bucu­reşti-Nord, a anunţat circum­scripţia 85 de poliţie că, pe linia ferată, între podul Basarab şi po­ară Grand, a fost găsit­­tăiat de tren cadavrul unui tânăr. Comisarul de serviciu Neguş du­­cându-se la faţa locului şi făcând primele cercetări a putut constata că victima acestui accident e un anume Ion Munteanu. In etate de 18 ani, originar din comuna Tăun­­eşti (judeţul Tutova). E probabil că, în timp ce călătorea pe aco­periş sau pe scară, a căzut între vagoane ale căror roţi trecând peste el i-au tăiat corpul în două. Din ordinul procurorului de ser­viciu, — căruia i s’a adus cazul la cunoştință, — cadavrul nefericitu­lui tânăr a fost transportat la „Institutul medico-legal”. Apărarea pădurilor Ministerul agriculturii a hotă­­rît ca în urma exploatării orică­ror suprafeţe de păduri aparţi­nând tuturor catagoriilor de proprietari în care se fac tăieri rase, în crâng sau în codru re­gulat, precum şi acolo und© se aplică tăierea definitivă în co­dru regulat cu tăieri succesive­, să se rezerve un număr de ar­bori din speciile cele mai d© va­loare şi din elementele cel mai bine conformate şi de viitor, astfel ca ele să poată pe de o­parte să ajute regenerarea pe cale naturală, iar pe de altă parte să asigura regenerarea cu spe­ciile cele mai potrivite staţiunii de vegetaţie. Aceşti arbori ce se vor rezerva în număr de 25 - 50 la ha, constituiţi în buchet© de 3 -5, vor atenua violenţa vântu­rilor, cât şi mişcarea curenţilor aerieni, menţinând implicit umi­ditatea atmosferică. Se va constitui astfel un fond de rezervă al proprietăţii, iar prin valorificarea lor la timp, se va obține materialele de dimen­siuni mari, cari­ su­nt din ce in ce mai­ căutate. ULTIMELE INFORMAŢII STB INTERNE ' « D. Radu Roşculeţ, ministrul cultelor, a sosit în Capitala Luni 80 Dec. a.­­, ora 15. ▲ Astăzi, ora 11 şi jumătate, se va oficia la biserica Visarion im parastas pentru pomenirea lui J. G. Duca. ■ Banca Naţională a României a aprobat Institutului Naţional al Cooperaţiei” un credit de 7 mi­liarde lei, pentru finanţarea dis­tribuţiei zahărului populaţiei ci­vile. pr- externe . Bilanţul exploziei care a dis­trus o uzină metalurgică în Sax* este de sece morţi şi 250 000 mărci pagubă. Expieria a fost provocată de un capter supra-incălzit. (Rador). 4. Dr Collin Ross, scriitor ger­man cunoscut prin descrierile sale de călătorie, s’a sinucis la Muen­­chen din motive necunoscute. (Ra­dor). 4 înlocuirea Marelui Cadiu al Sudanului, care era egiptean, prin­­tr’un sudanez, este socotită în Egipt drept o nouă atingere adusă drepturilor Egiptului asupra Suda­nului. Nokrasy Paşa, primul ministru. S’a prezentat Sâmbătă, la amba­sada britanică și a remis o notă în această privinţă. (Rador). 4 D. Mario di Cesare a fost nu­mit prin decret, înalt comisar al Romei, dat fiind că partidele nu au putut ajunge la un acord în ceea ce la alegerea unui primar. 4 La ambasada Poloniei s-a a­­nunţat astăzi că d. Rzymowski, mi­nistrul de externe al Poloniei, a remis la 27 Decembrie o notă am­basadorului Angliei la Varşovia, prin care se cere restituirea bunu­rilor fostelor forţe armate polo­neze din vest, pe baza acordurilor dela Potsdam. Nota propune constituirea unei comisiuni anglo-poloneze In acest scop. (Rador). ---------04©--------­ CONCERTUL TENORULUI GUIRAG SAKÂZLIAN Prezentarea la „Ateneu“ a unui concert cu acompaniamentul sim­fonic a­l orchestrei ,,R­adio‘‘ a fost pentru d. Guirag Sakâzlian, o afir­­mare de un nivel artistic rar în­tâlnit la noi. D. Sakâzlian are într’adevăr, pe lângă o muzicalitate cizelată și un timbru vocal de deosebita dulcea­ţă şi puritate, acel finisaj de stu­diu şi impostă, acea fineţe de e­­misiune şi dozaj, care ingădue in­terpretârd , de o calitate­ concertan­tă superioară şi­ o siguranţă quasi- instrumentală. Dicţiunea, articularea, frazarea au fost de asemeni ireproşabil puse la punct. Îngăduind artistu­lui să obţină odată cu un succes complet ,şi recunoaşterea unui ta­lent real şi judicios cultivat. Dur Arta Florescu a dat un aplaudat concurs d-lui Sakazlian cântând cu rafinament şi remar­cabile sclipiri vocale arii de operă și melodii. _ MINISTRUL DE EXTERNE ITALIAN INVITAT LA LONDRA Roma, 28 (Radar). — D­ Er­nest Benin, ministrul de ex­terne al Angliei, a invitat prin intermediul lui sir Noel Char­les, ambasadorul Angliei la Roma, pe d. Pietro Nenni, mi­nistrul de afaceri străine al Italiei să facă o vizită ,la Lon­dra luna viitoare. Ministerul de externe ita­lia­n anunţă că această invita­ţie a fost reînoită formal Vi­neri printr’un mesaj personal din Partea d-lui Bevin remis d-lui Nermi de sir Noel Char­les. Roma, 28 (Rador). — Postul de radio Roma a anunţat Vineri seara că d. Pietro Nenni, minis­trul de afaceri străine al Italiei, a primit in postul zil, pe sir Noel Charles, ambasadorul An­gliei, care i-a remis un mesaj personal din partea d-lui Bevin. Prin acest mesaj d. Bevin îşi exprimă satisfacţia pentru faptul că negocierile comerciale italo­­britanice se apropie de o în­­cheere satisfăcătoare şi credinţa că aceste negocieri sunt de bun augur pentru relaţiile dintre cele două ţări. VICTIMELE TURBUREILOR DE LA BARI Londra, 28 (Radar). — Postul de radio Robia a anunţat Vineri seara că un bărbat a fost omorit şi alţi 14 răniţi în cursul zilei la Bari când poliţia a deschis focul asupra unui grup de ma­nifestanţi protestând contra mă­­ririi preţurilor şi şomajului. AGITAŢIILE SE ÎNTIND Roma. 28 (Rador). — Agitaţiile ce au provocat la Bari conflicte sângeroase riscă să se întindă şi In alte provincii Astfel, la Palmi, în Calabria, s’au produs manifestaţii, cu care prilej mulţimea a jefuit mai multe va­goane încărcate cu făină. Mai multe ziare afirmă că agita­­tori politici, după ce au acţionat la Bari, au de gând să repete tulbu­rările sângeroase la Napoli. Aceste ziare pretind că ar fi vorba de ,,repetiţii generale’ în vederea unei revoluţii. Greva generală continuă la Bari, unde camera de muncă a prezentat prefectului zece revendicări prin­tre cari: distribuirea regulată a alimentelor și alocațiile de șomaj. ■» Organizaţie de spionaj pentru France descoperită in Franţa Bordeaux, 28 (Radar).—Pre­fectura poliţiei din Bordeaux anunţă că cinci persoane, in­clusiv doi ofiţeri spanioli, au fost puşi în libertate Vineri de poliţia de frontieră franceză după ce la începutul acestei săptămâni mai multe persoane, al căror număr nu a fost pre­cizat, au fost arestate pentru a fi interogate în legătură cu un inel de spionaj spaniol. Cei doi ofiţeri spanioli au fost trimişi peste graniţă în Spania. Celelalte trei persoane puse în libertate sunt un ofiţer fran­cez din Biarritz, o tânără fran­ceză din Saint Jean de Luz și un tânăr francez din Bordeaux. O mare expediţie pe Oceanul Pacific WASHINGTON, 28 (Rador). — Exploratorul norvegian Thor He­­yerdehhi a terminat aranjamen­tele cu ministerul de război nord­­american în vederea unei expedi­ţii în cursul căreia va pluti cu alţi cinci norvegieni pe o plută cu o suprafaţă de 16 metri pătraţi pe o distanţă de 6.500 km., adică jumă­tate din Oceanul Pacific, după cum­ a anunţat ministerul de răz­boi american. Scopul expediţiei este să dove­dească teoria lui Heyerdahl, după care insulele Pacificului au fost colonizate la început printr-o emi­grare a popoarelor preistorice a­­mericane şi nu printr’o scurgere din Asia. Pluta pe care exploratorii vor folosi curenţii oceanici timp de a­­proximativ patru luni de zile, va fi copiată întocmai după o plută descrisă în vechi legende ale In­caşilor. Pluta nu va avea decât o singură cârmă simpă. Se presupune că pluta va par­curge aproximativ 30 mile zilnic. 1 Victimele cutremurului din Japonia Tokio, 28 (Rador).— Se pre­cizează că cutremurul întâm­plat acum o săptămână in regiunea insulelor japoneze a provocat moartea a 876 per­soane pe insula Shikoku şi nimicirea oraşului Nakamura într’o proporţie de 80°/«._____ Programul de dezvoltare a energ­iei atomice Washington, 28 (Rador). — Un comunicat dat publicităţii de mi­nisterul de război al State­lor Uni­te In cursul Zilei de Vineri anunţă că în uzina ministerului din Oa­­kridge (Tennesse) au fost prezen­tate 27 de propedee noul şi perfec­ţionate pentru manipularea ura­niumlui. Noule procedee oferă perspectiva „unor importante reduceri de chel­­tueli şi de personal“. Se crede că inovaţiile vor îngă­dui să se diminueze numărul per­sonalului utilizat în această uzină şi care se cifrează la 43.000 cu a­­proximativ 5­ Cop. Comunicatul precizează că nouile metode de fabricare au fost expe­rimentate în tot cursul anului și au fost aprobate de comisia civilă pentru energia atomică, care cu în­cepere de la 1 ianuarie 1947 va pre­lua răspunderea pentru desvoltarea energiei atomice. Natura adevărată a noullor pro­cedee a fost caracterizată de mi­nisterul de război drept „o parte din secretul pe care numai Statele Unite 11 cunosc“. Gene­ralul-mai­or Leslie R. Gro­ves, care a fost Însărcinat cu „proeotul Manhattan“ (numele ci­frat dat in timpul războiului pla­nului privitor la energia atomică) a precizat : „Planurile pentru producţia de materiale dezintegrate ritmfin ne­schimbate şi programul vast în le­gătură cu cercetările şi desvoltarea energiei atomice nu va fi afectat“. In jurul atentatului de la ambasada engleză din Roma Roma, 28 (Rador).— Evreul po­lonez Zew Epst­ein, unul din in­culpaţii în atentatul contra am­basadei britanice, a încercat noaptea trecută să fugă din ce­lula în care era deţinut la pre­fectura poliţiei din Roma. Un gardian a tras asupra lui cu revolverul şi l-a rănit. Ep­stein a fost din nou arestat şi dus la spital, iar starea sa este con­siderată ca gravă. Dintre cei cinci indivizi ares­taţi în legătură cu atentatul de la ambasada britanică, Zew Ep­stein este acela a cărui identi­tate poliţia italiană a refuzat săo divulge. El trebuia­­să fie intero­gat din nou Sâmbătă. Poliţia italiană are motive te­meinice să creadă că Epstein este unul dintre cei doi şefi ai acţiu­­nei italiene a organizaţiei tero­riste Irgun Zwai Leumi, încercarea de evadare sb. pro­dus în timp ce Epstein era dus de la închisoarea centrală la pre­fectura poliţiei in vederea nou­lui interogatoriu. Abia introdus în celula pregătită pentru el la prefectura poliţiei, Epstein a să­rit pe fereastră şi a luat-o la fugă. Comisarul Bottino, care condu­ce întreaga anchetă în afacerea atentatului de la ambasada bri­tanică,, a declairat fr­ajgButoance . „Suntem convinşi că, cu toată supravegherea exercitată în ju­rul acestor indivizi, Epstein reu­şea să menţină contactul cu com­plici din afară. Este probabil că planul său de evadare a fost stabilit în inţelege­re cu alţi mem­bri ai organizaţiei din care face parte, încercarea sa este o nouă dovadă că la Roma există şi alte ramificaţii ale organizaţiei Irgun Zwai Leumi, afară de grupul pe care poliţia italiană a reuşit să pună mâna”. GENERALUL DE GAULLE NU CANDIDEAZĂ LA PREŞEDINŢIE PARIS 28 (Rador).— Gene­ralul de Gaulle a ţinut Sâm­bătă dimineaţa o conferinţă de presă.­­ Un ziarist i-a pus următoa­rea întrebare: „Tot mai des se face aluzia la eventualitatea candidaturii dv. la preşedin­ţia Republicii. Ar fi o indis­creţie dacă v-aşi ruga să-mi spuneţi ce e de crezut în a­­ceastă privinţă“ ? Generalul de Gaulle a răs­puns următoarele. ..întrebarea dv. nu este in­discretă, dar vă mărturisesc că ea mă surprinde. Din datoria faţă de Franţa şi din respect pentru Republi­­­­că am făcut cunoscut la mo­mentul oportun că, după pă­­rerea mea, regimul exclusiv al partidelor, aşa cum sunt ele in sânul poporului nostru, nu poate rezolva foarte gravele probleme interne, imperial© şi extent© de care depinde viaţa noastră. Nu cred deci, în toată con­ştiinţa, că aşi servi bine ţara dacă aşi pretinde să devin che­­şazul unei Constituţii consa­crând acest regim şi să prezi­dez neputincios un stat nepu­tincios. Convingrea mea este, dim­potrivă, că oamenii care vor avea sfi călăuzească Republica Franceză spre mântuirea şi re­­înoirea sa nu vor putea atinge acest ţel decât dacă instituţi­ile noastre naţionale, domi­nând învrăjbirile noastre, vor organiza statul în serviciul nu­mai al interesului comun“, Paris, 28 (Rador). — Institu­tul pentru Cercetarea Opiniei Publice publică Sâmbătă rezul­tatul­ unei anchete: „Vrei ca Generalul de Gaulle să revină la putere ?" La întrebare, 53% au răspuns „Nu“, 34% — „Da“, 13% nu și-au exprimat nicio părere. FRANŢA IMITE TRUPE DE ÎNTĂRIRE IN INDOCHINA Paris, 28 (Rador). — Dând ur­mare ordinului guvernului, sta­tul major general francez a luat Vineri hotârîrea de a trimite noui detaşamente de întărire în Indochina, unde luptele comtinuă în nord între trupele franceze şi forţele vietnamién© (naţionaliştii ind­ochi­nezi). Se află că unităţi de întărire se şi află în drum spre Saigon, dar n­u se pot obţine amănunte în a­­ceastă privinţă. COMUNICATUL STATULUI MAJOR FRANCEZ Saigon, 28 (Rador). — Comu­nicatul de Sâmbătă al statului major fran­cez ar© următorul cu­prins : In noaptea de 86 spre 27 De­cembrie au fost respinse două atacuri la Hanoi, date împotriva postului din grădina botanică. Acţiunile întreprinse pentru de­­gajarea cartierului european la nod-vest de Micul Lac au în­tâmpinat cea mai vie rezistenţă. La Bavnin au avut loc mai multe ciocniri în partea de sud a citadelei. La Fulamgtuoog, trupe*« vîe*­­namîene au îfteetat atacurile. Ele s’au retras îjx porte, incendiind oraşul în mai multe locuri. La Nam IMah situaţia se men­ţine neschimbată. Oraşul Haiduong a fost ocupat tb întregime. Saigon, 28 (Rador)- Genera­lul Jacques Philipp© Lecttére, fost comandant suprem al forţelor franceze din Indachins, a sosit Sâmbătă la Saigon, capitalii Con-' chindsinşi, yaptad dela Basris, în­tr’o inspecţie diaolată. Bari», 28 (Rador). — Eurtăto­­rul de cuvânt a® ministerului de război preciza Sâmbătă seara, că trupele franceze făceau progrese lente, dar constatate în operaţiu­nile de curăţire din Hanoi, capi­tala Indochinei. Au fost reocupat© trial multe cartiere din partea de sud a ora­şului „după lupte grele4’, Baris, 28 (Rador).— Toate ser­viciile de transporturi aeriene din interiorul Indochinei au fost suspendate, pentru ca avioanele să poată transporta trupe. UN ORDIN DAT TRUPELOR VIETNAM­­ENE DIN INDO­CHINA DE SUD Saigon, 28 (Rador). — După in­formaţii din surse vietnamién© comitetul executiv al Nai­sBo-ului (Indochina de Sud) ar fi primit ordinn din partea autorităţilor viet­namién© să lase formaţiile sale pe poziţii şi să le interzică ori­ce activitate militară atât timp cât d. Moutet, ministrul francez al ţinuturilor de peste mări, nu va fi luat o atitudine socotită ca fiind anti - vi­etnamiană. ★ •" ! ★ Problema minării canalului Corta Londra, 28 (Rador). — După cum renunţă redactorul diplo­matic al ziarului laburist „Daily Herald“, este aproape sigur că după consiliul de miniştri ce va avea loc Marţi, guvernul brita­nic va adresa un apel Consiliu­lui de Securitate în legătură cu chestiunea minării Canalului Corfu, protest britanică continuă a fi studiat. El va­ fi daus la cunoş­tinţa consiliului de miniştri Marţi împreună cu propunerile d-lui Bevin în legătură cu vii­toarea atitudine de adoptat. Deşi nu au fost daţi publici­tăţii termenii precişi ai răspun­sului, pare evident că el este absolut nesati­sfăcător. ENERGIA ATOMICĂ VA FI ITREBUINTATA IA PROPULSAREA AVIOANELOR New York 28 (Bodor). — Se anunţă din Boston că genera­­lul-maior Curtis E. Lemay, Co­­mandant­ adjunct al statului major aerian nordamerican, însărcinat cu cercetările ştiin­ţifice, a declarat că guvernul Statelor Unite se află angajat Împreună cu mai mule socie­tăţi particulare pentru cons­truirea de motoare de avioane ,,în căutarea unei metode prac­tice de a se folosi puterea, a­­tomică la propulsarea avioane­lor”. El a adăugat că ,,­din punc­tul de vedere militar desvol­­tare­a unei aviaţii bazată pe puterea nucleară și a unor proectile controlate ar putea fi tot atât de semnificativă ca și desvolarea bombei atomice”. ---------040--------­ Intoxicaţi cu gaz aerian Viena, 28 (Radar). — Douăzeci de persoane­ au fost omorite şi peste 50 au suferi intoxicaţii mai mult gate mai puţin grave cu gaz aerian în apartamentele lor din Viena în timpul nopţii de Ajun, din cauză că au uitat să închidă robinetele de gaz în mo­mentul când gazul a fost între­rupt de la uzină, cum se între­rupe deobicei în fiecare noapte. Afacerea vaporului „Apia Anastasia“ la proporţii Constanţa, 19 Dec. Am comunicat arestarea ofiţeri­lor de bord Nicolae Amorţeală şi Gh. Focşa, de p® vaporul „Agnia Anastasia“, implicaţi în îndrăz­neaţă excro­cherie făptuită împo­triva unui grup de evrei cari vroiau să se îmbarce clandestin pentru Palestina. Tribunalul local le-a confirmat mandatele de arestare. A fost arestată şi d-na Valeria Firşa, soţia unuia dintre cei im­plicaţi. Mandatul a fost Zaafir­ A fost citat, în legătură cu a­­ceastă afacere, d. An­el Mussu, din Bucureşti, armatorul vasului „Agnia Anastasia”, care a organi­zat îmbarcările clandestine in Mediterana. Nu este vorba numai de excro­­cheria comisă de ofiţerii de bord, ci se pune şi chestiunea naufra­giului menţionat al vasului şi a­­sigurarea vasului.­­ In cercurile maritime această această afacere de baraterie face­­ senzație. _­__________________ Serviciul al 99 telegrafic special Universului“ UN NOU LEAC ÎMPOTRIVA CANCERULUI Moscova, 28 (Prin T. F. F.). — Postul de radio sovietic anunţă următoarele: ,Izvestia“ anunţă că savantul soviet­ic Potosky a descoperit un nou leac împotriva cancerului. Experienţele făcute de savantul sovietic, cu ajutorul razelor ul­traviolet©, au avut un deplin succes în peste 400 de cazuri. CLUBUL ARMATEI BRIT­ANICE DÎN PORT SAID ATACAT D­E BANDIŢI Port Said, 28 (Prin T. F. F.).— Clubul armatei britanic© de ad. a fost atacat în cursul nopţii de 15 Indivizi armaţi. Doi gardieni au fost omorâţi. Agresorii au încărcat un­ trhin camion ţigări, alimente şi pro­duse medicinale. Dându-se alar­ma, un detaşament de mehanişti a pornit în urmărirea bandiţilor. Aceştia s’a­u predat după câteva ore de luptă, zeo© din « fiind arestaţi. . . Festivitatea de la „Arlus Duminică, 22 Decembrie a avut loc la sediul ARLUS-ului festi­vitatea Pomului de Crăciun, cu care prilej au fost decernate me­daliile prieteniei româno-sovieti­­ce, personalităţilor culturale şi politice, sovietice şi româneşti, cari prin activitatea lor au spri­jinit prietenia dintre poporul ro­mân și popoarele sovietice. Festivitatea a fost deschisă de d- profesor dr. G. Parhon, care a înmânat medaliile.­­Au­ luat apoi cuvântul d. prim ministru dr. Petru Grozav care a subliniat procesul realizat de activitatea ARLUSHAul. După î­nmânarea medaliilor, a urmat„. un program de datini de Cjră£&. Festivitatea s’a înche­iat intr’o atmosferă cordială. An, participat d-nfi priim ministru dr. Petru Groza, «traffetrii profesor Traian 3&vufescu cu doamna, ministru Octav Livezeanu cd d-na, ministru dr. S. Oeriu. Din partea ambasadei Sovietice și a Comisiei Aliate de Control, doam­na Kavta Sudze, d-nul Iacovlev, Korj, Dangulov cu doamna, con­­cmateri ai Ambasadiei TLR.S.S., domnul V. Lisik­ov, secretar al ambasadei Sovietice, Finoghe­­nov, colonel Malafeovski,­­colonel Gusev, colone­l Dimarit, colonel Gavrilov, maior Skoda, etc. Dintre, personalităţile vieţii noa­­stre culturale au fost de faţă d-nii prof. Al. Rosetti, rectorul Universităţii din Bucusteşti pno­­fesor cfr. D. Danielopo­lu, priafep­­sor, Constantinescu-Iaşi cu doam­na, ţ­rof. A. Oţetea, rectdfui Uni­­versităţii din Iaşi cu doamna,, doamna Ana Patuker,,gene­ral L' CreţuleScu­, Mihai Magheru, ge­doamna, Chişinevschi, col. Ptas­,­­sini cu doamna, prof. ESIdărăUţ,­ Ion Sava, doaman A, Gri gorianis, doamna Beata Jrie Pacov, etc. --*—040—^- -r .( DELA MNSITATES m CLUJ .. Rectoratul TMvsrritâţâ', .jRegele Ferdinand I” Cluj, aduie la ta­­noştinţa sâaidenţQjr care doresc să ia masa la căminele şi csajiăeîe acestei Universităţi, că sânt obli­gaţi să aducă lunar câte Io fefer, făină de gr­âu şi un, kilogram un--1 tură tsy două de ul^V Nici, un student nu va.B, patod* în cămine, şi la cantină Isr­ă adu­cerea acestor ali­mente Jn riatura- Studranţii care au luat masa în Decembrie şi n’au adus ^mentale în natură, supt, obligaţi să le a­­ducă în Einuarie şi pentru Decern­­hrr&!©» Pentru autorizlaţâile de tfcrsnsnoril studenţii se vor adresa. Prefac ac­rilor de judeţ.. Rectoratul UEuvetv­sităţii BOlitatdnd subs­ecretaripu­lui de stat ai aprovizionării autoriza­rea atestor transporturi- PATRONUl COLEGIULUI NATIONAL MILITAR „N. FILIPESCU “ din PREDEAL Zilele trecute a avut loc come­morarea marelui român N. Fili­­pescu, ctitorul liceului M-rea Dealu. Au participat : A. S- Ar­hiducesa Ileana cu copii, g-ral Div S. Pretorian secretarul general Si reprezentantul d-lui prim minis­tru dr. Petru Groza, general bri­gadă I. Ciobanu, directorul E. C. P-ului şi dettocatul d-ul ministru de războiu, general div. Nicufiscu- Cociu, d-na contesă O’Relly, co­lonel Dan Ionnescu, comandantul colegiului, inspector general didac­tic dr. C. Niţescu, colonel Ilie Du­­mitrescu, prof. Victor C. Brânduş, director de studii, general brig. Mănescu, corpul­ profesoral, ofiţe­resc, şoimii şi părinţii lor. Sa făcut un parastas pentru po­menirea întemeietorului. Serbarea s’a deschis prin cuvân­tarea d-lui colonel Dan Ionescu, comandantul Şcoafei, aducând un recunoscător omagiu celui care a rămas conducătorul spiritual al instituţiei. In această şcoală, zice d-sa, su­­t admişi intr’un mare procent fir de ţărani plugari, me­seriaşii, ofiţeri morţi, pe front şi numai 15% int­eractuali. Toţi se înfrăţesc aci pentru crezul celui ce şi-a iubit neamul, ţara şi Regele. N. Filipescu alături de colabora­torul său, colonelul Marcel Ol­­teanu de atunci au contribuit cu sufletul lor la înălţarea acestui a­­şezământ de cultură. A arătat a­­portul celor 31 de promoţii frun­taşe şi al eroilor mânăstirei care au menţinut fatima şcoalei pe limita marilor predecesori. Gândurile tu­turor, zice domnul colonel Dan Io­­nescu, să se îndrepte către Regele nostru slăvit. Corul a cântat „Tră­iască Regale”. Elevul­ Turcen Pe­tre a recitat­ un fragment din dis­cursul lui Nicolae Filipescu. S'a cântat „Tollite Hostias” şi „Mulţi ani”, opera prof. Petrovici A. şi Cârdeci I. Orchestra condusă de prof. A. Bob­escu şi A. Petrovici a cânt­at­ potpouri românesc şi ru­sesc, după ca­re a­ urmat ansam­blul de fra­geolete al clasei a Hl-a. La vioară s'a remarcat elevul Is­­verceanu Dincă din clasa V-a. A- apoi elevii clasei a Vlîl-a au re­prezentat un sketsch foarte reuşit.­­Serbarea s'a încheiat cu „Noi sun­tem şoimii dier­a Dealu”. După ser­bare s’a im­i­tat expoziţia „Predea­lul artistic ■ a prof­ I. Gârdeji, care a fost foar­ n­e apreciată. D-l general div. S. Pretorian a dat cetire scrisorii d-lui prim mi­nistru Petru Groza, din care spi­­a«la fissi» a dat gi­r la trecut tmolîte «âtemente da va­­loare iubitei noastre am­ate. Tine­rilor elevi le a­dresez îndemnul de a munci fără preget, încadrându-se perfect în discipline de lucru și roiprata școalei, fiindcă de educaţia lor de gicum şi de ascult­area dată educatorilor depindă succesul lor în viaţă. Le urez succes deplin, în munca lor”. D-l gem. de brig. I- Clobanu a adus cuvântul d-lui ministru de războiu şi al d-lui subsecretar de stat gen. di-V. adj. D. Dămniceanu, urând deplină solidaritate pentru interesele superioare ale neamului precum şi pentru armata democra­tică legată de oştirea victorioasă a U. R. S- S. D. colonei Ilia Dumi­­trescu, secretar general al Asocia­ţiei Amirdii M-re­a Dealu, citeşte scrisoarea d-nei Marica Filipescu, soţia marelui român urează ca strădania tluturor de la Dealu să facă din puii de şoimi adevăraţii români care să fie crescuţi mn frica lui Dumnezeu şi numai a lui Dum­nezeu. D-mul colonel Dan Ionescu comandantul colegiului mu­lţumeşte tuturor pentru cuvintele aduse cu­ acest prilej asigurând pe toţi că.L nu va descuraja Şi va căuta m. toată râvna să m­enţînţţ fairn a­rt ceului pe linia marilor predecesori. --------040.---­ Legi apărute in „Monitorul Oficial“ Monitorul Oficial de Sâmbătă publică­­ *N —* Legea pentru etatizarea Eiroefi­ Naţionale a României? — legea pentru autorizarea ba­terii de medalii comemorative de­­aur şi crearea unui fond pentru a­­părarea monetei naţionale. — Legea pentru interzicerea în convenţiuni a clauzei de plată în aur, monete străine şi medalii co­memorative, precum şi a operaţiu­nilor v­e gal, de asemenea valori; — Legea pen­tru stabilirea regi­mului de vânzare a acţiunilor socie­tăţilor pe acţiuni; —­­Legea pentru deschiderea unor credite suplimentare şi extraordi­nare în sumă de lei 174.071.330.385 — Legea privitoare la regimul mărfurilor aflate în străinătate, plătite sau excontate de comercian­ţi, industriaşi şi orice proprietari de mărfuri români, prin devize puse la dispoziţie de Banca Naţior­nală a României, sau prin credita­rii la­ sägaäs* -L-w... u. i ., li Noui catastrofe aeriene Londra, 28 (Radar). — Un avion de pasageri de tipul „Cons­tellation” aparţinând societăţii de navigaţie aeriană TYVA (Trans World Airlines), aflat în drum de la Paris spre New York, s-a prăbuşit Sâmbătă dimineaţa la o depărtare de 4 km. din aero­dromul Shaanon (Irlanda). Pe bordul avionului se aflau 23 persoane, inclusiv şapte mem­bri de echipaj. Nu se ştie încă dacă sunt vic­time. *! j ' piv ’ i|­*i*pws» j j;,|v New-York, 28 (Radlr1)'. — Se anunţă din San Diego (Califor­nia) că avionul de pasageri apar­ţinând societăţii „Western Air­­lines” despre care nu se «lai ştia nimic cu începere din ziua de 24 Decembrie, a fost găsit în parte ars pe un vârf de munte din masivul Laguna din sudul Californiei. Toţi cei 9 pasageri şi cei S membri din echipaj au fost omo­­riţi. r-—B »1 •«■■■ ul v'strpr'srpt -i­» Londria, 58 «WHaft fca & acci­dentul avionului prăbuşit pe o insulă din estuarul Shannon, au fost omorîte 13 persoane, iar­­ toţi ceilalţi ocupanţi ai avkm­ah­lui sunt grav răniţi, gfotV ,5’‘' LV Izbindu-se de pământ, avionul a explodat, iar flăcările stau ri­dicat la o înălţime de peste 100 metri, după cum declară mem­brii echipei de noapte de pe ae­rodromul Shannon, care se gă­seau la câţiva kilometri de locul accidentului. ★ '"11 ' New-York, 28 (Rador). — Un avion de comerţ american, care circulă pe linia Buffalo-Chicago, s’a prăbuşit la Michigan City. Nu an« cunosc amănunte.______ Zdrobiţi de durere: Maria soţie, Titus fiu, Constanţa şi Titi fraţi, Fa­milia Constantin Tolis asociat anun­ţă parastasul de 40 zile al celui ce a GHEORGHE RUSU Comerciant 52 ani “ţi Parastasul are loc Duminică 89 De­­cembrie, orele 16 dim., în catedrala Sf. vineri, Şos. N Titulescu­ 161 şi cimitirul sf. Vineri, Fie-I ţărâna uşoară. 17 — *—*»!■ II IWlIHII III 1 iHl'IJl Marcela şi Consilier­ AL Nicolau cu nicele lor Floria şi­­Sol. M Lă­­zft­escu anunţă parastasul scumpilor iar părinţi WMÎTRU 1 , 1 AUREMADfMLAN ‘ff (Un O dob eşti ‘ , Slujba religioasă se va oficia Du­minică 89 Decembrie 1941, orele li, la biserica Popa Tatu. 16 .'âţnttin soţ, Lucia mamă, Sandu şi răii fraţi, Jcana soră, âăătuşi, verl- JMta iwpoTl­, chrfthaţi, cumnate, au durerea să anunţe încetarea din viaţă a Iubitei şi bunel­­or MARGARETA SCHOR ^ făinşă din, vlaţi în fo­arca vârstei în 1* Sâmbătă 88 Decembre 1946. JL institutul Sf. Maria, Pita» Moşi ^gpl I5 anunţă , cu mare durere ■ încetară din viaţă a ’ scumnei ' '' ' ” aStr^MAlfeS Lx­- CAMftA KOSTUBR m h m....ui i,j......t\ rMm Adânc îndureraţii Maria. Ma, Tf 1 If-Angelo, şl Marin, soţie, fii. ■ îi_^i,neP°ţ. ă.can şl Florica, Mareea şl Margareta, fraţi şl ^îrCra’ N1Ca »* M«' eţ°^ îl nepoate, precum şl fa­­im­lliUie Înrudite şi prietenii, anunţă încetarea «in viaţă a mUlt iubitului şl bunului lot Sîeten T«imir Rădulescu ^ decedat în Ziua de 28.Decembrie 1916, verb­ulul va pomi dela locuinţa de­functului la­ slujba înmormântării va avea loc "Marţi 31 Dec. ora­ș di­­stungţţa în capela cimitirului 3clip. -EL. Adâpc îndureraţi: Lory Dr. HHH V, Alexan­dr­escu CU Dragoş şi ■ George^ anunţă încetarea din în ziua de 24 Decem­­­bria 1946, după o lungă şi grea cu. fcţinţă victima datoriei şi a Iubirii aproapelui, a scumpului i0! soţ şl tata ' Pr. Vashe T, Alsxasdrs^c« decorat cu Coroana şl Steaua Romă, nici cn spade In grad de cavaler precum şj, cpv Meritul Sanitar. Geremonîa îhhnmarîi a avut loc tn ^elVâfă^r tn CaVO,a fai JB Adânc întristaţi: Elena soţie, «HM Georgeta şi Pierre Anderson şi fiică şi ginere, Constantin fiu, împreună cu familiile : Mad,­gearu, Arămescu, Jormescu, Ponovici Doctor Die Bădescu, Baboulene aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a bunului şi scumpulu il tor GEORGE ARĂMESCU­­ în etate de 73 ani Fost profesor­­» 35 ani la liceul ,,Vari­e Alexandri”-Galaţi; fost în­­spector general în Ministreri Edu­caţiei Naţionale ; fost primar al ur­bei Galaţi. Decorat cu numeroase ordine civile şi militare înhumarea va avea loc Duminică 79, xn. a. p., orele is la cimitirul Sfânta Vineri,BUcureşti. Dumnezeu să-l odihnească în patis, __ 20 nULm Doamna Olga Constantinescu soţie, Amelia şi Madlena fiice, UII Doamna Lelia Maior Dam­ian soră, Generalul loan I. Con­­stantinescu şi Doamna frate şi cdm. X L *1?”TM* cu înrudire, anunţă încetarea din viaţă a scum­­pulul lor PETRE CONSTANTINESCU Şef de Secţie în direcţia C­F P. V InTmpnnatarea va avea loc la dlmU ÎÎÎ1^ yil9°ar^ Ploeşti în ziua de Du­­minică 29, ora 13. 4 ■An Sindicatul Salariaţilor Publici Misterul AgricultUrii şi Domenilor anunţă, cu durere Încetarea din viaţă a colegului VIRGIL TEODOR­ESC­U fost Administrator al Cantinei M.A.D, aVea i°c Duml- Retorier” 1^ ^ C- Ia ellnltlTMJ FMnUta Comandor p Maca, W* T®J­ Aba Teofloreanu sl fa- N mu­lde înrudite au durerea a hMw®?'1“'* Incetarea din viață a htMtel­­or mamă șl soră v , . THEODORA THEODORU I , ^ MCA­­ , -s ,6s«Î815 în ziua de 20 Decembria ’4*’~ _____ _ 3 JL Mihail Vasile, Marine, San- V* E4! Stavri şl Teodor fii sl ' TMce cu soţiile şl soţH lor, nepoţii şi­­nepoatele, străne. 'Oţi* şi stranepoatele precum şl fa­­nu­lile înrudite au durerea să facă un esent moartea Iubitei lor POLIXENIA CUNISCU s­ăvârşită din viaţă în ziua de 21 Dec­embrie. Ceremonia înhumării va avea loc ■uni 30 Decembrie.­­ ■ îndureraţi, ştefan soţ, ştefan P VasUe şi Mircea fii împreună ■ cu soţiile şi copii lor au ne­­mărginită durere a anunţa icetarea din viaţă a prea iubitei lor VICTORIA VOrcuiESCU ea mai bună soţie, mamă, soacră L«?. ^ care abia acum se va dun­îî. înmormântarea va avea loc la ci­­litirul Sf-ta Vineri unde este depus tipul defunctei. Luni 30 Dec. 1946 ca 18. x

Next