Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)
1947-03-01 / nr. 47
soviete- român © cu pânchise de nomă, acord cuCffwmkj sovieto-român. „Graiul ziarul Direcţiunii politice a grupitoi de trupe ale armatei ©ovietice, aduce următoarele precizari: lyAporctaî se arlinea^a pe Hala ©osi- Mnnă & politicii teeonomice (esdfrae a V. M. 8, S, în general, si 8k n*a«i față de România în speaMa de a sprijini efectiv eforiwile pe care le-a făcut şi conti- 8nuă să le facă guvernul democratSo român in vederea redresării eMnesnice a ţării şi pentru Mobil S*res greutăţilor rămase de pe urma răzbelului şi a dominaţiei hitlerlst®. ComvenŞÎ® sovîeto-română din :Mxs 1345, ajutorul acordat Româiniei laa Septembrie aceluiaş ass, pi«®®« şi o serie de uşurări con«isnţate de UisUme® Sovietică cansdruS executării clauzelor economice a!© Convenţiei de Armistiţiu, se complectează acum cu un acord n ou, ale cărui avantagii pentru România rees cu evidenţă din primele relatări apărute în presă. Vafi&are* mărfurilor pe care România Ie va importa din U. R. S. Sa num&so. viitoarei® ®8©e unul ale aaulrai IM? (25 milioane dolari) Sute«®© volum ai total al schimburilor efectuat® între cele două țări lis cursul unui an (8 Mai 1945-8 Mai 1946) pe basa acordului precedent. în ceea ce priveşte structura acestor schimburi, socotim că nu e lipsit de interes » aminte că mărfurile pe care le va livra Uniunea Sovietică nu reprezintă un surplus al producţiei sale industriale. Dimpotrivă, in condiţionne unei desvoltări industriale rapide şi a unei munci vast© de refacere şi de construire a numeroase uzine şi fabricii pui, Uniune® Sovietică are şi ea nevoi© de asemenea mărfuri. Dacă ea a consimţit totuşi să efectueze livrările ©ontaMstat© prin noul acord, aceasta se datoreşte numai dorinţei de a da un sprijin efectiv României democratice, de a-i ajuta să-şi desvolte propria sa economi®. Creditul de zece milioane dolari, rambursabili în patru ani, este încă o expresă® a sprijinului sovietic şi a Înţelegerii adânci faţă de nevoile şi greutăţile României.” In ajutorul României Suferinţele populaţiei româneşti din regiunile atât de crunt lovite de secetă, au pretutindeni ecou. Ţări mici şi ţări mari, verecini apropiaţi şi mai îndepărtaţi , A cum şi ţări foarte îndepărtate! işi manifestă simpatia faţă de poporul român şi aduc sprijinul1 lor generos pentru uşurarea di- ficultăţilor covârşitoare prin cărei trece ţara noastră■ Eri a sosit ştirea că: Mare® Britanie a ho-1 târât să trimită în ajutorul •populaţiei înfometate dim Moldova 500 terne alimente• Este un gest pen- ■ tru care poporul român rămâne profund recunoscător poporului englez. După ajutorul masiv pe care ni l-a acordat Uniunea Sovietică, după ajutoarele pe care ni le-au dat vecinii — poporul iugoslav a rupt dela gura lui pentru a ne da porumbul și grâul necesar nevoilor noastre — gesturile de simpatie care vin din apus ne aduc, odată cu alimentele trimise, şi mulţumirea că suferinţele poporului român găsesc ecou pretutindeni, ecou care constituie, pentru noi, un îndemn să biruim greutăţile de azi şi să ne pregătim refacerea şi buna stare de mâine. ZILNIC CONTINUĂ ADEZIUNEA TINERETULUI DI FABRICILE CAPITALEI LA UNIUNEA TINERETULUI muncitoresc In fabricile din, Capitală continuă zilnic mitinguri ale tteere'isihii pentru ereearea Uniunii Tisswtului Muncitoresc, iniţiativă t‘. trifa din rândurile tineretului «feiertet de la Griviţa. Deotp tot mii de tineri aderă zilaic areind comitet© de iniţiativă. Astfed ttu avut loc meettaguri la SLemaîtire, I. O. K.„ Gageî» Mott, Apreffcuna-PopesTS, Venu«. îtalo-Rorftâmă, Schmio. întrunirile s’au desfăşurat intr’o atmosferă plină de hotărîre pantru a continua efortul reconstrucţiei şi a consolidării libertăţilor democratice. S’au votat moţiuni şi telegrame, car© au fost expediate comitetului de iniţiativă a Uniunii Tineretului Miaodtareec de la Griviţa. H. Prea® satoflei români din Statele Unite ăi deschis campania de ajutorare a populaţiei in Moldova Cleveland, SS. ©SKaSMHŰeR*’ (M nos'ttu imamadi^î Resna«*®® Ctoi&oÂa SRlîeff &sm=rttteg dte Clevdanfl (fötoto) % ir SbtBaé tas opta tete© fflreâtostoşti mtom mnkl «Stes 8totcfc> Carits ajenrlirK aytfflfaBfaa'*& petpoS'siM wr Afet Apewt «aste B Mmm*S® pJW fii George Batoffitîa, Basil Mai'ihm, Antoniu Dorum, Or«irgr® Pop, fine Crtbatasa». GsvrHft Ivanscu, „ftissRs 98 O. Murtşe®, » propaga Secare credincias ca." toîio din Statele Unit« să, contrilb«e la fondul de ajutor cu plata unei ftăptămâni de lucru. Pe lângă banii destinaţii a se cumpăra grâu snedicamiste, s’a făcut apel s& ee cott'iribuîe «u îmbrăcăminte şi ffKâlţâmtante. Un comitet special a fost tomnat P®" tru prim?*«» darurilor. Campania de »Jutarair« a început în luna de 15 Ianuarie 194? și s’a încheiat 3® 15 Februarie. (Agerpres). CURIER JUDICIAR BUTOAIE CU». BRÂU Inventatetaa celcei cari, ocolind legile şi opreliştile urmăesc îmbogăţirea cu orice paleţ şi peste ori pe măsură, est® câte dată uimitoare. Astfel este coşul fraţilor Vâr- 3ten (Dumitru, Bănică, Alex. şi Constantin) tari posedând în Bucureşti, Cal. Victoriei 161, un depozit die vinuri şi ţuică unde trimiteau băuturi din diverse lo Ctipţi situate în judeţul Buzău, ard transportat în loc de băuturi, grâu cu care umpleau bucoalelite să înşele vigilenţa autorităţii ei. O percheziţie neşteiptată operată la deporcitul arătat, adus la descoperirea a 7 butoaie pline cu grâu. Cantitatea totală de 5350 fegy. — peste o jumătate vagon — a fost confiscată de ministerul Economiei Naţionale, iar toţi fraţii au fost trimişi de parchetul Ilfov în judecata Instanţei de sabotaj Secţia l-a. SPECULA CU LEMNELE Depozitarul de Lemne Dincu Petcovici, din Şos. Basarab 95, a fost prins că vindea lemne de foc cu un milion de lei roda de kilograme. Sub supravegherea autorităţii întregul stoc de lemne de cârca un vagon şi jumătate— a fost vândut populaţiei la preţul legal, iar speculantul depozitar a fost trimda în fața instanţei pentru reprimarea speculei şi sabotajului, Secţia IV. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ VA FURAT AUTOCAMIOn OFICIULUI U€ PIESA AMERICAN Oficiul de presă al Misiunii americane din Bucureşti a reclamat poliţiei că i s’a furat- 0 autocamioffortă marca Internaţional de culoar® gri cu aripile verzi purtând pe uşi inscripţia ţ»Unit©d States Informtion Service” şi numărul S7o. Persoanele cari ar descoperi, maşina abandonată undeva sunt rugai® să telefoneze la prefectura poliţiei serviciul circulară şi sau la Oficiul american da presă, 4.92.70. a&MSSTARIA UNOR armm-IOŞI SPÅRGÄTOW châtuii în calea Dudeştişi alesa Trinătăţii, cu actele dresat© toţi răufăcătorii au fost înaintaţi Parchetului de Ilfov. I- j Comemorarea Elenei Văcarescu la Ateneul Român 1 Didgada, î judiciară, d® subter?.“ abitertaa comisariulm şef Gh. Vain colaborare, cu iQgiimea pe ^mdaimi Bucureşă, a reuşit să aîji^toeBe o bandă alcătuită din doua guji de răufăicători, anchetă ei au mârturit că ei«fad să săvârşească un jaf la un cârdiumar din comuna Popeşti (Prahova) şi fiind surprinşi, au fărsesî uz de arme, omorindu-l. Au «omis apoi furturi şi sparrj^uri la î. M. Popescu din «rtr. Cesar Bo- SaUc BS, la SateSoade «ţă „Cuta” ■Sa etc. Spătarul Prada 29 Me la .jsftjrica de" fTesătorie mecanică din Funididea (Ei'fov) dfea furând o- V.eet® și mărimi în ^Tialoamo O'peste l.ooo.ooo-ooo lei. Au mai je_ -•M biserica Sf- Anton depe str. urtoceia cum şi bisericile din ooruunri® XJeth'âu şi Sighireanu din Jud. Ialomiţa. — Poliţia a n_ial arestat de asiev ni şi pe fraţii Gheorghe şi Ştef . Daeu din str. Puţul cu Tei 40, Prăşi de comisarul şef Păunuş : ««ÎBai’ Didu Nicola® în timp ce '■•’ssaseirä locuinţa d-nei Veta Mih3M1*©BU. La anchati a® snferturisit - ■ . mult® furturi ecasSse în car- Pieptănari —• lucrurile fu-Dual, 3 Martie, ora S ■ d. va avea loc la Ateneul Român, o şedinţă solemnă a „Analelor Române”, în prezenţe membrilor guvarnului şi a Corpului Mpiasniatte pamtru comemorarea Eternel Vacanescu. Solemnitatea va fi deschisă de don Bas, ministrul artelor. D. Vi ctor Eftimiu. preşedintei® ascteiS.ţ2it scriitorilor" român., va ievoca personalitatea ilustrei dispărute. D-aia Agetostea Maeri-Kîtimiu, societară de onoare a Teatrului National, va redica din opera poetică a Elenei Văcărescu. D. jarof. Const. Stroescu ve cânta din compronţiile maestrului Alfred Alessandrescu, pe versurile Elenei Văcărescu. la plan compozitorul. Publicul poate ridica invitaţiile de la paea Teatrului Naţonal din calea Victoriei şi de la sacretariat, t© 7.92.45. PARASTASUL DE LA BISERICA „SF. VASILE" la Sf. Biserică „Sf Vasit© . din Calea Victoriei, I. P. S. Arhiereul Eugeniei Sucevean.«, cu soborul de P. C. preoţi : protopop Zamfir Popescu, paroh, Nicolae Cazacu-Ba- Giştei, Rădulescu şi Daimancea-Enei, a oficiat slujba pentru odihna sufetului marei şi nemuritoare poete şi scriitoare Elena Văcărescu, dela săvârşirea, căreia s’au scurs 3 zile. I. P. S. Arhiereul Suceaveala a evocat clapele trăite în capitala Franţei alături de permanente ambasadoare a ţării, literelor şi Bisericii strămoşeşti, a marei şi nemuritoarei Elena Văcărenca, ultima şi vrednica descedentă a noa VULCANUL ETNA ÎN ERUPŢIE Roma, 26 (Rador). — Lava ce curge din abundentă Pe povârnişurile craterului Etnei cu o viteză fle 70 m. j»o oră ameninţă să distrugă satul Fass« Piaeiaro. Un alt curent de lavă se îndreaptă spr® satul Oohăbass». d/u I““» ZUWUUIJ1 ax* vederea evacuării acestor sate. Directorul Institutului de vulcănologie a cerut ministerului de interne să bombardeze lava pentru a-i imprima o altă direcție. Această experiență a fost făcută cu succes în Japonia. CONFERINŢA PARTIDOOR COMUNISTE DIN IMPERIUL BRITANIC Londra, 26 (Rador). — Conferinţa partidelor comuniste din Imperiul britanic s-a întrunit Miercuri la Londra,sub preşedinţia d-lui Polliit, secretarul general al partidului comunist britanic. Luând cuvântul după discursul preşedintelui, d. Dutt, vicepreşedintele partidului comunist şi preşedinte al comitetului de afaceri străine al partidului, a declarat că trecerea de la starea de sclavie la cea de libertate rămâne încă de dus la îndeplinire pentru marea majoritate a popoarelor din Imperiul britanic. Oratorul a atacat politica guvernamentală faţă de India, declarând între altele că guvernul se strădueşte să creeze un antagonism între cele două comunităţi indiene pentru realizarea propriilor sale planuri. DECLARAPÎÎ.E D-LUI HARRY POLLFTT Londra, 26 (Rador). — Puternice aplauze au salutat pe secretarii general al partidului comunist britanic, d. Harry Pollitt, care, deschizând conferinţa de şase zile a partidelor comuniste din Imperiul britanic, a atras atenţia asupra ,,pericolelor tot mai mari” ce rezultă de pe urma ,,imperialismului” britanic şi nordamerican. Peste 250 de delegaţi, reprezentând 11 ţări, au luat parte la şedinţa de deschidere. Erau deasemeni prezenţi observatori din ţări din afara Imperiului britanic, printre cari observatori din Statele Unite, Belgia, Olanda, Siria şi Liban. Ţelurile conferinţei, aşa cum au fost schiţate de d. R. Palme Dutt, vicepreşedinte al partidului comunist britanic, sunt: 1. Să reclame înaintea lumii scopurile, nevoile şi revendicările popoarelor imperiului; 2. Să consolideze lupta unită a clasei muncitoreşti pentru pace şi democraţie; 3. Să discute problemele curente ce rezultă din actuala situaţie politică în principalele ţări şi regiuni ale imperiului; 4. Să promoveze o mai strânsă înţelegere între mişcările clasei muncitoreşti din imperiu. II. Jack Henry, vorbind în numele Australiei, a fost îndelung aplaudat când a anunțat că mișcarea muncitorească australiană a oprit de curând exporturile pentru Spania lui Franco. Londra, 26 (Radar). — Comandorul Marsden, conservator, a întrebat Miercuri în Camera Comunelor pe d. A. V. Alexander, ministrul apărării, dacă evacuarea militară a Egiptului, cu excepţia regiunii Canalului de Suez, nu a fost terminată. D. Alexander a răspuns: ,,Nu, domnule. Ne pregătim să terminăm evacuarea militară a regiunei deltei până la 31 Martie". La observaţia că Angliei îJ trebue mult timp pentru a termina această operaţie, ministrul apărării a răspuns că avându-se în vedere cantităţile de material ce trebuise transportate şi stabilirea de noui garnizoane, operaţiunile nu merg prea rău. Ca răspuns la întrebarea dacă apărarea Canalului de Suez cade acum numai în răspunderea guvernului britanic, d. Alexander a răspuns că în baza tratatului anglo-egiptean din 1936 „Anglia cooperează cu Egiptul pentru apărarea Canalului Suez". „Angajmentul înscris în tratat continuă a fi in vigoare", a adăuga ministrul apărării. ADÂNCI OMENIE INTRE ANGLIA $! STATELE UNITE TMTMGIEZE DIN EGIPT PE CHESTIUNEA PALESTINEI Washington, 26 (Rad.or). — După cum animă corespondentul Agenţiei REUTER, acuzaţia formulată die d. Bevin, că preşedintele Truman a împiedicat negocierile în chestiunea Palestinei prin străduinţa eu ear® a susţinut imigrarea în Păleşti» a 1ooooo de evrei, a produs mirare şi indispoziţie în cercurile americane. Surprinderea nu a fost provocată atât de ieşirea d-lui Revin, cât mai ales de faptul că s’a desvilinit cu acest prilej adânca divergenţă ce a existat între conducătorii guvernelor britanic și american în toamna trecută. Timp de câteva săptămâni, oercurii® americane s’au interesat cu simpatie de starea economică precară a Angliei, examinând posibi- litatea ca Statele Unite să vină sub o formă oarecare în ajutorul Angliei. Având în vedere atitudinea extrem de favorabilă a preşedintelui Truman în legătură cu criza de cărbuni din Anglia, precum şi sprijinul entuziast pe care el ar fi fost dispus să-l dea oricărui program menit să înlăture această criză, sunt temeri că relaţiile amicale între Anglia şi Statele Unite ar putea fi umbrite de neînţelegerea iscaţi, între Preşedintele Statelor Unite şi minstrul de externe britanel cu prvire la responsabiliiteatea eşecului întâmpinat in reglementare® problemei palestneene. Cu toate că până acum Casa Albă a păstrat o tăcere absolută faţă de cererile de a comenta discursul d-lui Becin, se crede că preşedintele Tramm a fost deosebit de nemulţumit de acuzaţi® că cererea sa de a se admite intrarea imediată în Palestina a unui număr de looooo de evrei ar fi fost dictată de consideraţii politice de partid în vederea alegerilor din No®mbrie. Pare inevitabil că preşedintei® Truman, la viitoarea sa conferinţă de presă va fi întrebat şi îşi va repeta cererea de admitere imediată a intrării acestor evrei in Palestina. Doi factori îngreuiază situaţia actuală, în primul rând, faptul că susţinătorii fanatici ai mişcării sioniste, care se găsesc în toate secţiunile ierarhiei oficiale, par să întreţină această divergenţă între d-nul Bevin şi Trumaas. Aluzia făcută de d. Bevin la evreii americani din New York este folosită în acest scop. In al doilea rând, susţinătorii sixtniştilor şi fruntaşii din Congres, care au legături strânse cu sioanştii, şi-au manifestat şi acum, ca şi în desbaterile din vara trecută asupra acordului în vederea împrumutului american pentru Anglia, voinţa de a se opune propunerilor pentru ajutorarea Marii Britanii. COMENTARIILE PRISES ENGLEZE Londra, 28 (Radar). — Aluziile făcute Marţi de D. Bevin în Camera Comunelor în legătură cu intervenţia Statelor Unite în problema palestiniană sunt reproduse sub manşete mari da ziarele londoneze. In titluri se poate citi: „D. Bevin atacă pe preşedintele Truman”, „Dojenirea Statelor Unite”, „Petdrîl'd- Bevin preşedintele Truman este un naufragiat”. „Times” declară că sinceritatea d-lui Bevin est® salutară, adăugând : Discursul său va răni un mare număr de partizani sionişti din Parlament, dar va avea ca efect să avere în Orientul Mijlociu integritatea Angliei”. Ziarul este totuşi de părere că apelul la ONU ar fi trebuit să fi fost hotărît cu mult mic înnoiţii® căci şansele de a se ajunge la un acord între arabi şi evrei au fost totdeauna neglijabile şi, după însăşi părerea d-lui Bevin, ele au fost considerabil reduse prin intervenţiile bine intenţionate, dar deplasate aia Statelor Unite. Numai ,„Daily Graphic” este de părere că d. Bevin a făcut răut atacând atât de făţiş Statele Unite, adăugând: „Să sperăm că amicii Statelor Unite din Anglia şi amicii Angliei din Statele Unite vor face tot ce vor putea spre a evita ca declaraţiile d-lui Bevin sa compromită buna înţelegere dintre cele două ţări”. * Londra, 26 (Radar). — Ocupându-se de declaraţiile făcute Marţi în Camera Comunelor de d. Bevin cu privire la Palestina, ziarul comunist ,JDaily Worker" interpretează atitudinea d-lui BeWashington, 26 (Radar). — Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat a refuzat Miercuri să facă vreun comentar cu privire la declaraţiile de Marţi din Camera Comunelor ale d-lui Bevin, în cursul cărora, ministrul de externe britanic a învinuit pe preşedintele Truman de nereuşita negocierilor cu privire la Palestina. Cercurile autorizate sunt de părere că departamentul de stat nu va face nici un comentar atâta vreme cât preşedintele Truman va păstra tăcere asupra acestei chestiuni. D. Ross, secretarul Casei Albs, a lăsat să se înţeleagă Miercuri dimineaţa că preşedintele Truman ar putea eventual să prezinte o punere la punct. Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat a precizat că Ierusalim, 26 (Rador), Purtătorul de cuvânt al Agenţiei Evreeşti, a declarat Miercuri că cuvântarea de Marţi a d-lui Bevin ministrul de externe britanice, dovedeşte „o desăvârşită necunoaştere a înseşi temeliilor sionismului, — c© au fost recunoaLake Success, 26 (Rador). — După cum află din sursă autorizată corespondentul Agenţiei Reuter, rt« este improbabil ca prezentarea de către Anglia a chestiunii Palestinei în faţa ONU-lui să poată avea loc mai devreme decât reuniunea din Septembrie a Adunării Generale. Corespondentul mai află că delegaţia britanică la ONU discută actualmente cu funcţionarii superiori ai Angliei chestiunea procedurală de a se şti când şi cum va putea, fi prezentată problema palestineană în faţa Adunării Generale, vin drept o dorinţă de a asigura că chestiunea palestiniană ,,nu va fi examinată de nimeni mai devreme de şase luni” Şi ziarul adaugă: ,,Dacă d. Bevin ar fi fost hotărît să rezolve problema, ar fi anunţat restituirea mandatului şi retragerea trupelor şi ar fi cerut Consiliului de Securitate să propună o soluţie”, generalul Marshall nu este deocamdată gata să facă o declaraţie cu privire la: eventual® schimburi de vederi cu d. Bevin. „D. BEVIN A DOVEDIT LIPSĂ DE TACT" New York, 28 (Rador). — Comentând declaraţiile d-lui Bevin în legătură cu intervenţia preşedintelui Truman în problema palestneană, New York Herald Tribune d®clarä că ,sa. Bevin a dovedit lipsă, de tact”. Ziarul adaugă că presiunea exercitată de Statele Unite— fi® de preşedinte, fie de politicieni, fie de evreii nordamericani — nu se va solda cu nimic bun dacă nu eşt® sprijinită de dorinţa naţiunii de a asuma partea corespunzătoare de răspundere, te de Lloyd George, Balfour şi Churchill. Sionismul urmăreşte tocmai să elibereze pe evrei din starea de minoritate în care se găsesc în diferite ţări. Suntem aci în Palestina un grup naţional şi nu un grup religios, cultural sau de altă natură. Lake Succes, 26 (Rador). — Sir Alexander Cadogan, reprezindantul Marei Britanii în Consiliul de Securitate, a avut Miercuri o întrevedere cu d. Trygve Lie, secretarul general al ONU-lui, cu care a discutat procedura pentru aducerea chestiune! Palestinei înaint®a Naţiunilor Unite. Corespondentul agenţiei „Reuter’8 crede că se examinează eventualia tatea convocării unei sesiuni spe- t cale a Adunării Generale, dar nici d. Lie, nici sir Alexander nu au voit să facă vreo declaraţi® in această privinţă. Ce se spune la Wasington Punctul de vedere al Agenţiei Evreeşti Când va fi prezentată chestiunea Palestinei în faţa Oil lui ULTIME INFORMAŢII INTERNE * D. dr. Puiu Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a primit ieri pe d-nii: prof. Daicovici, subsecretar de stat la muncă şi asigurări, M. Ghelmegeanu deputat, E. Angheliu membru în comitetul executiv al C.G.M., V. Economu de la O.S.P. Apoi, prim-ministru a primit pe d-nii St. Voitec ministrul educaţiei şi Th. Hordăchescu, secretar generi al partidului social-democrat. D. preşedinte al consiliului a avut după aceia o consfătuire cu d. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale. ❖ Azi, la ora 10,30 eeţime la ministerul agriculturii, sub preşedinţia d-lui prof. Traian Săvulescu, ministrul agriculturii, o consfătuire cu parlamentarii regiunilor bântuite de secetă, în vederea campaniei de însămânţări. ■# .Sub auspiciile şi conduc®area Inspectoratului general al armatei pentru educaţie au început la Sinaia, în ziua de 25 Februarie 1947 concursurile militare de siky. Concursurile se desfăşoară sub înaltul patronaj al M. S. Regelui. In ziua de 1 Marti® va avea loc festivitatea împărţirii premiilor în prezenţa M. S. Regelui, a membrilor guvernului şi a capilor oştirii.& In vederea alegerilor care s© vor face pentru, cel® trei vacante episcopale d. Radu Roşculeţ ministrul Cititelor va supune Parlamentului spre votare proectul pentru modificarea celor treiarticole din „Legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române’’, privitoare la modalităţile pentru complectarea adunărilor eparhiale. Întrucât noul proect de leg® pentru modificarea actualei legi de organizare a Bisericii Ortodoxe, împuterniceşte ierarhii, cu întocmirea comisiunilor de tipp membri ai actualelor adunări eparhiale, care vor face propuneri pentru complectai«» vacanţelor existente, la episcopate s’au luat măsuri pentru împlinirea acestor formalităd, cât saai cetotârziai. Mâine» la, «Salî, sto va ţine la» consiliu de miniştri. • D. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, a avut ieri dimineaţă întrevederi cu d-nii prof. Traiam. Săvulescu, ministrul agriculturii şi general Mihail Lascăr, ministru de război. Mâine, Vinari, la ora 19, se va ţine şedinţa comitetului partidului social democrati . Ministerul educaţiei naţionale comunică şcoalelor secundare teoretice că la materiile cu o oră pe săptămână nu se dau lucrări scrise. Cele date rămân valabile ca extemporale. EXTERNE .# Un purtător d® cuvânt al ministerului die afac®ri străine britanic a declarat că la ambasada franceză din Londra au avut loc Marţi alte întrevederi in legătură cu n®gocierile pentru alianţa anglofranceză. (Rasder)„ •# Fostul ministru In guvernul Petain, Paul Baudoin, a compărut în faţa înaltei Curţi din Versaillus, care îl judecă pentru colaboraţionism. El este învinuit de a fi dat ordin flotei franceze să reziste aliaţilor, de a fi lucrat împotriva generalului de Gaulle şi de a îi rupe relaţiile diplomatice cu diferit® ţări, din ordinul germanilor. (Rador). •# O nouă bancă franco-britanică a fost înfiinţată la Londra cu un capital de un milion lire sterilie. Noua bancă care se numeşte ,«Banca britanică şi franceză pentru comerţ şi industrie" va avea drept şe dezvoltarea, comerţului între imperiile coloniale francez şi englez. (Rador). Un mare număr de uzine engleze vor lucra şi în cursul nopţii întrucât centrele electrice nu pot furniza în timpul zilei curente, necesar. (Rador). # Consiliul penini Amiciţia dintre Canada şi Rusia Sovietică, întemeiat în iunie 1943, la Toronto, sub preşedinţia primului ministru, d. Makenme King, a ţinut prima ca adunare anuală din timp de »Sce- ■ (Rador). Guvernul italian a obţinut vot de încredere Roma, 26 (Rador). — Guvernul italian prezidat de d. Alcide de Gasperi a obţinut un vot de încredere în Cameră în cursul zilei de Marţi. Iată rezultatul votului: 293 voturi pentru, 107 voturi contra şi o abţinere. Partidele care au votat pentru guvern sunt partidele creștin-democrat, socialist și comunist, restul partidelor votând contra. Statul prusac a fost desfiinţat Hamburg, 28 (Rador). — Serviciul de presă britanic din Germania anunţă că statul prusian a fost desfiinţat prînifer’o li«e a*dopată la şedinţa de Macrţi a Consiliului aliat de control din Geiţatania. In cursul aceleiaşi şedinţe, Consiliul de control a discutat şi aprobat raportul ce urmează a prezentat Consiliului miniştrilor d® afaceri străine în legătură cu actuala gr naţie din Germani. Ciocniri provocate de foşti prizonieri de război le Bruxelles Bruxelles, 26 (Rador). — După cum se anunţă dela ministerul de interne, peste 40 persoane am fost rănite cu prilejul ciocnirilor ce s’au produs când mai natul de mii de foşti prizonieri de război belgieni au căutat să manifesteze in faţa Camerei. O famee, care suferea de angoină pectorală, a murit de emoţie. Ministrul sănătăţii, care tocmai cobora dintr’un automobil, a fost lovit în obraz de manifestanţi. D. van Cauwebeart, preşedintele Camerei, a anunţat, după o declaraţie a primului ministru că Camera nu cedează în faţa ameninţării şi aşteaptă propunerile guvernului referitoare la statutul foştilor prizonieri de război. Pe străzi, manifestanţii au răsturnat mai multe automnobile ai căror şoferi au refuzat să se oprească. Şi unele automobile aparţinând membrilor corpului diplomatic, au avut aceeaşi soartă De pe acoperişul Parlamentului, pompierii au căutat să împrăştie pe manifestanţi cu furtunele. Numeroase geamuri ale clădirii Parlamentului au fost sparta de manifestanţi. Poliţia a tras mai multe focuri în aer spre a împrăştia pe foştii prizonieri de război, în şedinţa Camerei, primul ministru, d. Camille Huysmiens a subliniat că Belgia este ţara care a făcut cel mai mult pentru prizonierii de război. Cheltuelile în favoarea lor se ridică în peste 7 miliarde franci. 1.TM Reduceri pe cile ferate acordate organizaţiilor sportive dui dimineaţă d. prim ministru dr. Petru Groza a primit în audienţă pe d-nii Emilian AngheUn membru în comitetul executiv C.G.M., Vlaicu din partea Organizaţiei sportului popular şi Virgil Economu reprezentând Federaţia română de foot-ball. S’au luat în discuţie diversele probleme, interesând organizarea şi desvoltarea sportului românesc. Cu acest prilej, d. prim ministru a aprobat cererea ca sportivii cari se deplasează dintr’o localitate într’alta pentru diverse manifestaţiuiu, să beneficieze de 75% reducre pe C.F.R. Deasemenea d-sa a făgăduit că va dispune alocarea unui fond din buget, pentru opera de desvoltare și popularizare a sporrtîksi kt România. (Agerpres). inginer MIHAIl VELT (BALIJA) . Şedinţa de aiaterei Deputate A fost votată legea pentru infiaţarea Comisiei interministerialei de Comandament Unic şi înfiinţarea C A R.S.-ului Şedinţa s-a deschis la ora 17, sub preşedinţia d-lui prof. P. Comstantinescu-Iaşi. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: Teohari Georgescu, G. G. Vântu, Ion. Pas., prof. Traian Săvulescu, Iori Burcă, L Ciolan şi C. A.IU. După citireai sumarului, încep comunicările. D. Buzuloiu Const. (P.S.D.) cere un proect de lege pentru aşezarea impozitelor directe pe baze echitabile şi degrevarea de sarcini fiscale a micilor gospodării ţărăneşti. D. N. Teodorescu (P.N.L.) adresează ministerului de justiţie o întrebare cu privire la situaţia proprietarilor de imobile funcţionari publici care au fost mutaţi in interes de serviciu în alte oraşe şi care reveniţi, potrivit legii chiriilor n’au mai putut intra în imobilele proprietate, fiind nevoiţi să stea în case insalubre sau să fie cartuiţi in locuinţe rechiziţionate şi roagă să li se ia în considerare situaţia. D. Ion Lungu (P.N.Ţ.) cere ministerului de interne schimbarea regimului de prestaţie in mediul rural. D. Die Patraulea, (P. P.) cere ministerului sănătăţii modificarea art. 263 din decretul lege dr. Tomescu din 1943, pentru înmulţirea numărului drogheriilor, D. Stroie Gh. (P.S.D.) depune un proiect de lege din iniţiativă parlamentară pentru amânarea termenului efectuării lucrărilor de evaluare a bunurilor materiale sindicale până la 31 Martie 1948. VOTAREA LEGII PENTRU INFIINŢAREA COMISIUNiI DE COMANDAMENT UNIC ŞI A C. A. R. S. ULUI Se trece la ordinea de zi, luându-se în discuţie proactul de lege pentru înfiinţarea Comisiunii interministeriale de Comandament unic şi a comitetelor pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă D. Stelian Maram (P.C.R.) raportor, dă cetire expunerii de motive care însoţeşte proectul de lege şi arată realizările atât ale Comisiei interministeriale de comandament unic cât şi a C.A.R.S.-ului, pentru ajutorarea regiunilor secetoase. După desvoltarea rartartului, se trece la discuţia generală. D. Mihail Sadoveanu, preşedintele Camerei, luând cuvântul arată cum a fost înfiinţat C.A.R.S.-ul, la începutul toamnei trecute. pe lângă iniţiativa oficială care se concretizase prin înfiinţarea Comisiunii interministeriale de comandament unic, o iniţiativă particulară istorită din dorinţa de a veni în ajutorul regiunilor bântuite de secetă, a înfiinţat un comitet central, alcătuit din intelectuali. Acest comitet central a lansat un apel către ţară. La acest apel au răspuns organizaţiile muncitoreşti, societăţile de binefacere, funcţionarii, patronii, ţăranii şi intelectualii şi în scurtă vreme s’au înfiinţat comitete locale în toate judeţele ţării. S’au colectat — a declarat d-sa — bani, haine, materiale de construcţie şî cereale. In continuare d-sa recunoaşte că unele elemente n’au fost la înălţimea datoriei şi misiunii asumate, dar s’a pornit dela început de elementele care s’au oferit. Ceîe care m’au corespuns, au fost înlăturate. D-sa relevă prod pluterea de muncă şi de sacrificu a tuturor celor care fac parte din C.A.R.S. şî citează opera, de ajutorare întreprindă de societăţile de binefacere, lângă care d-sa citează muncitorimea şi ţărănimea. Această organizaţie CA.R.S., a făcut colecte generale, ca aceia făcută cu prilejul sărbătorilor Crăciunului. Dintre realizările importante, d. Mihail Sadoveanui arată că în timp de 6 luni de fiinţare, C. A. R. S.-ul a întemeiat 1.200 cantine în care iau masa 130.000 sărmani, iar 24.000 de copii au fost cazaţi. Aceste cifre sporesc pe măsură ce trece vremea. In această acţiune de ajutorare C.A.R.S.-Ul s’a isibit de diversa pleudici, a fost sabotat, s’au inventat pe seama sa o mulţime de svonuri, unele exagerate, mergându-se până acolo încât s’a spus ci alimentele iau altă destinaţie. D-sa a relevat că toate acestea au fost învinse prin tăria, puterea de muncă şi de sacrificiu a celor ce alcătuise C.A.R.S.-ul. In încheiere d. Mihail Sadoveanu spune: C.A.R.S.-ul a făcut o mare operă de asistenţă şi rezultatele sunt apreciatele. C.A.R.S.-ul n’a recurs la ajutorul Statului. E de datoria noastră să lăsăm aicesor comitete toată libertatea, după ce au avut toată răspunderea. C. A R. S. -ul a dovedit că e un bun ajutor al democraţiei. D. prof. Traian Săvulescu, ministrul agriculturii, arată că această lege este precedată de experimentare şi că ea legiferează stări de fapt. In privinţa legii, d-sa declară că ea cuprinde două capitole: unul privind înfiinţarea comisiei Interministerală de comandament unic, născută diintr’o raţiune de stat şi înfiinţarea comitetelor de ajutorare a regiunilor bântuite die secetă. D-sa relevă apoi munca depusă de comisia interministerială şi rolul ei în problema ajutorării regiunilor înfometate. Deasemeni scoate în evidenţă contribuţia de muncă şi contribuţia materială dată de C. A.R.S., alături de iniţiativa ministerială. C. A.R.S.-ul s-a născut din suflet — a spus d. ministru Săvulescu — şi adresându-se sufletului, ea a reuşit să creeze o solidaritate socială. Şi contribuţiile n’au venit din partea celor avuţi, ci dela cei sărmani. Dar C.AR.S.-Ul a reuşit să stârnească un real interes nu numai la noi în massele populare ci şi 'n străinătate. D. ministru Săvulescu încheie spunând că organizaţia C.A.R.S.Ului e o dovadă a virtuţilor poporului român de totdeauna. Proectul de lege este luat în consideraţie de către Cameră. Se ipeos la vot, legea este votată cu 214 bile albe şi 19 negre. Şedinţa se ridică la ora 20 30, cea viitoare fiind anunţată pentru art la ora 16. Familiile Adam şi Emanoil Hodoreanu mulţumesc pe această cale tuturor celor cari au luat parte prin prezenţă sau încurajări, la marea durere pe care au încercat-o prin pierderea scumpei lor Olga Marăşescu (Născută HODOREANU) 13 Cu acelaşi nemărginită durere şi sfâşiere sufletească, colonelul de rezervă Ioan A. Niculescu anunţă că azi are loc parastasul de trei luni de la decesul în veci iubitei, neuitatei şi scumpei sale soţii Carolina Colonel Niculescu Slujba religioasă se va face la ora 19:30 la Biserica Sfinţi, apoi la Cimitirul civil Ghencea şi la Pâinea Zilnică. Scumpă Carluşor au trecut 3 luni îngrozitoare de lacrimi nesecabile, de chinuri sufleteşti cumplite şi nu te voiu uita niciodată, căci ai fost un adevărat înger pe acest pământ. Cu aceiaşi durere Smaranda Dr. lonescu-Govora, Nicolae şi Traian, maior Alexandra Manolescu cu Mari gazeta, anunţă parastasul de un an al iubitului lor DOCTOR Nicolae JoiMMrcGGffTörte şi 2 ani 3 luni dela moartea dragei lor SSIvîa Farm. ManolescM Parastasul va avea loc la 1 Martie în Govora-sat. s .. -r -.,—Ttirw "~~niry wmwinfirni Cu adâncă durere, Elena soţie, Ecaterina Ciocâlteu soră, Lenuţa lera vară, Marieta şi ing. Constantinescu nepoţi, precum şi famîîlile Drosescu, Oncescu, Bogdan, Cojan, Şuţescu şi Ionescu, aminţit încetarea din viaţă, după rechinuitoare suferinţă a bunului şi dragului lor PAUL I. OROSESCU Pensionar, fost inspector la Prefectura Judeţului nfov Incinerarea are loc Vineri 28 rrt. ora 16, la Crematoriul Cenuşan de *a afl5 depus corpul neinsuflet. un Requiem se va oficia Vineri ăi Februarie, ora II, la Crematoriul CtaU^z«aBH*BWaaBtE*»waB«»«B»Mwss^ S’a Împlinit 2 ani de când a btercetat din viaţă dragul meu soţ Dr. EUSTAŢIU CHIŢIMIA , Inspector General Veterinar şi 4 ani de când a închis pentru vrere ochii cei frumoşi scumpul şi mult adoratul meu fiu Dr. ALEXANDRU CHIISMÎĂ fost Asistent Universitar şi Director al Ecarisajului şi 8 ani de la decesul scumpei meii mame MARIA TARAZA Pentru odihna scumpilor dispăruţi s’a oficiat au parastas. Cei ce nu i-au uitat şi i-au preţuit sunt rugaţi a păstra o clipă de reculegere şi aducere aminte. Maria dr. E. Chiţinstee aceeaş nemărginită durere anunţăm parastasul de un an dein moartea bunului nostru AUREL FIUMOH fost Director al Bibliotecii şi Îoads»tor al Muzeului Arheologic din. T.-Mureş o® se va oficia în Catedrala grec®« unită din Tg.-Mureş la 3 Martie a. c.» ora 10 dim i. Familia îndoliată. fOTO + Adânc îndureraţi: Sylvia , gu Ioan Hozoc cu Poupette şâ şi Bébé, Marioara şâ Matos Diaconu, Ionel Popescu, Mioa,ra şi Gicu Popescu, Margareta şâ Nelu Popescu, Vicenţa SigmireasHL Alexandrina şi Colonel Sigmireanu, Lenuţa Sigmireanu precum şi familiile : Vernescu, Panaitescu, Petrescu, Nanu-Muscel, Doctor Alexar Mirescu.Dersca. Staicovici, anunţă încetarea din viaţă a DOCTORULUI Georges Ionescu-băi. Preşedinte de onoare al Asociaţiei Medicilor Veterinari şi Membru al Academiei de Medicină înmormântarea va avea loc Vineri 28 Februarie, orele 16, la Biserica din Parcul Domeniilor. 14 Consiliul Parohial al bisericei din Parcul Domeniilor anunţă cu profundă durere pierderea ctitorului şi consilie-Dr. Ghiortescu-Brafta înmormântarea va fi Vineri ,8 Februarie, ora 18, în cripta bisericii . Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari, cu adâncă durere aduce la cunoştinţă membrilor încetarea din viaţă a valorosului ei fost preşedinte activ şi apoi preşedinte de onoare Dr. Gheorgh®temescu-Brăila care cu credinţă şi devotament a deţinut peste două decenii conducerea Direcţiunii Zootechnice şi sanitare veterinare. înmormântarea se va face vineri 28 Februarie, ora 18, la biserica Sfţii Arhangheli din Parcul Domeniilor, unde se află depuse rămăşiţele pământeşti : Niculae, Vasile, Maria, Ion, Sultănica, Constantin, Gheorghe, Avra fii, şi Dice împreună cu soţiile soţii, copii şi toate rudele lor, anunţă cu nemărginită durere încetarea din viaţă a marelui lor părinte Ieacofa» I. Băncii, născut în 1863 în comuna Baci® (Braşov) decedat în ziua de 15 Februarie 1947, în comuna Urecheşti (Râmnicul Sărat). Cu el se stinge una din acele istorice energii ardelene descălecate în vechiul regat, care, într-o viaţă îndelungată şi rodnică, a fost exemplu de muncă, metodă, stăruinţă, dreptate, prestanţă, demnitate şi clarviziune, Dumnezeu să-i dea odihnă adâncă, alături de Mama noastră, lui Gisella soţie, Ion Santa cu SPS soţia şi copil, Maior Matei Ii Santa, Ana şi general de divizie Magistrat Emil Stănescu cu copii, Delly şi ştefan Marinescu cu fiica, Jeana şi Iosefina fiice, împreună cu familiile înrudite au adânca durere de a aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a scumpului lor IOAN BANTA 88 ani înmormântarea a avut loc la 25 Februarie a. c., la cimitirul Bellu Catolic. Ora ♦ Direcţiunea şi personalul fir-mei „SCHELA” Exploatare Minieră anunţă cu maz« regret moartea survenită lui PAUL GH. DROSESCU Elev al Şcoalei Politechnice din Timişoara fiul componentului firmei noastre D-l Gh. Drosescu, înhumarea rămăşiţelor pământeşti va avea loc la Ploeşti. 1* ♦ Hennrieta Zlatko, Lidia Zlatko, Colonel Eugen Oancea, Ghisela Dietrich, Corneliu Kutscher, Ştefan Zlatko au durerea să anunţe moartea scumpei lor MARIA KUTSCHER a cărei înmormântarea va avea Sos Joi 21 cor, ora 15, îa cimitirul Bell® Catolic, si TBWSJI» ♦ Victor Moroîanu cu fraţii, verii şi nepoţii anunţă li ce tar o® din viaţă a bunei lor mătuş» »INA D. GEORGESCU decedată In ziua de 23 Februarie, înmormântarea şi slujba religioasă vor avea loc Joi 27 Februarie, ora 16, la cimitirul Sf. Vineri, în capeia unde se află depusă. W + Cristina soţie Lidia fiică, Maria şi Vladimir soră şi frate şi familile Metopadov. anunţ* cu nemărginită durere fulgerătoare* moarte a iubitului şi leskinului lor ANTUM BOGHEA !?] Exloatator forestier , în vârstă de 50 ani " decedat la 25 Februarie 1947, write 13, după o scurtă şi grea suferinţă. Ceremonia funerară va avea Soc Vineri 28 Februarie, orele 13, la capela cimitirului „Reînvierea”, unde se află depus corpu defunctului. + Adânc Îndureraţi: Maria soţie, Georgeta, Alexandru, Victor şi Costică copii, George Gheorghiu, Cornelia Dumbravă IUria Dumbravă, Nicolae Inga, gineri şi nurori cu copiii, familia GenereS , Pândele cumnat, familiile Dumbrav I va fi Pâsîaru, precum şî famteiH® înrudite anunţă încetarea din viaţi a scumpului tor NICOLAE M. DUMBRAVA pensionar de ani decedat in ziua de 23 Februarie Wfi. 2S înmormântarea va avea toc în start de 27 crt.. Sa cimitirul din Bacă». ab Colone! X. Pîeşoîanu soţ,. Sto- BsBH fania Gheorghîu mamă, Olga » Şl avocat Constantinescu soră şi cumnat şi familiile înrudite. cu nemărginită durere anunţa încetarea din viaţă a scumpei tor Pia Eîisabeta L Pleşoianu decedată după sprea suferinţă, la S® _ înhumarea Vineri 28 Sfebmari^ ocrr U. cimitirul Bellu civil. Serviciul religios la capelă« W5 wxsmmmmBaiamwmsmBm&imKmmmsisi Profund îndureraţi: Dora fiica^ Ştefan A. Damianof ghnsrmt j SE împreună cu copiii lor, Yng , Arhitect Damian şt. Damianof Tng- Arhitect Ştefan Şt. Damian of. fiu, soră, frate, cuumaţi, cumnate nepoţi şi nepoată, anunţi, cu durere încetarea din viaţă dn Ia fel şi grea suferinţă a muSA iubitului şî neuitatuluii lor drag: ŞTEFAN D. DAMSANOf Dr. în drept, Ziarist înhumarea va avea lo . Vi ieri 38 or V* 3 d. la.. . la. c.v . 5lui S? V. tie vi îl a cărui capelă ^ aiuri depus. y rului •V y