Universul - Provincie, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-80)
1947-04-04 / nr. 76
SEMNIFICAŢIA DISCUHILOR MN PARLAMENT ' Ctomdititwtile }n pere era de pre* I fltjTOR că va funcţiona partomen- I kád, fia urma refugiului opoziţiei I le a participa la lucrări, ar fi IWttat îndreptăţi, la, început, crelifflta, că cw'tivitati'a desfăşurată lin Beciul Patriarhiei n’ar putea R dec&t «n simulacru de viață Iterlammtară, periamentiH — dl însuși — devenind astfel un aim- Xo htrou de înregistrare. Mn punct de vedere »1 logice« fopfltitirţionale formale, raţiona* mentul n’ar fi fost lipsit de te- Bseinicâia, mai ales dacă am re- Coaa ortteatile de Judecată, In cs brivegis compoziţia şi funcţiunile atewstului parlament, numai c al doi factori imediat vizibili: • majoritate compactă, pe de o parte, ş: • bancă ministerială, •cotită în mod absolut de prezenţa opoziţiei şi, deci, de rigorile unui control parlamentar efectiv, pe de altă parte. Cine a urmărit însă zi de zi activitatea desfăşurată în incinta Adunării deputaţilor, a putut constata că situaţia de fapt este departe de a se potrivi cu dezuncţiiunile teoretice ale raţionamentului de mai sus. Parlamentul actual, dovedeşte însă a fi un organism viu şi gostiv, păstrându-şe toate prerogatorile conferite de Constituţie. Prin comunicările şi enunţările de interpelări de la începutul şedinţelor, şi prin modul de participare la desbaterile generale şi la lucrările din comisii el îşi afirmă constant individualitatea şi rolul de organ de control al actelor de administraţie şi de guvernământ. Tot aşa parlamentul îşi afirmă dreptul de iniţiativă în întocmirea şi depunerea diferitelor proecte de legi, cum şi în dezbaterea celor depuse de guvern, cu care prilej se pune deseori în discuţie politica generală a guvernului fie tn problemele economico-financiare, fie tn celesociale, culturale sau de pură administraţie. E adevărat, că grupurile parlamentare care formează majoritatea şi care, aproape toate, aparţin partidelor reprezentate în guvern, deşi au la bază ideologii politice deosebite, simt legate între ele printr’un acord de colaborare ce şi-a găsit expresia în platforma-program din Mai 1916. Nu trebue însă să uităm că punctele din platforma-program nu constitue mimai un angajament între părţile participante la acordul de colaborare în guvern şi in parlament, ci şi un angajament faţă de corpul electoral, pe baza căruia au fost afŞl candidaţii Blocului. Cei aleşi au deci obligaţia politică — în afară , de aceia de omoare de a-şi respecta acest angajament, exercităndu-şi mandatul de deputat. In conformitate cu obligaţiunile j luate faţă de alegători. De aci j decurg? nu numai datoria de a-şi îndeplini ei, cu fidelitate, acest I angajament, dar şi dreptul de a I veghea ca şi guvernul să-l îndeplinească, fără nici o abatere j voită sau nevoită d la litera şi J spiritul lui. Această grijă a a deputaţilor de a-şi respecta angajamentele faţă de alegători a fost mai evidentă cu ocazia discutării proectului de buget. Nu ştim care va fi soarta acestui proect. Remarcăm, însă, fermitatea cu care deputaţii şi-auapărat dreptul de a face să birite punctul lor de vedere. Această fermitate a marcat un fapt nou în concepţia şi mai ales în practica parlamentarismului român. El a dovedit că nu miniştrii sunt aceia care trebue să impună legile parlamentului ci parlamentul e acela care trebue să arate miniştrilor care sunt legile conforme Interesului comun. Bineînţeles că firesc e să fie aşa. Cum lucrurile fireşti se încetăţenesc cu greu la noi în ţară, e bine să ţinem seama de acest caz. REGELE GEORGE AL GRECIEI A MURIT IN URMA UNUI ATAC DE CORD Noul Rege a fost proclamat in persoana Prinţului de Coroană Paul Atena, 1 Aprilie, (Radar)., _Regele George al elenilor a murit Marţi, la urma unui atac de cord. Regele a murit la ora 14.30, ora locală, ★ Atena I (Radar). — Regele George a literat în biroul său cu ministrul educaţiei,d. Papadimnis, până la ora 13 şi 35 (ora lobată)* Apoi, s'a dus să ia masa şi 11 a simţit răiu, pe neaşteptate. Ajungând, în dormitorul său, el p, cerut un pahar cu apă şi un prosop. Apoi, simţindu-se ameţit, f*« întins pe pat. Nu erau de faţă decât câţiva funcţionari ai curţii. Atunci când adjutantul regelui, generalul Melos, a sosit la palat, regele era pe moarte, şi doctorul, chemat de urgenţă, nu a putut decât să constate moartea în urma unui atac de inimă. Regele suferise de angină pectorală. In momentul când consiliul de miniştri hotăra îmbălsămarea cadavrului în vederea ceremoniilor publice, clopotele bisericilor bătuit în tot oraşul. Până şi momentul de faţă nu s’au anunţat noui măsuri. 'Ar Atena, 1 (Radar). — Ştirea morţii regelui George nu a fost adusă la cunoştinţa poporului grec decât la ora 16 (ora locală), când a fost croborât drapelul, de pe palatul regal Populaţia din Ateraa a aflat moartea regelui din anunţurile puse în faţa redacţiilor ziarelor. Imediat după acea o mare mulţime de cetăţeni Îndoliaţi s'a strâns în faţa palatului, pentru a privi oficialităţiie ce sosesc în mod continuu. „■ Regele Paul va depune jurământul într’o şedinţă specială a Camerii, ce a fost convocată pentru ora 15 şi 3o (ora locală) Marţi seara- PERSONAUTATEA DEFUNCTULUI REGE Atena, 1 Aprilie (Rador). — Regele George al Greciei s’a înapoiat pe Tron în Septembrie trecut, după un exil de 16 luni și jumătate,— recăpătându-și pentru a doua oară Coroana după un exil. Regele era nepotul Reginei Victoria a Angliei și s’a suit pe Tronul Greciei in 1922, după abdicarea tatălui său- Regele Constantin. Timp de 12 luni, El a domnit cu greutate, iar după revolta de dreapta fără succes a generalului Metaxas, în 1926, a plecat în exil. Cea mai mare parte din exil și-a petrecut-o în Anglia, până în Noembrie 1935, când, după ce poporul grec a votat in favoarea monarhiei, s’a înapoiat peTron. Domnia Sa a durat 5 ani şi jumătate, până In Aprilie 1941, când Invazia germană L-a silit să plece din nou. El s’a refugiat în Creta, cu trei zile înainte ca germanii se ajungă la Atena şi, din Creta, e reuşit să ajungă în Egipt, după trei zile de peregrinări prin munţi, urmărit de paraşutişti germani şi dormind prin peşteri şi colibe de păstori. Mai târziu, a venit iarăşi în Anglia. In Septembrie 1946, poporul grec a votat din nou în favoarea raonarhiei si Regele s’a înaipoiat cin nou in ţară. Regele George s’a născut la 20 Iulie 1690. In 1921, s’a căsătorit cu Principesa Elisabeta. Fiica Regelui Ferdinand al României şi a Reginei Maria, divorţând in 1935. Regele nu a avut nici un copil. NOUL REGE Atena, 1 (Vader). — Surawerul la Tronul Greciei este Prinţul Paul, fratele Regelui decedat. Prinţul Paul s’a născut în 1991 şi în 1938 s’a căsătorit cu Principesa Frederika Luiza, fiica Ducelui de Brunswick. ' ★ Atena, 1 (Rador). — Prinţul de Coroană Paul a fost proclamat Rege al elenilor şi va depune jurământul la ora 18 (ora locală). * Atena, 1 (Rador). — La ora 20, toţi deputaţii şi toţi membrii Sinodului s’au întrunit la Palatul Regal pentru a primi jurământul Regelui Paul așa cu« prevede Constituția. Tânărul Principe Constantin, fiul Regelui Paul, a devenit Diadoc, adică Principe Moștenitor. Guvernul și-a prezentat demisia, dar Regele Paul a însărcinat tot pe d. Maximus cu formarea guvernului. ERUPŢIA VULCANULUI HEKLA Reykjavik, 1 (Radior). — Şaseşapte curente de lavă se revărsau Marţi pe pantele vulcanului islandez Holda, aflat la 160 km. sud-est de Reykjavik, care a început să erupă Sâmbătă după ce a stat în inactivitate din 1878. Nu amt semne că erupţia va înceta. „Unul din curentele de laviane o înălțime de 10 m. și o lărgime de peste 3 km. și se deplasează cu 30 km. pe oră. O LUNGA INTERVENŢIE A D-LUI VIŞINSKI IN FATA ADJUNCŢILOR PENTRU GERMANIA Audierea Preşedintelui Agenţiei Interaliate de Reparaţii McHeavift, 1 Aprilie, (Rador). — Bwrrispondentul agenţiei „France Fresse” transmite : D. Vîşinski a făcut o lungă intervenţie în faţa adjuncţilor pentru Germania, cu privire la audierea d-lui Ruciff, preşedintele agenţiei Interaliate de Repa•aţo. D. Vîşinski a insistat ca nn«nsl ComsSliul miniştrilor să se aediaese de această chestiune. ^ Reprezentantul sovietic a pus Rund întrebări: Ce se aude cu repartiţi» vaselor comerciale germane către cei care au drept fale? In ce stadiu se află chestiuea brevetelor germane? D. Rueff a răspuns că englezii americanii au pus 700.000 tone dispoziţia Agenţiei, în Iunie 1945. Totul a fost repartizat afară de 50.000 tone, fără contestaţie. În a doua întrebare, d. Rueff a precizat că, la intrarea aliaţilor în Germania, s’a preiat un orgatism cl fiecare zonă, pentru preluarea secretelor de fabricaţie germane. Agenţia a fost infurnată că lista brevetelor este publicată şi ţinută la zi. D. Rueff a reamintit că atribuirea de uzine nu comportă şi atribuirea brevetului utilizat. În acea uzină. In Iulie 1946, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa s’au angajat să publice brevetele utilizate. D. Vîşinski a luat din nou cuvântul, vorbind o oră şi un sfert. Delegatul sovietic a arătat că, din expozeul d-lui Rueff reese că reparaţiile nu au fost duse la lam sfârşit deoarece regulile stebilite la Potsdam nu au fost urmate. D. Vişinski a cerut constituirea unui comitet care va primi sarcina să pregătească raportul către Consiliul Celor Patru. Acest raport va cuprinde cele declarate de d. Rueff la întrebările adjuncţilor şi sublinierile făcute in această chestiune. Se va vedea atunci dacă miniştrii vor trebui să studieze personal problema. Discuţiile vor continua Miercuri dimineaţă. PREGĂTIREA RAPORTULUI ASUPRA PROECTULUI DE TRATAT CU AUSTRIA Moscova, 1 (Radch). — Corespondentul Agenţiei ,,Frances Press«” transmite : Ajuncţii pentru Austria au continuat Marţi dimineaţă pregătirea raportului asupra proectului de tratat pentru Austria, studiind trei chestiuni şi anume : 1 — Chestiunea germanilor naturalizaţi austrieci. Delegaţia sovietică este de părere să se anuleze toate naturalizările făcute după 1 Martie 1933 şi să se interzică orice imigrare germană in Austria Delegaţiile engleze şi americană propun să se reducă aplicarea acestor măsuri numai la germanii nazişti Delegaţia franceză a cerut o studiere complimentară a acestei chestiui. 2 — Persoanele strămutate , toţi germanii originari din Reich şi locuind în Austria, să fie transferaţi în Germania. Celelalte trei delegaţii sunt de părere să se rezerve această chestiune pentru miniştrii de afaceri străine, când vor discuta problema generală a transferărilor de populaţie. 3. — Bunurile germane in Astria: Această chestiune, cea mai controversată dintre toate chestiunile tratatului austriac, a fost de abea începută, deoarece d. Gusev a declarat că nu poate participa la discuţii, trebuind să asiste pe d- Molotov în cursul Şedinţei private a Consiliului celor patru Probabil că şednţa de Miercuri va fi cea mai importantă din toate cele ţinute până acum de adjuncţi, deoarece se va desbate această problemă a bunurilor germane. NICI O HOTĂRÂRE A CELOR PATRU MINIŞTRI DE EXTERNE Moscova, 1 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „France Presse” transmite: * Şedinţa particulară a celor patru miniştri de externe a durat trei ore şi jumătate. Scurtul comunicat dat presei la ora 14 şi 45 (ora locală) a arti»ti simplu di discuţia s’a limitat la problema nivelului industriei germane şi la acea a reparaţiunilor, neluându-se nicio hotărâre. Nicio altă informaţiune nu a fost dată presti. Cei patru miniştri de afaceri străine se întrunesc Miercuri, în şedinţă obişnuită, pentru a discuta forma şi extinderea guvernului provizoriu gr GMenW. NOUA ÎNCADRARE A SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERILE PARTICULARE Ministerul Economiei Naţionale, Subsecretariatul de Stat al Preţurilor a întocmit patru decizii referitottare la noua încadrare şi salarizare a salariaţilor de toate categoriile din întreprinderile particulare. Deciziile se referă la: a) salariaţii din industrii; b) minerit; c) salariaţii din bănci, cooperative, întreprinderi comerciale şi asigurări; d) salariaţii Soc. Rom. de Radio-Difuzine, S. A. R. de Telefoane şi ziariştii. Toate deciziile prevăd 12 clase de salarizare după funcţiunea îndeplinită de salariat, cu excepţia salariaţilor de la publicaţiile cotidiane sau periodice care se încadrează numai în 8 clase de salarizare. Clasele de salarizare* sunt aceleaşi pentru toate categoriile. Ia salariul fiecărei clase se adaugă: 1. Spor de vechime de 5% pentru fiecare doi ani în câmpul muncii, limita de acordare a sporului fiind de 30 ani vechime; 2. o alocaţie de 200 mii lei hinter pentru fiecare copil minor. Pentru salariaţii aii căror copii urmează cursurile şcolare sau universitare alocaţia se acordă până la vârsta de 23 de ani; 3. indemnizaţia ocazională conform contractului colectiv (naştere, căsătorie, moarte). Noile decizii prevăd aprovizionarea salariaţilor prin economaie precum şi contribuţia patronilor la susţinerea cantinelor. Decizia privitoare la Salarizarea minerilor prevede de asemenea acordarea unei prime speciale denumită „primă de intrare în mină” în raport cu greutatea muncii care se efectuiază în mina respectivă și care primă variază între 30 și 100%. (Agerpress). M. S. Regina Mamă Elena la Lausanne Lausanne^ 1 (Rador). — Regina Mamă Elena a României a sosit la Lausanne, venind de la Geneva. D-na Beneş acceptă patronajul acţiunii cehoslovace pentru ajutorarea României Braga, 1 (Rador). — Agenţia „Ceteka” transmite: D-na Hama B€neş, soţia preşedintelui Republicei, a comunicat primului ministru, d. Klement Gottwald, că acceptă cu plăcere patronajul acţiunii cehoslovace pentru ajutorarea României. Auitorarea ţărilor distruse de război primează pe aceia a Washington, 1. (Rador). — D. Charles Eaton, preşedintele comisiei afacerilor străine a Camerei Reprezentanţilor, a anunţat Marţi seara că legislaţia pentru ajutorarea ţărilor distruse de război va obţine precădere faţă de legislaţia prevăzând ajutorul nord american pentru Grecia şi Turcia. Deşi a admis în faţa ziariştilor că Camera Reprezentanţilor Greciei şi Turciei nu poate examina legislaţia de ajutorare pentru ţările devastate de război decât la 14 Aprilie, ca 9 mai devreme, d. Eaton a afirmat că este mai ulgerată” decât programul pentru ajutorarea Greciei şi Turciei. Se afirmă că acest propect prevede suma de 50 milioane dollari pentru ajutorarea imediată cu aliemente a populaţiei greceşti. Adevăraţii scop al ajutorului american pentru Grecia şi Turcia WASHINTTON, 1 Aprilie (Rador). — Corespondentul agenţiei „TASS” tranşante : Comisiunea senatorială pentru anchetarea beneficiilor de război a ascultat în zilele din urmă pe martorul Moffet, unul din conducătorii industriei petrolifere, asupra marilor beneficii, realizate de societăţile petrolifere in vinderea petrolului arab către marina de război a Statelor truite. După aceia , Brewster, preşedintele comisiunei, a declarat reprezentanţilor presei că ajutorul american pentru Turcia şi Grecia are scop de a proteja, concesiunile din Orientul Mijlocii şi că, in această ordine de idei, guvernul ar trebui să obţină petrol la preţuri mai mici Ministerul marinei al Statelor Unite contestând declaraţia d-lui Moffett că societatea petroliferă „Arabian American Oil Company" ar fi realizat In cei trei ani de război beneficii de 68.000.oos dolari, d. Brewster a amânat reuniunile comisiunii până la lămurirea acestei chestiunid Domnia sa a declarat că comisitunea senatorială pentru anchetarea beneficiilor de război invitase pe fostul senor al statului Montana, Wheeler, să ia part la studierea chestiunii cumpărăturilor americane de petrol din Orientul Mijlociu. D. Wheeler a căpătat un «are renume în Statele Unit» în 1933, cu prilejul scandalului petrolifer. Ziarul „Daily Miror” declară că propunerea preşedintelui Truman de a da ajutor Greciei şi Turciei se explică prin faptul că Statele unite sunt interesate în bogăţiile petrolifere ale Arabiei Saudite, de unde marina militară americată primeşte in momentul de faţă a trei parte din cantitatea de petrol de care are nevoie. Ziarul semnalează că anul trecut Banca Importurilor şi Exporturilor a acordat lui Ibn Saud, Regele Arabiei Saudite, un împrumut de 20 milioane dolari, şi că Corporaţia re,constructivă şi financiară din Statele Unite a împrimtat în timpul războiului, britanicilor, 39 miloane dolari, care urmau să fie remişi lui Ibn Saud. Ziarul confirmă anumite amănunte din depoziţiile lui Moffett, care se referau la foştii ofiţeri de marină şi la un fost funcţionar al societăţii petrolifere .,Arabian American Oil Company", care dusese tratative cu privire la cumpărarea petrolului pentru marina militară. In 1945, Welsh (care în momentul de faţă este funcţionar al societăţii petrolifere „Standard Oil Company of New Jersey") şi Bodeshat (actualmente funcţionar al societăţii petrolifere „General Petrolium Company"), foşti locotenenţi in marina de război a Statelor Unite, au declarat că marina militară a Statelor Unite plătise pentru petrol preţuri exraordinar de mari. Barthelmes, fost funcţionar al societăţii „Arabian American OU Company" ,a declarat că a văzut documente care atestau că guvernul Statelor Unite plătise mai mult de 13 milioane dolari societăţii „Arabian American Oil Company” şi că „beneficiile” atingeau circa 15.999.009 dolari, după defalcarea preţului de producţie, preţului de arendare şi a costului tratării petrolului. Noui critici aduse de d. Wallace politicei preşedintelui Truman New York, 1 iRider).—D. Henry Wallace, fostul ministru de comerţ al Statelor Unite, a declarat că lumea înfometată şi temătoare cererii o cruciadă americană în numele urii şi groazei de comunism, ci o cruciadă mondială în numele frăţiei intre oameni. Vorbind la o întrunire convocată de grupul liberal „Cetăţenii progresişti din America”, d. Wallace a spus: „Organizaţia Naţiunilor Unite este singura speranţă pentru pacea lumii. Problema greacă este o problemă mondială şi deci trebue rezolvaţi de ONu’ Declarând că doctrina preşedintelui Truman referitoare la ajutor l'.itea Greciei primejdueşte pacea lumii, d. Wallace a spus: „Ne găsim astă seară aci pentru a afirma că pacea cere americanilor să respingă această doctrină şi să afirme din nou credinţa lor intr-o organizaţie puternică a Naţiunilor Unite. Preşedintele şi sprijinitorii săi republicani sunt mai puţin interesaţi de necesităţile de hrană ale poporului grec decât de necesităţile de petrol ale marinei Statelor Unite. Planul de a combate comunismul se află sub rangul acestei necesităţi*.. . Desminţirea unui pretins interview al generalissimului Stalin Magrova. (Agerpres). — Agertţia „Tass" transmite: La 28 Martie mai multe ziare din Atena au publicat „un interview” pe care generalissimulStalin l-ar fi dat corespondentului din Moscova al agenţiei americane ..United Press”. Ziarele din Atena indică ziarul „Makedonia” din Salonic ca sursă de informaţiuni cu privire la acest „interview”. Agenţia ..Tass” este autorizată să declare că generalissimul Stalin nu a dat nici un „interview” asemănător celui publicat în ziarele greceşti din 28 Martie, nici corespondentului agenţiei „United Press" şi nici vreunui OM corespondent şi că „interview-ul” publicat de aceste ziare reprezintă un fals grosolan pe deaîntregul inventar. ______ GREVA GROPARILOR Londra, 1 (Rador), — Greva declarată Sâmbăta trecută de groparii şi specialiştii în cremaţiune la Sydney (Australia) a fost cauza pentru care, până a Luni, 130 de morţi nu au putut fi îngropaţi. * Singurii morţi ce au putut fi îngropaţi au fost cei înmormântaţi în cimitirul municipal, ai cărui gropari nu fac parte din sindicatul groparilor din cimitire. ORAŞE SOVIETICE GORKI. — SqMV* 1 km* piaţa de Mugi Krtsnli nul oraşului J. . ■ ................ LUCRĂRILE DE ERI ALE PARLAMENTULUI Două interpelări cu privire la masacrele de la Iaşi. — Răspunsurile d-lor miniştri L. Pătrăşcanu şi general Lascăr SadiniA a fost deschisă la pag 10, sub preşedinţia d-lui Mihail Sadoveanu. Pe banca, ministerială sunt prezenţi d-nii: Lucreţiu Pătrăşcaniu, Teohari Georgescu, general Mihail Latacăr, Al. Alexandrin?, Ion Pap, L. Rădăceanu, ing. N. Profiri, Romulus Zăratu, Cobav Livezeamiu, general Dămăceanu, Emil Bodnăraş, I. Burcă şi Marin Fiorescu. După cetirea sumarului pe care Camera îl aprobă Si după ce d. Mihai Dragomir (P.N.P.) ia cuvântul intr’o chestiune da regulament, se trece la interpelări. D. Eduard Manolescu (Evr.) luând cuvântul cu privare la masacrele dela Iaşi petrecute in 1941, arată că populaţia evreiască se află in România cre paste o jumătate mileniu, deci face parte integrantă din populaţia pârii. Cu toate acestea populaţiunea evreiască a fost mereu până în 1940, o masă de manevra pentru partidele politice, devenind apoi până la 23 August 1944 Oratorul arată apoi amănunţit cum a fost pus la cale măpediul şi fixează valul generalului Stavrescu La ora 3 au incsput să tragă în evreii închişi la chestură cu mitaailereC©, până la ora 6, oraşul este împânzit de hoarde care jefuiesc. Cei scăpaţi vii sunt incoronaţi, duşi la gară, îmbarcaţi in vagoane şi plumbuiţi acolo ca să nu poată ieşi nimeni. Trenul e sub comandă militarâ. Al doilea tren este format în aceleaşi condiţiunii. D. Ed. Manofescu descrie toată grozăvenia acestor trenuri ale morţii, unde nimeni nu avea voie să se dea apă, majoritatea murind pe drumul acesta al cruzimii da nedescris. Sunt duşi la Călăraşi-Ialomiţa, cei care au mai scăpat cu viaţă, iar la 31 August 1941sunt puş în libertate şi aduşi la Iaşi. Revenind la judecarea procesului, d-sa protestează vehement Împotriva faptului că deşi dat spre judecare justiţiei militare, arestaţii auu fost puşi in libertate, majoritatea din ei fiind legionari, vinovaţi «la omorârea a 14.000 evrei". Noi nu dorim răzbunarea — a spus d-sa —ci cerem să sa facă dreptate. Poporul român nu poate fi vinovat de cele petrecute la Iaşi şi deficeia este necesar ca ceii vinovaţi să-şi ia cineante răsplată, să cureţe această piatră de p© fruntea poporul. D-sa încheie cărând guvernului, să ia măsurile cuvenite pentru o judecată dreaptă. I». Dimitrie Pen (P.S.D.) analizează răspunsul d-lui ministru general Miriai Lascăr pe care-l socoate incomplect, remarcând mai ales faptul că justiţia militară, in loc să dea curs procesului, a eliberat pe cei vinovaţi. D-sa observă Ripoi că toate acestea, nu sunt decât manevre menite a da uitării oel© petrecute la Iaşi. ds este — fireşte, nu poate acuza pa nimeni Au trecut Gard de la comiterea acestui masacru şi vinovaţii nu si-au prâmit plata, ba mai mult, ei sunt puşi In libertate, D-sa, precizează că nu se poate aduce nici o acuzaţie Împotriva Tribunalului Poporului care intr'acevăr n’a putut să judece procesul în timp utâl din cauza închiderii lui, dar asta ne face să cerem ca să se facă o instrucţie nouă în acest proces şi să nu de judecat de Curtea Marţială, ci de Curtea criminală. D-sa mai cere pedepsirea tuturor celor care fie pe cale directă, fie prin pasivitate, aucontribuitla masacrul de la Iaşi. In continuare acuză autoritatea militară care a avut conducerea acestrui masacru. In încheiere d-sa cere ca toţi să fie pedepsiţi, oricine ar fi ei, ca şi pe cei care i-au eliberat. Cerem să se facă dreptate, nu -numai ,purtam justiţie, ci pentru moaadă, civilizaţie şi renumele ţării. RĂSPUNSUL D-LTIT GENERAL MIHAIL LASCAR D. general Mihail Lascar, ministru de război, declară că d-sa a găsit procesul la Curtea Marţială a C. 4 Armată, de unde a fost strămutat la Bucureşti, după ce cei trei generali fuseseră scoşi din cuză. Pe arestaţi d-sa i-a găsit liberaţi de către parchetul general ai Curţii superioare de Justiţie mi- Titară şi cazul s’a deschis discuţia inaieră, d-sa a dat ordin ca toţi să, fie aasistaţi în număr de 90, dosarele Iov fiind încheiate Mai sunt alte cercetari pentru alţi acuzaţi şi aceste dosare sunt in cum de desăvârşir». In continuare d. general Lascar precizează că judecata se va face cu toată imparţialitatea şi că cei vinovaţi îşi vor primi pedeapsa cuvenită, conform legii. Dacă se vor descoperi fapte noui cu conchiziţivi de vinovăţie, cei în cauză vor fi judecaţi potrivit Codul Justiţiei militare, oricine ar fi ei, însă numai pa baza faptelor de drept comun, crime şi delicte săvârşite pe un teritoriu în stare de război. Procesul va dura două-trei săptămâni şi nu va scăpa nimeni de răspunderea faptelor sale. DECLARAŢIA D-LUI PROF. LUCREŢIU PATRAŞCANU MINISTRUL JUSTIŢIEI I, prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei, blând cuvântil îşi arată mulţumirea că este on posibilitate de a arăta activitatea Tribunalului Poporului in legătură cu masacrele dela Iași. Imediat după 23 August, chiar sub au periid vechei legi, s’a dat ordin pentru anchetare. După 6 Martie 1945 a fost delegat cu anchetarea d. Dumitru Săracu, unul din cei mai destoinici acuzatori publici. In acoest scop s’a deplasat la Iaşi unde a făcut ample cercetări, putând fî arestaţi toţi cei vinovaţi. La Tribunalul Poporului s’au putut starbili o serie întreagă de vini grave care cădeau însă numai asupra linei borfaşi şi grade inferioare, ca şi pe anumiţi comandanţi militari. D-sa continuă arătând că, pe linia consecventă a atitudinii noastre în combaterea rasismului şi antisemitismului, care trebuiesc stârpite, atât in ilegalitate cât şi ca partid de guvernământ. Ancheta a atins şi pe anumiţi ofiţeri superiori care se aflau pe front şi care n’au putut fi aduşi de acolo, printre care şi generalii Stavrescu. Necesitatea frontului i-a ţinut acolo. Când a fost desfiinţat Tribunalul Poporului, ancheta nu era definitiv terminată Noi n’am clasat nici un dosar şi nimeni n’a fost scos, fie sub acuzare. D-sa arată apoi motivul strămutării procesului de la Iaşi la Bucureşti, pracizând că acolo exista o atmosferă tulbure, care putea da naştere la complicaţii. In continuare d. ministeu Pătrăşcanu lămureşte pentru care motive procesul a fost dat spre judecare Curţii Marţiale, spunând că dosarul* au plecat acolo cu i adicaţia de a fi judecat cu vinariţii sub stare de arest, procesur A Curţii Marţiale fiind mai rapidă. încheind, d-sa declară că procesul se află înaintea judecării, că este de acord cu cererea interpelatorilor de a fi revizuite toate dosarele, asigurând că-şi vor primi toţi vinovaţii pedeapsa, indiferent de rang, cu singura grijă de a servi ideia,de dreptate. INTERVENŢIA D-LUI APOSTOL D. Gh. Apostol (P.C.R.) luând cuvântul, declară că masacrul de la Iaşi face parte cfintr’un lanţ alcătuit din activitatea regimurilor istorice. Sunt cunoscute ideologiile legionare şi gogo-cuziste care ewi i Înalt naştere înainte de Antoneso’*, iar evenimentele din 1941 r.u t fctrâns legat» d» lupta dusă înpotriva fascismului şi a urei de râs A de partidul comunist. D-sa aminteşte de masacrul dela Galaţi din 1940 şi arată că tot partidul comuniste a fost atunci in fruntea lupSitel,pierzând alături de evrei şi elemaite comuniste române. Platforma partidului nostru — precizează d-sa — a cerut tuturor partidelor formarea unui front de aspriuie antifascistă, care ar fi puttut duce la evitarea răziboiării cdl U. R.S.S., dar nu s’a putut alcătui frontul. A urmat dictaitura legionară şi antonesciană şi prigonieia ştiute împotriva democraţiiei artei văitaţi, car® nu admiteau răzbelul ! împotriva ULR.S.S. D-sa se referă la politica dusă de partidele intorice pa caire o acuză de antisemitism şi oara în numele partituAji camantei şi partidelor din B. P. D., ca toţi cei care au făcut masacrul dela Iaşi — autori materiali şi morali — să fie protepsiţi exemplar. I D. Oh. Apostel încheie exprim&nd toată încrederea că de data acea- I sta vor fi pedepsiţi teil acuzaţ'A, ’ făiră nici o cruţare. Mai iau cuvântul d-nii: Bd. Mtenoleacu care cere revizuirea două retor ctosate şi urgentarea judecă., rii şi A 1 D. Pop care propun® 9 maţiune, conform regulamentitulorS, prin care se cere printre altele, o» judecate, să fie făcută nu de către Curtea Marţială, ci de către Curtea Criminală. Şedinţa este ridicată la ora 13, cea viitoare fiind anunţată pentru după amiază, la ora 18,30. Şedinţa de după amiază Şedinlui de după aamază a Camerei Deputaţilor a fost deschisă la ora 17,15, sub preşedinţia d-lui Aurel Potop, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt pre■genţi d-nii : prof .Pătcrăşcanu, Lotar Rădăceanu, Octav Livezeanu, Tudor Ionescu, Romulus Zăroni, G. G. Vântu, Miron Niculescu, Marin Florescu, C- Agiti,1- Ciolan, general Dămăceanu şi C. Tăgăneanu-D. G. G. Vântu, ministrul lu-crărilor publice, depune mai multe proecte de legi printre care: 1. modificarea legii pentru înfiinţarea creditului naţionali industrial; 2- Majorarea amenzilor judecătoreşti; 3- — organizarea ministerului de industrie şi comerţ-D. ing. N- profiri, ministrul comunicaţilor educ© la cunoştinţa domniilor deputaţi că vor putea călători gratuit pe căile ferate române, pe căile ferate particulare la toate vapoarele statului român şi societăţii Sovromtransport şi pe autobuzele R. A. T- A- Deasemeni vor putea călători cu avioanele TARS cu o reducere de SO/». Se trece la interpelări D. Gh. Savin (P- N. P.) face o interpelare pentru ministerul cooperaţiei in legătura cu numirea în postul de consilier tehnic la INCOP a d-lui Eugen Popescu D-sa arată că d. Eugen Popocu este un legionar tradiţionalist, a fost şef legionar la Academie. Comercială. D. Romulus Zăroni, ministrul cooperaţiei contestă cele afirmate de interpelator, întrucât, după cercetările făcute nu există la ministerul cooperaţiei nici un funcţionar cu numele de Eugen Popescu-D- Savin precizează că totuş Eugen Popescu s. fost numit consilier tehnic inteisteriel 1® I. N. C. O. P., la începutu! lunii Martie. "ir D B#rim MSaoleMB Sf, P,) tece o interpateav D-1LI mirustr» al muncii cu privire la politica ducă de Departament în materie de construcţiuni- D. Icotar Rădăceanu, ministrul muncii răspunde precizând că nu are un amerestec prea pronunţat la conducerea Casei, ea având o largă autonomie în cadrul ministerului, fiind condusă de un CoBaigiu. Despre atribuirea Caselor d-»» spune că le-a distribuit personal sau fără greutăţi, deoarece au fost prezentate 25oo de cereri pentru loc de case. S’au dat case şi ia necăsătoriţi, conform legii modificată în 1945, prin care se precie z®ază că se pot atribui case pentru cei cu evidente merita patri- ■ otice. Totuş dacă este adevăr®* că s’ar fi făcut unele greşeli, dacă s’ar fi acordat case celor rare mai au proprietăţi- d-sa cere precizări bine întemeiate pe acte fi acum, la încheerea contractelor,, aceste greşeli vor fi reparate. D. Barbu Rădulescu în repilică se declară nesatifăcut în parte «te răspuns și roagă să se inatituie o anchetă, care să cercete«® cazurile. . . .. D. io tar Rădăceanu răspund* că e cu totul de acord. . i ★ ‘ D. virgil Stănescu (P. U. M desvoltă o interpelare pentru A ministru al finanţelor cu privire la politica creditelor şi poliţie* fiscală, singurele care regemen- tează pe piaţă puterea de cum* pănane- i ’ O- Al. Alexandrini ministrul finanţelor, cere amânarea răspun» eului pentru şedinţa de mâine deoarece orefe sunt înaintat» şl ?«S d-sa are după amiază un opendMţS important. Camera aprobă. « Şedinţa ce suspendă. La rs deschidare, ce aigunţă **vl.dinţa viitoare pentru azi la. pe« 19,8». , J