Universul - Capitala, iulie 1947 (Anul 64, nr. 146-171)
1947-07-02 / nr. 146
?■ m0 (I Fondator: loiul AVILLAN Proprietar: UNIVERSUL*1 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 5000 LEI Taxa poștală Plătită la numerar conform aprobării Dir. G’le P. T. X. Nr. 24.464/939 DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE REDACTIA ȘI ADMINISTRAŢIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: TELEFGhice ti*««X ÎNCEPUTUL PROMIŢĂTOR Este desigur prematur să se vorbească de succesul sau insuccesul conferinţei ce se desfăşoară actualmente la Paris intre cei trei miniştri de externe. Redresarea economică a Europei este o problemă complexă şi soluţinarea ei nu este numai în raport cu mijloacele ce i-ar putea fi puse la dispoziţie şi cu condiţiile acestui sprijin ci, în acelaş timp, cu o serie întreagă de consideraţiuni pe cari le-am putea califica „interne”, întrucât ele privesc necesitatea stabilirii unui acord prealabil între statele europene, acord care este de ordin psihologic, politic şi economic. Scopul acestor rânduri este de a sublinia elementul psihologic care de la început se prezintă sub un aspect îmbucurător. Intr’adevăr, declaraţiile făcute de d-nii Molotov, Bevin şi Bidault la banchetul oferit de ministrul de externe francez, concordă în afirmarea încrederii în reuşita negocierilor, în ciuda greutăţilor ce vor fi de învins şi pe cari nimeni nu le tăgădueşte. Această încredere izvorăşte nu numai dintr’o comună dorinţă, ea nu este numai expresiiunea sinceră a unui sentiment dar, după cum a declarat d. Molotov, ea este „justificată” şi porneşte din conştiinţa că „sacrificiile din timpul războiului obligă pe toţi să găsească o soluţie pentru pace”. Porniţi pe drumul anevoios al negocierilor, înarmaţi cu acest determinant factor al încrederii, cei trei miniştri de externe vor găsi cu mult mai uşor calea acordului pentru a da Europei, atât de adânc sdruncinată, puterea morală de care are absolută nevoie pentru redresarea ei. Este totodată cert că negocierile în curs sunt urmărite de popoarele Europei cu speranţa că ele vor ajunge la rezultatul atât de mult dorit şi cu atâta nerăbdare aşteptat, rezultat care va reda continentului nostru încrederea în forţa lui morală, încrederea în propriile luiposibilităţi, încrederea din autoritatea şi drepturile lui care decurg nu numai din uriaşa lui contribuţie la evoluţia civilizaţiei, dar mai ales din uriaşele şi repetatele lui sacrificii pentru drepturile şi libertatea omului, pentru drepturile şi libertatea popoarelor. Această prealabilă redresare morală va fi temelia solidă pe care se va putea înfăptui redresarea economică şi cea politică. Acest esenţial factor psihologic va încuraja, va stimula iniţiativele naţionale şi acordurile economice care urmează să fie realizate, vor putea fi aplicate cu succes. Iată de ce socotim necesar să subliniem atmosfera de încredere în care a debutat conferinţa de la Paris, să o subliniem în aceste vremuri, când orizontul internaţional este încă în ceaţă, ca un început promiţător. „Toţi trei suntem mânaţi de voinţa de a depăşi obstacolele" — a spus d- Molotov. Nu poate fi isvor mai bogat ,în rezultate fericite decât cu asemenea unanimă voinţă. I. FERMO UN SISTEM DE PROMOVARE PRIMEJDIOS Dacă superficialitatea este ultimul cuvânt al modei, nu vedem de ce s’ar fi întrebuinţat şi în domeniul foarte delicat al aprecieri cunoştinţelor elevilor. Cel puţin acesta este cuvântul care ni-i sugerează lectura dispoziţilor date în vederea încheierii situaţiei anului şcolar. Fireşte, intenţia circularei a fost să îndemne la indulgenţă în promovarea elevilor, ţinându-se seama şi de situaţia allimentară atât de critică şi de condiţiunile excepţionale în cu funcţionat şcolile anul acesta. Din nenorocire, aplicarea sistemului recomandat n’a dat rezultatele dorite; dimpotrivă, în loc să se vină în ajutorul acelora care sunt realmente victimele situaţiei de astăzi, s’a deschis o nouă Portiţă de scăpare pentru elementele suspecte şi dubioase, gata totdeauna să invoace fel de fel de motive. Oricât de relativ ar fi sistemul notărilor cu cifre, el este totuş un criteriu de apreciere, recunoscut valabil după o îndelungată experienţă• Calificativele introduse la un moment dat, au dus la situaţii paradoxale sau ridicole. Nu putea fi vorba deci decât de a se ajunge la o reglementare cât mai aproape de realitate a sistemului de notare cu cifre. Astfel s-a ajuns la concluzia că examenele de fine de an înseamnă un bun şi just criteriu de selecţionare, după cum situaţia ultimului semestru în chip perfect logic trebuie să comande situaţiei generale. Anul acesta, examenele de sfârşit de an n’au mai avut loc iar pentru promovarea elevilor s’au făcut unele recomandări care au dus la rezultate să le zicem ciudate. Astfel, îi este interzis profesorului să ajungă normal la încheierea unei situaţii cu media 4.50■ El trebuie să facă o asemenea echilibristică de cifre, încât să ajungă la rotunjirea lui 4,50 in 5. Circulara motivează că, din pricina naturei cu fracţiuni, s’a ajuns ca un elev întrunind 4,50 la patru materii să fie declarat repetent. O socoteală elementară, pe care şi-o face mai ales elevul gata să uzeze de orice procedeu pentru promovarea clasei, ne poate arăta că s’a creat o atmosferă morală puţin favorabilă învăţăturii. E de ajuns, de pildă, ca un elev să fi luat o singură notă de şase pe primul semestru ca, prin artificii de calcul, să fie promovat, chiar dacă de atunci a dovedit perzistenţă şi răbdare în tragerea la fir. Dacă pe lângă acei şase pe primul semestru a luat două note de trei în mal, obligatoriu obţine media 5, pe semestrul al doilea, care ar trebui să-i cântărească întreaga activitate, poate lua nota trei pe toată linia, mulţumită calculului recomandat de minister, el va fi totuş promovat■ Sistemul este deosebit de primejdios şi de dăunător învăţământului, încât ne place să credem că la anul viitor, odată cu normalizarea cursurilor, se va reveni la o notare normală şi mai ales la proba peremptorie a examenelor de fine de an. AL. DIMITRIU - PAULEȘTI MARI INUNDAŢII PROVOCATE DE REVĂRSAREA FLUVIULUI MISSOURI New York, 30. (Rador). — Se anunţă din Saint Louis (Missouri) că apele fluviului Mississippi, ce au crescut din cauza ploilor din ultimele zile, s’au ridicat la cel mai înalt nivel din ultimii 103 ani în cursul zilei de Duminică. Ele au inundat mari părţi din statele Missouri, Illinois, Nebraska şi Iowa, silind sute de familii să-şi părăsească locuinţele şi provocând pagube ce se crede că depăşesc cifra de 100.000.000 dolari. Pagubele pricinuite numai în regiunea Saint Louis, unde 600—1000 persoane au rămas fără adăpost, se ridică la 10 000.000 dolari. Nivelul apelor fluviului s’a ridicat Duminică la 13 m. In cursul nopţii, el a continuat să se ridice. ★ New York, 30. (Rador). — peste 1.000 ha. cultivate au fost inundate Luni în urma ruperii primei linii de stăvilare, la Gránite City d In statul Illinois, construite pentru a se opri revărsarea fluviului Mississipi. Se speră că celelalte două rânduri de zăgazuri vor opri apele fluviului, care a înregistrat ca mai mare creștere din ultimii 103 ani. Intre timp, „bătălia stăvilarelor” continuă și mii de voluntari îngrămădesc sacii cu nisip în cartierele periferice din Saint Louis, de unde peste 1000 persoane au trebuit să părăsească locuinţele. încetarea activităţii organizate, UMILA New York, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite: Cu prilejul încetării activităţii pe care misiunile UNRRA au desfăşurat-o în Europa, d. Books directorul general al acestei organizaţii, a comunicat presei bilanţul ei de activitate, începând din 1943, când a fost înfiinţat. Subliniind că redresarea economică de după război n’a fost încă terminată şi că foametea n’a fost înlăturată, d. Books a spus că realizările reuşite de UNRRA nu trebue să fie subevaluate, deoarece ele constituie un exemplu fericit de muncă al unei organizaţii internaţionale în care sunt reprezentate 40 de ţări. D. Books a arătat că, la terminarea operaţiunilor, livrările făcute de UNRRA în 17 ţări însumează 25.000.000 tone de mărfuri, cu o valoare aproximativă de 3 miliarde dolari. Deşi cea mai mare parte din aceste livrări — a spus d. Books — constă în produse alimentare, s-au cheltuit 450.000.000 dolari pentru cumpărături de locomotive, generatori de curant, etc. Aproape 200.000.000 dolari au fost cheltuiţi pentru procurarea de utilaj agricol, seminţe şi îngrăşăminte. Subliniind că redresarea Europei nu a fost încă terminată, d. Books a declarat că în prezent este nevoie de mărirea efortului pentru păstrarea și lărgirea operei săvârșite de UNRRA. ITALIA CERE TUTELA ASUPRA FOSTELOR SALE COLONII Roma, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter" transmite: D. Alcide de Gasperi, primul ministru, a cerut să se acorde Italiei tutela asupra fostelor ei colonii — spre a li se asigura desvoltarea spre independenţă — intr’uninterview acordat corespondentului din capitala Italiei al lui,,Sunday Times". „Nu s-a ţinut seama de faptul că colaborarea italiană este utilă populaţiei indigene pentru progresul ei, social, economic şi politic", a declarat d. de Gasperi. „Numai încredinţarea către Italia a administraţiei tutelare poate asigura Libiei, Eritreii şi Somaliei o îndrumare experimentală si sigură în vederearealizării autoguvernării şi a independenţei. Italia este gata să întreprindă orice obligaţie necesară în domeniile strategiei şi al colaborării internaţionale”, primul ministru a arătat apoi că repatrierea a numeroşi colonişti italieni din „nouile lor căminuri’ a agravat problema şomajului , în Italia şi a sărăcit populaţia indigenă care obţinea de lucru prin activitatea economică italiană. „In consecinţă, este necesar pentru Italia şi pentru populaţia autochtonă ca emigrarea italiană să se facă către fostele ei colonii", a încheiat d. de Gasperi. Pensiile au plătite de cea centrală a asigurărilor sociale au fost mărite de zece ori Primim următorul comunicat: Ministerul muncii, asistenţei şi asigurărilor sociale, fiind sesizat fie prin ziare, fie prin memoriile pensionarilor Casei centrale a asigurărilor sociala, sau prin asociaţiunile lor profesionale, că penale ce primesc sunt insuficiente sau nu le-au primit la timp, aduce la cunoştinţă, pe această cale, că ministerul muncii asistenţei şi asigurărilor sociale a întocmit din timp un proect de lege prin care pensitte, de bază, de toate categoriile, ce s’au plătit până la 31 Martie 1947, se măresc de (zece) ori, începând dela 1 Aprilie 1947. Consiliul de administraţie al CaSii centrale, ţinând seamă de starea precară a pensionarilor a dispus în şedinţa dela 23 Martie a. c, ca plata pensiilor astfel majorate, să se facă sub formă de avans până la data cândproectul va deveni lege, iar d. ministru Rădăceanu a ratificat această hotărîre şi a dispus plata imediat. Plăţile pensiilor mărite şi a diferenţei de la 1 Aprilie 1947, sunt în curs de efectuare şi probabil ca la ora actuală au fost plătite majorității pensionarilor. Greva funcţionarilor de bancă din Paris continuă Paris,, 30 (Rador). — Comitetul naţional de grevă al funcţionarilor de bancă a hotărât să menţină ordinul de grevă. Hotărârea a fost luată aproape cu unanimitatea voturilor membrilor comitetului, de Luni dimineaţă la care au participat 10.000 salariați. ( APLICAREA NOULUI PLAN ECONOMIC Astăzi încep operaţiile pentru punerea în aplicare a noului plan economic, în prima lui fază. Preocuparea de căpetenie a ministerului industriei şi comerţului, care a coordonat lucrările şi conduce aducerea la îndeplinire a tuturor prevederilor înscrise în plan, gravitează în jurul finanţelor publice. Astăzi intră în vigoare primul buget trimestrial, operaţiile de comprimare fiind terminate. Nu s-au făcut economii numai la capitolul personal, ci toate angajările bugetare au suferit serioase revizuiri. In strânsă legătură cu aplicarea primului buget trimestrial stă finanţarea producţiei în toate domeniile, sub un control foarte sever, iar o deosebită atenţiune s’a acordat în plan, industriei p®trolifere, carbonifere şi siderurgice. Fazele succesive ale desvoltării planului va fi unmărtite cu cea mai mare atenţiune, iar acolo unde se vor observa defecţiuni în aplicare, intervenţia va sosi imediat. Desfăşurarea acţiunii, se sprijină, în mare măsură, pe oficiile industriale, care sunt în curs de constituire, şi dintre care cele mai importante vor avea fiinţă legală chiar până la sfârşitul acestei săptămâni. Pentru asigurarea unei producţii minimale, comisiuni speciale au întocmit programe de distribuţie pentru materiile prime, provenite din importuri sau din ţară. Orice distribuire se face după criterii strict obiective, luându-se în consideraţie în primul rând capacitatea de producţie a fiecărei industrii, şi rolul pe care îl are în economia generală. CUM NE PUTEM FERI DE FEBRA TIFOIDĂ Sfaturile ministerului sănătăţii Ministerul sănătăţii având în vedere că pericolul febrei tifoide în Capitală şi în general în toate oraşele în care alimentarea cu apă se taice cu apa de suprafeţe, Dunăre sau alte râuri, este maii grav decât în anii anteriori, ţine să atragă atenţia populaţiei asupra acestei teribile boli şi să o sfătuiască în mod insistent ca să aplice cu toată seriozitatea şi din timp următoarele măsuri : Să nu se bea, sub nici un motiv apă decât după ce ea a fost fiartă în clocote, apoi vânturată şi răcită, apoi se va păstra acoperită. Ministerul insistă asupra acestei măsuri, deşi s-au făcut progrese în repararea conductelor şi mărirea debitelor de apă, repararea filtrelor şi cloronarea apei; în anumite împrejurări şi mai ales din cauza întreruperii, apa constitue un pericol virtual de contaminare. Să se vaccineze fiecare persoană contra febrei tifoide. Vaccinările se fac prin injecţii cu vaccin T. A. B. vaccinarea pe gură, care este o metodă cu totul nesigură, se va face în mod excepţional, numai la sfatul medicului şi numai pentru persoanele pentru care vaccinarea prin injecţii este contraindicată. Vaccinările au pot face la dispensarele ministerului sănătăţii, ale asigurărilor soule, în, întreprinderi, prin medicii acelor întreprinderi şi chiar prin medicul familiei. Pentru vaccinare, care este metoda cea mai sigură de a ne pune la adăpost de înbolnăvire, vaccinul se pune la dispoziţie în mod gratuit de către ministerul sănătăţii sau pentru asiguraţi de către ministerul asigurărilor sociale. Alimentele să fie păstrate acoperite, la adăpost de praf şi de muşte şi, pe cât, posibil trecute, înainte de a fi consumata, prin foc. Gunoaiele să fie păstrate în lăzi acoperite şi — dacă se poate ! — să fie tratate cu soluţii de Ga-mexan sau D. D. T. întrucât aceste substanţe distrug muştele. Gunoaiele care pot fi arse să fie incinerate. Să nu se mănânce nimic până ce în prealabil mâinile nu vor fi spălate cu apă şi săpun. In general febra tifoidă este boala mâinilor murdare. Orice caz de boală, chiar numai bănuită, să fie adusă imediat la cunoştinţa medicului de circumscripţie. NOU TERMEN PENTRU PUTĂ RESTANŢELOR FISCALE Ministerul finanţelor a hotărât să acorde un ultim termen până la 5 Iulie inclusiv, în cuprinsul căreia se mai pot plăti restanţele fiscale decurgând din debitele sau contravenţii încheiate până la 1 Aprilie a. c. Comitetul neutrei al sindicatului magistraţilor a cerut ridicarea inamovibilităţii magistraturii Primim următorul comunicat : Comitetul central al Sindicatului magistraţilor din întreaga ţară, întrunit în ziua de 28 iunie 1947 la Bucureşti, a hotărît, cu unanimitate de voturi, să se facă toate demersurile necesare pentru ridicarea inamovibilităţii magistraţilor, în vedere de a se asigura ţării magistratura de care ea are nevoe. Am doi prieten^ Adică i-am avut, fiindcă azi nu-i mai «in. Unu« proprietar şi celălalt chiriaş. Un aceiaş curte. In, aceiaş casă. Unul la parter, altul la etaj. Şi trăiau aceşti doi amici în cele mai perfecte relaţiuiii de bună vecinătate. Şi — lucru şi mai de mirare — soţiile lor se înţelegeau de minune. Eu fiind acela care înlesnisem să devină proprietar şi chiriaş, eram tare mândru de ispravă şi nu pierdeam nici un prilej ca să-i vizitez şi să le aduc cuvenitele complimente. Dar toate au merg bine până într’o zi. Fiindcă se vede treaba că, în poziţia „proprietar — chiriaş" nu există nici o excepţie. Aşa că amicii mei s’au luat la ceartă într’o bună zi. Cine? o fi început cearta, nu ştiu, dar bănuiesc că, măcar ca autor moral, trebuie să fi intervenit vreuna din soţiile lor. Cert a fost însă faptul că bucurându-mă de dintâia mea calitate de prieten, fără nici o deslegare, am încercat să mediez conflictul, mai als că după declanşarea lui, fiecare m’a căutat,, în parte, aducându-mi argumentele de care dispunea. Şi — lucru şi mai ciudat — fiecare avea dreptate în felul lui. Cum n’am avut nici o soluţia ca Solomon biblicul, am căutat să fac apel la bunul lor simţ. Zadarnic însă. In fond, chestiunea se reducea la un simplu fapt banal. Chiriaşul având câteva găini cu care venise şi pentru adăpostirea cărora proprietarul dăduse un referat favorabil şi voind probabil săşi mărească „ferma” şi-a adus şi un cocoş, care a devenit un veritabil măr al discordiei. Amicul proprietar l-a invitat pe amicul chiriaş să-l sacrifice, dar acesta a refuzat net. Şi de aici duşmănie, nu glumă, cu reclamaţii pe la poliţie, cu acatiste pe la biserici. — Nu mai pot, dom’le! ‘Nu mai pot! mi-a mărturisit amicul proprietar. De când mi-a adus pintenatul in cinte, nu mai dorm. Mă obsedează teribil şi, de la miezul nopţii, eu nu fac altceva decât îl aştept să cânte. Şi cântă blestematul cu o regularitate de ceasornic: la miezul nopţii, pe la ceasuri două din noapte Şi in zorii zilei, am devenit un somnambul. Toată noaptea mă plimb prin cameră. Nevasta mi-a și descântat. Zadarnic ! Se putea să zici că n’avea dreptate ? ! — E nebun, dom’le! E nebun ! mi-a spus amicul chiriaș. Adică ce dacă-i curtea lui? N’am voie să țiu un cocoș? Și-l vezi ce frumos e! De rasă!m’a costat o groază de bani, îi zicem Nicolae, mănâncă din mâna. E ca şi un copil! Inteligent, dom’le! Ce rău îi face? Cântă? II şi? Parcă eu mu-l aud cântând ca şi el ? Şi aşa — zi dezi — am ascultat şi pe unul şi altul, am dat ■ sfaturi, m’am milogit, am cerut sfaturi şi dela alţii în acelaş caz, am întrebuinţat şi alte trucuri, dar n’am reuşit să aplanez conflictul. Devernise pentru mine o problemă de conştiinţă. Atunci am luat o hotărâre eroică : am început să ţip la ei. Şi le-am zis de toate, cum mi-a venit la gură. Şi unul şi altul m’au ascultat fără să protesteze şi-au plecat. Nu ştiam dacă strădania mea avusese sau nu efectul dorit de mine. Peste câteva zile am aflat dela alţii că avusese loc o petrecere, în lege în curtea unde cocoşul adusese strechea,petrecere cu lăutari. Asta fireşte că m’a bucurat, fiindcă era un succes personal. într’o zi însă am avut prilejul să constat „de visu” că cei doi amici încheiase pace. Şi-o sărbătoreau, probabil în continuare, la o bodegă cu şpriţuri ca’n vremurile bune., Entusiiasmat,m’am repezit la masa lor, dar amicii mei ,m’au privit de sus, s’au încruntat, s’au ridicat şi-au cerut plata. Cred că nu mai e nevoie să explic nimic. Atâta doar că pentru a se putea împăca, cei doi amici au sacrificat cocoşul. El fusese obiectul principal al petrecerii din curte. Morala ? Da. Ar fi una. Să nu încercaţi vreodată să salvaţi cocoşii în litigiu, fiindcă vă pierdeţi prietenii!... d. c. baL CARNETUL NOSTRU COCOȘUL IN LITIGIU Nr. 1£ Miercuri 1 Iulie 1941 14 PAGINI APARE SUB CONDUCE- REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE LĂCAŞURI DE R14 ŞI RECULEGERE Mănăstirea Furna POZIŢIA SOVIETICĂ IA CONFERINŢA DE PARIS Cum înţelege U. R. S. S. aplicarea planului Marshall Paris, 36 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei TASS transmite: Ziarele pariziene „Aube" şi „Monde” în numerele lor apărute în ziua de 28 iunie, expun în mod detailat poziţia guvernului francez faţă de conferinţa celor trei miniştri de la Paris. Se ştie deasemenea că în ceasul de faţă, punctul de vedere al guvernului britanic, coincide, în linii mari cu punctul de vedere al guvernului francez. Ni s’a dat deasemenea posibilitatea de a expune punctul de vedere al guvernului britanic în ceea ce priveşte această conferinţă. Iată în ce consistă poziţia sovietică: Se ştie că conferinţa de la Paris a fost convocată şi prilejuită în urma discursului pronunţat de către secretarul Departamentului de Stat al U.S.A., in ziua de 5 iunie, la Universitatea Harvard. In acest discurs d. Marshall a anunţat concepţiile sale cu privire la situaţia economică din ţările europene, — situaţie care s’a creiat după terminarea celui de al doilea război mondial. D. Marshall a remarcat deasemenea gravele consecinţe ale războiului care a provocat enorme pierderi omeneşti, distrugeri de oraşe, uzine mine şi drumuri de fier, precum şi dificultăţile ivite după război în economia ţărilor europene. D-sa a relevat de asemenea că în momentul de faţă, nu se mai pot produce cantităţi suficiente de mărfuri, că lipsesc materiile prime alimentare şi combustibile, că utilajul industrial a fost extrem de uzat mai ales în decursul anilor de război. Indicând că nevoile anumitor ţări europene în ceea ce priveşte rezervele alimen tare sau alte articole necesare, furnizate în deosebi de America, depăşesc cu mult capacitatea actuală de plată a acestor ţări, d. Marshall a declarat că „Statele Unite ale Americei trebue să facă tot ceea ce ,le stă în putinţă pentru a contribui la restabilirea condiţiilor economice normale în lume”. POSIBILITĂŢILE DE ASISTENŢA ECONOMICA ACORDATE ŢARILOR EUROPENE DE CĂTRE AMERICA Trecând la posibilităţile de asistenţă economică acordată de către America ţărilor europene, d. Marshall a arătat că ţările Europei ar trebui ele insele să stabilească propriile lor nevoi şi să ajungă la o înţelegere între ele, dând dovadă de iniţiativă în acest domeniu. D-sa a declarat în acelaşi timp că „rolul Statelor Unite trebue să consiste în acordarea de asistenţă amicală în elaborarea unui program european şi în sprijinirea ulterioară a acestui program în aşa fel încât să fie oportun pentru noi”. Evident e bine ca ridicarea şi desvoltarea ulterioară a economiei naţionale în ţările europene ar putea să fie facilitate, dacă asistenţa economică de care au nevoie aceste ţări ar fi acordată de către Statele Unite ale Americii, ale căror posibilităţi de producţie, departe de a se fi redus în decursul războiului, din contră au crescut tot mai mult. Pe de altă parte, se ştie că Statele Unite, la rândul lor, sunt interesate în acţiunea de a utiliza puterea lor de credit pentru a mări debuşeurile lor exterioare mai ales avându-se in vedere criza care se apropie. Când după discursul rostit de d. Marshall, guvernele britanic şi francez au propus" să se convoace conferinţa celor trei miniştri, guvernul sovietic s'a arătat favorabil faţă de această propunere, cu toate că principiile de economie naţională socialistă planificată a U. R. S. S. exclud posibilitatea oricăror feluri de crize şi frământări economice de care era vorba în discursul sus menţionat al ministrului american. Bineînţeles actuala conferinţă nu se va atinge scopul decât dacă îşi va determina în mod exact sarcinile sale şi metodele sale de lucru. Un plan bine determinat de lucru, elaborat de guvernul francez la care s-a alăturat şi guvernul britanic, a fost prezentat acestei conferinţe. , APREHENSIUNILE DELEGAŢIEI SOVIETICE FAŢA DE PLANUL MARSHALL I Delegaţia sovietică şi-a exprimat terioase aprehensiuni cu privire la acest plan. Astabilit nevoile economice ale ţărilor europene pentru asistenţa americană sub formă de credite şi acordarea de mărfuri în urma cererilor făcute de ţările înseşi, este un lucru. Aceasta este acceptabil şi poate fi util ţărilor europene. Dar este cu totul altceva dacă conferinţa îşi ia însărcinarea de a elabora un program economic general pentru ţările europene, după cum propune proectul guvernului francez şi care nu va stabili decât în mod paralel nevoile lor care necesită ajutorul economic american. Dacă conferinţa comite greşala de a se angaja pe această cale, ea se va îndepărta mult de sarcinile ce-i incumbă şi nu va da bune rezultate. Se afirmă aici că Franţa posedă propriul său plan economic şi că guvernul francez speră că executarea acestui plan să dea bune rezultate. Marea Britanie are de asemenea programul său economic. Este un fapt bine cunoscut că în URSS planul socialist de stat constituie baza ridicării şi desvoltării economiei naţionale. Poporul sovietic a executat deja mai mult de un plan cincinal. Poponul sovietic realizează cu succes în momentul de faţă, planul cincinal stalinist post-belic. Aceasta garantează avântul constant spre traiul mai bun material şi cultural al poporului sovietic. Se ştie deasemenea că redresarea economiei naţionale, pe baza unor planuri bienale şi trienale, se urmăreşte deasemenea în anumite ţări europene. Până în prezent, se consideră ca bine stabilit faptul că fiecare nopornie se pune actullei conferinţe este de a determina nevoile ţărilor europene în materie de ajutor economic din partea Statelor Unite după ce va fi primit punctele de vedere respective ale acestor ţări şi le va fi supus unui examen în comun. In acelaş timp trebue ca sarcina acestei conferinţe să consiste în stabilirea unei cooperări între ţările europene, în stabilirea punctelor de vedere ale acestor ţări înmaterie de asistenţă economică americană de care au nevoie, în determinarea posibilităţilor de a se acorda ajutorul economic din partea Statelor Unite precum şi în chestiunea ajutorului pe care ţările europene trebue să-l primească din partea Statlor Unite. Aceasta constituie o sarcină destul de dificilă care va cere multe eforturi. Dar dacă conferinţa va realiza până la capăt şi în mod fericit această sarcină, se va face să decidă el însuşi care este cel mai bun mijloc de a asigura retresarea şi avântul propriei sale economii naţionale. Nici un guven european n’are intenţia de a se amesteca în „planul Monnet” pentru Franţa şi să zică daca e bun sau dacă e rău. Aceasta e treaba poporului francez. Cât despre rolul actualei conferinţe, aceasta se raportă la Marea Britanie ca şi la Uniunea Sovietică, la Polonia ca şi la Cehoslovacia, ca şi la oricare altă ţară europeană. Astfel înţelege chestiunea URSS can't în re- ' petate rânduri a ripostat dervis./afâ'“’” de încercările ingerinţelor exterioare în chestiunile interne sovietice. Se1 credea ca un lucru evident faptul că chestiunile economice intine sunt opera suverană a popoarelor înseşi ale ţărilor respective şi că alte ţări nu trebue să se amestece din aceste chestiuni interne. Desvoltarea normală a relaţiilor dintre ţări nu este posibilă decât pe această bază. încercările inge- rinţelor din afară în viaţa econo-mică a diferitelor ţări n’au dat şi nu pot să dea bune rezultate. Dacă e aşa, încercarea de a obliga conferinţa să se ocupe de elaborarea unui program economia general pentru ţările europene, — cea ce va duce în mod nîndoios la ingerinţa anumitor state în ches- tiunile interne ale altor state.—nu ’ poate fi recunoscută ca bază de cooperare a ţărilor europene. In a- I ceasta constă în momentul de faţă aspiraţiile anumitor puteri cari se vor izbi de insucces şi nu vor pu- tea decât să diminueze prestigiul lor internaţional, un pasimportant in desvoltarea I cooperării dintre ţările europene şi, în acelaş timp, în cooperarea ţări- j I lor Europei cu Statele Unite ale , Americei. Care sunt ţările europene care trebue să coopereze la această operă ? In acastă privinţă deaseme- I nea nu s’a ajuns la înţelegere în I poziţia diverselor ţări, căci ar fi I eronat de a nu se ţine seamă de diferenţa care trebue să se facă pentru aliaţi, în comparaţie cu fostele ţări inamice sau neutre. Guvernul sovietic consideră că stabilirea nevoilor (simpla apre-ciere) ale ţărilor europene în ma- terie de asistenţă conomică ameri- , cană nu poate să fie o chestiune de care să se ocupe numai cele trei ţări participante la prezenta conferinţă. Şi alte ţări europei»« deasemenea trebue să fie invitate la elaborarea chestiunilor respectitive. Sarcina ce se pune actualei conferinţe Nevoile ţărilor europene In acelaş timp, trebue, în primul rând să se ia în considerare nevoile ţărilor europene care au îndurat subjugarea germană şi care au contribuit la acţiunea comună a aliaţilor pentru triumful asupra inamicului. Aceste ţări, negreşit, trebue să fie invitate în primul rând, pentru a participa la, colaborarea economică proectată actualmente în Europa. Va trebui să se facă dovada de maximum de atenţiune faţă de nevoile lor, atunci când se va examina chestiunea acordării asistenţei economice americane. Cât despre fostele ţări inamice, e necesar a le invita pentru diferite consultări. Problema Germaniei se găseşte într’o situaţie specială. Se ştie că ţările an* n’au ajuns încă la o înţelegere in ceea ce priveşte anumite chstiuni tot atât de esenţiale, cum ar fi alcătuirea unui guvern german central, chestiunea realizării plăţii reparaţiilor de către Germania, nivelul producţiei industrial germane, etc. Aceste chestiuni sunt încă în studiu făcând obiectul activităţii consiliului miniştrilor afacerilor străine, din care fac parte nu numai cele trei ţări reprezentate în momentul de faţă la actuala conferinţă, dar şi Statele Unite ale Americei. Iată pentru ce chestiunea Germaniei nu’ trebue să fie examinată de către această conferinţă, ci de către consiliul miniştrilor afacerilor străine.. In ceea ce priveşte metodele de examinare a tuturor problemelor ce se ridică în această conferinţă, delegaţia sovietică recunoaşte că e necesar să se alcătuiască comitete respective compuse din reprezentanţii celor trei ţări şi de a se fnvita în aceste comitete şi repre- zentanţii altor state europene şi, în primul rând, al ţărilor aliate sus menţionate. Este deasemenea necesar de a se examina chestiunea ra- porturilor ce trebuesc a fi stabilitei cu comisia economică europeană. 1 VIOLENTE INCIDENTE LA VENEŢIA Londra, 30. (Rador). — Postul de radio Roma anunţă că trei ofiţeri de poliţie, 30 poliţişti şi 6 carabinieri au fost răniţi în cursul unor incidente întâmplate Duminică la Veneţia, unde d Alcide de Gasperi, preşedintele consiliului de miniştri al Italiei a ţinut o cuvântare în faţa organizaţii tineretului local al partidului democrat creştin. „ Manifestaţiile împotriva d-luide Gasperi, preşedintele acestui partid, şi împotriva partidului prezidat de el au început devreme în cursul dimineţii. Poliţia a eliberat o parte din Piaţa Sft. Mareu mai înainte »» d. de Gasperi să-şi ţină cuvântarea şi acest lucru » determina» mulţimea să facă o manifestaţie ostilă. Poliţiştii au putut controla, s£ituaţia şi d. de Gasperi a avute astfel posibilitatea de a rosti o «culită cuvântare, după care s-a înapoiat la Roma cu avionul. .