Universul - Capitala, iulie 1947 (Anul 64, nr. 146-171)
1947-07-02 / nr. 146
DE UNIVERSUM. POLITICE RALEA IN TARA? itice in perspectivă epu. Proonospelaleimic, Set cui iepe care va vedea ki z*lei ma* curând este şi pentru judecarea criminator de războiu, din iniţiativă parlamentară şi pentru care s’a admis urgenţa. Proectul pentru scutirea impozitelor ţărăneşti sau acela al ajutorărei sinistraţiilor vor fi de asemenea discutate de reprezentanţii naţiunii. In afara acestor legi mai fisurează şi altele cari vor impune ca sesiunea parlamentară să fie prelungită până la sfârcul lunii iulie. Situaţia grupării liberale din guvern a intrat din nou in discuţia generală. D. Gh. Tătărescu a avut Sâmbătă la amiază o consfătuire cu d-nii Gh. Vântu, Al. Alexandrini, prof. I. Nistor şi petre Bejen. S-au examinat chestiuni politico-economice la ordinea zilei. Apoi vicepreşedintele Consiliului a plecat la Poiana. Se crede că se va înapoia Marţi spre a participa la consiliul politic al jocului partidelor democrate, care probabil va discuta din nou situaţia partidului liberal în lumina cunoscută a atitudinei d-lui Tătărescu. ★ Joi dimineaţa se va întruni delegaţia permanentă a portalului naţional-ţărănesc. Vor participa d-nii Iuliu Maniut şi Ion Mihalache. Cu acest prilej se vor face noui cooptări în delegaţia permanentă a partidului. ★ In urma aranjamentelor efectuate recent de către delegaţia noastră ministerială la Moscova, vom primi în cursul acestei săptămâni 2500 vagoane cereale din Uniunea Sovietelor. Această cantitate este prima tranşă din totalul de 6000 vagoane de grâu şi 2000 vagoane de orz, cantitate care va fi suficientă petru acoperirea necesităţilor până la noua recoltă. * După cum am anunţat l. Mihail Ralea, ambasadorul nostru la Washington, soseşte Miercuri in Bucureşti. In unele cercuri politice ,prezenţa ambasadorului nostru ar fi in legătură cu o eventuală remaniere a guvernului, determinată de clarificările ce vor avea loc in grupa Tătărăsciană. mined. Noua organizare a Municipiului Bucureşti Sectoarele au fost desfiinţate. Înfiinţarea a trei directi generale Printr’o decizie primarială, apărută in Monitorul Comunal nr. 26, a fost aprobat regulamentul pentru organizarea serviciilor primăriei municipiului Bucureşti. Prin noul regulament, serviciile sunt grupate în trei direcţiuni generale: dir. g-rală a administraţiei; dir. g-rală economico-financiară; dir. generală tehnică. Osebit de aceste direcţiuni generale, vor funcţiona, depinzând direct de secretarul general, oficiul de studii şi planificare, care va îngriji de întocmirea studiilor asupra acţiunii ad-tive, de funcţionarea şcolilor profesionale şi executarea lucrărilor relative la planificarea întregei activităţi a muncipiului şi care va fi condus de un director (referent şef) şi Contenciosul, care va fi încadrat cu 30 de avocaţi. Cele patru oficii de stare civilă sunt centralizate în unul singur, pendinte de direcţia generală a administraţiei. Pe lângă cabinetul primarului general va funcţiona un oficiu de presă, şi propagandă, condus de un redactor şef şi încadrat cu personal de specialitate: redactori, reporteri fotografi, laboranţi, etc. Pe lângă Oficiul de presă va funcţiona o arhivă fotografică, care va cuprinde fotografii din primele începuturi ad-tive ale Bucureştilor şi până în zilele noastre. Noul regulament a intrat în vigoare pe ziua de 26 iunie a. c. data publicării în Monitorul Comunal, orice alte dispozițiuni relative la organizarea serviciilor Primăriei Municipiului București fiind abrogate. --------p+o--------* Un protest al Sindicatului Ziariştilor profesionişti din Bucureşti In urma unor măsuri luait© de guvernul grec, au fost arestaţi aproape d6 ziarişti şi suprimate câteva gazete. In cadrul symposionului ţinut Duminică dimineaţa la „Corso”, d. George Macovescu, vicepreşedintele Sindicatului ziariştilor, a citit, în aplauzele sălii, următoarea telegramă : „Domnului preşedinte al consiliului de miniştri, Atena. — Sindicatul ziariştilor profesionişti din Bucureşti, luând cunoştină de arestarea a 45 ziarişti democraţi şi de suspendarea a 12 ziare democrate din Grecia, protestează impotriva împotriva acestei abuzive şi nedemocratice măsuri, cari contravine hotărârillor congresului «alternaţional al ziariştilor, ţinut recent la Praga, şi cere eliberarea celor arestaţi, ridicarea suspendării ziarelor şi reintroducerea Uber Ităţilor cetăţeneşti. Preşedinte, Ion Pas. CURIER JUDICIAR ( If.HI'.'Ii'mf "Iim |^?»TmafTTirTr'‘--ri ,-||iiim I II - lActivitatea tribunalului in vacanţa judiciară * voire v»N_»v-ta JllUtpc Vacanţa judiciară cari ţine două luni, până la 15 Sepembrie. In decursul acestei vacanţe activitatea instanţelor este diminuată în raport cu cea normală însă este totuşi destul de însemnată, datfiindcă există categorii destul de numeroase de procese declarate urgente prin diverse legi şi cari procese" trebue să fie judeate chiar şi în epoca vacanţei. In consecinţă, potrivit legii de organizare a magistraturii, s’a procedat la determinarea membrilor tribunalului Ilfov cari vor funcţiona în timpul vacanţei judecătoreşti, la cele l6 secţii ale acestei instanţe şi anume: TITULARI Seria I-a dela 15 Iulie la 4 August. — Preşedinţi d-nii: Constantin Râmniceanu, Titus Bragadireanu, Theodor Mircea. Judecători d-nii: Nicolae Moldor, Aurel Fărcuțiu, Dimitrie Nistreanu, Mircea Cristide, Nicolae Consantinescu, Dimitrie Dardală, Nicolae Ghițescu, Ioan Popa, Ilarion Manaim, Camille Gall, Ioan Păunescu,Gheorghe Ionescu, Dumitru Gheorghiu, Mihail Pârvulescu, Gheorghe Mănciuţescu, Constantin Pastia, Dobre Vasilescu, Constantin Averescu, Mircea Balasiu, Mircea Rebreanu, Rally Demonstene. Seria II-a de la 5 August la 25 August. — Preşedinţi d-nii: Petre Ştefănescu, Ioan Dorobanţu, Constantin Petrescu. Judecători d-nii: T. Nicoresteanu, D. Nimereanu, George Niculescu, Silvia Plăeşu, Gh. Petrescu, Stefan Costescu, Aurel Brosteanu,loan Popescu, Pompiliu Cerica, loan Papadopol, Barbu Paraianu, IjPponpiliu Stanescu, Ilie Andreiescu, Nicolae Mironescu, Barbu Ietamu, Grigore Iorgulescu, Scar- Şerbănescu, Mihail Stănulescu, D. Protopopescu, Leonte Buznea, loan Bogdan. Seria IlI-a dela 15 August la 15 Septembrie. — Preşedinţi d.nii:Ovid Stănciulescu, Gh. Aslan, IoanPora. Judecători d-nii: Nicolae Ghiţescu, Octav Paulian, C. Ionescu, Emil P. Idireu, Constantin Georofceanu, Lucian Selescu, Valentin Burnescu, Emil Condeescu, Nicolae Matei, Vintilă Bănescu, Dinu Demetrescu, Dem. Dumitrescu, Nicolae Potpescu-Zorica, Dimitrie Sichiriu, Vlad Gioroveanu, Radu Opran, Teodor Mandrea, Raoul Petrescu, Petre Galaction, Mihail Sachelarie, Gheorghe Botez. SUPLEANŢI Seria l-a dela 15 Iulie la 15 August. — D-nii: Faur Iliescu, Tudor Popescu, Octavian Căpăţână, Ecaterina Tereza Lipoveanu, Gh. Lupaşcu. Seria Il-a dela 15 August la 15 Septembrie. — D-nii: N. Popovici Lascăr, Valeriu Miăescu, Gh. Efotime, Laura Cornelia Grumăzescu şi Yolanda Stătescu. COMPLETELE DE JUDECATA ; • ALE CURŢII DE APEL A fost deasemenea organizată funcţionarea celor l6 secţiuni ale Curţii de Apel din Bucureşti pe timpul vacanţei, precum urmează: De la 1S Iulie «la 31 Iulie inclusiv Secţiile I-a—Vila. — Preşedinte: A Horia Bogdan. T'Consileri d-nii: Aurel Ionescu, •Eh.lomescu-Baldovin, loan Zamfiriescu, Gh. Chivulescu. — şedinţe: d. I. Simionescu-Anastasiu. Consilieri d-nii: loan Gavrilescu, I. R. Popescu, Gh. Păduraru, N. Căplescu, Rudolf Rosman, Al. Gh. Ionescu. Secţia X Muncă. — D-nii: Alex. J .Alexandrescu, Alex. Policrat, A. Antonescu. Rezerve. — D. Pandele Panteli. Amonfiscu. , Dela 1 August la 15 August. — La Secţiile l-a—VII-a. — Preşedinte: d. loan Costin. Consilieri d.nii: Const. Ganea, Mircea Pavelescu, Theodor Păncu- Iescu, A. Antoniu. La secţiile VIII-a—IX-a — Preşedinte: d. C. Dardan, Consilieri dnii: Vladimir Vicol* , Marcel Ereuterescu, Petre Popescu, * Samuel Hart, Mircea Tretinescu, Dimitrie Dăbuleanu. La secţia X-a Muncă. — Dnii: Ovidiu Creangă, Alex. Antonescu, Nicolae Nedelcu. De la 16 August la 31 August inclusiv La Secţiile I-a—VII-a. — Preşedinte: d. I. David. Consilieri d-nii: Anton Brăiloiu, Theodor Misihănescu, I. Macovei, C. Cnobloch. La Secţiile VllI-a—IX-a. — Preşedinte: d. Gh. Strat. Consilieri d-nii: Eduard Gusti, Nicolae Cara.Thase, petre Ionescu, Gh. Marcovici, Marcel Ghirgiu, fireşte Cernătescu. La Secţia X-a Muncă. — D-nii : Theodor Nicolau, N. Stoicescu, Ovidiu Creangă. Rezerve. — D. Dimitrie Alexiu. De la 1 Septembrie la 14 Septembrie inclusiv. La Secţiile I-a—VII-a. — Preşedinte: d. C. Ionescu. Consilieri d-nii: Mihail Ţincu, Mihail Pereiş, D. Aievra, Adrian Stoenescu. La Secţiile VII-a a IX-a. — Preşedinte: d. Ilie Stoenescu. Consilieri d-nii: V. Nimereanu, R. Manoliu, Petre Ionescu, I. Ienaru, M. Popovici, ştefan Popescu. La secţia X-a Muncă. — D-nii: Theodor Nicolau, Nicola© Stoicescu, Ovidiu Creangă. Rezerve. — D. C. Vulpescu. I ---------0+0------- Incinerarea lui Marin Duţu Eri, după amiază, s’a făcut la crematoriul „Cenuşa” incinerarea rămăşiţelor pământeşti ale regretatului Marin Duţu, fost şef de cabinet al d-lui ministru al facerilor interne. In numeroasa asistenţă, venită să ia parte la această tristă centremonie, notăm pe d-nii: Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne; Ion Burcă, subsecretar de Stat; A. Bunaciu şi George Silviu, secretari generali ai departamentului; Stelian Tănăsescu, director general al administraţiei; Mircea Brătucu, secretar general al Prefecturii poliţiei, delegaţii de funcţionari şi studenţi precum şi ziarişti. Au depus coroane de flori naturale: d. ministru Teohari Georg Ilescu, Sindicatul funcţionarilor , din ministerul afacerilor interne etc. II După Intonarea marşului funebru, a luat cuvântul d. E. Voi , Iculescu care a adus ultimul sa- j lut din partea Sindicatului func- tiojMfilor din M. A. I. i •* A TREI ŞEDINŢA A CONFERINŢEI DELA PARIS Expunerile d -lor Bevin, Ridault şi Molotov paris, 30 (Rador).— A treia şedinţă a conferinţei celor trei miniştri de externe s’a deschis la Paris Luni la orele 15. ★ Paris, 30. (Rador). — Şedinţa de Luni după amiază a conferinţei celor trei miniştri de externe a începiuit la ora 15 şi s’a terminat la ora 18,10. Viitoarea şedinţă va avea loc Marţi, la ora 16. ★ Paris, 30. (Rador). — Redactorul diplomatic al Agenţiei Reuter comunică: Din sursă demnă de încredere s’a aflat Luni seara că converti ediţiile tripartite cu privire la planul Marshall pentru Europă, arurma să iă sfârşit Miarţi. Simultan, purtătorul de cuvânt al delegaţiei britanice a anunţat că delegaţia a hotărât să nevină asupra hotărîrii de a se păstră secretul, dat fiind că, după părerea ei, acest secret nu a mai fost păstrat In mod efectiv. S’a aflat din sursă demnă de încredere că d. Bevin a schiţat Luni propunerile urîtnice pentru mecanismul ce ar urma să funcţioneze in cadrul planului Marshall. Din aceiaşi sursă demnă de încredere sa arată că d. Molotov a prezentat la rândul său propunerile ruseşti cari nu se deosebesc substanţial de punctul de vedere sovietic prezentat Sâmbătă şi Duminică. Se crede că cei trei miniştri de externe se vor întruni Marţi şi este posibil să asculte o nouă declaraţie din partea d-lui Molotov. Planul britanic schiţat Luni de d. Bevin prevede constituirea unui comitet executiv care să întocmească un plan de patru ani pentru refacerea Europei. Se prevede de asemenea creiarea unor comitete ad hoc pentru studierea problemelor cărbunelui, oţelului, alimentării şi transporturilor, comitete care să prezinte rapoartele până la 15 August. ________ Dela ministerul de externe francez s’a anunţat Luni seara că nu se vă ţine o conferinţă de’ presă cu ziariştii francezi cu privire la rezultatele şedinţei de azi a Marilor Trei. Nu s’a dat vreun motiv pentru hotărârea franceză de a nu se ţine o conferinţă de presă, cu toate că delegaţia brîtanlică plănueşte să ţipă o asemenea poroferinţă. In ban plenului britania, toate ţările din Europa cu excepţia Spaniei, ar urma să fie consultate, dar numărul membrilor comitetelor ar fi redus, — de pildă numărul membrilor comitetului executiv ar fi limitat la Franţa, Anglia, Uniunea Sovietică şi cel mult alte patru ţări cărbuni, care să dea posibilitate vieţii economice a Europei să se desfăşoară în timp ce producţia indigenă este sporită. Comitetul de direcţie va trebui să fie format din reprezentanţi ai Franţei, Angliei şi Uniunii Sovietice şi nu mai mult de patru alte ţări. El va trebui să fie în contact cu guvernele tuturor ţărilor Europene (cu excepţia Spaniei), cu Naţiunile Unite şi cu oricare altă organizaţie interguvernamentală proprie. Orice consultări cu privire la Germania vor trebui să fie făcute prin comandanţii supremi., Comitetul de direcţie, cum s’a sugerat de generalul Marshall, va căuta ajutorul amical al Statelor Unite în redactarea programului. Se vor creia deasemenea patru subcomitete care să raporteze comitetului de direcţie cu privire la alimente şi agricultură, cărbuni şi alţi carburanţi şi energie, fier şi oţel, transporturi. Subcomitetele vor fi formate dintr-un număr redus de membri din ţările interesate cel mai deaproape în fiecare caz. Chestiunile de contabilizare a plăţilor şi de materii prime vor fi tratate chiar de comitetul de direcţie. Comitetul de direcţie şi subcomitetele vor începe lucrul imediat, terminăndu-l până la 15 August. Raportul comitetului de direcţie când va fi adoptat de ţările Europei în cauză, va forma programul propus de generalul Marshall şi va fi apoi comunicat guvernului Statelor Unite. Programul d-lui Bevin a fost transmis Luni dimineaţa d-lor Bidault şi Molotov pentru studiere. Anterior, în cuvântarea ta, I. Bevin a spus: „Cred că a sosit timpul să ne hotărâm dacă sau nu şi în ce formă vom institui organizaţia care să întocmească programul comun european, aşa cum a fost sugerat de d. Marshall". El a adăugat: „Spre a stabili necesităţile noastre şi, mai mult, spre a le justifica odată cu programul nostru pentru sporirea producţiei, în ce măsură ţările europene pot realiza acest program din propriile lor resurse prin cooperare voluntară şi in ce măsură aceste resurse trebui să fie completate prin ajutorul Statelor Unite spre a se obţine ceea ce urmează să vie din afara Europei. Sunt cât se poate de sigur că nu este posibilitatea ca Statele Unite să dea sprijinul necesar vreunui program decât dacă, în construcţia lui, este vădit că în cele din urmă el va produce o Europă solvabilă şi prosperă”. Declaraţiile d-lui Bevin Boris, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei REUTER comunică: D. Ernest Bevin, ministrul de externe, a declarat în şedinţa de Luni după amiază a conferinţei tripartite pentru planul Marshall că proectul Marshall nu încalecă în nici un fel suveranitatea vreunei naţiuni şi nici nu dă deoparte vreunul din planurile economice naţionale. „Nici unul din aceste planuri nu poate fi realizat atât de efica. Ce şi atât de rapid vom cere situaţia decât dacă primim ajutor din partea Statelor Unite în îndeplinirea acestora", a adăugat d. Bevin. „Scopul nostru este să aducem la un loc aceste programe materiale, astfel încât nevoile lor să poată fi văzute în ansamblu. Aceasta ne va arăta cum ţările Europei pot să se ajute cel mai bine intre ele şi una pe alta şi ce ajutor suplimentar este necesar din partea Statelor Unite pentru ca programul în întregime şi fiecare program naţional, separat, să poată fi înfăptuite eficace şi rapid". D. Bevin a continuat: „Delegaţia sovietică a sugerat o tratare diferită. Ea doreşte să se ocupe numai de necesităţile ţărilor europene şi să nu se ocupe şi de partea, pe care ţările europene înseşi o pot aduce în promovarea refacerii europene. M-am gândit la aceste deosebiri între noi. Mi se pare cât se poate de clar că dacă tratăm această chestiune în modul sugerat de delegaţia sovietică, ajutorul ce este necesar pentru redresarea rapidă a Europei nu ne va veni din Statele Unite. Imaginaţia Europei a fost înflăcărată de propunerea d.lui Marshall. Avem o foarte mare răspundere pentru fiecare ţară din Europa. Nu există decât o singură cale, doar o singură cale, pentru a îndeplini această răspundere, adică, să întocmim felul de program pe care generalul Marshall l-a cerut atât de limpede. Acesta este miezul problemei”. „Am dorinţa cea mai serioasă ca să mergem împreună. Speranţa mea este că cele trei delegaţi vor fi în stare să ajungă la un acord să se stabilească instrumente ad-hoc pentru realizarea programului economic. Cu această speranţă prezint o serie de propuneri într-un document separat rugând pe colegii mei să-l examineze”. D. Bevin a prezentat apoi planul britanic pentru instrumentarea proectului Marshall. Planul este după cum urmează: Se va institui un comitet de direcţie pentru a redacta spre examinarea guvernelor Europei programul refacerii Europei în viitorii patru ani. Acest program va trebui să stabilească: a) In ce măsură va putea fi ea realizată prin sporirea producţiei însăşi a ţărilor europene şi prin schimbul produselor Intre ele; b) De ce ajutor extern au nevoe ţările europene. Acesta va lua forma de mărfuri-capital, care să permită sporirea producţiei şi deasemenea de bunuri esenţiale, ca alimente şi Expunerea d-luii Bidault D■ Georges Bidault, ministrul de externe francez, a declarat că propunerile britanice nu sunt substanţial deosebite de sgestiile franceze ce fuseseră schiţate de el anterior. El a atras atenţia asupra „elementelor bune” din planul Bevin inclusiv propunerea de a se încredinţa comitetului de direcţie redactarea acordului final. Planul Bevin, a spus el, este menit să atragă atenţia asupra anumitor principii de bază şi nu merge în amănunt. D. Bidault a declarat că Statele Unite în mod limpede se aşteaptă ca Europa să întocmească un plan şi a amintit acţiunea recentă a preşedintelui Truman de a institui trei comisii care să cerceteze in ce măsură este disponibil ajutorul nordamericanilor pentru Europa. Declaraţiile de Molotov până pentru a fi discutată de Marii Patru; 7. — Funcţiunile „comitetului de ajutorare” să fie: a) Să primească cereri din partea ţărilor europene cari doresc să obţină ajutor nordamerican; b) In baza cererilor primite să întocmească un program coordonat, ţinând seama in primul rând de ţările ce au suferit de pe urma agresiunii germane şi care au luat o parte activă la înfrângerea Ministrul de externă sovietic, fie aduse la fixarea necesităţilor, d. Molotov, a răspuns la propu- dar chestiunea germană să ră.. . . . . . J.1. __— ' 4»-.. - fi Ji„n_Ini» /lo nBriile d-lui Bevin printr’o rezoluţie, care cuprind« toate punctele şi sugestiile principale ce au fost date publicităţii de Agenţia oficială sovietică Tass. Principalele argumente ale d-lui Molotov au fost: , 1. — Redresarea Europei ar fi uşurată printr’un ajutor economic din Statele Unite, aşa cum a fost propus de d. Marshall. 2. — Nu este sarcina miniştrilor de externe să întreprindă un inventar cuprinzător al nevoilor economice ale tuturor ţărilor Europene, dat fiind că aceasta ar duce la impunerea voinţei marilor puteri asupra altor ţări şi ar face mai dificilă cooperanta intre ţările europene; 3. — Este util să se clarifice posibilităţile ajutorului nordamerican şi ale acceptării lui de către ţările Europei; 4. — In acest scop, un ,,comitet de ajutorare”, compus din Anglia, Franţa şi Uniunea Sovietică şi „anumite alte ţări europene, va trebui să fie constituit. 5. — Subcomitetele, lucrând sub „comitetul de ajutorare”, se vor ocupa de alimente, carburanţi şi echipament (membri ai subcomitetelor să fie pe lângă cele trei mari puteri, ţări special interesate în chestiunile tratate de fiecare din subcomitete, alesie dintre ţările ocupate de Germania şi dintre cele care au rezistat agresiunii germane); 6. — Ţările foste inamice şi c) Să examineze posibilităţile ajutorului economic nordamerican; d) Să determine relaţiile dintre comitetul de ajutorarea şi comisia economică pentru Europa. înainte de a-şi prezenta rezoluţia, d. Molotov a spus că este de acord cu d. Ridault că propunerile prezentate de d. Bevin, nu fac diecât să repete într’o altă formă Pe cele prezentate de delegatul francez, cu cari s’a declarat mai dinainte că nu este de acord. D.Molotov a spus că d. Bevin a lăsat să se înţeleagă că dacă propunerile sale pentru desvoltarea economiei Europei nu sunt acceptate, nu sunt şanse să se obţină ajutorul Statelor Unite. Ce ştie — a întrebat d. Molotov — delegaţia britanică despre intenţiile Statelor Unite şi cum poate ea să spună că nici un alt plan nu va obţine aprobarea nordamericanilor. CUTREMUR PUTERNIC IA SAINT LOUIS New York, 30. (Rador). — In cursul nopţii de Duminică spre Luni s’a, înregistrat la Saint Louis un puternic cutremur de pământ. Nu sunt victime. Pagubele nu sunt prea mari. Digul, care se construeşte pentru stăvilirea revărsării fluviului Mississipi, care ameninţă oraşul, şi la care lucrează mii de voluntari, nu a suferit de pe urma cutremurului. Bugetul R.S.F.S.R. pe 1947 Moscova, 30 (Rador). —Agenţia TASS transmite: Presa publică bugetul de stat al Federaţiei Rusiei pe anul 1947 adoptat de Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.-ului. Acest buget este o dovadă elocventă de succesul de după război al Uniunii Sovietice şi de soliditatea sistemului său financiar. Volumul global al bugetului la capitolul veniturilor se urcă la cifra de 47.137.710.000 ruble, iar la capita cheltueli 46.105.000.002 ruble. încetarea grevei minerilor din Franţa Lille, 30 (Rador). In conformitate cu ordinul dat de sindicatul lor, minerii din departamentele Nord și Pas de Calais au reluat lucrul Luni dimineața în Răspunsul d-lul Bevin D. Bevin a răspuns că Anglia nu ştie nimic despre intenţiile Statelor Unite decât ceea ce este cuprins în declaraţiile publicate, dar el a citat cuvântarea de la Harvard a d-lui Marshall pentru a-şi sprijini afirmaţia că Statele Unite vor stărui ca Europa să determine propria ei capacitate de a se ajuta. D. Molotov a condamnat planul britanic pe motivul că el va stânjeni desvoltarea economică firească de după război a anumitor ţări europene. El a spus că in aceste ţări, cooperarea economica, se desvoltă in mod satisfăcător. D. Bevin a respins acuzaţia d-lui Molotov spunând că planul britanic nu a cerut decât un act liber din partea ţărilor interesate, făcând declaraţii cu privire la orice contribuţie pe care ar putea-o aduce la redresarea Europei. Obiectivul este să se stabilească, prin acord, productivitatea totală a Europei şi cum este distribuită actualmente. Atât d. Ridault, cât şi d. Bevin au declarat că Elveţia a arătat că estegata să coopereze în cadrul planului Marshall şi să examineze posibilităţile de a pune la dispoziţie anumite resurse. D. Bevin a spus că Anglia este dispusă să examineze ce materii prime poate oferi in baza planului. El a tăgăduit deasemenea afirmaţia d-lui Molotov că planul britanic ar constitui un amestec în tratatele comerciale existente între ţările europene. Eirvu poate vedea că ceva din tratatele în vigoare ar împiedica schimbuliber al bunurilor în plus. D. Bevin a arătat că nici o singură tară din Europa nu poate exista economicește din propriile ei resurse. In once caz, Anglia nu poate. Dacă cooperarea ar fi imposibilă nimeni nu ar regreta mai mult acest lucru decât guvernul britanic, care ar trebui într’un asemenea caz să reexamineze situaţia. După ce d. Molotov, ca preşedinte al şedinţei de Luni, a Întrebat dacă cineva mai are de făcut propuneri şi, după ce d. Bidault şi-a exprimat părerea că nu s’a realizat vreun progres, s'a hotărit şedinţei, ce-a vigoare ' să aibă loc Marți, la ora 15. S’A DESCOPERIT UN COMPLOT IMPOTRIVA REPUBLICII FRANCEZE Guvernul urma să îi răsturnat prin forţă şi înlocuit printr’un regim provizoriu Paris, 30. (Rador). — Din Rennes se anunţă, sub toată rezerva, că la Lamballe, pe coasta die nord a Franţei, s’ar fi descoperit un complot împotriva regimului republican. REZULTATUL CERCETĂRILOR FĂCUTE DE SIGURANŢA GENERALA Rermes, 30. (Rador). — Corespondentul Agenţiei France Presse transmite : Rezultatul cercetărilor făcute actualmente de Siguranţa Generală, în special în vestul Franţei, poate fi caracterizat astfel: S’a constatat existenţa unui complot politic având ca obiect răsturnarea guvernului republican şî înlocuirea lui printr’o organizaţie cu tendinţă dictatorială. O mare discreţie este observată până acum asupra acestei afaceri ale cărei elemente nu sunt încă cunoscute şi dintre care unei« nici nu pot să fie deocamdată comunicate publicului. De aceea trebue să se facă cele mai exprese rezerve asupra valorii şi importanţei Informaţiilor dobândite. După informaţiile culese până acum de Siguranţa Naţională, activitatea conspiratorilor ar fost urmărită de mai multe luni, dar ancheta ar fi fost reluată recent cu ocazia percheziţiei făcută la 24 iunie la Lamballe, pe coasta de nord a Franţei, la proprietatea lui Vulpian. Acesta, care este în vârstă de 47 ani,, este director al publicaţiei săptămânale France Vivante şi al „Asociaţiei foştilor luptători”, s’ar afla în stare de arest. Intriadevăr, percheziţia ar fi dus la descoperirea unor documente cuprinzând planul unei rebeliuni împotriva autorităţilor constituţionale. Se crede a se şti că planul prevedea pentru iulie viitor o acţiune la Paris a mai multor membri împotriva Parisului și in. «necial a principalelor puncte Strategice ale sale, a centralelor telefonice și telegrafice, precum S* în contra închisoarei dela Fresnes, dj unde urma să fi« pofit' 'n ^'tertate toți deţinuţii Unităţi de .comando” urmau sa procedeze „ooviziile” revoltase, dintre care două ar fi fost probabil „mobilizate” la Rennies și Vannes. La acest uSpozitiv de atac s’ar fi găsit anexate alte documente cuprinzând o listă a membrilor guvernului ,ce urma să fie instalat la puteri sub titlul de „Directorat” și pavatele die legi şi regulamente care ar fi trebuit să fie promulgate imediat. Un fost ofiţer şi un fost colaborator intim de al mareşalului Petain, care ar fi actualmente în mâinile justiţiei, ar fi fost sufletul complotului în care ar fi de asiment implicate diferite personalităţi civile şi militare. ARESTAREA COMANDANTULUI JANDARMERIEI Paris, 30. (Hădor). 1— Generalul Guilledot, comandantul jandarmeriei din ministerul de război, a fost arestat. El este compromis în afacerea Vulpian, cunoscută sub denumirea de ,,complot contra Republicii**, * Paris, 30. (Rador). — Judecătorul de instrucţie Robert Levy a Pus sub inculpare pe generalul Gulledot şi pe contele Vulpian, învinuindu-i de complot împotriva siguranţei Interne a statului, înrolare de trupe înarmate şi constituirea de bande de răufăcători în vederea jafului. Amândoi au fost supuşi Interogatoriului de identitate şi apoi depuşi la închisoarea Santo, trividă în această organizaţie, au fost eliminaţi”. ★ Paris, 30. (Rador). — In legătură cu complotul „planului albastru” se dau Luni seara următoarele amănunte: In cursul zilei de Luni s-au făcut rază în Bretagne, în special la Rennes şi Vanne, unde urmau să fie recrutate principalele elemente ale forţelor rebele. Conjuraţia fusese pregătită până în cele mai mici amănunte, inclusiv lista membrilor „guvernului rebel”. O formaţie de „comando” urma să pornească atacul, iar principala armată rebelă urma să formată în divizii. Amănuntele au fost găsite in documemte confiscate la castelul ,de Bois”, la Lambale, unde locuia contele de Vulpian. Resente cercetări făcute in legătură cu activitatea unor foşti ofiţeri la slujba guvernului Retain ,acina poliţia la Lambale- Rebeliunea, care urmărea răsturnarea celei de-a patra republici, trebuia să înceapă prin atacarea central dor telegrafice fi telefonice din toată ţară. Forţete rebele trebuiau în acelaşi tinp să execute un fel de ,,marş asupra Romei”, cum îl făcuse Mussolini, să intre In capitala Franţei şi să pună stăpânire pe principalele clădiri oficiale. Doamna Maria Gwieral Alexe Anastasii, cu familia, mulţumeşte tuturor prietenilor şi cunoscuţilor cari, prin prezenţa lor şi în salie, au luat parte la durerea suferita prin pierderea scumpului lor GENERAL ALEXE ANASTASIU Nemângăiata mamă, Lucia Adam« cu întreaga familie », prietenii dragi, anunţă cu durere încetarea din viaţă, mult prea timpurie a iubitei lor VALERIA ADANIA decedată în ziua de 30 Iunie 1948, înmormântarea va avea loc la ziua de Marți 1 Iulie 1947, ora 10, la cimitirul spaniei Bellu. 19 DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE INTERNE Paris, 30. (Rador). — In cursul conferinţei de presă, pe care a ţinut-o Luni cu privire la complotul împotriva republice! denumit .„complotul planului albastru”, d. Depreux, ministrul de interne, a început prin a arăta că nu se poate spune totul cu privire la această afacere spre a nu se stânjeni instrucţia în curs, după care a făcut următoarea dare de seamă: „La sfârşitul anului 1946, ştiam că există un vnaquis ,.negru” compus din ..rezistenţi” de extrema dreaptă, petamnişti, monarhişti şi foşti colaboraţionişti. Aceşti maquişti aveau drept obiectiv să atace prin forţă guvernul republicei şi să-l înlocuiască printr’un regim provizoriu, deocamdată foarte aproximativ definit. In Martie 1947 am aflat că maquistul „negru” avea un plan de atac numit „planul albastru”, care urma să fie pus în practică, fie la sfârşitul lui Iulie, fie la 6 August. Conjuraţii trebuiau să înceapă operaţiile lor prin cucerirea încrunii Vannes spre a elibera pe Crete, fost şef al maquiştilor, actualmente închis pentru că a omorât pe soţia unui prizonier de război. In baza planului „albastru”, jandarmii ar fi trebuit să sosească prea târziu şi ar fi tras în aer. Această operaţiune avea drept scop să creeze scânteia care ar fi deslănţuit războiul civil. Elemente venind simultan dinspre răsărit şi apus trebuiau să încercuiască Parisul. Pentru a-şi atinge scopurile, conjuraţii certau pe elemente blindate din zona franceză de ocupaţie”. D. Depreux a arătat apoi cum s’au desfăşurat operaţiunile poliţieneşti . „Perchiziţia la 24 iunie a castelului contelui de Vulpian a dus la descoperirea ordinului de luptă, a operaţiunilor de foc, a unor acte constituţionale ce se asemănau atât prin fond, cât şi prin formă cu cele ale guvernului din Vichy, a unor instrucţiuni secrete şi a afişelor. Un „directoriu militar provizoriu” trebuia să înlocuiască actualul guvern. In faţa dovezilor covârşitoare, de Vulpian a recunoscut existenţa complotului, care nu era — după cum a declarat el — o mişcare anticomunistă; era vorba, după el, să se provoace un putsch comunist sau în orice caz să se dea impresia că el este iminent. După instrucțiunile date conjuraţilor trebuia : 1. — Să se întocmească o listă de persoane şi să li se trimită o înştiinţare mortuară cu securea şi ciocanul, anunţându-li-se că partidul comunist le-a condamnat la moarte şi că executarea lor era iminentă; 2. — Să se afişeze în locurile publice false alarme comuniste spre a se preia o mişcare ostilă, să se atace băncile, să se jefuiască gospodăriile ţărăneşti şi să se dea impresia opiniei publice că se găseşte în prezenţa pregătirilor unei mişcări care vrea să institue în Franţa un regim sovietic cu forţa. Complotul conjuraţilor ar fi apărut atunci ca o contra-mişcare însărcinată cu restabilirea ordinei. In cursul interogatoriului său, de Vulpian a pus formal în cauză Pe inspectorul de jandarmi Guilladot, căruia i s-a făcut Duminică o cercetare la domiciliu şi care a fost audiat de Siguranţa Naţională. Guilladot a declarat că nu ignoră faptele ce i se impută, după care a fost închis. Unele întruniri se ţineau la d-na de Valette, care a fost lăsată provizoriu în libertate, cu toate că documentele privitoare la divizia blindată din Bretagne au fost găsite la ea. Comandantul Loustaneau Lacau și numitul Jacquot, negustor de vinuri din Montigny, Le Roy, acesta din urmă inculpat într’o agresiune înarmată, sunt acuzaţi de participare la complot şi au fost arestaţi”. Anunţând apoi că va ţine o ■ nouă conferinţă de presă in această privinţă în cursul săptămânii, ministrul de interne a încheiat : „Sunt ferm hotărît să duc până la capăt această afacere, oricare ar fi persoanele compromise, pentru apărarea Publică”. Răspunzând la unele întrebări, d. Depreux a declarat că vrede o legătură strânsă între ,Planul albastru”, şî manifestaţiile împotriva prefecturilor din Dijon şi Avon. El a afirmat deasemenea cu toată tăria că „nu există nici o legătură între complotul descoperit şi Adunarea Poporului Francez (RPF). Din contră, mai mulţi conjuraţi cari încercaseră să păiexandrina soţie, SfcUU» şlT George Docta cu Gabi, Anca, şi Nichi; Ligla şi pompiliu ? Macovel; Sylvia fl Florin ‘ Macovel cu Michaela; Sylvia şl Cor nel Buliga cu Sănduţa, copii şl i»c-; poţi; Elena Dobrescu, soacră; Mari»; oara şl Teodor Matei Culla, cum-: naţi »1 nepoată. Împreună cu familiile Înrudite anunţă adânc raţi, moartea scumpului lor DIMITRIE C. MACOVEI , pensionar C.F.R. Decedat în urma unei scurte $! grele suferinţe, înmormântarea aro’.* loc Miercuri 2 iulie, orele JB, în Bu-cureşti, la cimitirul Iancu.Nou Bălăvineanu, de pe şoseaua Mihai-Bravul* , unde se oficiază şi slujba religioasă.*:Jj| + Adânc îndureraţii : Elena so-ţie, Mircea frate, cumnaţi» } cumnate şi nepoţi, au nemai* ; ginită durere a anunţa în»- ' cercarea din viaţă a scumpului lor NICULAE ALEXIU înhumarea va avea loc în ziua de 1 Tuli» crt., la cimitirul Is* vorul Nou, ora 16. Cu inimile sfâşiate de durere! Sofia soţie, Nincte şi Niculia fii, familiile Ing. Andronescu, Ing. Paul Bunescu, Pavel Câţu, Gogu Petrovici anunţă pe această cale moartea neaşteptată a bunului şi scumpului lor NICULAE P. IONESCU 67 ani decedat In ziua de 26 Iunie 1947 înmormântarea va avea loc, Marţi 1 Iulie 1947, la cimitirul Sf. Nicolae din Coteşti-R. Sărat. 21 . Matilda soţie, Ticu fiu şi familia Tămăşescu nepoţi cu Inimile sfâşiate de năprasnica durere anunţă încetarea din viaţă a scumpului Ier soţ, părinte şi unchi COLONEL THEODOR VERESCU înmormântarea va avea loc Marţi 1 Iulie ora 17, la cimitirul Sfânta Vineri unde corpul este depus. .33 + Radu Dobrescu soţ. Coal tudor Const. R. Dobrescu fiu, Zizi şi Comandor Gh. Popovici fiică şi ginere, Maria Vasilescu Nicoreanu soră, cum şi f»o miliţie înrudite anunţă cu mare du-, rere stingerea din viaţă în tin*' de 3* Iunie, ora 4 după o lungă şi grea suferinţă a celei mai bune şi devotată soţie şi mamă LUCREIIA R. DOBRESCU înmormântarea va avea Io® im ziua de Marţi 1 Iulie, ora 17, la cimitirul Belu civil în a cărui capelă se află depusă, şi Frantz Burschik cu fiul şi famiila Poloni Dr. Oancea, Dr. Bârsan şi Giuris fate, nepot şi rude anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor ISABELA S. GIURIS Decedată In ziua de 29 iunie, era 7,30 dimineaţa. Corpul neînsufleţit se află depus In capela cimitirului Bellu Catolic, unde va avea loc Înmormântarea Marţi 1 .Iulie 1947, orele 5 p. m. Aurelia Midlescu fică. Chir mami, fraţi, surori, cmmnji cu nepoţii, nepontele, anunţ încetarea din viaţă a somaţii IOANA ŢIGAU Profesoară la şcoala Pia Brătiana Slujba înmormântării Marţi 1 Iim lie orele 5, la capela cimitirului Re. Învierea. v ♦ Comitetul Şcolar, profesa*« rele şi elevele şcoalei normale „Pia Brătianu” îşi face trista datorie de a anunţa decesul preţuitei colege şi profesoară de ducaţie Fizică IOANA ŢIGAU înmormântarea va avea loc Maria 1 Iulie, ora S d. a., la cimitirul Reînvierea. Sdrobiţi de durere şi In veci nemângâiaţi: Elisabeta imună, Ienuţa soţie, Graziela şi inginer Mircea Botez soră şi cumnat, Împreună cu familiile inrudite. Botez, Rădulescu, Sirăţeand ** —gemirescu, Paraschivescis, Constantinescu, Vernescu, PerietriU»« Repanovici, Gaspar, Pâslaru, ■ KoWÎ cea şl Popescu anunţă moartea lul*V rătoare a mult iubitului lor "* CONSTANTIN RADUIESCU (COSTEL) în etate de 3» ani Corpul neînsufleţit se află depus la capela bisericii din comuna sa, răţeanca, jud. Buzău, la i« Iunie, lai Înhumarea va avea loc Marţi î iu, jud. â«ău ’ * Fie-i ţărâna ! Direcţiunea ţi personalul In*. treprinderii „Ciornei’» s A. R. anunţă cu durere încetare* colegultimUratÎ * « CONSTANTIN RADUIESCU căruia li va păstra o veşnică și duioasă amintire. y + lor ULTIME INFORMAŢII INTERNE + Lucrările pentru întocmirea noului plan după care se va distribui pâinea, sunt în curs. Deocamdată nu se cunosc disponibilităţile. In orice caz pâinea va avea şi un amestec de făină de orz, care ar putea merge până la 40 la sută. Nu se pune problema fabricării de pâine albă. ♦ D-nt» dr. Petru Groza, preşedintele consiliului şi Radu Roşculeţ, ministrul cultelor, care au luat parte. Duminică, la festivităţile dela Timişoara, s’au înapoiat ieri în Capitală. ♦ In urma numirii d-lui Istyriali în rândul vninlei.«* p. • AVeVA- Aii J rVAOCL4J^UG 111 IHUOW t-l IO SOV-Tafia, republica turcă a desemnat ca reprezentant la Bucureşti, trimis extraordinar cu rang de ambasador, pe d. Hulusi Foat Tugay. Noul ambasador turc, sosit Duminică la amiază la Constanţa, cu motonava „Transilvania”, a venit seara în Capitală. D-sa a fost ambasador al ţării sale în China şi apoi ministru la Madrid. Ministeri finanţelor a dat noui instrucţiuni cu privire la aplicarea impozitului excepţional asupra contractelor de împrumut, vânzările făcute de comercianţii şi atelierele de meserii consumatorilor de necomercianţi, regimul comercianţilor ambulant, şi reducerea Amenzilor. . ♦ La ministerul industriei şi comerţului se examinează problema reactivării preţurilor pentru unele furnituri făcute către stat înainte de 1 ianuarie 1947. O comisiune specială cercetează întâmpinările și documentele prezentate, de la caz la caz, iar ministerul va aviza. * Tratativele pentru încheierea noului acord comercial cu Polonia au intrat in faza finală. Se definitivează numai detaliile tehnice, așa că până la sfârșitul săptămânii acordul va fi Încheiat. + Monitorul Oficial de ori publică jurnalul consiliului de miniștri prin care se ratifică prelungirea acordului economic cu Cehoslovacia din 9 Noembrie 1945 până la 31 Iulie 1947. EXTERNE ■ La Wimbledon, la simplu doamne, d-ra Doris Hart (St. Unite) a învins pe d-ra Magda Burac (România) cu 6:4, 8:6. (Rador). ■ O bombă a explodat Duminică la sediul partidului socialist din Buenos Aires. O persoană a fost omorîtă şi 79 au fost rănite. Poliţia nu a reuşit să descopere identitatea atentatorului. (Rador). ■ Mareşalul Montgomery a sosit Luni la Darwin. Azi el se va găsi la Camberra, unde va avea conversaţii cu guvernul australian cu privire la problemele apărării. Se ştie că Mareşalul Montgomery urmează să viziteze principalele oraşe australiene şi neozelandeze (Rader). ____