Universul - Capitala, noiembrie 1947 (Anul 64, nr. 250-275)

1947-11-01 / nr. 250

Anul al 63-lea Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietari ,,,UNIVERSUL“ S. A. Inscri* »ori Nr. 160 Trib. Ilfov CELE Ü PAGINI 3 MS Ttn pmflti* pUtttt I. Mr. Chnla R, f, t Nr, NIM/Di Nr. 250 Sâmbătă 1 Noembrie 1941­ APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECŢIE | URMA $TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA» BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. PRIMELE MĂRTURISIRI Poate că unii mai aveau unele îndoeli. Poate că unii se mai agăţau de speranţa că fap­tele conducătorilor fostului partid naţional-ţărănesc nu ar fi chiar atât de grave pe cât s’a spus. Poate că unii îşi spu­neau că cei acuzaţi, chiar dacă vor fi având o vină, au săvâr­şit-o din­tr’o rătăcire de mo­­mult, şi nu cu luciditatea şi perseverenţa unei conştiente trădări a intereselor ţării. __A început interogatorul in­culpaţilor. Şi sunt smulse pri­mele mărturisiri, impresia e îngrozitoare. Ii vezi cu mâinile încleştate de bara băncii lor, îi auzi spunând faptele pe care le-au săvârşit şi îţi dai seama că e aşa: au fost nişte simpli d­ar josnici spioni puşi în slujba unor in­terese duşmane poporului ro­mân, împreună cu doi membri ai­­serviciului de spionaj ameri­can, au pus la cale un plan pentru a da o lovitură de stat care ar fi cauzat vărsări de sânge nevinovat şi ar fi peri­clitat securitatea statului nos­tru. N’au ezitat o clipă în ac­ceptarea unui astfel de rol, ci au cerut, dimpotrivă, mijloace băneşti necesare echipării şi înarmării organizaţiilor sub-­ versive trebuitoare înfăptuirii acestui plan criminal. Preocu­parea lor nu era să împiedice o astfel ide mişelie, ci să li se dea mai repede bani (60.000 de medalii) ca să nu le ia, cumva, înainte vreo altă orga-­ nizaţie politică. Spionii ameri­cani avuseseră grijă să le dea să înţeleagă că s’ar putea să se­ adreseze şi altora... mai zeloşi. De aici grija trădătorilor ca Statele­ Unite şi Anglia să se pună de acord şi să nu creieze organizaţiuni.­. concurente. Până la ora H, la care spi-r­onii americani avea să le dea poruncă să declanşeze răsme-t­riţa, membrii fostului partid naţional-ţărănesc se ocupau cu lucruri mai... mărunte : sustră-­­ geau documente şi telegrame secrete pe care le dădeau stră­inilor, organizau treceri clan-­­ destine a graniţelor, transmi-­­ teau informaţii militare şi du-1 au, în străinătate, o susţinută campanie de defăimare a pro-t priei lor ţări şi de subminare a intereselor ei. Nici unul din complotişti nu se gândea la adevăratele inte­rese ale poporului român. De­altfel, cum mai putea fi vorba de interesele acestui popor când forul superior care avea sarcina să conducă întreaga acţiune conspirativă era for­mat din trei români şi un a­­merican ? In faptele complotiştilor poporul român şi era pus sub tutelă. Iar Iuliu Maniu — „marele român” — care cu­noştea nu numai spionajul mă­runt al complicilor lui, ci dă­dea directive în elaborarea planurilor de organizare a complotului, nu s’a simţit, de fel, jenat de această tutelă. Nu-i vorba, la toţi inculpaţii, de o rătăcire de moment. E vorba de o lucidă perseverenţă în executarea unor porunci străine îndreptate contra li­niştii, libertăţii şi viitorului a­­cestui popor care află, astăzi, cu revoltă, că a fost atâta vreme înşelat de oameni fă­cuţi din aluatul hâd al spio­najului şi al trădării interese­lor sale. AL. C. CONSTANTINESCU ACOLO UNDE SOARELE NU RâZBAIE NICIODATĂ­ Brigada de reconstrucţie „Mujic Minai“ de la mina din Petroşani Reportaj de R. DONIG In începutul lunii ianuarie 1947, în urma apelurilor lansate de U. T. M. în oraşele mari d­e Răsăritul ţării, au luat fiinţă pe Valea Jiului t trei brigăzi die ti­neri voluntari, hotărî­ţi să lupte pentru, sporirea producţiei de cărbuni. Ţăranii trăiră pământ, mese­riaşi, vânzători rămaşi fără sluj­bă în anii grei de secetă din Moldova şi câţiva băieţi tineri cu liceul neterminat, înţelegând importanţa cauzei pentru care pleda U. T. M. s’au înrolat în a­­cese brigăzi. S’au înfiinţat în Valea Jiului trei brigăzi de reconstrucţie, în trei centtre miniere importante: Petroşani, Lupani şi Aninoasa. Brigăzile de reconstrucţie ale U. T. M. din Valea Jiului nu ur­măresc numai problema ridicării momentane a producţiei de căr­buni, ci o problemă mult, mai comiplicată şi mai importantă, aceea a creării unor cadre noui, a unei generaţii noui da mini­eri, generaţie dornică să utili­zeze toate ralizările tehnicii, ge­neraţie sămătoasă, lipsită de su­perstiţii, ridicată din punct de vedere civic şi politic. Brigada d­e Petroşani a fost înfiinţată la 29 ianuarie ca şi poar­ă numele lui Mi­hai Mujic, deputatul minierilor din Valea Jiului. Greutăţile întâmpinate, la în­ceput, de tinerii brigadieri i-au cam descurajat, dar, cu timpul, ei s-au obişnuit şi, dându-şi sea­ma de aportul pe care-l educ la acţiunea de reconstrucţie a ţării, nu mai au astăzi decât o singură dorinţă : să producă o canti­tate de cărbuni cât mai mare... Ei sunt angajaţi cu contract colectiv şi cu bucurii de toate drepturile de care se bucură şi lucrătorii ceilalţi. Tinerii brigadieri locuesc în­­trio cazarmă frumoasă şi curată, unde au dormitoare ,patoase şi luminoase. Mănâncă la cantina cazărmii şi In fiecare zi iau dru­mul Petrilei, spre a coborî sub pământ. Unii din el s’au căsătorit cu feţe din localitate şi şi-au înfiin­ţat cămine în oraş. Totuşi, ei vin regulați la cazarmă şi iea parte la activitatea politică, so­cială şi culturală a brigăzii. Sub­ influenţa binefăcătoare a conducătorilor brigăzii, t­imetrii brigadieri, meniţi să înlocuiască cu timpul vechea generaţie de minieri, s’au lăsat de unele apu­cături rele cu care se deprinse­­seră în anii de război şi de se­ceta şi a­u realizat frumoase suc­cese în noua lr meserie. In ierarhia lucrătorilor mini­eri există pat­ri trepte: ziua­şul, vagone­arul, ajutorul die mi­nier şi minierul. Sunt, la Pe­troşani, localnici, cari, deşi lu­crează în mină, n’au dobândit încă „titlul” de miner. In schimb printre tinerii din brigad­a „Mujic Mi­hai” există mai mulţi cari. In câteva luni doar, au ajuns aju­tori de minier. Aceas­ta denotă se­riozitatea cu care pri­vesc proble­mele urmărite de U. T. M. şi râvna cu care muncesc. Am stat de vorbă cu ei, în timpul liber, în dormitorul ca­zărmii, unde i-am văzut dor­mind după lucru, citind o carte literară sau una de documenta­re politică, jucând șah sau ping­pong. Am vorbit cu ei în mină, în străfundul pământului, sub tavanul pârfiiind el unui abataj, în mocirla galeriilor prin care se evacuiază apa. Ii-am văzut, pai trecând, la cazinoul muncitoresc al oraşului, la un match die­ foot­ball. Iţi fac impresia unor tineri vrednici şi hotărîţi. Şi acum, câteva cuvinte des­pre conducătorii lor­ .Fostul camansdant, Pius Co­vaci, a luat acum comanda celor cinci brigăzi, de­­ reconstrucţie ce funcţionează pe Valea Jiului, la uzinel­e de fier din Hunedoara şi la şantierele C. F. R. Lainici. Actualul comandant e Vasile Bondi, un tânăr inimos şi em­er- I­gic. A luat parte la construirea căii ferate Bârcik-Banovici-Bel­­grad, lucrare la care au partici­pat 12 brigăzi internaţionale cu peste 14.000 tineri. A ieşit, acolo primul pe ţară, şi al doilea pe Balcani, primind insigna de „andamic’­. In 1944, el a fost ares­at la Roşiorii-de-Vede pen­tru activitate antifasiestă, dar după trei luni de detenţiune a evadat. Ajutorul de comandant al bri­găzii e tâ­nărul Gheorghe Dumi­­trescu. Alţi tineri destoinici con­duc resortul cultural: Gh. Po­ruski; administrativ Ion Burga­­ciu; tehnic, Nic. Popescu; e . Aceştia sunt tinerii care mun­cesc pentru ridicarea producţiei de cărbuni din mina Petroşani- Petrilla, mină care stă astăzi în fruntea celorlalte mâne din Va­lea Jiului. In numărul viitor: M­na din Aninoasa. III * VASILE BONDI comandantul brigăzii „Mujic­hal" din Petroșani Tineri brigadieri scoţând cărbuni abataj­­i­ CONSUM DE MINIŞTRI DE ERI Preşedinţia Coran Turii de mi­ni­ştiri, comunică: Eri' 30 Oct. a. c., Consiliul de m'n’ştri s’a întrunit la orele 12, sub preşedinţa d-lui dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri. S’a examinat şi aprobat lucră­­rile curente. Şed­iţa a fost ridicată la ore­­le 14. ŞEDINŢA COMISIEI MINISTERIALE PENTRU INSĂMÂNŢARI La ministerul agriculturii şi domeniilor s-a ţinut aseară sub preşedinţia d-lui ministrul Traian Săvulescu o importantă, şedinţă a Comisiei Interm­i­n­­­steri­al­e de comandament unic p­entru însă­­mânţări. Au luat parte d-nii : C. Agîy, subsecretar de stat, M. Staniciu, N. Celac, Ion Berea, secretar ge­neral al depărtăm­ântului agri­culturii; deputaţii Ceauşescu, din­­partea Partidului Comunist Ro­mân şi Nichifor Stere din par­tea Frontului Plugarilor, Victor Duşa, preşedintele I.N.C.D.P.-u­­lui, Ştel­an Tănăsescu, director general în ministerul de internte, Văcaru, din partea C. G. M.-ului, Vintilă Negreanu, director gene­ral în ministerul agriculturii. S’au­ făcut expuneri asupra mersului campaniei însămânțări­­lor d­e toamnă și s’au luat o serie de măsuri menite să asigure îm­plinirea planului de însămân­­țări. COLECTAREA DE BIVZEM SI DIM Pentru amtelior­area crizei de produse alimentare din centrele aglomerate şi în special din Ca­pitală, ,,institutul naţional al cooperaţiei” a înţeles să vină în sprijinul autorităţilor cu aportul organizaţiilor cooperative din re­giunile producătoare, oferindu-le acestora posibilităţi pentru valo­rificarea produselor asociaţiilor lor­in acest scop, s’au acordat cre­dite speciale federalelor din jud Năsăud, Bate, Prahova, Boto­şani, pentru colectarea şi valori­­ficarea brânzeturi­lor, cu obliga­ţia pentru acestea de a oferi Ins­tituitului cantităţile ce vor co­lecta, în vederea aprovizionării Capitalei şi altor centre. Federalele din Năsăud, Baia şi Botoşani au colectat cantităţi foarte reduse de brânză, iar fu­derala Prahoveana din Ploeşti, n’a făcut nici o comunicare a­­supra întrebuinţării creditului obţinut. Federalele intenţionate sunt In­vitate să justifice modul cum au întrebuinţat creditele acordate. De asememtea, celelalte fede­rale situate In regiuni producă­­toare de brânzeturi şi ouă, sunt obligate să finanţeze colectarea . DESCHIDEREA NOULUI AN UNIVERSITAR Sâmbătă, 1 Noembrie 1947, orele 10 a. m­, va avea loc, la sediul, Uniunii Naţionale a Stu­denţilor Români din cal. Plevnei Nr. 61, solemnitatea deschiderea noului an universitar, în prezenţa membrilor guvernului, a corpu­lui profesoral şi a studenţilor, U. N. S. R.îii cheamă pe toţi să ia parte la această festivitate. Armata demo­cratică greacă respinge pretutindeni forţele monarho - fasciste Belgrad, 30 (Rador). — Agenţia Tanjug comunică: După cum anunţă positul de ra­dio al armatei democratice gre­ceşti, in zilele de şi 26 Octom­brie lupte­ au continuat în secto­rul Metsovo şi toate încercările re­petate ale inamicului de a mai , pune stăpânire pe oraş au rămas fără rezultat. Unităţile corpului din Macedonia centrală şi occidentală au dat un faţau asupra oraşului Florina, pri­cinuind inamicului pierderi grave în morţi şi răniţi. Alte unităţi din acelaş corp au executat mai multe operaţiuni ofensive. . Atacul dat de forţele Inamice contra poz­ţiilor armatei democra­tice din reg­iunea Konţa a fost complet sdrobit şi inamicul a fost pus pe fugă. Inamicul a pierdut cu acest prilej 12 morţi şi 20 de răniţi. Unităţile corpului din Rumelia I au sdrobit şi împrăştiat un deta-­­­şament inamic în apropiere de sa­tul Mendiniţa, omorând 17 soldaţi inamici şi rănind pe mulţi alţii.­­ Presa ateniană scrie că forţele concentrate ale armatei democra­tice din regiunea Metsovo (Epir) numără 1­ batalioane de câte 400 oameni fiecare. Ziarele mai anunță că in noap­­­tea de 27 spre 28 octombre, for­­țele armatei democratice au dat un atiup prin surprindere asupra orașului Naussa. Un tren ce venea de la Salonic a fost atacat între gările Perei și Sidiokastro. VICTIMELE HOLEREI IN INDIA­ ­ Fondichery, 30 (Rador). — In­tre 1 şi 18 octombrie,­ au murit de holeră, în provincia Madras. — după buletinul sănătăţii pu­blice. — 237 de persoane şi alte 488 de cazuri au fost înregistrate în acelaşi timp. CUM SE POT TRANSPORTA ALIMENTELE DE MARE CONSUM Lămuririle mini­sterului industriei şi comerţului Mtalstenul industriei şi comerţu­lui, Direcţia generală a controlului­ economic, pentru a pune la dispo­ziţia publicului, consumator infor­maţiile necesare privind modul de aprovizionare legală cu diverse produse , mărfuri alimentare di­rijate şi raţionalizate, a formulat un comunicat cu normele in vigoa­re pentru efectuarea transporturi­lor produselor amintite mai sus. Dăm mai jos documentele legale ce trebuisc să însoţească trans­portul precum şi autoritatea în­dreptăţită a le elibera, la o serie de produse alimentare de mare consum. Cartofi.­­ Orice cetăţean pentru consumul gospodăriei proprii poate să se aprovizioneze cu maximum 60 kgr. cartofi de fiecare persoană pe baza unei autorizaţii eliberate de primăria comunei în care lo­cuieşte cumpărătorul şi vizată die primăria comunei din care s’a fă­cut cumpărarea. Grâu, secară şi făinturile acesto­ra. — Producătorii agricoli pot transporta cerealele şi făinurile a­­mintite, după ce au predat cota­­ obligatorie pe baza unui certificat eliberat de primăria comunei de I unde se efectuează transportul, în care se va arăta cantitatea şi­­ felul produsului, precum şi numă­rul bonului de treer. Locuitorii din comunele rurale se pot aprovizmna cu grâu şi secară,­­ pentru însămânţări pe ba» un«­ certificat eliberat de Camera Agri­colă sau Ocolul Agricol de care aparţin, aceasta însă numai până la 15 Noem­brie 1947, dată după care aceste transporturi st­rt in­terzise. Muncitorii agricol plătiţi în grâu sau secară îşi pot transporta cantităţile de cerea,« la care ar a­t'dreptul tot numai până la 15 No­embrie crt., pe baza unui certifi­­cat eliberat de primăria comitett unde a efectuat muncile. Orice cetăţean poate cumpăna, transporta şi deţine, fără nici o formalitate, 25 kg. grâu, secară sau făină integrală socotite împreună, din cota liberă. Această cantitate este socotită pentru întreaga gos­podărie. Griş, şi grupe fabricate din ce­reale se pot transporta pe baza­ unei autorizaţii eliberate de m­ini­­sterul Industriei şi Comerţului, Di­recţia Generală Alimentară. Orez. — Transportul orezului brut şi decorticat se va face fără nici o formalitate, in afară de transporturile efectuate de INCOP. Cumpărarea în scop de revânzare nu poate face decât Incopul, pro­ducătorii pot vinde, din cota liberă, numai direct consumatorilor. Uleiul ţărănesc este liber la trams­­tat numai pe baza fişelor de trans­port eliberate de Oficiul Industrial al uleiurilor vegetale. Uleiul ţărănesc este liber la tran­­port pentru cumpărători şi pentru producătorii cari şi-a­u predat cota obligatorie. Bovinele, porcinele şi ovinele vii, precum şi carnea se pot trans­porta numai cu fişe de transport vizate de Camera Agricolă prin serviciul veterinar şi eliberate de Oficiul Economic Judeţean. Până la 16 Noembrie 1947, este necesară şi o autorizaţie specială eliberată de ministerul industriei şi comer­ţului. Consumatorii individual, dom­i­­ci sfinţi în municipii şi comune ur­bane, au dreptul să cumpere di­rect delte, producător şi că trans­porte fără nici o formalitate un porc viu pe care-l pot creşte pen­tru gospodăriile lor. Peştele proaspăt şi sărat se trans­portă numai de către Inoop, coo­perativa „Victoria” din Bucureşti, cooperativa „Delfinul” şi coopera­tiva „Victoria Doltei” din Tulcea pe bază de recipisă eliberată de ministerul industriei şi comerţului. Morunul, nisetrul, cega, viza, pâ­■truga şi icrele de orice fel, sunt libere la cumpărare şi transport. Seminţele oleaginoase (floarea soarelui, ra­piţa, etc.) pot fi trans­portate de producători in interio­rul judeţului, de la producători la presă sau direct la INCOP pe baza unei adeverinţe de producător, eli­berată de primăria comunei. Porum şi mălai: orice cetăţean pentru consumul gospodăriei pro­prii poate transporta 60 kg. po­rumb sau mălai de fiecare persoa­nă, iar cei care au porci câte 100 kg, în plus pentru fiece­re parc pe baza unei autorizaţii de cumpăra­re eliberată de primăria comunei in care locueşte cumpărătorul şi vizată de primăria comunei în care s’a făcut cumpărarea. Conserve de legume şi carne. — Transportul acestor produse dela fabricile din capitală pentru locui­torii din Capitală se va face pe baza unei facturi legale pe care se va certifica de fabricant că se livrează din cota liberă. Acelaș re­gim se va aplica pentru transpor­turile efectuate din fabricile din provincie pentru locuitorii din re­giunea respectivă. Transporturile din Capitală în­­ provincie şi invers se vor face pe bază de autorizaţie eliberată de ministerul industriei şi comerţului direcţia produselor animale. Transportul conservelor blocate în fabrică (cotă dirijată) vor tre­bui să fie însoţite de asemeni de autorizaţie tbera­tă de ministerul industriei şi comerţului direcţia produselor animate. Documentele os­tosoţeau trans­porturile sunt viabile până le data expirărei termenului înscris pe ele de autoritatea emitentă şi numai pentru cantităţile înscrise în documente.­­ Documentele prezentate BUpfl constatarea ilegalității nu vor fi luate în considerație. « ! DOUĂ DOCUMENTE ZDROBITOARE PEN­TRU COMPLOTIŞTI Rezumatul minutei asupra întâlnirii din 18 Septembrie 1946 Documentul cuprinde dialogul convorbirii dintre Gri­gore Nicu­­lescu Buşeşti şi locot- Hamilton Tom­hali şi Stârcea. Documentul a fost redactat în limba engleză. El începe pr­n­­tr’o trecere în revistă a situaţ­ei statelor din Sud-Estul Europei, Polonia şi Iugoslav­a, scoţând în evidenţă fapul că până la acea dată nu s’a făcut ceva desăvâr­şit, pe linia organizării unei se­­rioase mişcări de natură m­litară împotriva , regimului democrat şi a Uniunii Sovietice In concluzie documentul spune următoarele : „Noi trebue de aceia să ne străduim să alcătuim mai întâi un plan în acord cu circumstanţele actuale şi să clădim pe el o ase­menea mişcare de rezistenţă. Mai târziu, această mişcare poate a­­dopta o politică anti-rusă, dar la început nu putem face din acea­­stă politică scopul nostru oficial Pe aceste linii ar fi înţelept să se formeze un tip special de or­ganizaţii param­­itare defensive pe întreg teritoriul Documentul continuă apoi: „In ce priveşte organizaţia cen­­trală, membri ai grupului nosrtru vo­r furniza partidelor din opo­ziţie mijloacele, fără a le aduce totuşi la cunoştinţă sursa, sau menţionând eventual că vin de la particulari bogaţi, devotaţi par­tidelor de opoziţie, astfel ca toate riscurile de indiscreţie să fie evi­tate. Furnizând­u-le fonduri, vom fi îndreptăţiţi să le controlăm. Vom desemna pentru aceasta un comitet cu ramificaţii în toate localităţile, luând ordine de la ele. înalta tensiune politică ce se va întări In timpul alegerilor şi îşi va ating­e culmea, nie va furniza cel mai bun temei pentru miş­carea noastră de rezistenţă. In momentul în car­e aceste organi­zaţii vor trebui să devie subte­rane, va fi foarte uşor să dirijăm activitatea şi politica lor către ultimul scop. Această tactică p­e care o propunem are toate avan­tajele practice posibile. Put­em lucra paralel cu partidele politi­ce, fără să le lăsăm să cunoască scopul nostru final. Ele vor fi astfel folosite ca , instrument. Vom putea de asemenea să constituim un comitet oficial special, care să aibă întreaga încred­ere a şefilor lor, dar care va păstra sutret chiar faţă de ei adevărul întreg, de teama indiscreţiilor şi primej­duirii securităţii. Noi socotim că orice alb­ă examinare a acestei probleme ar fi extrem de pri­mejdioasă şi condamnată la eşec, aşa cum alte organizaţii au ter­­mint lamentabil (ca spre pildă acea a generalului Aldea, care a căzut în capcană). Metoda pro­pusă de noi prezintă deasem­nea avantajul de a cere mai puţine cheltuieli şi a servi ca o preţioa­să experienţă pentru operaţiuni ulterioare pe scară mai largă”. Documentul redă apoi expli­caţiile date de N. Gr. Niculescu B­uz­eşti­ : „Cu privire la organizaţia plă­nuită de noi, vor trebui să fie două, trei comitete distincte: 1. Un comitet politic format du­m membrii din grupul nostru în contact permanent cu guvernul dvs. 2. Un alt comitet politic compus din reprezentanţii tutu­ror celor trei partide de opozi­ţie şi cel puţin un membru al primului comitet în contact per­manent cu orgiainizaţiile jude­ţene”. R. (Ut. Hamilton) întreabă:­­ „Odată tratatul de pace semnat legaţiile noastre vor avea nevoie de informaţii pozitive asupra poziţiei trupelor ruseşti din Ro­mânia”. N.: „Am putea avea un mic comitet militar compus numai din cel mai bun tip de oameni, ca­re ar putea să vă dea toate in-’ formaţiile cerute. Ar fi înţelept ca acest comitet să fie în contact cu comitetul secret, fără să cu­noască totuşi scopul ultim. Ar trebui să ştie numai că are de procurat informaţii militare pen­tru aliaţi. R. Noi înţelegem perfect că n’ar fi cuminte să se înfiinţeze organizaţii Aldea sau Olteanu, însă România cu toate acestea trebue să aibă o întinsă reţea subterană. R.: Noi putem construi organi­zaţie technică, cu un scop poli­tic ce ar putea fi mărturisit (şi care poate fi transformată într’o organizaţie militară subterană). Pentru culegerea informaţiilor ar trebui pentru aceasta să avem trei comitete: a) Un comitet se­cret; b) Un comitet public şi c) Un comitet militar legat de pri­mul. Acest plan pe care vi-l supu­nem are marele avantaj de a fi foarte suplu şi adaptabil orică­ror împrejurări, în funcţiune de d­esvoltarea, situaţiei Internaţio­nale”. Documentul menţionează în în­n­cheiere următoarele: „Chestiunile financiare au fost deasemenea prezentate cu men­ţiunea că vor fi discutate ulte­rior”. t MEMORANDUM (Acest document reprezintă propunerile lui Grigore Niculescu Buzeşti în numele Partidului­­N­aţional-Ţăb­ăne­sc, in cartea sa de împuternicit al lui Iuliu Maniu. Documentul a fost lăsat în păstrare lui Victor Rădulescu Pogoneanu). Pornind de la constatarea că situaţia din România diferă com­plect de aceea din Polonia sau Iugoslavia, documentul arat® ne­cesitatea de a se creia o aşa zisă mişcare de rezistenţă după con­diţiile speciale din România- Do­­cum­entul conţine apoi următoa­rele : „Partidele politice ale opozi­ţiei, cu mijloacele reduse pe care le au la dispoziţie, încearcă deja de a organiza o astfel de acţiune. Aceasta va fi însă mai mult de­cât limitată din cauza mijloace­lor foarte reduse care stau la dispoziţia lor. Dacă partidele po­litice ar putea fi ajutate obţi­nând mijloacele pe care nu le posedă actualmente, această ac­ţiune ar putea atinge o amploa­re considerabilă. Ar fi de acelea recomandabil pentru aceste partide politice, de a primi mijloace suficiente pen­­tru a da o desvoltare cât se poa­te de largă acestei acţiuni. Pentru o eficacitate mai mare ar fi de recomandat pentru par­tidele naţional ţărănesc şi libe­ral de a pr­ezenta o listă comună pentru alegeri. La aceasta adău­găm acordul încheiat între ele şi partidul socialist care a decis să colaboreze cu celelalte partide politice. A­van­tagiul acestui sistem ar fi crearea de formaţiuni quasi­­militare, care să fie desvoltate la o dată ulterioară când va sosi momentul final într’o mişcare de rezistenţă desăvârşită”. Memorandum­ul reproduce a­­poi detaliile organizatorice cu­prinse în Minuta precedentă. Apoi are un capitol special des­pre probleme financiare, pe ca­­re î l reproducem mai jos: „Aspectul financiar al ches­­tiunei: a) Pentru acţiunea internă 0 sumă de aproximativ 60.000 me­dalii jubiliare de aur, ar fi ne­­cesare. Acestea s’ar putea foarte uşor bate în străinătate, în care caz va fi imeosibil de a se sta­bili sursa fondurilor Introducerea în ţară a unor sume masive şi dese în Lire sterline sau franci elveţieni s’ar observa imediat, din­fiu--------posiwttâote—exceteiuar pentru descoperirea sursei. La început, desigur, s ar putea introduce sume mici în dolari sau franci uuesieni, dar nuouii pen­tru un scurt t­ip- Ipoteza comn­­fecţionării de lei în străinătate nu trebue luată în consideraţie, comportând prea multe nsoviri. Această suma va acoperi toate necesităţile în timpul perioadei electorale. Contribuţii ulterioare ar putea fi stabilite după nece­­sitaţi şi în legătură cu rezultatele acţiunii. b) Contribuţiile pentru funcţioi­narea Comitetului politic din străinătate sunt lăsate pentru o examinare ulterioară. Aceşti bani s’ar folosi un felul următor: c) Creiarea şi legăturile cu uni­tăţile de apărare locale; d) A întreţine o reţea de agenţi însărcinaţi cu creiarea de — şi legătura cu unităţile de apărare susmenţionate. e) Infonnaţiuni strategice vin scară mică. f) Asistenţă juridică şi medi­cală. g) Cumpărarea in România a unei cantităţi minime de echi­pament neces­­ar, exclusiv arma de foc (gaze lacrimogene, rache-­­te, bocanci, etc., vor fi examina­­te la o dată ulterioară). A. Cheltueli de drum şi mijloa­­ce pentru agenţii secţiunii de­ in­­­ormaţii a Comitetului militar. B. Activitate preliminară: a) închirierea şi pregătirea de baze, b) supravegherea terenului,­­ puncte de adunare, întâlniri, etc. APROVIZIONAREA BAZELOR C. Pregătirea comunic­caţiilor prin semnale, precum şi servi­ciilor de curieri interni şi ex­terni. S-a convenit că nimic din ace­­şti bani nu va fi întrebuinţat pentru niciun fel de propagandă de partid, nici pentru întreţine­rea personagiilor politice din­ străinătate, ci numai pentru cre­iarea organizaţiei susmenţionată. Se recomandă urgent, să se e­­vite creiarea şi susţinerea orga­nizaţiilor concurente, înăuntrul României Pentru a evita acest periool, guvernul Statelor Unite este in­sistent rugat a lua contact cu Guvernul Britanic, pentru un a­­cord în privinţa politicii comu­ne în această chestiune”. CITIŢI IN PAGINA III-a CONTINUAREA INTEROGATORIULUI ACUZAJ­OR IN PROCESUL CONDUCĂTORILOR FOSTULUI PARTID NAŢIONAL-ŢĂRĂNESC UN CANIBAL ARESTAT LA BREMA Berlin, 30 (Rador). — După cum arată ziarul „Berliner Zei­tung”, poliția din Brema a ares­tat un canibal. Este vorba de un bărbat în vârstă de 34 de ani, care a ade­menit un copil­ de 12 ani omo­rându-l şi tăiedu-l în bucăți. Monstrul a fript bucăți diar carnea copilului pentru a le munu­ca cu soția și familia lui. A dat­cl­arat că a fost împins la acea­­stă faptă die foame. Incorporarea primei seri a contigentului 1947 In conformitate cu instrucţiunile M. St. Major. Pe ziua de 1 Noembrie 1947 se încorporează prima serie a Cig. 1947. Sunt obligaţi a se prezenta la C. T. Bucureşti din str. Anton Pan nr. 17 pentru încorporare urmă­toarele categorii de tineri chiar dacă nu au primit ordinul de che­mare. 1) Tinerii născuţi în anul 1925 5* care au recrutat la C. T. Bucureşti în anul 1943 pe baza D. L. 474 943 şi ale căror matricole sunt cu soţ. 3. Toţi tinerii născuţi în anul 1924 • car® au fost încorporaţi cu contigentul 1946 Şi au fost lăsaţi la vatră ca amânaţi medicali. 4. Toţi nesupuşii la incorporare născuţi în anul 1924 Ctg. 1946. 5. Toţii emişii depe tabelei® de recensământ născuţi in anul 1924 şi care au recrutat cu Ctg. 1947. 6. Toţi străinii care au obţinut cetăţenia română din Ctg. 1941— 1947 şi care nu au satisfăcut ser­viciul militar, în ţara de origină sau în Armata Română. 7. Toţi tinerii din Crg. 1946 foşti amânaţi pentru studii şi cari şi-au terminat studiile. Toţi tinerii de mai sus care nu se vor prezenta, vor fi daţi nesu­puşi şi urmăriţi suferind în în­­secinţă rigorile legei. IMPORTANTE NEGOCIERI ECONOMICE CU ŢĂRILE VECINE ŞI PRIETENE Săptămâna viitoare vor avea loc la Bucureşti importante e­­venimente în cadrul economic. Astfel, în cursul zilei de Marţi, va sosi în Capitală o delegaţie comercială cehoslo­vacă, în vederea începerii ne­gocierilor pentru perfectarea unui acord comercial între Ro­mânia şi Cehoslovacia. Este posibili ca în cadrul ne­gocierilor finale, când acordul va fi aproape de perfectare, să sosească în ţară şi d. Ripke, ministrul cehoslovac al Comer­ţului exterior. In aceeaş săptămână va sosi în Capitală şi o delegaţie po­loneză, în vederea negocierii unui acord economic. Se crede că noul acord va fi o prelu-­­ crare şi o completare a vechiu-­­ lui acord comerical. Deasemeni, vecinia noastră de la Sud, Bulgaria, va trimite o delegaţie în vederea discu­tării măririi schimburilor co­merciale dintre România şi Bulgaria. Din aceste manifestări sunt demne de semnalat două cons­tatări : în primul rând, o tot­­ mai mare întărire a relaţiilor­­ comericale dintre ţările vecine democratice şi prietene, relaţii întemeiate numai pe înţelegere­a reciprocă a nevoilor reciproce. Niciuna dintre ţările democra­tice din jurul României nu a căutat să tragă beneficii din anumite situaţii economice pri­vilegiate faţă de ţara noastră. In al doilea rând, acum când producţia agricolă în unele ra­muri este excedentară în Ro­mânia, ţara noastră este în stare să aprovizioneze cu­ unele produse excedentare ţă­rile învecinate, care, la rân­dul lor, vor trimite în Româ­nia din produsele lor exceden­­tare,­dre care ţara noastră are absolută nevoe. In felul acesta, România îşi poate procura mărfuri în compensaţie şi îşi poate mări şi stocul de devize.

Next