Universul, ianuarie 1948 (Anul 65, nr. 1-24)
1948-01-01 / nr. 1
fostul ml es... NUMĂR SPECIAL DE ANUL NOU 12 PAGINI-10 LEI Tvrț poția fi plătită in numerar conform aprobării Dir. G nte P. T. T. Nr. 26.064.539 Fondator: LUIGI CA2ZAVILLAN Proprietar: ptU N MH 5 U L“ S.ft. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CILI DINJUHA ȘTIRI DIN LUMEA INTRI Adt A, TELEGRAFICE $I TELEFONICE BIRACŢIA ȘI ADMINISTRAŢIA; BUCUREȘTI, STR. BRESOIANU NR. 23 , 2. CENTRALĂ TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. A M2 TI ANI! ■ i-i ir BILANŢ firi? foarte semnificativă scrisoare Nu numai prin conţinutul ei ei şi prin calitatea celui care o scrie. E vorba de un domn colonel în rezervă. Mă dojeneşte că sunt contra elitelor. Dar eu nu sunt contra elitelor. Dimpotrivă. Sunt pentru valorificarea şi respectarea elitelor, adică a oamenilor de merit. A oamenilor înzestraţi şi muncitori. A acelora care nu-şi irosesc talentele în lene sau activităţi lăturalnice ci şi le cultivă şi le pun în slujba binelui comun. O societate bine organizată e aceea in care oamenii de valoare ajung acolo unde merită să ajungă. In care nici un om înzestat de natură nu rămâne— cum spune românul — «de căruţă” ce capătă rolul pentru care s’a pregătit Aici trebuie făcută, însă, o precizare. Până acum, nu toţi oamenii înzestraţi de natură puteau să se şi pregătească pentru a-şi desăvârşi calităţile cu care se năşteau. Câţi oameni foarte inteligenţi nu rămâneau la sapă sau la nicovala din lipsa mijloacelor materiale necesare învăţământului şi pătrunderii lor în superioarele posturi sociale. După cum invers , câţi boii lui Dumnezeu nu ajungeau în cele mai Înalte posturi numai pentru că, de mici, de la vârsta guvernantă, până mari, la vârsta ministerială, aveau drumul mereu netezit de avere şi protecţii Bineînţeles că nu toată lumea trebuie să ajungă ministru. Dar fiecare trebue să aibă asigurate mijloacele perfecţionării calităţilor cu care se naşte. Pe urmă, valorile se selectează, încât fiecare să poată ajunge acolo unde merită să ajungă. Cel care a învăţat, a muncit, cel care are aptitudini, înaintează. Ceilalţi rămân în urmă- Iată adevărata egalitate, adevărata democraţie. Aceasta înseamnă că o societate bine organizată, cinstit democrată, respectă inegalitatea naturală a oamenilor. Inteligenţii, talentaţii, perseverenţii, ajung acolo unde merită. Cei cu mai puţine calităţi sau leneşii, rămân la posturile pe care, iarăşi, le merită. Dar selecţiunea aceasta a oamenilor să depindă numai de tr mausmre fir Soviet .‘tei, să nu pună mei o piedică in calea acestor însuşiri ci, dimpotrivă, să le descopere şi să le cultive. Până acum, mizeria, boala, lipsa de protecţie, lipsa de educa ie — determinată, la rândul ei de alte lipsuri ale părinţilor — erau piedici strivitoare pe care societatea veche le punea in calea afirmării calităţilor naturale ale fiecăruia. Aşa cum averea, protecţia, lipsa de scrupule constituiau ,,norocul” celor care parveneau, călcând în picioare pe cei buni. Se ridicau, astfel, de foarte multe ori, cei mai răi şi mai incapabili. Cred că sunt lămurit. Și cred că rezultă clar, de aici, că nu condamn elitele intelectuale (căci numai de ele e vorba) ci, dimpotrivă, fiu la AL. C. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. 2-a) PE DRUMUL IZBĂVIRII... de JUSTINIAN Mitropolitul Moldovei In prag de an nou, pe treapta care leagă cele împlinite de cele ce vor trebui sa se împlinească, Biserica are datoria să-şi arunce privirile înainte, să fixeze drumul pe care va merge şi să cunoască lucrările pe care este chemată să le săvârşească. ■ Poporul drept-credincios aşteaptă din partea Bisericii îndrumare şi cârmuire, sprijin sufletesc şi permanentă slujire a idealurilor sale ; clerul ortodox, dornic să-şi împlinească fără preget misiunea, trebue ajutat de către ierarhia superioară sa meargă pe drumul cel drept, să se ferească de rătăcirile trecutului şi să lumineze mulţimile cu lumina adevărului vecinic şi a dreptăţii. Biserica este tot mai mult chemată — de vremuri şi de oameni — să purifice, să înnoiască şi să mobileze viaţa omenească, să aducă în viaţa poporului duhul păcii, al înfrăţirii, al dreptăţii sociale şi al jertfelniciei pentru înălţarea Patriei, pentru întărirea solidarităţii tuturor popoarelor pacinice şi iubitoare de libertate din lume, ...Trageţi (luntrea) în adânc şi vă aruncaţi mrejele spre pescuire” (Luca VI 4) grăia Domnul Hristos, către ucenicii săi,, care se trudiseră o noapte întreagă pe lângă maluri, fără să poată prinde ceva. Şi sfatul dat ucenicilor, poruncă este pentru toţi slujitorii Bisericii, de pretutindeni şi din Io de timpurile. Slujitorii altarului au deci datoria să împlinească porunca Domnului, să iasă dintre zidurile strâmte aie Bisericii vămii și să meargă în largul (continuare in pag. 2-a) In pagina a 1-a: Şedinţa istorică a Parlamentului in care s’a proclamat Republica Populari Română şi s-a ales Prezidiumul Republicii Patru dintre cei cinci membri ai Prezidiumului: d-nii Praf Farboa, Mhail Sadoveanu, Ştefan Voitec şi Mcun. jfof 1 Ianuarie 1941 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE Abdicarea regelui Mihai I MIHAI Mu Prin greţia lui Dumnezeu şi voinţa naţionsilâ REGE AL ROMANII! La toţi de faţâ şi viitori, sănătate în viaţa Statului Român s au produs în ultimei adânci prefaceri politice, economic© şi sociale, cari a creat netri raporturi între principalii factori ai vieţii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condiţiunitor stabilite de pactul fundamental — Constituţia jâră— ele cerând o grabnică şi fundamentală schimbare în faţa acestei situaţiuni în deplină înţelegere cu factorii de răspundere ai Ţârii, conştient d© răspunderea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu t, corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României. In consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actul ce fac în interesul poporului român. ABDIC pentru mine şi pentru urmaţii mei de Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege a! României. Las poporului român libertatea de a şi alege noua fermă de Stat. • MIHAIR Dat la Bucureşti astăzi 16 Decembrie 15*47 eterna In viaţa Statului român s-au produs in ultimii ani adânci prefaceri politice, economice şi sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii fastori ai vieţii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condi- ţiunilor stabilite de Pactul fundamental-Constituţia Ţării, ele cerând o grabnică şi fundamentală schimbare. In faţa acestei situaţiuni, în deplină înţeleger* re cu factorii de răspundere ai Ţării, conştient şi de răspunderea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României. ■ Ei, în consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actului ce fac în interesul poporului român, SABDIC pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exerccitat ca Rege al României. Las poporului român libertatea de a-şi alegenoua formă de Stat. Dat la Bucureşti, astăzi 30 Decembrie 1547, parlamentul Muncii şi Asigurărilor Sociale■ Dr. FLORICA BAGDASAR, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Sănătăţii. OCTAV LIVEZEANU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Informaţiilor. Prof. N. PRC Secretar de Stat mentul Comuni/ TUDOR IONI Secretar de St meniul Minelor ROMULUS Z tru Secretar de tamentul Coope ION PAS. Mine Stat la Depetelor. TEODOR IC Ministru Secre Departamentul b lice. STANCIU N. nistru Secretar parlamentul Cui ION GH. MAcretar de Stat ladustriei ţi Come GHEORGHE Subsecretar de F rul Educaţiei I CONSTANŢII secretar de Stat Agriculturii şi I Prof. CONST. COVICI, Subse la Aprovizionări Dr. LUDOV. Subsecretar de nalităţilor. Prof. MIRON Subsecretar de rul Educaţiei la Dr. MIHAIL Subsecretar de terul Cooperaţie VASILE MOEcretar de Stat Finanţelor. IOAN POPEStar de Stat la Icerilor Interne. GRIGORE GE secretar de Sta Afacerilor Inter SIMION OER le Comisiei din Aplicarea Trata Ministrul brit despre acordul Londra, 30 (Ha transmite : D. Harold tVih mertului,. a dec tratatul de comt „este unul dintr’ vreo 30—30 acord toate țările, care dut din ceeace ai care sunt distrus/ schimb mărfurile D-sa a declara acest acord pe U punctul de plecai cord mult mai la sa fie semnat, in va extinde asup. mult mai Largi , ambele părţi". Adresandu.se presses d. Harold rat. „Acordul Cutică. este deosebit numai din cauza de mărfuri la cai din cauză că elrea, după o fiml comerţului anglo. Proclamaţia guvernului către popor MUNCITORI, ŢĂRANI, INTELECTUALI, SOLDAŢI, SUBOFIŢERI, OFIŢERI, CETAŢENI Ş! CITAŢII! Al ROMÂNIEI, log©!© Mihai I a abdicat astăzi, dela Tron, In actul d® abdk&rt©, semnat astăzi, la 19 Decembrie 1947, acest&ta că, „în viaţa Statului Român s au pro»dus în ultimii ani «dând prefaceri pontice, economics şi soffele, cari au er©at neui raporturi între principalii factori ai vieţii ti© Stat” In faţa acestei situaţiuni, în deplina înţelegere cu factorii de răspundera ţării, Regele consideră că ,instituţia monarhică nu r-*A corespunde actualelor constsituții ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o pisdică serioasă în calea desvertori României” Astfel, poporul român, a dobândit libertatea de a-și clădi o formă nouă de stat, — Republica Populară. Eliberat în 1944 de sub jugul cotropitorilor hitleriei și al slugilor lor dtin ţară, poporul român şi-a luat soarta în propriile sale mâini. In frunte cu forţa organizată, conştientă şi neşovăitoare a clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, poporul român a înlăturit jugul moşierilor şi a pedepsit pe trădătorii intereselor sale, alungând dela cârma ţării pe cei car© apărau interesele jefuitorilor săî Astfel, poporul român a, reuşit să»?i înfăptuiască un regim democrat pe care contnuă sa-l întărească. 1 ) Monarhia constituia o piedică In calea desvortarii ţârii noastre spre un regim de democraţi© populară, car© să asigure tututror celor ce muncesc bunăstarea materială şi culturală, să asigure independenţa şi suveranitatea Statului Român. Prin înlăturarea monarhiei se deschide democraţiei noastre populare, căi nouă de măreţe înfăptuiri. Muncitorii, ţărani şi intelectualii, ostaşi, subofiţeri şi ofiţeri, estăţen© şi cetăţeni ! Sa înălţăm noua formă de viaţă a Statului nostru, Republica Populară Română, Patria tuturor ei muncesc eu braţele şi cu mintea, dela oraşe şi dela sate. Dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului de Miniştri. GHEORGHE GHEORGHIUDEJ, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Industriei şi Comerţului. ANA PAUKER, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine. VASILE LUCA, Ministru Secretar de Stat la Departamentul FinanţelorTEOHARI GEORGESCU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne. ■STEFAN VOITEC, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Educaţiei Naţionale. Prof. TRAIAN SAVULESCU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii şi Domeniilor. EMIL BODNARAŞ, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naţionale. LUCRETIU PATRASCANU, Ministru Secretar de Stat la DepartamentulJustiţiei. LOTAR RADACEANU, Ministru Secretar de Stat la De- Proteste contra teroare! fasciste din Spania Budapesta 30 (Rador). „Tass” transmite : DuPă cum zer e ziarul ,,Szabat Nep’ consiliul sindicatelor ungare a telegrafiat Organizaţie Naţiunilor Unite protestând im., potriva, condamnări la moarti a luptătorului comunist spaniol Agustino Zorea și a altor luptă tor’ pentru. libertate. In numeU mun.c tor’uei ungare. consu s ndicatelor cere ONU-ulw si denunţe teroarea fascistă din Spawa. Profesorii Facultăţii de medif. cină dela Universitatea d n Budapesta av. trim’s *deasemeni o telegramă in care spun. ..Protestăm împotr'va condamnări la moarte a lui Agust’no Zoroc şi a celor trei camarazi ai 'să’şi vă cerem să insitaţi asupra anulării s'riinţei”. GREVA GENERALA LA TRIEST Roma, 30 (Rador). — „Franţa Presse’ transmite. Neajungându-se îa nici un acord între Asociaţia Industriaşilor şi Camera de Muncă cui privire la majorarea salariilor, lucrătorii de pe ‘teritoriul liber al oraşului Triest, s.a declarat uneva general«. JL. J a. „