Universul, februarie 1948 (Anul 65, nr. 25-49)
1948-02-01 / nr. 25
Anul al 65"!Ca fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfo* CELE ■ansa 8 PAGINI 5 LEI vUtMft I» wwn Mnfom iVnMMl Bl». OMk r. KT. M. M.9MHS URNA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE RS&ACTIA 91 ADMINISTRATIA BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23.33 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: ~ --------- ~ « PLANIFICAREA POMICULTURII O ştire apărută zilele aceasta în ziarul nostru privitoare la curăţatul şi îngrijitul pomilor roditori, ne-a adus aminte că vem, într’adevăr, în ţară o însemnată bogăţie pomicolă, căreea, însă, diar nefericire ,nici deţinătorii particulari, nici organele de stat nu i-au dat până acum atenţiunea meritată. Suprafaţa livezilor de pomi fructiferi, numărul familiilor interesate în această farmură de cultură, consumul public, căt şi nume,morsele şi diversele întrebuinţări ce se pot da producţieinoastre fructifere concură să facă din această ramură de cultură una din resursele economice de primul ordin ale ţării noastre, cu drept indiscutabil la un tratament corespunzător. , Mertatea proprietarilor de livezi a rămas Insă la mentalitatea retrogradă şi absurdă că pomul fructifer este un dar al lui Dumnezeu, care, de îndată ce a fost plantat, nu mai are nevoe de nicio îngriire specială, spre a-i apăra de boli şi de atacul numeroşilor paraziţi, spre a-i înlesni desvoltarea în cele mai bune condiţiuni şi a-i asigura o productivitate bogată şi de calitate. Chiar dacă plantarea se face din soiuri superiore, puţini se întreabă dacă particularităţile regiunei sunt sau nu prielnice desvoltării soiurilor dese şi, chiar dacă sunt, lipsa de îngrijire face ca varietăţile celemai nobile şi degenereze şi să li se piardă un. Una din racilele frecvente ale pomiculturii româneşti este mi ales amestecul solurilor în cuprinsul aceluiaş teren de cultură, chiar când e vorba de un singur fruct. Exact, ca şi în podgoriile neastre, unde au loc de două, cel mult trei varietăţi de viţă de vie, care să corespundă cât mai bine condiţiunilor solului şi climatului din regiunea respectivă, întâlnim vii şi podgorii Intregl cu zeci şi sute de varietăţi de viţă, cu cele mai neaşteptate origini şi denumiri. Este un mare rău, «are a făcut ca vechile şi renumitele ’ noastre vinuri să-şi piardă personalitatea, să nu se mai deosebească produsele după calităţii« specifice regiunii, constituind altfel un grav impediment la valorificarea lor atât în ţară cât mi ales pe pieţele străine. Casele de import dacă şi-au ales un anumit tip de vin şi dacă şi consumatorul străin respectiv s’a obicinuit cu el şi îi dă preferinţă, pretind — şi pe drept cuvânt — ca toate partizile următoare să li se livreze exact din soiul ales, cu acelaş gust şi buchet, cu aceeaşi ariditate sau dulceaţă, de aceeaşi culoare, etc. La noi, o asemenea condiţie foarte anevoe poate fi îndeplinită, tocmai din cama liniei de standardizare a tipurilor, care trebue să înceapă de la unificarea şi selecţionarea viţelor de vie şi să se încheie cu metodele de verificare, standardizare şi conservare. Din păcate, aceeaşi meteahnă a amestecului şi diversităţii excesive a soiurilor o întâlnim şi în pomicultura românească, spre deosebire de ceea ce se petrece în alte ţări, unde nu numai fiecare producător, dar fiecare regiune s’a specializat în cultivarea unui singur tip de fruct, dus însă la perfecţiuni, care fac renumele şi gloria regiunii , că lipsa de standardizare contribue la slaba cotare a produselor noastre pomicole pe pieţele externe şi la greutatea asigurării unor debuşee constante şi de mai mare amploare, apoi lipsa de îngriiri speciale în întreţinerea plantaţiilor şi exploataţilor de pomi fructiferi, culminând în apatia dovedită de atâta cultivatori faţă de invaziile de omizi, primăvara, împing la decadenţă această ramură de bogăţie naţională, zădărnicind In acelaş timrp gî strădaniile puţinilor cultivatori cu dragoste pentru avutul şi îndeletnicirea lor. Faţă de această situaţie, o intervenţie hotficîtă a organelor tutelare, organizată metodic în toate regiunile productive, devenise absolut necesară Măsurile luate de curând de direcţia viticulturii şi horticulturii, potrivit unei deriziuni a d-lui ministru prof. Tr. Săvulescu, în vederea conducerii şi coordonării acţiunii pentru îngrijirea şi curăţatul pomilor, începută la tote regiunile ţării, prin deplasarea pe teren a specialiştilor, ne pun pentru întâia oară în faţa unei campanii pomicole serioase şi bine coordonate, generalizată pe întreaga ţară. Puţini ştiu, însă, că exoistă acţiune face parte dintr’un plan de lucru dinainte stabilit, care a fost pus în executare încă de astă toamnă, plan consacrat redresării pomiculturii şi ridicării producţiei ,de fructe din ţara noastră. Pentru formirea cadrelor, în Noembrie ş 1 Decembrie 1947 au fost organizate la Caransebeş, Sibiu şi Iaşi cursuri de perfecţionare pomicolă, pe care le-au frecventat pe lângă un număr de 79 ingineri agronomi, numeroşi studenţi , cultivatori Odată cu pregătirea personalului, s-au asigurat şi cantităţile necesare de soluţiuni pentru stropirile sulfo-calctee. Dacă pentru moment, acţiunea pomicolă planificată este concentrată în direcţia stârpirii focarelor de omizi şi a tratării pomilor spre a rezocta bolilor şi atacurilor diverşilor agenţi nocivi, obiectivele ei permanente trebue să rămână replantarea şi regenerarea livezilor compromise, îmbunătăţirea metodelor de cultură şi exploatare, în vederea ridicării producţiei din punct de vedere cantitativ şi calitativ. O producţie pomicolă superioară va deschide posibilităţi infinite de valorificare rentabilă a fructele atât In stare proaspătă cât mai ales prin industriafizare, ceea ce va spori mijloacele noatre de schimb cu străinătatea si va însemna din toate punctele de vedere un aport prețios In desvoltarea întregei noastre economii-HARALAMB IONESCU ^miih ii)iiii nMi|OTani"i|r - |-n—imm DIN VIAŢA LUI CAROL II " Vim dat câteva tablouri din viaţa publică a lui Carol II. Pentru cunoaşterea mai bine a personajului, trebue să trecem in revistă şi câteva schiţe din viaţa-i intimă — ceia ce-i pune, in adevărată lumină, „caracterul” (ca să zicem aşa). Carol a fost un elev rău. Profesorul J. B.—Hetrat i-a dat lecţii de istoria artelor. Acest profesor, un om inteligent şi învăţat, era cam nervos. In şcoală el îşi descărca nervii asupra elevilor proşti cu ironii. Unui astfel de elev din ultima clasă a Liceului Militar, i-a pus odată întrebarea: — Unde aţi isprăvit d-voastră cursurile primare? Intr’un rând, îl întâlnii pe stradă pe J. B. Hétrat extrem de agitat. Era în haine negre. Venea de la palat, unde avusese lecție cu Carol. — Am să înebunesc eu elevul ăsta. Nu-l las, fiindcă îmi plătește câte 50 de lei ceasul, și eu nu-s om bogat. Dar e tortura cea mai mare din cariera mea de dascăl. Am mai avut elevi răi; ăsta iusă îi întrece pe toţi. Dar cel puţin pe ceilalţi pot să-i fac cu ouă şi cu oţet, şi mă răcoresc. Ăstuia însă n’am voe să-i zic nimic. Mă înăbuş, crap — că nu pot exploda, strigându-i în faţă: „Do-bi-to-cu-le!” Şi Hétrat, silabisind cuvântul, îl urlă cu atîta vigoare . Incit trecătorii se opriră pe loc, crezînd că injuria mi se adresează mie şi că în curînd se va produce o încăerare. încă cu mulţi ani înainte Carol îşi stabilise reputaţia : că înjură bine. Apoi începu viaţa sentimentală, bogată în peripeţii, a princepelui aventurier. Din prima-i legătură rezultară doi copii, care — părăsiţi de părinte — crescură în mizerie. Amândoise îmbolnăviră de tuberculoză. Cineva de la palat aranjă să se dea mamei vre-o 40—50 000 lei. Aflând de acest lucru, Carol izbucni nemulţumit : — „Foarte rău aţi făcut că aţi dat bani copiilor. Trebuia să-i lăsaţi să crape aşa!” Suma dăruită servi la înmormântarea celor doi copii. De primul fiu legitim al lui Carol, părintele nu s’a îngrijit, de fel. Iar cel de-al doilea a fost lăsat în voia întâmplării, într’un mediu de copii — şi mai ales de copile — care nu ştiau ce-i aceia buna creştere. In jurul datei de 4 ianuarie 1926, când Carol a renunţat la titlul de „prinţ” moştenitor, — regele Ferdinand a dat explicaţii unui om politic: — Trebue să mă ajutaţi la lichidarea cazului Carol. Altfel viaţa mea şi a reginei nu-i în siguranţă la palat. Oricât de decăzut moralmente ar fi fost Ferdinand, dar era părinte. Şi ca un părinte să vorbească astfel despre fiul său faţă de un străin, — de-abia ne putem imagina ce proporţii luase viaţa scadaloasă a lui Carol, chiar la cea mai destrăbălată curte din lume. Dar istoria aventurierului încoronat abia a început. M. SEVASTOS Concedieri de lucrători in Anglia Londra. 30 (Rador). — „Tass’ transmte. Concedieri de lucrători continuă în Anglia O singură frmă de motocclete dn Brs‘ol, va conceda în curând 200 lucrători, peste ce 300 concedaţi în Decembre. RECONSTRUCȚIA IUGOSLAVIEI inia ferată Brcko-Banovici, lungă de 90 km, pe care tineretul iugoslav a construit-o în 1340, la 190 de zil».____ STATELE UNITE PREIAU COMANDA ARMATEI GUVERNAMENTALE GRECEŞTI Prietenii de la Atena ai Sta- nostiilor susamintite ale dlui telor Unite sunt îngrijoraţi de Lavsay, afirmând că preluarea perspectiva unui faliment al conducerii operaţiunilor milipoliticei americane în Grecia tare de către ofiţeri americani, în legătură cu diferendele tot necunoscători ai situaţiei lor mai mari privitoare la linia care, compromite viitoru' polipolitcă de urmat. Ce s'au iscat trcei americane în Grecia. Tot între reprezentanţii militari şi ruşi, spre surpriza cercurilor reprezentanţii civili ai Statelor proamaricane, guvernul USA, Unite în Grecia, nesocotind opinia ambasada. • D. Lavsay, şeful misiunii mirului, a aprobat propunerea , litare americane dim Grecia, a d-lui Lavsay şi a luat cu neprezentat spre sfârşitul anului scura hotărîre de a trimite în trecut guvernului său um Ta- Grecia un număr de 250 ofiţeri port detailat privitor la imea- americani. Aceşti ofiţeri vor paritatea comandanten'«’ui mi. înlătura de fapt pe generalui litar grec de a duce până la greci şi vor relua atât în Macapăt campania împotriva parre de Stat Major, cât şi în partizanilor. Lavsay a acuzat pe intensităţi conducerea efecti mulţi generali greci de tiră a operaţiunilor duse con. laşitate, lipsă de aptitudini, tra partizanilor, corupţie şi incapacitatea de amumna unele sugestii din înfrânge curentele antimonar- Washington, guvernul grec adice printre ofiţerii în subordat ordin d-lui Jandzis, şef al dine. El a cerut în mod inşi. Marelui Stat Major, să execute stent ca generalii şi ofiţerii fără nici o rezervă toate ordigieri să fie îndepărtaţi de la cele operative ale misiunii mîconducerea operaţiunilor duse. îitare americane., Jandzis a . de trupele guvemnamemtale. proven.51 pe comandanţii mari« ! Deasemenei Lavsay a cerut lor unităţi greceşti despre aj urgenta trimitere de ofiţeri propiate sosire a ofiţerilor a« amrtricani în Marele Steilamericani, cari vor prelua coni°r şi în unităţile armadei greducerea acţiunilor viitoare conceşii pentru a conduce în mod tra partizanilor, direct operaţiunile militare i jjj,a avertizat deasemenea împotriva partizanilor. ţpe toţi ofiţerii armatei gre-D. Mac Wee, ambasadorul ceşti, că toţi, dela general la american din Grecia şi de simplu soldat, vor răspunde Griswold, şeful misiunii eme- personal pentru executarea nori cane, au trimis la rândul lor condiţionată a tuturor ordine, la Washington un raport, în lor şi dispoziţiunilor ce vor fi care au obiectat împotriva sus date de ofițerii americani. GANDHI ASASINAT DE UN HINDUS New-Delhi, 30. (Rador). Totupă cum anunţă postul de didio indian, Mahatma Gandhi a fost asasinat Vineri dimineaţă nie către un hindus. Mulţimeaa prins pe asasin şi l-a predat mediat poliţiei. ■............. i«iiii mi —■ !■ N ................. .. ÎNCEPE CAMPAIA ANTIEXANTEMATiCĂ IN MEDIUL ŞCOLAR Aii V'CUCreţ VAU11RUUUI ttUUVAhU” tematice, toţi membrii corpului didactic din învăţământul superior, secundar şi primar, vor colabora la executarea acestei campanii iniţiată de ministerul sănătăţii. In acest scop direcţiunile respective vor lua măsuri pentru controlul corporal individual al elevilor, curăţenia localului, punerea în funcţiune a băilor existente sau instalarea de noi duşuri. Se vor ţine conferinţe cu acest subiect de către medici în cămine şi şcoale de către învăţători la sate, în vederea educaţiei igienice a tineretului. Se va face depistarea celor bolnavi şi pazitaţi, executându-se deparazitarea imţiată a elevilor, a locuinţei şi a familiei, conform instrucţiunilor ministerului sănătăţii. De asemenea se vor organiza de urgenţă echipe de voluntari dintre studenţi şi elevii cursului superior şi suprapr 'mior la sate. Aceste echipe vor fi conduse de medicii şcolari, profesori şi învăţători, care vor colabora cu comitetele locale ale ministerului sănătăţii. Astăzi la ora 17, în localul Şcoalei Centrale de fete se ţine o conferinţă cu, toţi medicii şcolari şi directorii tuturor şcoalelor de toate gradele din Capitală. Conferinţa este organizată de direcţia igienei din ministerul educaţiei naţionale şi discuţiile se vor purta in vederea campaniei anti-exantematice care începe. Prezenţa obligatorie. Reînscririle la centrele de pâine şi de coloniale Societatea comercială municipală intra aprovizionarea Capitalei, direcţia planificării (fost cfieiul economic al Capitalei) pune in vedere deţinătorilor de centre de pâine că sunt obligaţi să primească,, să afişeze in mod vizibil şi să păstreze în tot timpul înscrierilor anunţurile trimise de centrele agmente pentru reînscrierile la acese centre. Cei ce nu se vor conforma, vor şuferi urmările legale. Cu aceaată ocazie se aduce la cunoştinţa cetăţenilor şi deţinătorilor de centre de coloniale că pentru reînscrierea la aceste centre, nu se percepe nicio taxă. PLATA IMPOZITULUI EXCEPŢIONAL Ministerul finanţelor a comunicat administraţiilor financiare prin ordinul circular nr. 426392 din 23 ianuarie 1948, care au fost in ultimii zece ani cotele impozitului de timbru proporţional, ale impozitului excepţional pe lux şi cifra de afaceri, spre a se avea in vedere la lichidarea drepturilor fiscale cuvenite Statului pentru operaţiunile din trecut. Se atrage insă abenţîunea că, evoluţia impozitului excepţional a fost menţionată numai cu titlul inforamtiv deoarece pentru toate operaţiunile din trecut, la cari nu s’a achitat până în prezent impozitul excepțional, acest impozit se datorează, conform art. 51 din lege, cucote actuale, adică: 12% pentru transmisiunile de bunuri mobilare; 8% pentru transmisiunile de bunuri imobiliare și convențiuni; 6% pentru vânzările prin intermediari; 8% pentru vânzările de medicamente, la locul de producţie ; 2% pentru hârtia de tipar şi 2% pentru vânzările de acţiuni şi obligaţiuni- II. XI Duminică' T Februarie 1948 APARE SUB CONOHICIRIA UNUI COMITET SE DIRECȚIE PRIN ȚARĂ UN DISCURS CARE NU POATE CAMUFLA FAPTELE In ultimul siu discurs, ţinut in Camera Comunelor, d. Bovin, ministrul de externe al Marei Britanii, s’a ocupat din nou de problemia Greciei. Şi d-sa a susţinut vechea teză, de origine anglosaxonă, că războiul civil din Grecia se datoreşte vecinilor a altarei ţări, vorbind cu nevinovăţie de Statele Unite şi acuzând de imperialism statele democraţiilor , populare şi Uniunea Sovietică. Poate că d- Bevin a uitat prea repede că In Grecia au poposit armate britanice şi americane, comandate de ofiţeri şi experţi militari veniţi de peste ocean. Poate că mn'stul da extemelorL tonte a uitat chiar de l'unele imense de dolari trimise de regii netroporoniţi ai Wall Streetului pentru a alimenta războiul civil din vechea EHadă. Sau, chiar, nu-şi aminteşte nici de faptul că guvernul Sofulis - Tsaldiitis de la Ateni ascultă cu fidelitate şi promptitudine de ordinele sosite de la Londra sau Washington. Dar, în orice caz, cum explică 1 d. revin faptul că armatele populare atacă puternic în regiunea Peloponezului, la sute de kilometri distanţă de graniţele de nord ale Greciei ? Sau că armele de care dispun forţele democrate sunt, In cea mai mare parte, de provenienţă engleză şi americană, , datorită imenselor capturi luate de laarmatele monarho-fasciste ? Desigur, sunt multe pe care ministrul de externe al Marei Britanii nu le-a putut spune in discursul său privitor la politica externă a guvernului englez. Căci ce înseamă însuşi făptui că Armata Democrată a reuşit să elibereze peste jumătate din teritoriul Greciei, că s’a putut constitui guvernul popular al generalului Markos, dacă nu ilustrarea sprijinului de care se bucură forţele democrate din partea întregului popor elen ? Victoriile militare sie Armatei lui Markos, in faţa unui duşman mult mai bine înarmat, lupta dârză a partizanilor în regiunile controlate chiar de guvernul de la Atena, n■ ar fi fost imposibil« fără ajutorul de care se bucură forţele de eliberare din partea imensei majorităţi populaţiei. Dar ar fi fost util ca d. Bevin. Înainte de a-şi fi expus oficial părerile, înainte de a fi arătat, cu cuvinte mai mult decât laudative, că Statele Unite n'au nici o intenţie expansionistă sau de dominaţie in Europa, să se fi informat de evenimentele ce s’au petrecut chiar în preajma fulgerătorului său discurs. Nu s’a aflat oare încă la Londra — deşi întreaga lume o ştie deacum — că o flotă militară americană se plimbă ameninţător prin Marea Mediterană ? N’a ajuns încă, până la urechile guvernului britanic, ştirea relativ la tratativele pe care guvernul de la Atean le duce ca Tureia, pentru încheierea unui pact militar, tratative patronate de anglo-saxoni ? Doar au transmis principalele agenţii şi au scris toate zarele despre acest fapt, arătând că Statele Unite susţin pretenţiile Turciei, care, folosind conjunctura prezentă, cere ocuparea Tacei greceşti de către trupele turceşti şi cedar* in arendă * insulei Donnos, care domină ieşirea sudică a Dardanelelor- iar telegramele adaugă că americanii susţin cererea Turciei, deoarece ei consideră că, dată fiind situaţia actuală a Greciei, cedarea insulei Lemne« canspuind* intereselor Statelor Unite. Cu alte cuvinte, Statele Unite au avut doi aşa zişi ,,aliaţi”, ton, sfinţiţi prin insăşi ,,doctrina Truman”, Grecia şi Turcia Faimoasa doctrină prevedea că aceste ţări trebuiesc ajutate economiceşte şi militariceşte, pentru a putea fi menţinute rigmurile reacţionare din cele două state, care trebuia transformate in bastioane Împotriva democraţiilor populare şi a Uniunii Sovietice. Dar iată că poporul grec n’a înţeles să rabde pune bazele unui regim nou social şi politic, înfăptuind reforme ION N. BĂLANESCU Sperierea parcului de vase fluviale Numeroase construcţii de şlepuri, remorchere, etc. Readucerea în circuitul economic a parcului de vase din flota noastră comercială avariată de război, precum şi la mărirea acestui parc cu vase nouii a preocupat întins forurile conducătoare ale ministerului comunicaţiilor imediat după terminarea războiului. In acest scop adiţia P. C. A. a fost însărcinată să facă toate eforturile pentru repararea şi repunerea şi repararea in circulaţie atât a flotei noastre comerciale cât şi a vaselor proprietăţii statului. In anul trecut s’au reparat şi renovat de direcţia construcţiilor navale P.C.A. 86 şlepuri, cu un tonaj total de 70,006 tona, 6 remorchere, reprezentând circa 2100 H. P. (cai putere), 2 elevatoare plutitoare. S'au construit în acelaşi interval de timp, următoarele vase noui: 8 remorchere a câte 160 H. P 1 remorcher a 350 H. P, 1 remorcher a 400 H. P. Această realizare a f°et posibilă, într’un timp atât de scurt, prntr’o raţională repartizare a lucrărilor la scutire şi în special prin utilizarea cooperativelor muncitoreşti şi a micilor ateliere. In prezent atelierele direcțiunii Dunării maritime de la Sulina construesc patru noui geamandura pentru semnalizarea pe mare. ■sgiw'.wwHi wr?, ț / « .inrt**^ît | CRIZA FRANCEZĂ In aparenţă predomină o criză financiară. In realitate, este o măurătoare de puteri politice care se prelungeşte de la eliberare, trecând peste sorţii numeroaselor alegeri, peste echilibristica majorităţilor guvernamental Prevedeam de mult asemenea criză, şi anume de când mi-a fost dat, în timpul conferinţei de pace, să reiau contactul cu actualitatea fenomenului francez. In cartea pe care am publicat-o ca urmare acelei anchete foirnalistice, scriam că Franţa se afla la o răscrice de drumuri, hotărîtoare pentru destinele ei; că mişcarea de rezistenţă contopise o clipă elemente pe care nicio altă conjunctură nu le-ar fi putut împreuna, că în programul Consiliului Naţional, născut în vâltoarea luptei şi în frăţia clandestinităţii, se aflau linii comune de colaborare şi de redresare acceptabile pentru toţi francezii, Indiferent de apartenenţa lor politică. Mi arătam că existau bazele unei colaborări între marile curente. Aceste nădejdi s’au năruit. M. R. P. nu mai poate fi socotit astăzi ca o mişcare democratică de masse; a trecut categoric la dreapta ,cu articulări pe vechile citadele ale capitalismului internaţional, aceleaşi care văd în anticomunismul genera’ului De Gaulle asigurarea pe care n’au renunţat niciuun moment să o dobândească... Niciun moment chiar şi mai ales, în perioada coaliţiei creatoare ce a urmat eliberării. In acel moment crucial, Mişcarea Republicană Populară n’a îndrăznit să tragă consecinţele valului de populari- tate ce îi dăduse întâietatea; n’a înţeles dorinţa de colaboraredemocratică a masselor. S'a lăsat prinsă în mrejele autoritarismului, şi neîncumetându-se să dezavueze Gaullismul, a fost dezavuată de el căutând apoi în compromisul cu dreapta putinţele sale de redresare. Aşa s’a ajuns, din concesie în conesie, la guvernul Schumann de astăzi. Era o mare deosebire între a fi o riscare de masse, catolicizante dar fraternizând cu cele marxiste — având cu ele asemănarea programului de reconstrucţie a ţării , şi a deveni o grupă de manevră a imperialismului, folosită ca preludiul eventual al unei dctaturi militarizante. Astfel, componenţii guvernului Schumann sunt îndreptăţiţi a medita asupra soartei pe care au avut-o combinaţiile cancelarilor Brüning şi Papen. „A Treia Putere” care se sbate să conducă astăzi destinele şubrede ale Franţei, nu ese în fond altceva decât încercarea de supravieţuire a vechiului radi■I mu vin—é—1—I —— — cal-socialism, care agoniea azi. Dar substratul radical-socialismului, complicitatea lui ne dreapta, rutina lui politicianistă, asociaţiile sale capitaliste şi bancare, polarizând in acelaş timp grupuri dezorienate centrifugale, mai este pe placul altcuiva. MICAELA CATARGT ((Continuare in pag. 2 a) APELUL SALARIAŢILOR AGRICOLI agricole, vitele să fe bine ingri- Jite şi hrănite, perttru ca muncile să poată incepe in condiţii optime. El vor urmări deasemenea ca planul de însămânţări să fie rearea campaniei agricole de primă- lizat şi chiar depăşit iniţiind Ihv®ră. ' treceri Intre fermele veche, pre-Pentru aceasta ve în griji ca să stând munca voluntară şi mrefie reparate tracice şi uneltele nând în acest efort şi pa săteni, Agerpres, 30. — Uniunea Studiottelor de salariaţi agricoli face apel la toţi salaraţii agricoli să depună toate eforturle, pntru ca în cel mai scurt timp sa fie terminat® pregătirile pentru inotpe D. MIHAI MIHIVEI NUMIT Al REPUBLICII POPULARE ROMÂNE IA D. Mihai Macovei, ministru urmează să plece peste câteva plenipotenţiar d. I. a fost un, zile la post. mit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Republicii Populare Române la D. George Macovescu, însărcinat cu afaceri al Republic-Lencara. Guvernul britanic dâncei Populare Române la Um du-și agrementul pentru aceadra, a sosit la București pentru stă numire, d. Mihai Macavei a-și prezenta raportul. ♦ O importantă dispoziţie a ministerului de finanţe Agerpres, 30. — Avându-se contribuabil din faţa ghiş» ‘or în vedere că astăzi, 31 Ianuarie, va fi satisfăcut, a. c., este ultima zi în care, Mâine, Duminică, I Febriţ«t* contribuabilii mai pot achita’ ne a. c., percepţiile şi admiril* în termen impozitele prevăzute! straţiile financiare vor fi 'tide legea pentru sancţionarea chise, organele fiscale pendoevaziunilor fiscale, ministerul j cupate cu organizarea ec’nip»*!«» finanţelor a dispus ca ghişee e de control, care vor eşi pe ♦ereit percepţiilor şi administraţiilor cu începere de Luni 2 Febrilafinanciare să fie deschise în j rne a. c., pentru descoperirea permanentă, până noaptea târ-j celor cari nu s’au conformat «iu, aAica până când ultimul ’alegii mai sus arătate.