Universul, martie 1948 (Anul 65, nr. 50-75)
1948-03-01 / nr. 50
a ■■BaacHon EPOCA I. copiemouă importată la 1043 SECT. IV Roşu li Gheorghe Gheorghhi-Dej. In localul liceului Lazăr ; Theodor Neculuţa, Calea Plevnei colţ Gen. Angelescu, Mânut. Armatei; Avram Iancu, be. N. Titulescu, 62 (sc. Primară Ciovică); M. Eminercu, str. Popăvăţ nr. 5 (Banca Albina); Ştefan Gheorghiu, str. Zabloschil, (Sc. Primară 27); Al. Ion Cuza, str. Vasile Gherghele, (Sc. Primară 45); Constantin David, Calea Griviţei nr. 472 (Sc. Primară 41); Ion Frimu, str Tabla Buţii 60 (Sc. Primară 42); M. Kogălniceanu, Buc. Noi-Oraşul Griviţa, bd. Buc. nr.116 sala Fortuna; Gh. Doja, Corn. Militari (Sc. Primară); Ada Marinescu, corn. 16 Februarie (In localul Sc. Primare); ITle Pindice. com. Dămăroaia( In localul SC. Primare), matineu dela ora cuminaoţa M Â * M W ULTIMA li „DGft CAMJMÜAZi'. MATíMEU ÓRA 9. ► ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ *♦•**■♦« 4 Q-■»» 4»-».»-o.» »+-»-»<»■» .»4 +-■»«»-+■» ♦»»».fr-» -* “ ' ^ ‘ ‘ ‘ * mtmemiswmzsíBSh xrw’m'miA'te&äB^s&at umaatamss&mgmr-—— 1 ■11 A 4-a sâptsmâaă M film pentru F is M 4 I zi maiin u — era 9 dstn. vc«APX«S VA®! Ateneele populare care funcţionează azi, Duminică in Capitală în Capitală vor funcţiona mâine, Duminica, următoarele Atense populare: SECT. X GALBEN Spira Karet, str. Italiană 31 (lie. Spira Harst); Nicolae Bălcescu, bd Tache Ionescu, 33 (Gazzi Electri- Cirae); Cantemir, str. Gh. Palade, 21 (lie. Cantemir); George Enescu, str Ai Gh. Minculoco (sc. primară nr. 30); Titu Maiorescu, Cal. Dorobanţi, 163 (lie. T. Maiorescu); Nicolae Iorga, str. Schitul de Sus, 31, (Casa Tei); Dositei Filliti, str. Maşina de Pâine, 81, (Sc. Prim. 32) ; Baneasa, str. C. Brâncovea sau 1?, (Grădina de Copii); Herăstrău, str .Coaiei,215, (Şcoala Primară); Alecu Russo, str. Romană,127; 7 Noembrie, Piaţa 7 Noembrie (Şcoala Primară). SECŢII NEGRU 8 Martie, M. Domniţei, 32, (Liceul N. Creţulescu); Alex. Sahla, , calea Văcăreşti, 41; Ion Fonaghe, str. Foişor 113 (Şcoale Primară); Magda Isanos, Calea Văcăreşti, IIi. Dînieu Golessu, calea Dude?ti, 191, (Şcoala Primera); B. lacovescu, str Trinităţii, 8 (Şcoala Mallota); Mihal Viteazul, M. Pache 73 (Li- 0©ul Mihal Viteazul); Ion Păun Pincio, in localul Lie, Comercial de fete nr. 3; I. HRădulescu, şos. Colentina (Fabrica Stela); Horia, Cloşca şi Crişan, atr. Petrescu XVI nr. 1; Leonte Filipescu, str. Dudesti Pulberărie, 124, 33 August, şos. Colentina (Hala de Peşte); Lumina, şos. Paotelimo® (Sala Lumina); Balta Albă, şos. Vergului, 96, (Şcoala Primară); Pavel Tcacenco, str. Brăilei (şos. Pantelimon); Donca Sîiivu- str. Ogorului, 40; Filimon Sârti, şos. Viten, 284, (Fabrica Galla); Dr. Ghelerter, Calea Dudeşti nr. 8 bis; Eleazar Steynbach, str. Poetul Cernea nr. X, (Sptostrucţiunee); Focşineanu, str Anton Fană nr. 4, (Şcoala Focşfineami). SECT. in ALBASTRU Elpna Cuza, calea Rahovei, 40, (Liceul Teoretic nr. 4); Gh. ŞinCai, calea Şerban Vodă, 167, (Lit. Gh. Şincai) ; Cărămidari, str. Piscului (colţ cu str. Elena Cuza); Viilor, şos. Viilor,119 (Şcoala Primară); N. Titulescu, str. Pândele Roşca, 6, (Şcoala Prrimară); Al. Vlahuţă, calea 13 Sept. 209 (Şcoala Primară); M Sadoveanu, calea Ferentari 2 (Şcoala Primară nr. 39); Gh. Steatovici, Şerban Vodă-P. Statovici, 3. (Şcoala Primară de fete); împăratul Traian, str. împăratul Traian (Şcoala Primară); Apărătorii Patriei, Apărătorii Patriei şos. Olteniţei Reg. 6 M. V.; Tudor Vladimirescu, Parcul Rahovei Tudor Vladimirescu str. L. 52; C. Dobrogeanu Gherea, Parcul Ghencea str. Vărivel, 5. (Şcoala Primară); Ion Creangă, str. Ion Creangă, 2. (Şcoala Primară nr. 14). TEATRUL NAŢIONAL! SALA MODERN j Düm'nícS, 29 Februári®, m^istou ora 4 D omnişoara $oara ora 8 SERAFIM C»nted*e In 3 ante de IONEL TARANU cu Ional Tăraaiu, G. Timică, Aurel Muntean a şi Mimi Enaetaauu. -------©♦©------- De la cooperativa sindicatului ziariştilor Se aduce la cunoştinţa membrilor Sindicatului şi Cooperativei Ziariştilor Profesionişti că de Luni 1 Martie a., c. începe să funcţioneze cantina în localul Sindicatului din B-dul Republicei 21. Cei cari doresc să ia masa la cantină se vor înscrie Duminică, 29 Februarie, la sediul Cooperativei, intre orele 8 şi 12/2. 4 + + » + »4-H-4-»-M-teM-4-+++ + + +Citiţi şi răspândiţi .lin! Hif iri-ev-M-fr ♦ ♦♦♦ 44-S-»4-44-4-»4-»-M IREVOCABIL numai azi și mâine „SAVOY" anuntă. Numai azi maiine« ora 5,58, sasira era 7,33 yî lissîi spar», irevocabil ultimele sesetas&me ale divinei operete de Oskar Strauss: „FARMECUL tINUI VALS". Io fruntea ansamblului de peste 100 persoana, «par: Virginica Popescu, Cornelia Teodosiu, Vicky Opriş, N. Gărdescu, Puiu Şerbu, Emil Popescu, Helta Şerbănescu cu Embo Mărculescu şi Al Gîovani. Tsfeloarele de balet au în frunte pe Violette Taylor N. Balaea şi surorile Anghelescu. . PATRUL NAŢIONAL Sala Comedia Tb1- 4-71.71 Duminici 29 Februarie matineu ora 3 şi 7.30 seara şi Luni I Martie ora 7.30 O lună la țară de Ivan Turghenov, cu d-nele HTCIA STURZA BULANDRA, NELLY DO8DEA, FANTI COCEA, SARAH MANU, Raluca Zamfiressi , nii î. Finteşteanu, Al. Ionescu Ghiberlcon, Emil Botta, Stroe Atanasiu, D. Amisidali şi Iulian Nocşulscu Direcţii de scenă: W. SIEGFRIED Biletele se vând at !|or tre zi la Cassa Teatrului ■ SM Reprezentaţii zilnic de la 9 dim. manmau Prim restaurant de Stat Duminică se inaugurează restaurantul de stat „Pantelmon“, din cartierul cu acelaşi nume. Solemnitatea va avea loc în prezenţa d-lui Const. Doncea, prim ajutor de primar general al Capitalei._____ universul Convenţia de coborare româno-polonă (Urmare din pag. 1-a) ART- 2. — Cele două părţi contractante se obligă: e) Să sprijine traduerea opterelor literare şi ştiinţifice de valoare române în limba polonă şi a celor polone in limba română, a revistelor, presei cotidiane, publicaţiilor ştiinţifice şi altele; b) Să sprijine organizarea, pe teritoriul său, de expoziţii, conferinţe, reprezentaţii teatrale, concerte, manifestări culturale, de orice fel, a celeilalte părţi contractante; c) Să înlesnească schimbul de artişti şi echipe teatrale; d) Să faciliteze activitatea agenţiilor de presă şi a corespondenţilor de presă al celor două ţări; să sprijine vizitele şi excursiile ziariştilor pe bazg de reciprocitate, precum şi colaborarea mai strânsă între presa celor două ţări; e) Să înlesnească strângerea colaborării în domeniul radiofoniei şi al filmelor, prin incheirea unor convenţii separate. ART. 3. — Cele două părţi contractante hotărăsc: a) Să faciliteze şi să sprijine colaborarea organizaţiilor şi a asociaţiilor sportive ale fimbelor ţări, organizarea de întreceri sportive, precum şi schimbul de echipe sportive; b) Să faciliteze şi să sprijine pe teritoriul ambelor ţări colaborarea între Sindicate, organizaţiuni de tineret, asociaţiuni de prietenie, instituţuni de răspândiri a culturii populare, precum şi alte organizaţiuni cu caracter social, având drept scop apropierea culturală între ambele ţări; c) Să faciliteze şi să sprijine organizarea de practică profesonală, tabere, cursuri de vacanţă şi excursii. ART. 4. — Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei Convenţuni de colaborare culturală, se va creia în timpul cel mai scurt o Comisiune Mixtă compusă din 10 membri. Această Comisiune va fi alcătuită din două secţiuni: una cu sediul la Varşovia, alta cu sediul La Bucureşti. Secţiunile vor fi alcătuite din reprezentanţii Ministerului Afacerilor Străini şi Ministerului Informaţiilor la Bucureşt şi al Ministerului Afacerilor Străine la Varşovia; Ministerul Educaţiei Naţionale la Bucureşti şi Ministerul Educaţiei la Varşovia; Ministerul Artelor la Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Artei la Varşova; câte un reprezentant al Ambasadelor celor două ţări. Secţiunile vor putea cere colaborarea reprezentanţilor instituţiinilor ştiinţifice şi culturale, ai induioatelor, preţuim şi altor organizaţiuni. Aceşti reprezentanţi vor avea calitatea de consilieri. Lista delegaţilor celor două secţiuni va fi prezentată spre aprobare celor două înalte părţi contractante. Numărul delegaţiilor va fi egal în ambele secţiuni. ART. 5. — Şedinţele Comisiunii Mixte vor avea loc aternativ la Bucureşti şi Varşovia cel puţin odată pe an. Prima şedinţă va avea loc la Varşovia cel mai târziu trei luni după schimbul instrumentelor de ratificare. Preşedintele Comisiunii Mixte va fi numit de Guvernul Român când şedinţa are loc la Varşovia, de Guvernul Polon când şedinţa va fi convocată la Bucureşti. Comisiunia Mixtă va întocmi un regulament de lucru al Comiinii şi al celor două secţiuni. Cheltuelile Comisiunii Mixte, ca și ale secţiunilor, vor fi suportate de tara in care Comisiunea şi secţiunea lucrează. ART. 6. — Comisiunea Mixtă va elabora un plan general penttru aplicarea prezentei Convero- Iţiuni și un program de activitate I anual în cadrul planului general. ART. 7. — Această Convenţiune rămâne în vigoare cinci ani. Dacă nichina din înaltele părţi contractante nu va denunţa Convenţiunea cu şase luni înainte de expirarea termenului de valabilitate, ea se va considera prelungită pe încă cinci ani şi aşa mai departe pentru fiecare perioadă de câte cinci ani. Prezenta Convenţiune va fi ratificată intr’un termen cât mai scurt. Schimbul instrumentelor de ratificare se va face la Bucureşti. Convenţiunea va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Drept care plenipotenţiarii au semnat această Convenţiune şi au învestit-o cu sigiliile lor, întocmită în două exemplare autentice, în limba română şi polonă, în ziua de 27 Februarie 1948, ambele exemplare având putere egală. MARCAREA JOCURILOR DE RUMMY . A. M. a dat o decizie prin către toţi deţinătorii de jocuri Rummy din tablete pentru debite nemarcate de Casa autonomă a monopolurilor Republicii Populare Române (C. A. M.) sunt obligaţi ca, în termen de 80 zile de la publicarea prezentei deciziuni în Monitorul Oficial, să le depună, spre marcare la adiţia C. A. M. judeţeană sau de sector. Odată cu jocurile, posesorii vor depune şi sumele reprezentând taxele de monopol după cum urmează : a) l . 2.000 (douămii) taxă d'. monopol. "'- b) lei 500 (cincisute) taxă de marcare. c) lei 500 (cincisute) speze de transport pentru jocurile depuse la Administraţiile CAM judeţene. Toate jocurile Rummy cam după expirarea termenului menţionat, vor fi găsite nemarcate, vor fi considerate ca introduse în ţară prin contrabandă şi se vor confisca iar posesorii lor vor fi supuşi, pentru întrebuințarea sau simpla păstrare, la penalităţile prevăzute de art. 94 § 22 din legea pentru administrarea şi exploatarea monopolurilor. SALTUL CALITATIV (Urmare din pag. I-a nizarea de stat a monarhiei balncaro-moşiereşti la organizarea de sta Republicii Populare-Toţi cei care judecă, încă, cu vechile forme de gândire, toţi cei care încă nu sunt orientaţi în dinamica socială a marilor prefaceri la care participăm, toţi cei care încă n’au identificat sevizul istoric al acestor profunde prefaceri au, acum, un bogat material de meditaţie în această trecere de la schimbările cantitative petrecute în ţara noastră, la saltul calitativ al înscăunări unei noi forme de stat, cu toate consecinţele profunde pe care acest salt le va determina la existenţa poporului român. Ei pot medita mai ales asupra faptului că aceste schimbări nu s’au făcut —şi nici nu se puteau face altfel — decât prin lupta organizată a maselor populare, luptă la care au fost itrenate şi călăuzite de cea mai conştientă şi mai organizată clasă, de munci crime, aliată cu ţărănimea şi intelectualitatea progresistă. Bineînţeles că acest conţinut nou al statului român nu mai putea încăpea în haina veche, ponosită, înăbuşitoare, a constituţiei burghezo-moşiereşti. Cuceririle regimului de democraţie populară trebuie să capete consfinţirea unei noui constituţii în care acestă cuceriri să fie consacrate şi ale cărei principii să fie — la rândul lor — generatoare de noui pref ceri în folosul masselor populare-Iată de ce a fost dizolvat Parlamentul şi convocat Corpul Electoral pentru alegerea unei Constituante. Poporul român va putea, astfel, să dea un fundament juridic cuceririlor sale de până acum. Noua Constituţie va fi, deci, bilanţul cuceririlor obţinute, consacrarea în drept a ceia ce a fost dobândit, până acum, în fapt, prin lupta poporului român. Ce a dobândit, prin luptă, până acum, în fapt, poporul român? Mai întâi statul român nu mai e un stat al moşierilor şi al bancherilor ci un stat al oamenilor muncii maride şi intelectuale dela oraşe şi sate Intr’un astfel de stat puterea nu mai emană dela păturile suprapuse pentru a fî exercitată, opresiv, asupra poporului. Puterea nu mai emană, de sus în jos, ci de jos în sus, dela popor, fiind exercitată — prin organe alese — de către popor în folosul poporului. Această stare nouă, cu totul deosebită de cea a trecutului^ nu numai că va fi consacrată în constituţie, dar va determina şi o reformă nouă, reforma administrativă, menită să precizeze mecanismul complex după care puterea în stat va fi exercitată de popor, prin organele administrative alese direct de el. Prin ultimele lupte, poporul român nu a cucerit mimai puterea in stat ci şi garanţia că drepturile şi libertăţile sale nu vor mai fi o simplă enunţare pe hârtie ci o realitate vie a noului stat român, lată de ce noua constituţie nu se va mărgini numai să proclame, în mod formal, aceste drepturi şi libertăţi. In noua constituţie va fi înscrisă şi garanţia materială a acestor drepturi şi libertăţi. In plus, vor fi înscrise drepturi nouă, drepturi cari nu figurează în nici o constituţie a ţărilor burgheze, oricât de „democratice“ s’ar proclama de-Astfel, va fi înscris dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la învăţătură, cu garanţia că oricine va voi să muncească va găsi de muncă şi va fi răsplătit conform muncii, sale, cu garanţia că toţi cei care muncesc se vor şi odihni, — odihna ne mai fiind un privilegiu al celor care trăiau parazitar pe seama muncii altora- Cu garanţia, în fine, că toţi vor putea învăţa, învăţământul — în special cel superior — ne mai fiind un privilegiu al celor avuţi şi un sacrificiu dureros pentru coi care nu mai năzuiau spre cultură, fără a avea mijloacele materiale necesare însuşirii şi asimilarii ei. Nu voiu mai enumera celelalte cuceriri pe care le va consacra noua constituţie; egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură sau stare materială., Nu voiu stărui nici asupra schimbărilor petrecute în structura social-economică a ţării, schimbări care vor trebui să fie consacrate — şi ele — în noua constituţie. Ceiace am vrut să subliniez prin prezentarea caracteristicilor nouii constituţii a fost faptul că ea va oglindi saltul cau dativ pe care l-a făcut poporul român trecând — în urma unor numeroase şi profunde reforme obţinute şi realizate prin luptă — dela forma de stat a monarhiei burghezomoşiereşti la ferma de stat a Republicei Populare-Dela forma de stat în care puterea emana nu dela popor ci — prin trişajul unei pseudodemocraţii — puterea emana dela păturile exploatatoare pentru a fi — tot prin înşelătoria unei pseudo-democraţii — exercitată contra poporului; dela această înapoiată formă de stat s’a trecut la una înaintată în care puterea emană direct dela popor şi e exercitată de el în folosul lui. Avem, astfel, o Republică Populară în care puterea şi bogăţiile ţării sunnt, efectiv, în mâna poporului nu în mâna câtorva sute de familii de mari bancheri, nari industriaşi, stăpâni derusturi şi carteluri, cum se petrec lucrurile în republicele burgheze ale apusului, republici burgheze ce sunt forme mai înaintate de înșelare a masselor populare-Iată saltul calvictiv făcut de poporul român, iată drumul nou și luminos pe care a apucat el dela 30 Decembrie 1947 încoace. INFORMAŢII a Miinnisterul muncii, de acord cu Ooned©raţia generală a muncii, având în vedere că sunt foarte mulţi salariaţi care n’au beneficiat de concediul laCă fire aveau dreptul îrt anul 1947, a prelungit până la 1 Aprilie a. c. termenul până la căre li se poate acorda acel concediu. Toate întreprinderile surrt obligate să soliciite ministemilul miuncii, suspendarea porcedului acelor salariaţi care nu pot fi înlocuiţi, cunoscândcă foi rCatzul când nu acordă coaneditul sau nu plătesc drepturile salariiaţiiloir reinuţi cu aprobarea ministerului li se vor aplica .saințiuririle, legate. BLENOAAC&EIA^ prl" PENICILINĂ ASOCIATĂ Trataceinui sffifirului conepalivarea analizelor sTara I*r. CONSTANTIN TULIU BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 n *, Societatea pentru protecția,anirVateilor artidică că serviciulL de ecarisaj .a distftt» prinderea . cânâlor mu num»*?5..dimineaţa ca pân.a acum, Of şi dnapă aimraiza.. Se. atrage .dodii, atenţia publiicului de a-şi supraveghea câinii? ntelăsându-i 'libere în stradă în tot cuirsul zilei. .., Dtv C. Călin Ortopedic—Chirurgi« Osoasă Tuberculoza Osoasă Calea Griviţei 33 Tel. 5.69.12 Sindicatul saruitar Ilfov, convoacă pe toţi ,d.unii medici liberi profesionişti, caiii se doresc să ocupe POIS+ de medici 1© stat, să Se prezinte Luni, 1 Martie, ora 19, la sediul sindicatului din Spl. Independenţei 40. Primar Dr. H. GP«lf PIELE — VARICE — PAR BUNOHAGM-SIFIUS SEX«ALC Cops. 10—2 şi 1—7 Iei. 6.50.68 CALARASII.OR 51 (colţ MtrCea" Vodâ) D Cercul profesâonal al pref.ţ.lor dinP.NP. ţine şed nţa sa săptămânală. Luni, 1 Martie a. c. în sala Sectorului TIP Albastru din str. Balcescu-Vodă nr. 10, în rpatele Spitalului Brâncovenesc, la ora 18 precis. Cucernicii preoţi membri ai cercului sunt insistenţi rugaţi ,a participa, având a li se face importante comunicări. Va vorbi Pr. Alex. Ionescu, consilier patriarhal. ’ Societatea de gaz şi electricitate va începe în primăvară, construirea unei tropi mari uzine hidroelectrice pe valea Ialoiniţei inferioare Uzina va avea o putere de 10.000 kw. CONFERINŢE 4. Lectoratul Institutului de Studii Româno-Sovietic antina pentru Marţi, 2 Martie a. c. orele 17, la Fundaţia Universitară din Piaţa Republicii, conferinţa d-ku Iurii Bocicarev despre. ..Absolutismul şi Ivan al IlI-lea”, urmată de film. Conferinţa se înscrie in cadrul ciclului despre Istoria popoarelor din U.R.S.S. BISKiîlCEŞTI Duminică, 29 Februarie, la bierica Sf. Vasile Ghtrocani se va oficia slujba Sf. Liturghii in sobor de preoţi cu Arhiereu. Cu această ocazie se va face Şi instalarea ca paroh a preotului Ion DrUştiu. ei Azi, Duminecă, ora 4 V. e., vs. avea loc în biserica Sf. apostol ,,Felicu şi, Pavel” din paroflidia Belvedere C.A.M. In prezenţa P. S. Arhiereu Paval Ploeşbeannu •concertuui religio* dat de conul parohiei In folosul ope* relor »odaie, pe care biserica respe«« tivăle î.n.trepiriinde. Astăzi în biserica ‘Brvmbacara din Capitailă, la capătul liniei de tramvai 8, la ora 4 '.. a., are loc o adunare. Conferenţiază Provintele Constantin Sârbu despre : „Primejdia relelor sociale. BIB! 10(iRAFTF & A apărat „Buletinul pompierilor români” arul I, nr. 1 seria, 11-atru articole semnate ds' d-rifl: colonel Anastasiu I. M., căpitan Enache N. Gh., lt. colonel podelea,. nu A., lt colonel Raulescu, maior Stacu V. si Sival. Buletinul apare in condiţii tehnice bune. — In curând va apare în Editura Partidului Muncitoresc Român. Raport politic general făcut la Congresul P. M. R. de d.. Gh. Gheorghiu-Dej. Cuvânt de închidere al Congresului P.M.R. făcut de d-na Ana Pauker. Raport la Statut făcut de d. Lothar Rădăceanu. Statutul Partidului Muncitoresc Român. Rezoluția votată de Congresul Partiduilui Muncitoresc Român. DIALOG IN JURUL BANCNOTEI (Urmare din pag. I-a) gătească calea unor noui agresiuni şi războaie. Că astăzi ei s’au pornit iar să menţină şi sa finanţeze industria germană din zonele de ocupaţie apusene ale Germaniei, în special din bazinul Ruhr, periclitând securitatea statelor europene şi pacea întregii lumi- Cu alte cuvinte istoria se repetă. — Nicidecum. Se repetă manevrele şi încercările trusturilor de a domina lumea şi de a instiga la un nou război. Dar istoria nu se repetă- Istoria merge mereu înainte. Lumea nu mai este aceiaşi ca înaintea celui de al doilea război mondial. Trusturile şi marea finanţă internaţională nu mai pot manevra astăzi într o serie de ţări europene, ca Iugoslavia, Bulgaria, România, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Albania. Aceste state, unde s’a instaurat un regim social-politic nou, de democraţie populară, înţeleg să se organizeze şi să se unească, pentru a preîntâmpina o nouă încercare de agresiune. Iată, de pildă, tratatele de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiate între ţările din sud-estul Europei, tratatul recent semnat la Moscova între Uniunea Sovietică şi Republica Populară Română. Acestea arată că forţele păcii şi democraţiei sunt astăzi mult mai puternice, mai organizate şi mai unite decât un trecut, că ele luptă cu vigilenţă împotriva nouilor instigări de război. Dar şi în restul lumii, popoarele sunt acum mult mai conştiente şi mai coapte polîtîceşte. Popoarele coloniale şi dependente se ridică in mod crescând la lupta de eliberare naţională In calea planurilor imperialiste stă dorinţa vitală a popoarelor pentru independenţă şi suveranitate naţională, pentru pace. Iată de ce, poziţia imperialismului este acum mult mai şubredă decât în trecut, căci istoria nu se mai repetă... — Am pornit de la bancnotă şi am ajuns la politică. Până a urmă renunţi deci la considerentele asupra bancnotei ? — Dimpotrivă. Iată să mări, un dolar, un singur dolar. Ştii oare cum este cheltuit acest dolar după bugetul preşedintelui Truman ? Pentru cheltueli militare 28 de cenţi, pentru politica externă, expansionistă, 15,7 cenţi, în total, pentru sectorul de rizei, 11,1 cenţi Cât mai române pe®iru celelalte ? Doar 18,9 cenţi. Pentru bunăstarea socială numai 4,5 cenţi, pentru educaţie şi cercetări generale numai 0,8 cenţi. Viată ţine folosit de către guvernul Statelor Unite fiecare dolar pe care-l plăteşte poporul americanDin bugetul Statelor Unite cheltuelile militare se ridică la valoaea de 11025 milioane dolari, aproape 30% din total, pentru energie atomică «74 milioane dolari, pentru planul Marshall, de aservire economică şi politică a celorlalte ţâri şi pentru cheltuelile de ocupaţie în Germania — 7009 milioane dolari— Destul. E limpede. — Ar trebui să mai cunoşti şi un alt buget, într’o ţară unde e poporul la putere — bugetul sovietic. Bugetul Uniunii Sovietice pe anul 1948, prevede scăderea cheltuelilor pentru apărarea ţării de la 18,4% la 17% din total. Cât priveşte cheltuelile pentru desvoltarea economiei, bunei stări a populaţiei şi culturii, acestea se ridică la 68,4% idin totalul bugetului. — Cu site cuvinte, se oglindesc în cifre însăși cele două politici și cele două orânduiri sociale diferite a căror bugete fie spun multe- Nu e greu să desprindem al cui e viitorul și încotro se îndreaptă istoria. — Pe săptămâna viitoare.. întreprinderi care fac parte din Oficiile Industriale Ministrul industriei şi comerţului a dat o serie de decizii prin care se completează listele întreprinderilor care fac parte din Oficiile Industriale. Oficiul Industrial al Mătuşei cu : Filatura de mătase a Statului Lugoj; Oficiul Industrial al Produselor Chimice cu: Cassa Autonomă a Monopolului, Bucureşti, Calea Victoriei 152 cu Fabricele de Chibrituri din Bucureşti-Filaret şi Timişoara; Oficiul Industrial al Pielăriei cu: Rodor S.A. Cluj Str. Henric Pardousse Nr. EH; Cabrela S.i.n.c. Bucureşti Str. G. Pop Depătţţi 37, Soc. Chimică, Pirotehnică şi de confecţii ale Stătului, Bucureşti Str. N Iorga Nr. 26 cu fabricele : Apoca Bucureşti, b-dul Armatei Poporului Nr. 7 şi Tăbăcăria Bucovăţ-Dolj, V. CITIŢI , AMINTIRI de CONST. ŞÂINEANU Cartisisiiuotrivă Şi plăcută la citire ! Academia de ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste din Bucureşti aduce diu nou la cunoştinţa studenţilor facultăţii de şiiinţe comerciale, că înscrierile pentru sesiunea extraordinari încep Luni 1 Martie, şi coiintimiă nană Luinci, 8 Martie, în ordinea alfabetică afişată în avizier. Examenele vor începe imediat după animarea înscriierrilor la examene. Cabinetul MEDICAL B-dul Brătianu 9 INTERNE, VENERICE, SIFILIS* REUMATISSM, FEMEI, RAZE Şedinţa Lei 10o. —^ Cons. Lei 200 — ■fi ‘dini.—4 p.m. Baze cu ore reţinute. 7. Oficiul de Contra® al Pâinii din Prefectura Poliţiei Capitale), comunică următoarele : In vederea operaţiunilor de preschimbare a cartelelor de pâine şi alte alimente raţionate, şefii de echipe şi funcţionarii cari au lucrat la preschimbarea cartelelor trimestriale tip E, valabile pe trimestrul Ianuarie-Martie 1948, sunt Invitaţi a prezenta personal cereri de angajare in ziua de Marţi 2 Martie 1948, orele 16, la Prefectura Poliţiei Capitalei, etaj VI camera 13. a Societatea anatomo-clinică ţin« ştoţlifice Marţi 2 Martie, a. m. la spitalul Prof. Dr. str. Ion Movilă No. 7. ŞCOLARE n Toţi proflesorii titulari «lei» şcolile de ucenici şi ucenice din Bucureşti sunt convocaţi la ministerul muncii, etajul I, Marţi, 2 Martie, om 12. CONFERINŢE n In cadrul Expoziţiei Centenarului Revoluţiei din IMS, vreves loc la Trtridituttul francez din bd. Daria 27, Marţi, 2 Mărite, orele 10, conferinţa d.-lui prof. Charles Stntgevin, care va vorbit despre : „VAspect social de 1948“. Şedinţă ora 11 Cantiacuzino. FILMELE SOVIETICE CARE RULEAZĂ Ifi CAPITALĂ Azi, Duminică, următoarele filme sovietice în Capitală: ARO: învăţătoarea din Saferit EXCELSIOR: Doi camarazi; ARTA: Cuceritorii aerului; RITZ: Primăvara; FANTASIO: Omul cu arma; VOLTA: Secretele comtra-spionajului; TOMIS: Două lumi; IZBANDA: Prinţesa mofturoasă ; FLORIDA: Calul năzdrăvan; MODEL: Alex. Nevski; APOLLO: Căpitan la 15 ani; NONI: Căpitan la 16 ani; TRIUMF: Omul cu 1!X10 de feţe; ALIANŢA: Insula piraţilor --------©♦©-------- | A apărut CONTEMPORANII! " No. 74 cu următorul cuprins: Luth,ta popoarelor pentru libertatea şi independenţa naţională în timpul războiului de VASILE LUCA; Noui misiuni ale clasei muncitoare de ION WITNER; Aniversarea Armatei Sovietice de I. R. SOMTIZ; Drama contrastelor americane de PETRU COMARNESCU; Cum trebue să arate o Academie de teatru de MIHAIL RAICU , Iranul, moşia Wall Streetului de D. BABOIAN; „El voia cât mai mult pământ*, reportaj de PETRU VINTILA; Tâlbîc, nuvelă de SAŞA PANA; Probleme americane de MARIN DIMA; Interdicţiile şi arta de OVID S. CROHMALNICEANU. Ideile „Manifestului Comunist’’ au devenit realitate de ION NEALANESCU, etc. Cronici, versuri, polemici informații- Trecutul şi viitorul păturilor mijlocii (Urmare din fa bilitatea de a-şi demonstra şi de a-şi utiliza capacitatea economică, întărirea rolului statului în economie nu are ca efect împiedicarea activităţii micilor întreprinzători. Dimpotrivă, aşa cum a declarat d- Gheorghiu Dej, ministrul Industriei şi Comerţului la Congresul P. M. R- „micii producători joacă şi au de jucat şi pe viitor un rol de seamă în ansamblul emonomiei noastre”. De aceea ei trebuie să găsească sprijin la toate organele noastre de StatDe asemenea „micul corneap elant cinstit faţă de stat şi client are de împlinit un rol de seamă în procesul de circulaţie a mărfurilor şi poate conta pe înţelegere din parca regimului democratic”, a afirmat, cu hotărâre, d. Gh. Gheorghiu Dej-Păturile mijlocii nu trebuia să fie deci îngrijorate de politica unui guvern cu caracter muncitoresc, însăși faptele ne arată că un astfel de guvern le este mai folositor decât un guvern al mărci finanțe —chiar când acele guverne pretindeau că le reprezintă. I în programul viitor j ■ÂgL R O c ărire FS-jiiucTir FUfl-icKfi 1QA. illtime'e Z08, „învățătoarea din Safrî,“ cu VERA WlftRITKA Â AZI iv A iIM U dela ora 9 u tmmata