Universul, mai 1948 (Anul 65, nr. 101-121)
1948-05-08 / nr. 104
pop:". WM. • Sâmbătă 8 Mai 1948 gyárra saax&TXi roMpn^agasrora UNIVERSAE ANCHETELE NOASTRE CU PRIVIRE LA PRACTICA MEDICALĂ NE RĂSPUNDE UN MEDIC PRASTIEM DE CARTIER D. K. B. W01F — „C,2 iT'i&'fj despre modul cum r a fost practicată medicina pina ,1 acâst?” c -- RánS acum îngrijirea rrletííca!a era apanajul aproape exclfcsiv al ceior avail. Numii cine putea t pisti putea" beneficia de prorgresăre ,t ir.edksMtr. imensa majoritate s poporului t ee limita la medicina oficială, cară i se practica în diferite instituţii şi ca dispresare. Dar felul în care se ţ 1 practică medicina în acestea lasă foarte mult de dorit, ceiace a determinat marea neîncredere s pa- fi rnenilor și mai ales a lumii muncitoare în medicina oficială. n [_ Un« din cauzele defectuozitații i '‘serviciilor medicale constă în ti [proasta lor organizare. La unele n teerv’ci mediai puțini trebuiau să consulte 50—60 bolnavi pe oră iac c fia altele medicii n’aveau bolnavi de îi bhe. t l Atât de puţină atenţie se dădea t; .crgiroizării diferitelor dispensare de atât de către cei ce le creiau (de I cele mai multe ori pentru plasarea co-protejaţilor politici) cât şi de către d medici, pentru care acele servicii t constituaiu o sinecură sau încă un [venit, încât prestigiul lor e azi cu| r 'total compromis și pentru a-1 rea-],soluita va fi nevoie de schimbări ra ' ificate. Cauza pe care o consider marea c vinovată este mentalitatea retro- gradă a medicilor care nu consider ran bolnavii tiela dispensar decât ca număr de consultaţii şi nu fimpe ce suferă, şi au nevoie de aju- tor şi alinare.Trăind de pe urma clasei stăpâni topie şi fiind la cheremul lor, medici, uitau de cele mai nmulte ori rolul, rostul şi valoarea lor în societate". — „Credeţi că schimbările econorice, sociale şi politice din uf- dinte vreme vor avea o repercursiune asupra practicii medicale?” — „Desigur. Stricta dependenţă c -între felul de iri al oamenilor şi d practica medicinei este uri adevăr b elementar. MEDICINA Şî MEDIUL SOCIAL Medicina reală nu este numai a- aceia care cercetează bolnavul în a dispensar sau în camera de con- i suiteţil, ei aceia eaps-i consideră în ti rreniui său, la fabrică, uzinăşi acasă. b Pină acum nici un regim încă nu s’a gândit să intervină pentru umbeLficarea mediului muncitorului, r Deabea acum, când în fruntea treburilor publice se află oamenii muncii şi au luat măsuri reale de îndreptare a felului de viaţi a celor ce produc bunurile lumii. Cum se poate închipui vindecarea unui tuparculos sau reumatic care locuia în case de pe pereţii cărora curgea conţinu apa din.■m-rzte din strada care era o itten’ să coclama dir tare apa nu seacă ide* vara nici ierna? In astfel de casa se întorceau muncitorii de ia lucru. A înc taî *îî fine situaţia ruşinoasă în ca. ', omul cat» periferia oraşului ei a şl ia periferia civiiiza.-ţiei. Toiut se face «cum de întregul ' por ..r centru -ri însuşi va avea o tofli.c:i.' s;,‘vătuite asupra îSnStăr:i s-le; :a. practica medicală vs deva: u h -'Sr?;* «bace si pentru noi medicini în folosul intregei colectivităţi?'’ COORDONAREA INSTITUŢIILOR SANITARE a) „Printr’o coordonare a tuturor autorităţilor şi instituţiilor sanitare. Lipsa de interes pentru colectivitate şi mai ales pentru cea munciitoare, a avut drept consecinţă o crediune anarhică de unităţi sanitare. Nu sănătatea poporului ci interesele politicianiste dictau crearea diferitelor dispensare. Situaţia anacronică a unităţilor noastre medicale este una din moştenirile grele ale trecutului întunecos. Avem astfel de o parte o mare risipă, de alta o mare lipsă. Fiecare autoritate sanitară îşi creia pe vremuri unităţile fără a se interesa de ceia ce face altă autoritate. Astfel se întâmpla ca într’un colţ de cartier să fie câteva dispensare iar în rest nici unul. Dar ceia ce era mai important, era că cele mai multe unităţi erau mici deci nedotate cu toate specialităţile. Aceia cari vor ataca această anarhie vor fi făcut operă utilă însănătatea poporului. b) Printr’o coordonare a activităţii sanitare cu celelalte activităţi cum e cea a lucrărilor publice, a drumurilor, etc., a căror importanţă am relevat-o. c) Prin încadrarea întregului popor în câmpul muncii astfel încât toată lumea să poată beneficia de realizările de mai sus”. — „ Cum vedeţi organizarea linei bune medicini preventive?” CONCLUCRAREA INTRE MEDICINA SI POPOR — „Prin conlucrarea între medici şi popor. Pentru aceasta sunt necesare: a) Modificarea condiţiilor umane c '.ace va face din el cel mai bun democrate care s’a şi dovedit capabilă de a o realiza. b) Pregătirea medicilor în domeniul edicinei sociale şi c) ridicarea conştiinţei poporului ceia ce va face din el cel mai bunauxiliar al medicului”. — „Care credeţi că sunt perspectivele medicinei de cabinet?” — „Medicina de cabinet va mai beneficia de un răgaz. .Va mai rezista până la înlăturarea lipsei de unităţi medicale suficiente, înlăturarea lipsei cre__coordonare între ele, înlăturarea neîncrederii ce exista încă în medicina practicată în instituţii şi mai ales până la pătrunderea în mintea medicilor a noului suflu ce străbate întreaga noastră viaţă socială, după care munca nu e un mijloc de căpătuire, ci elementul de bază al vieţii colective la care fiecare trebue să contribue după capacitatea sa”. — „Desigur nu ignoraţi faptul că în mediul rural avem un medic la cca. 10.000 locuitori, care credeţi că sunt cauzele acestei lipse de medici la ţară şi cum vedeţi remedierea lor?” MENTALITATEA MEDIULUI MEDICAL — „La cauzele lipsei de medici la ţară în genere cunoscute şi ades repetate (lipsa de confort, lipsa de mijloace de comunicaţii, ruptura de oraş, etc.), trebueşte adăugată şi aceia, — după mine foarte importantă, a mentalităţii care a stăpânit şi stăpâneşte încă practica medicală,— care e socotită meserie lucrativă şi nu cum am arătat mai sus, ca factor de colaborare la viaţa societăţii. Atunci când această mentalitate nouă va pătrunde masa medicală nu se va mai pune problema sacrificiului ce trebue să facă medicul la ţară. Legătura şi dragostea de popor încă n'au fost cultivate. Când ele vor deveni realitate cu siguranţă medicii vor merge ori unde medicina va fi necesară indiferent de greutăţi. Pe de altă parte nimeni încă n’a relevat Că lipsa de perspectivă a medicului de ţară e legată de lipsa de perspectivă a satelor în general. S'a ocupat cineva până acum de sate? Cine s’o fi făcut? Moşierii? Ridicarea condiţiunilor de trai a satelor şi a legăturilor între ele face parte din comandamentele Republicii Populare, şi astfel nici nu va mai fi un sacrificiu aşa de mare pentru medicul dela ţară care va putea trăi omeneşte ca şi ţăranul pe care-l va îngriji. — „Cum credeţi că s’ar putea remedia lipsa de mediei în centrele industriale?” — „Prin acel suflu de solidaritate socială care străbate întreaga lume muncitoare şi care va trebui să cuprindă şi pe medici, ei nemaiconsiderându-se slujbaşi ai unor pături ci adevăraţi susţinători ai poporului muncitor în efortul său constructiv”. Farmacie mobila intr’um sat sovietic. -- ..."::î.v vedeți"S-v. r-îalbercau-: CIRCUMPÎIA MEDICALĂ ȘI RURALĂ IN U. E. S. S. ’*• situația sanitară se preta catastrofui, epidemia de ti«o- nativ: piin numărul rsu~Tp' trtak, se apnyia de ©«freie ..'.;rj.‘ în '«yic: («.«amețea bân- E'i. : 5 /aîga, «erîtorii imense ră- 'au pustiite de războiul civil și de „.ti armatelor rriine ,ji ia to.. acer tea jr mai adaugă lipea : p. ip» totală de montei, moaşe, Z'i-.ui nurgi și medicamente de print' T.-cesitetî. •- ce ar.î «de regii ■; socialist a •jsV*' :?ai ladle?) starea ■ lucrurilor. Tt-' vu. pregsH::i si condiţii!« onSpjijilz (L- viaţă a!e perăotwloiui JPed-’cri, «'feuiir.'.'■««•©'• juikloasă a activităţii :r-uit«-.,î.:, vasts reţea de Vita, şi -.ase dc naşteri, .u-f.bsi; sisenul de finanţare cri'« ojgc-, ■ oovifcie.for iorr,le, iuta de,ur c.Ucy» j.»;nc‘a tre.i iraperi urie ■do succesului »ovitiic j.«c turtem* pofitirei sa...'iure i. ‘tiu tocă repa bh:.c?e 'icultățli tahi: i«ii :v.cdic'"ist ;)-vi!.e.ste ,« tu.rîri te cunosb"... ■ .nr,! .. pr.tic: rara ii **cî ii de m«’s foirem pvRv-n an: prevlLă ; •:«•&!&. A'ii i urse reni speri «î ;« te •'vier:?, sucirii. epHier.doUrghc, ,■■. ncritmre plair. ..are» și ca dc"v' tîțn te La teri:.iv;are i «d. :«r LVăviril■ ixC'Uvul «ui să Ue jAiiaîi 3 an* t» t:.«i- lire' riii'cums-;i!r,:îi «...ri-v Are.- reagin aste ;v'.‘.cpt'-o *«* li'.ci. A. ii:”re agrma de prediiîiwte.v vai.a r?”'ii inițiativei pers: aste y - '••moșim, telor ospăitt, rti-iri av£:*ră niedL oiffiâ, sHt.chirurgului și moaşei r rer;* de a v’.et.risjie o.,, locuință, IneâLit, ’raa sporu-i p* plasări în r»?a circumsarpție; ș Ieari mărită cu cca. 49*/*. Gsi e*f* lucre?'«.' ' «ircgujine derart*'«. n ’ ej ~ nidithmi '•'iintterLa i'vere, hc de en spor la leafă iaci .... I imp'), tant șî de t«n conceu? •iahte.. t’L.ct. ca ia ta» a in URS': «tu in ?'•. uAî !..o...!i’ef au rar'- a îeg» ■ ■ centrela uriv'erriînr'' î». o .; .:*’■ “'or din Ministerul Sărit-'11„ «, ;pnWi-~.aai, eriniile per-o «!’ .* ă, - i *a i -del panii« spkteîi r. j p i ■ i împrosp'îAreg cu o:. '.-t? . ■. pe cifcunwcnv a.« i-; r.cri.-pondentA asi r ;.. . re- ricvric css«*, nrfc «-.„pa ,,,'îriiv 4« rtofaro. , s! docenți, am centrul universitar i- cel mai apropiat. 4n cazuri urgente, i- când starea bolnavului nu permite e cuprinde în medie 8—5 sate, în re- : î- giuniie nordice ale Uniunii, binei- înţeles reduse la număr, dar mai redistanţate. Fiecare circumscripţie a medicală, se subdivide la rândul a său în 3—4 circumscripţii sanitare, s, având câte un feldser (subchirurg) i şi cuprinzând 2—4 sate. Bineînţeles ci medicul este figura s ! centrală a circumscripţiei medicale 1 f; j rurale; ei planifică, organizează şi controlează toată activitatea me- ' j; . dico-.ocîală, fiind secondat de feld„ i ser, moaşe şi surori de ocrotire. La |e »aresta trebuie :,ă mai adăugăm ac- ■ ! ii«»ul ne, tsar 1 satelor format din ij 1 elementele ’Leneşti cele mai bune g I avind în sarcina lor supraveghep I rea aphtemiologică şi realizarea măr v i surilor da higiena şi profilaxie. I Una din norik dominante ale i mzardirei apotetice este fără în«e | doi a'. importanţa acordată profila•asiei bolilor inficto-contagiosse ti sociale. Vaccinarea ar.tiriîo-pai ati- . iteă, sntifixantematicâ, »niidifleri* ! că seu L.C.G.. se. face pe o scară x, 1 ?iiarn.'ă departe ne a fi atinsă în ' ’ j alte țări. ! In regiunile inpuludate, pe lângă tU ' iisoc,..„rate • ircumscripției medi' i .ai?, crustă u? punct entimslare. n! nercopa! specializat chim ni* I z'.sră i)0|rgistia, proectează și con- Hr ■ df;.c* lucrările -le drenar* și aranarc ;|j j siu d- gidron-rc! pulverizare a I jpe'.«t’ sfiStftonie ; în t-mpid «runcilor agricole în 5 coihrzuri se înfiinţează cresc pio° . cherli stih 6up;»«::gherca moaşei •J ; Un: ..tu; î„...eeniv. FAsria multe • ! Jrcnmstriptâ ru ale au ui afară de U 'disccri«-’? ri un mic spitai de '.9-20 f" ! paturi, bine în/estiale cu inventa'-u j .-oi ieres;-i si svânfi un mic laborato»* p .iiru ai ai'zcte careste. oa. j tina procurări« rvedicamen-i icter t.j cc. cc ;e consultă 'a ! et:.-pf :.r're, este rezolvata prin n- 8 existența tsn* achter în fiecare rere- j ;«:«.tj ic râuri, iar pro;?! ior dere- I risorio L-s face »ccesibi: pungilor ce'I- I d ip.'-osrca, ■' poale anala la centru! io* * ,et.;apoi care «î +rvinito un spreL- sli* I lut (mamos, otoîaringolog). s. u o :U* i echipă ilsrurgheiâ înzestrată cu ip—«cele receăara, pentni a opera îme* si-jiiLit *»;• c Medicii r*ra« care j îc* * tpâ relevat prin calități profesiobii-î.ii&’e, «xgtt>cjM) ««*• prin Inc* I vaţii şi cercetări personale, sunt repede avansaţi sau trimişi la centrele universitare pentru desăvârşirea lor. Unitatea ad-tivă de bază în U. R. S. S. este raionul având în fruntea sa Comitetul executiv al Sovietului (Consiliului) raionul, pe lângă care funcţionează ori serviciu Scanitar teritorial. Raionul (plasa) este împărţit în 3 până la 5 circumscripţii medicale. Circumscripţia lor mai modeste, în general în URSS asistenţa medicală, sub orice formă este absolut gratuită: internări în spitale şi sanatorii, operaţii chirurgicale, consultaţii medicale, ajutorul lehuzelor, toate aceste servicii Statul Sovietic le oferă în mod gratuit şi nelimitat tuturor ceăţenilor săi de la oraşe şi sate. O propagandă educativă sanitară intensă şi bine planificată prin conferinţe, mici întruniri, sau difuzarea materialului imprimat, contribuie în mare măsură la luminarea satelor, la ridicarea lor sanitară şi la lichidarea prejudecăţilor din trecut. Bugetul circumscripţiei medicale este aprobat şi finanţat de Comitetul Executiv al raionului respectiv. Un astfel de buget este bine echilibrat şi conform cu nevoile reale de pe teren, dând posibilitate medicului de a-şi realiza fără multe formalităţi planul său anual de mutică. Orice problemă sau iniţiativă sanitară se rezolvă în cea mai mare parte pe loc prin intermediul serviciului sanitar raional. Medicul de circumscripţie depinde direct de acest serviciu însă numirea, mutarea sau revocarea lui se face numai de către serviciul sanitar regional. Restul personalului este angajat şi concediat de serviciul sanitar raional. Guvernul şi Partidul Comunist au creiat medicilor rurali climatul cel mai prielnic pentru o activitate rodnică care procură la fiecare pas celui care o înfăptuieşte, satisfacţia profesională şi cetăţenească. Inconjuraţi de dragostea şi stima sătenilor, încurajaţi şi sprijiniţi ide -'■utorilăţile locale, asiguraţi materialiceşte, promovaţi de organele sanitare superioare, marea majoritate a tinerilor medici rămân definitiv în mediul rural. I - Dr. DAMIAN t. ASISTENTA MAMEI SI A COPILULUI IN MEDIUL RURAL de tir. HORIA SLOBOZIANUU Asistenţa materno-infantilă, această problemă vitală pentru orce ţară, a devenit de actualitate în urma hotărîrei organelor de conducere, de a proceda la soluţionarea ei. Atât Uniunea Sovietică cât şi statele din Apus au arătat, căaceastă grea chestiune poate fi soluţionată, dacă Statul se ocupă în mod serios de ea. Ca să ne putem orienta in av această problemă, în aparenţă atât de complexă, este nevoe, să examinăm situaţia de astăzi. Vom încerca apoi, să facem câteva propuneri în legătură cu cele constatate. Din datele oficiale publicate în ultimii ani, rezultă că mor anual, din cauza infecţiilor puerperale şi a bolilor care rămân după naştere, 8,6 la sută femei, cifră de 2-3 ,ori mai mare decât în alte ţări. Din femeile care scapă, multe rămân suferinde. Cauza acestei stări trebue căutată în insuficienţa asistenţei la naştere. Până acum câţiva ani numai, o naştere la mie avea loc într’o instituţie de naşteri şi 999 naşteri se efectuau la domiciliu. Din naşterile la domiciliu, numai una la sută era asistată de medic, 35 de moaşete cu diplomă şi 62 de moaşele empirice. Situaţia aceasta tinde, să se amelioreze în urma înfiinţărei de maternităţi rurale, pe care Ministerul Sănătăţii le pune în funcţiune în limita elementelor pregătite, de care dispune. In anul 1945 au fost: 326.723 naşteri în toată ţara, 269.631 naşteri în mediul rural. , 57.022 naşteri în mediul urban. Din cifrele de mai sus se poate deduce, că la ţară 90.000 naşterif au fost asistate de moaşe şi că :•180.000 naşteri au fost lăsate peseama moaşelor empirice. Din cauza naşterii au murit 23.188 femei ,socotind, că mortalitatea a fost de 8,6 la sută. Urmărind înlănţuirea acestor fapte, trebue să examinăm de ce esteatât de slabă asistenţa obstetricală »la noi? . Din statistica ministerului sănă-tăţii se vedecă la 1 Aprilie 1946 ,dispuneam de: „ 1364 medici de circumscripţie, la adică un medic la 9800 locuitori, risipiţi în 9 sate, 2563 moaşe, o moaşă la 5200 locuitori, în 5 sate. După propunerile Conferinţei de la Geneva este nevoe de un medic şi de o moaşă la 2000 locuitori. In acest caz, am avea nevoe de 6400 medici, adică de un număr de patru ori şi jumătate mai mare decât in prezent şi de tot atâtea moaşe, ceea ce face de două ori şi jumătate mai multe. In Belgia este o moaşă la 1700 locuitori. In acest caz i s-ar trebui 7300 moaşe. Lipsa de spaţiu ne face să ne limităm la aceste câteva cifre. Ele pun intr'o lumină destul de clară problema sanitară, de care tie ocupăm. In afară de un mai mare număr de medici de circumscripţie este nevoe de ,buna lor pregătire în ce priveşte obstetrica. Studenţii ar fi bine, să facă teorie obstetricală în anil al cincilea şi practică în Maternităţi în anul al şaselea. S’a constatat în deajuns, că numai cursurile teoretice, nu dau posibilitatea unui medic, să asiste o naştere sau să facă ooperaţie. Nu insistăm asupra ameliorărei condiţiunilor detrai a medicilor în mediul rural. Deaceasta depinde posibilitatea lor de acţiune. Acelaş lucru trebue spus şi despre moaşe. Ca şi medicii, ele au o misiunea grea, să faci, să scadă mortalitatea mamelor şi a copiilor. Până acum ele sunt foarte departe ,de a corespunde acestei chemări. .De vină nu sunt numai ele. Recrutarea şi instruirea lor se face dupălegea absurdă din iunie 1941 pentru organizarea învăţământului sanitar şi de ocrotire. Ele sunt luate din absolventele cursului primar ,atât de râu făcut în mediul rural. Din această cauză, au o înţelegere limitată a lucrurilor. De 25 ani, de când sunt profesor de Puericultură la o şcoală de moaşe, m-am izbit tot timpul de neînţelegerea acestei ‘categorii de eleve. In Franţa şi în talte ţări li se cer cel puţin patru ‘clase secundare. Având o cultură de bază, ele ar putea pătrunde mai lor medical şi social ar creşte în adânc materiile predate. Prestigiu şl mediul încare intră, dacă ar avea o cultură mai bună şi ar fi de mai mult ajutor. Ca şi studenţii eler nevoe, în afară de cursurile teoretice, de o practică serioasă într’o maternitate. De o astfel de practică sunt lipsite 180 la sută. Cursurilor de obstetrică şi de puericultură, materiile lor de bază, ar trebui să li se dea o extensie mai mare. Cursul de puericultură este limitat la două trimestre din primul an. Puericultura este suprimată în al doilea an. Ar trebui ca în primul an, să se predea dezvoltarea și îngrijirea noului născut normal, iar în al doilea an, boalele mai frecvente ale noului născut. limitată mimai la momentul naşterei protecţia mamei, este insuficientă. Femeia gravidă are nevoie să fie examinată, tratată de boalele atât de numeroase, de care poate suferi, ajutată ca să evite epuizarea şi foamea. Din femei bolnave, surmenate, subalimentate nu se pot naşte decât copii cu o vitalitate redusă. Protecţia mamei şi a copilului, în cele nouă luni de sarcină (puericultură intrauterină) nu poate fi asigurată decât de consultaţiile prenatale bine conduse şi destul de numeroase, ca să poată îngriji 269.631 femei anual. Aceasta este o nouă sarcina pentru medicii și pentru moaşele din mediul rural. Ca buna lor pregătire depinde întreaga asistență materno-infantilă. NOUI ACHIZIŢII IN TRATAMENTUL CU PENICILINĂ In ultimii 15 ani, mediciiva a făcut progrese uriaşe în lupte cont a microbilor şi a bolilor ca le provoacă întrebuinţarea sulfamidelor . Şi a penicilinei sunt în medicină nişte arme excelente, cu care se duce lupta împotriva osaturilor lumii iruorobien© înconjurătoare. Can* în această luptă nu trebuie să uităm că braj’amismuil uman posedă o apă naturală minunată a cărei valoarea fost pusa in evidenţă în ultimul timp de savanţii sovietici (Bogomoleţ şi şcoala lui), esta ţesutul reticuloendoteral. Acest ţesut, prezent pretutindeni in organism este vigilent la orice incursiune si incepe lupta din primul moment al inaurSiunii microbiene. Este Insă în’acelaş timp şi prunul care suferă atacul mas'v al toxinelor imiteobiene.Când acest ţesut rétidül© endotelial este slăbit sau doborît, atunci frontul rez stemţ©i naturale a organismului se prăbuşeşte şi infecţiunea nu mai poate întâlni nici o barieră sericoasă. Pentru a ajuta acestui ţesut să-şi păstreze forţele şi să şi le întărească, savanţii au găsit un mijloc foarte bun : proteinoterapia, adică introducerea sistematică a unor proteine în organ.hun. In sfârşit, s’a arătat că o foarte bună proteinoteraipie reprezintă chiar sângele soc® din vena bolnavului şi reintrodus în muşchi pin injecţie intraanusculară. Odată cu tatrocucarea aulfamidelor şi a penicillinei s’au asociat aceste arme cu proteinoterapie, cu rezultate din celle mai immclaiss. Pe de altă parte, în cazul penicironei s'a căutat să se găsească o modalitate de a putea rări injecţiile care se fac la 3ore odată. Cu alte cuvinte, posiblitatea de a da concentraţia voită a penicilinei, fără să fie totuşi nevoia de a refmodin'.J'c'ctifle odată te 3 ore. Trebuia găeătă modalitatea de a face Pe' ■ cit na să resoarbă mac încet şi deci acţiuneia ci să fie mai prelungită. Doi meditei cubani Espiroza şî Corola au arătat că un excelent mediu în care penicilina sa resoarbe încet, este tocmai sângele pe care ei îl injectează intramuscular pentru autoproteimoterapie. Și astfel, au imaginat o metodă de aplicare a Deniciîilirt cereste asociată și cu acel reconfortant al apărării naturale. Ei prepară o soluție de citrat de sodiu, și procaină hadroclortea(împortiva durerii injecţiei), în 100 cali, apă d-stisită. Apoi topesc 200.000 până U 400.009 .unUtSţl penicilină în 5 cmc. din soluţia de mal sus tenare adaogă în seringă 5 cmc. de sânge scos din venă. După aceşti autori, acest dapozt de sânge + petiSicUină se resoarbe in 43 de ore. In injecţiiona de greve se precronizează câte o injecţie zilnic, având 100.000—300.000 unităţi penicilină, apoi, după ce maladia ,,,ncoite să dea înapoi se răresc injecţii]e. Atât autorii cât şi alţi medici cai au eplicat această metodă au fost foarte mulţumiţi. Bineînţeles că mai trebuie să treacă puţin timp pentru ca toţi aceia când o aplică să-şi poată face observaţiunte necesare pe cazuri multa pentru ca astfel, metoda să-şi capete şi pecetea experimentării pe scară întinsă. Dr. L. A. SOCIETÂIi $TI!NIiFICE Societatea Anatomică din Bucureşti organizează pentru zilele de 10—13 luni© 1948 o Reuniune de Patologie, la Institutul Dr. V. Babeş, Splaiul Independenţei 99, Bucureşti. Scopul reuniunii este de a discuta probleme ştiinţifice, de medicină socială şi de organizare profesională. In acest sens a lansat invitaţii tuturor centrelor universitare din ţară precum şi un apel către patologiste, pentru participare şi colaborare. Textul invitaţiei se găseşte publicat în întregime în Medicina Română not 10 din 15 Mai 1948. Data limită până la care se primesc adrese de participare și titlurile comunicărilor sau rapoartelor, este de 1 Iunie 1948 Pentru a putea alcătui din vreme programul, Societatea Anatomică roagă să se trimită urgent, la adresa de mai sus, adeziunile și titlur lor comunicărilor. Cercul medical alpracticienilor din Bucureşti ţine şedinţă ştiinţifică. Vineri 7.V.94, orele 2012 în Str. Alex. Sahia No. 1 fost Gogu Gritacuzimo. V3. conferenţia d. Dr. N. Maricovâci despre „Diagnosticul precoce al tumorilor cerebrale”. •,-r •- -U ti linirrirrrr i DISPENSARELE DE ÎNTREPRINDERE In bugetul exerciţiului 1933-39 figurează în total 6 deponsori de întreprindere în provincie, nici unul în Capitală- Toate deservite de medici şi restul personalului numit de C.C.A.S. Până la 1.IV.1943 nu exista în toată ţara decât medic autorizat. La 1.IV.1945 existau 17 medici autorizaţi in Capitală şi 3 medici «autorizaţi în provincie. In total deci 2« medici autorizaţi în toată ţara şi circa încă 8-10 medici ai CC.A.S. în foste întreprinderii» la un loc din ţară. Putem deci deduce că activitatea de asistenţă medicali în întreprinderi până la 6 Martie 1945 era aproape nulă. Conducerea Asig. Sociale de după 6 Martie 1945 a înţeles a desvolta cât mai mult acest sector. Pentru care considerente? Fiecare Casă din Capitală, are circa 30.000 asiguraţi oare cu membrii de familie care trebue să fie deserviţi de un singur dispensar central (Cazul Caselor 1, 2, 5, 6), sau de două dispensare (cazul Casei 4) sau 3 dispensare (cazul Casei 3) se urcă la circa 100.000 persoane. Este evident că oricâte ameliorări organizatorice s’ar aduce dispensarului este greu a se desemn în condiţiunile existente de local şi personal o populaţie atât de numeroasă, căreia trebue să i se acorde nu numai asistenţa medicală propriu zisă dar şi drepturi băneşti, toate acestea necesitând şi anumite forme inerente unui astfel de organism. Şi în fapt va constata o aglomeraţie extremă la consultaţiile dispensarelor, ceea ca aducea cu sine examinări rapide, superficiale, pe de o parte şi timp pierdut de asiguraţi atât pentru drum cât şi pentru aşteptarea rândurilor de consultaţie pe de altă parte. IMPORTANŢA DISPENSARELOR DE ÎNTREPRINDERE Prin desvoltarea dispensarelor de întreprindere s-a căutat a se evita aceste neajunsuri, toate consultaţiile şi îngrijirile cazurilor curente putându-se efectua mai uşor la dispensarul întreprinderii iar la dispensarul central urma să fie trimişi asiguraţii care necesită o consultaţie de specialitate sau un tratament special- In parte s’au atins aceste ţeluri. Dar aceste dispensare mai aveau un scop: pe lângă că asiguratul avea primele ajutoare sau constitatii, şi tratamentele curenta la îndemână, în chiar curtea * întreprinderii, ele mai prezentau avantajul că medicul întreprinderii, având un număr limitat de asiguraţi de îngrijit şi mereu aeeaşi, are posibilitatea de a-i cunoaşte mai de aproape şi deci a-i putea urmări din punct de vedere medical şi sanitar. Dar să şi recunoască mai uşor pe acei care vor să profite pe nedrept de ajutoarele Caselor de Arte Sociale. Medicul întreprinderii — de cele mai multe ori şi medic al asigurărilor — nu avea, teoretic, nici un avantaj în a spori anormal ajutoarele băneşti; dimpotrivă, ca medic al întreprinderii, el avea interesul să împiedice ieşirea din câmpul muncii a asiguraţilor care nu sunt cu adevărat incapabili de muncă, este un deziderat al Asig. Sociale care corespunde şi cu interesul material al întreprinderii. Şi era de presupus că dacă la dispensarul central, anumită larghetă sau chiar abateri ale medicului în ce priveşte ajutoarele băneşti nu puteau fi uşor controlate. în însăşi curtea fabricei, asemenea, abateri se constatau chiar de către personalul întreprinderii in interiorul căreia oamenii se cunosc între ei şi se observă când serviciul medical e mai larg, neglijent sau chiar de conivenţă cu simulanţii şi profitorii. Cu atât mai mult erau justificate speranţele în ameliorarea serviciilor medicale prin dispensarele de întreprinderi, cu cât în aces perioadă când s’a trecut la desvoltarea acestora, însăşi organizaţia profesională a muncitorimei, sindicatele şi Confederaţia Generală a Muncii lansau lozinci şi luptau pentru mărirea producţiei Era deci de aşteptat ca din partea aceasta să existe toată vigilenţa şi coborârea cu organele Casei Centrale a Asig. Sociale. REALIZABILE C. C. A. S. S’a trecut deci pe de o parte la o mai atentă supraveghere a dispensarele de întreprindere, un sprijin acestora în curs de înfiinţare; pe de altă parte auto-rizarea medicilor nu se mai face la întâmplare, la simpla cerere, indiferent de specialitatea medicului, de nevoile locale, de numărul asiguraţilor, etc., ci ţinând seama de toate criteriile amintite mai sus. In plus pentru Capitală s’a ţinut seama de pregătirea medicului in domeniul i, gienei şi medicinii preventive. S’au organizat chiar cursuri de perfecţionare de către Casa Centrală asupra cărora vom reveni mai des Rezultatul acestei munci se vede în următorul tablou T,a 1.IV.1948 erau deci autorizaţi 232 medici în Capitală şi 281 medici în provincie, în total 493 medici. La aceasta trebue să adăugăm personalul medical şi ajutător numit de Casa Centrală şi repartizat a funcţiona în unele dispensare de întreprinderi. In privinţa dispensarelor de întreprindere cu personal înscris în bug.ul C.C.A.S., iată situaţia la 1938-39 şi în 1948-49. Şi în sfârşit mai trebue contat cu personalul medical care lucrează în întreprinderi (numit «la dr. PAUL PRUTEAN, Directorul JHtedicinei din C.C.A.S. de acestea fără a avea autorizarea Casei Centrale). MEDICINA PREVENTIVA IN ÎNTREPRINDERE Un alt aspect sub care trebuesc privite dispensadele de intrepornn- Căpîtala Primincie Total 1938-39 — R 8 1948-49 * 28 44 72 dere este acela al medicinei preventiveAcestea constitue unităţile cele mai adecvate pentru realizarea măsurilor de prevenire, depistarea bolilor sociale, urmărirea cazurilor depistate, măsuri de protecţie a celor sănătoşi. Medicul întreprinderii,, având un număr restrâns de salariaţi sub îngrijirea lui şi mereu aceiaşi, este cel mai indicat a cunoaşte în detaliu condiţiunile de muncă ale fiecăruia, aptitudinile fiecăruia, starea sa fizică; el poate fi bun îndrumător al întreprinderii în ceea ce priveşte măsurile care trebuesc luate pentru protecţia muncii, pentru igiena muncii ,pentru prevenirea maladiilor sociale, a bolilor şi intoxicaţiunilor profesionale precum şi a accidentelor de muncă. Rolul medicului de întreprindere are tocmai de organ în special preventiv, activitatea lui de ordin curativ având o importanţă secundară. Tot lui îi revine sarcina de a supraveghia din punct de vedere medical căminele de ucenici, cantinele, creşele pentru copii, acolo unde există şi de a lua iniţiative în vederea înfiinţării lor acolo unde nu există. De a serveni tot lui îi revin© sarcina de a supraveghea măsurile de protecţie a mamei, condiţiunile în care-şi duce iatttiMtt posibilităţile ei de naşte#|acad sau internarea în Maternitate^ dacă munca ei corespund» tto stare© ei ,fiziologică, etc. Şi în sfârşit tot lui Si revine îndatorirea de a examina periodic (odată pe lună cel puţin) toţi salariaţii, a depista cagurii© in* cipient© şi urmări evoluţia lor. Misiunea medicului de întreprindere, din punct de vedere preventiv, este atât de importantă încât aproape nu mai putem astăzi concepe o acţiune medicală preventivă bine organizata fără «portul acestuia. Iată pentru care motive Asig. Sociale au dat o desvoltare deosebită acestui sector. Pentru aceleaşi motive se proectează un ansamblu de măsuri destinat© a ameliora din punct de vedere calitativ munca medicală în aceste dispensare. De asemeni avândus© in vedere importanţa personalului medical al întreprinderilor, se efectuează în prezent o revizuire a tuturor medicilor autorizaţi din întreprinderi, în colaborarea cu Uniunea Sindicatelor Sanitare şi pe baza unor norme generale stabilite în comun acord cu aceasta. Pentru a ridica nivelul pregătirei profesionale a medicilor de întreprindere, Casa Centrală a Asig. Sociale, a organizat cursuri de perfecţionare în igiena muncii, în medicina preventivă, cursuri cari vor fi reluate spre a da posibilitate tuturor medicilor de întreprindere a 1© frecventa. In planul general de lucru in domeniul medical al Asig. Sociale, accentul este pus pe dispensarele și medicii de întreprindere. INFORMAŢII In Monitorul Oficial No. 102/5 jud. Trei-Scaune, al sanatoriului T1 Mai 1948, găsim următoarele deciziuni ale Ministerului Sănătăţii: 1. Se instituie o comisie pentru îndeplinirea operaţiunilor de trecere în administrarea şi controlul Ministerului Sănătăţii, a instituţiunilor sanitare de ocrotire şi asistenţă, formată din: D-nii referent dr. Demetrescu Mihai, dela Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dr. Niculescu Niculae dela Direcţia iginei şcolare, dr. Alexandru Drugan dela Institutul de seruri şi vaccinuri Dr. X. Camtacuzino, dr. Marius Constantinescu ca reprezentant al asistenţei medicale studenţeşti, dr. Maria Tranche, directorul general al igienei, d. Gheorghe Iliescu. 2. se trece în bugetul Ministerului Sănătăţii pe data de 1 Aprilie 1948 personalul medical, sanitar auxiliar şi administrativ ce încadrează Direcţiunea Clinicilor Universitare Cluj, al spitalului I. I. Dallas- Dâmboviţa, al sanatoriului Torla B. C. Leamna-Dolj, al Direcţiei Igienei din Ministerul învăţământului Public, al cancelariei administratei centrele a Epitropiei Spitalelor Sft. Spiridon Iaşi, al spitalului „Fraţii Mihalache”, Brăveşti- Roman, al spitalului maternitatea „Grigore Ghica-Verdă" Iaşi, al asistenţei studenţeşti, al Dir. clinicilor din Universitatea „Bolyai’’-Cluj, al Centralei Eforiei spitalelor Civile şi Spitalelor de copii şi Filantropia Bucureşti. 3. Se pun în retragere următorii medici: dr. Cornea George, dr. Iveţu Nicolae, dr. stanciu Vasile, dr. Manu Grigore, dr. Gogonea Axente. Se pensionează: dr. Teicu Ioan, dr. Voinov Mihail. Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale, se numesc următorii mediei: d-na dr. Stefania Stroescu, medic cons. la serviciul domiciliu C. C.A.S. Reşiţa, dr. Fetreacu Tomis A., chirurg, la Policlinica Hunedoara-Serviciul de chirurgie. RECENZII „MEDICINA ROMANA”, intrată în al treilea an de apariţie, organe- Uniunii Sindicatelor Sanitare din România, revistă de medicină generală, informaţie şi orientare profesională, una din cele mai bun© publicaţii ştiinţifice din ţară apare cu o regularitate matematică (la 1 şi 15 ale fiecărei luni). In ultimul număr, apărut în 15 Aprilie, găsim: Articolul Profesorului Parhom , Edafologia, sau studiul terenului, în care se arată intr’un chin magistral relaţia de interdependenţă a terenului li stările pathologice. In cadrul articolelor originale cităm: „Cercetări experimentale asupra importanţei clinice a ferului seric“*, de E. Viciu, El. Dorin şi Dinu Sassu. Publicarea de „fapte clinice“, ca Amputaţii interscapulotoracică (N. Covali şi S. Ciofu) şi Criza de tetanie în cursul consolidării unor fracturi, aduce un real folos dii-CI inovaţie interesantă este aceea a rubecei .,Micile Clinice", în genul vestitelor articole ale lui Ramon. D-ra Dr. W. Goldenberg prezintă: „Diagnosticul unei tachicarde". Actualităţi terapeutice: Dr. R. Dimitriu şi A. Wolponsky: Tratamentul actual al lupusului tritematos._______ Paginia Socială este prezentată de Dr. O. Mailer cu articolul „Preliminarii la o psihiatrie socială". Regretăm carenţa informaţiilor administrative,, dar mai ales linia unei rubrici de orientare profesională, dr. NÎGH. • Medicina Română An. TU No. 9, 1 Mai 1048. Număr închinat campaniei antimalarice 1048”— este foarte nimerit prilej pentru redacţia acestei reviste să adune numele de frunte frunte ale , medicinei româneşti în juriul uneia din cele mai importante probleme medico-sociale ale ţării noastre. Alături de d-nii: profesori M. Chică, N. Lupu, Gh. Lupaşcu, E. C. Crăciun, Dumitrescu-Mante, A. Tebei, ş. a., se găsesc numeroşi biologi competenţi ca reuşesc să sintetizeze în paginile cuprinzătoare ale revistei, tot ce este important în problema malariei. Analizând maladia sub toate aspectele ei, autorii pun în mâna întregului public medical un îndreptar complet, sistematic şi alcătuit în raport cu cele mai recente achiziţii ştiinţifice. Dr. E.JG. S. ...............................iii lU-H.urmuami Msirijjazi Un Sanatoriu pentru muncitori în Crimea— V. R. S. 8.3