Universul, iulie 1948 (Anul 65, nr. 148-175)
1948-07-01 / nr. 148
mmm asupra consfatuirii BIROULUI INFORMATIV& PARTIDELOR COMUNISTE In numărul său de eri. „Scânteia“ a publicat următorul comuilucat asupra consfătuirii Biroului informativ al Partidelor comuniste : Im a doua jumătate a lumei Iunie a avut loc în Româna o consfătuire a Biroului informatv alcătuit din re pezentanţii 'Erelor Partide . Partitidul Munc’toresc (Comunist)’ Bulgar — tovarăşii T. Kostov şi V. Cervencov' ’ Partidul Muncitoresc Român — tovarăşii Gh. Gheorghiu- Bej, V. Luca şi A. Pauke' ; Part'd»! celor ce muncesc din Ungaria — tovarăşii M. Rákosi, M. Farkas şi F. Gerö; Partidul muncitoresc Polonez — tovarăşii I. Berman şi A. Zavadski; Partidul Comunist (bolşevic) al U. R. S S. — tovarăşii A. Jdanov, G. Malenkov şi M. Suslov ; Partidul Comunist Francez — tovarăşii J. Duclos şi E. Fajon ; Partidul Comunist Cehoslovac — tovarăşii R. Slănsky, V. S-Jtoky, B. Gemnder şi G. Baresch ; Partidul Comunist Italian — tovarăşii P- Togliatti şi P. Secchia. Biroul Informativ a discutat Problema s'tuaticî din Partidul Comunist diin Iugoslavia şi a adoptat în unanimitate o rezoluţie anp'» acestei chestiuni. v- v«.. iw. »MWH fie asupa acestei cnestîuni. REZOLUTA BIROULUI INFORMAT! ASUPRA SITUAŢIEI DIN PARTIDUL COMUNIST DIN IUGOSLAVIA Din rezoluţia adoptată în unanimitate de reprezentanţii celor opt partide redăm următoarele pasagii mai importante: Biroul Informativ alcătuit din reprezentanţii Partidului Muncitoresc (Comunist) al Bulgariei, Partidului Muncitoresc Român, Partidului celor ce muncesc din Ungaria, Partidului Muncitoresc Polonez, Partidului Comunist (bolșevic)) al Uniunii Sovietice, Partidului Comunist Francez, Partidului Comunist Cehoslovac, și Partidului Comunist Italian, luând în discuţie problema situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia şi constatând că reprezentanţii Partidului Comunist din Iugoslavia au refuzat să se prezinte la şedinţa Biroului Informativ, au căzut de acord în unanimitate asupra următoarelor concluzii: 1. Biroul Informativ relevă că în ultimul timp conducerea Part 'tului Comunist din Iugoslavia stoică în principalele chestiuni e'-' po stîrci externe şi interne o J'-ve greşită, care constitue o abevionare a marxism-leninist'-'lui. În legătură cu aceasta P'-ou! Informativ aprobă acţiunile Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S., care a luat priina sa iniţiativa, de a demasca notifica greşită urmată de Comitetul Central al Partidului Chimst din Iugoslavia şi în pimul rând politica greşită a tovarăşilor Tito, Kardeli, Djvas şi Rankovici. 2. Biroul Informativ constată că conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia urmează o politică ostilă faţă de Uniunea Sovietică şi P. C. (b) al U.R.S.S. In Iugoslavia s’a dus o politică utotemnă de defăimare a specialiştilor miliari sovietici şi de discreditare a Armatei Stovieti° 3. In politica lor în Interiorul ţării conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia abandorează poziţiile clasei muncitoare, rupând cu teoria marxistă a claselor şi a luptei de clasă. 4. Biroul Informativ consideră că conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia revizaeşte învăţătura marxist-leninistă asupra Partidului. Conform teoriei marxist-leniniste Partidul este principala forţă conducătoare şi călăuzitoare dur ţară care îşi ar© un program aparte şi nu se dizolvă în massa celor fără de partid. Partidul este forma cea mai înaltă de organizare şi arma cea mai importantă a clasei muncitoare. In Iugoslavia însă drept principala forţă conducătoare din ţară este considerat nu Partidul Comunist, ci Frontul Popular. Biroul Informativ consideră că o astfel de politică a Comitetului central al Partidului Comunist din Iugoslavia pune în primejdie însăşi existenţa. Partidului Comunist şi în ultimă instanţă creiază primejdia degenerării Republicii Populare Iugoslave. 5 Biroul Informativ considera că regimul birocratic creat de conducătorii iugoslavi în interior# Partidului este funest pentru viaţa şi desvoltarea Partidului Comunist din Iugoslavia. În sânul Partidului nu există demografie internă de partid, ci există eligibilitate, nu există critica şi autocritcă. Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugoslavia este contrar afirmaţiilor neîntemeiate 3,16 tovarăşilor Tito şi Kardeli — în majoritatea sa, alcătuit nu din membri aleşi ci cooptaţi. Partidul Comunist se află de fapt într’o situaţie semi-legală- Adunări de Partid nu se ţin, sau se ţin in secret, ceea ce nu poate să mi submineze influenţa Partidului asupra rdlasselor. Această forma de organizare a Partidului Co- munist din Iugoslavia nu poate fi calificată altfel decât ceetantă biocratică. El ducem Utilarea partidului că organism activ, cu iniţiativă proprie, cultiva în”Partid metode militare de conducere, asemenea metodelor cultivate la timpul sau de Trotzik . : Este absolut intolcrabil faptul că în Partidul Comunist din Iugoslavia sunt călcate în picioare cele mai elementare drepturi ale membrilor de Partid că cea mai neînsemnata critică a stărilor grese din Partid atrage după sin® represiuni crunte. , Biroul informativ considera drept ruşinoase asemenea fapte ca excluderea din Partid şi la Testarea tovarăşilor Julovici şi Hebrang, membri în Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugoslavia, pentru că ei au îndrăznit să critice orientarea antisovietică a conducătorilor Partidului Comunist din Iugoslavia şi se pronunţă pentru prietenie între Iugoslavia şi Uniunea Sovietică. Biroul Informativ consideră că nu se poate tolera în sânul unui Partid Comunist un atât de ruşinos regim terorist, rural turcesc, înşişi interesele existenţei şi desvolării Partidului Comunist din Iugoslavia, car să se pună capăt acestui regim. 6. Biroul Informativ considerăcă criticarea, fie către C- C. al P. C. (b) al U.R.S.S. şi de către Comitetele Centrale ale altor Partide Comuniste, a greşelilor Comitetului Central al Partidului Comunist din Iugoslavia, reprezentând un ajutor frăţesc dat Partidului Comunist de Iugoslavia, crează pentru conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia toate condiţiunile necesare în vederea unei cât mai grabnice îndreptări a greşelilor comise. Insă în loc de a primi în mod cinstit această critică şi a păşi pe calea îndreptării bolşevice a greşelilor făcute, conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia, infectaţi de ambiţii nemăsurate, de aroganţă şi îngâmfare, au întâmpinat această critică cu duşmănie, au luat faţă de ea o atitudine ostilă, au păşit pe calea antipartinică a negării absolute a greşelilor lor, au călcat învăţătura marxistleninistă privitoare la atitudinea partidului politic faţă de greşelile sale şi prin aceasta au agravat greşelile lor îndreptate contra Partidului. Incapabili să obiecteze ceva la critica făcută de C. C. al PC. (b) al U.R.S.S. şi de Comitetele Centrale ale altor Partide frăţeşti, conducătorii iugoslavi au păşit pe calea înşelării directe a Partidului şi poporului lor, ascunzând Partidului Comunist din Iugoslavia critica adusă politicei greşite a C C. al Partidului Comunist din Iugoslavia, ascunzând deasemenea Partidului şi poporului cauzele adevărate ale represiunii îndreptate contra tovarăşilor Jurovici şi Hebrang. In ultimul timp, după critica făcută de C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. şi de Comitetele Centrale ale Partidelor frăţeşti greşelilor făcute de conducătorii iugoslavi, aceştiadin urmă au încercat să decreteze o serie de nouă măsuri şi legi stângiste. Conducătorii iugoslavi au publicat cu multă grabă o nouă decizie cu privire la naţionalizarea micii industrii şi a comerţului, a cărei înfăptuire nu este deloc pregătită şi care, din cauza acestei grabe, poate doar îngreuna aprovizionarea populaţiei iugoslave. Cu aceeaşi grabă, ei au decretat noua lege a impozitului în cereale asupra ţărănimii, măsură care nu este nici ea pregătită şi care din aceste motive nu poate decât să dezorganizeze aprovizionarea cu pâine a populaţiei orăşeneşti- In sfârşit, conducătorii iugoslavi, cu totul pe neaşteptate, au proclamat mii de mult prin declaraţii sgomotoase dragostea şi devotamentul lor pentru Uniunea Sovietică, deşi este bine ştiut că până în ziua de azi ei duc, în practică, o politică ostilă faţă de Uniunea Sovietică. Dar lucrurile nu se limitează la aceasta. In ultimul timp conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia proclamă cu mult aplomb politica de lichidare a elementelor capitaliste în Iugoslavia. In scrisoarea adresată la 13 Aprilie a. c. Comitetul Central al P. C (b) al U.R.S.S., tovarășii Tito și Kardelj au scris că :.Plenara Comitetului Central a aprobat măsurile propuse de Biroul Politic al Comitetului Central în vederea lichidării rămăşiţelor capitaliste în Iugoslavia’’. In corespundere cu această poziţie, Kardelj, luând cuvântul la 25 Aprilie în Scupşcîna Populară a Republicii Populare Federative Iugoslave, a declarat: ,,In ţara noastră au mai rămas zile numărate până la lichidarea tuturor resturilor expoatării omului de către om". Această orientare a conducătorilor Praif Mului Comunist din Iugoslavia, pe linia lichidări! în condiţiunile actuale ale Iugoslaviei a elementelor capitaliste, deci şi a chiaburim!! ca clasă, nu poate fi altfel calificată decât ca aventuristă, nemarxistă. Toate încercările conducătorilor iugoslavi de a rezolva această problemă în pripă sau pe calea decretării din birou nu înseamnă altceva decât o aventură sortită dinainte eşecului, sau o declaraţie lăudăroasă şi demagogică lpsită de orice conţinut. „ Biroul Informativ consideră că printr’o astfel de tactică falsă şi demagogică, conducătorii iugoslavi vor să arate că ei nu numai că stau pe poziţiile luptei de clasă ci merg chiar mai departe decât cerinţele care s’ar putea pune Partidului Comunist din Iugoslavia în domeniul îngrădirii elementelor capitaliste, din punctul de vedere al posibilităţilor reale-Biroul informativ consideră că întrucât aceste decrete şi declaraţii stângiste ale conducătorilor iugoslavi sunt demagogice şi irealizabile în momentul de faţăele nu pot decât să compromită stindardul construirii socialismului în Iugoslavia. De aceea Biroul Informativ apreciază o asemenea tactică aventuroasă drept o manevră nedemnă şi drept un for politic inadmisibil. După cum se vede, măsurile şi declaraţiile demagogice stângiste, menţionate mai sus, ale conducătorilor iugoslavi, urmăresc să mascheze refuzul acestora de a-şi recunoaşte greşelile şi de a le îndrepta cinstit. *7. Ţinând seama de situaţia creată în Partidul Comunist din Iugoslavia şi căutând să dea posibiltate conducătorilor Partidului Comunist din Iugoslavia de a ieşi din această situaţie. CC. al P. C. (b) al U.R.S.S şi Comitetele Centrale ale altor partide frăţeşti au propus să se examineze problema situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia la o şedinţă a Biroului Informativ, pe baza aceloaşi principii normale de partid, pe baza cărora s’a examinat la prima consfătuire a Broului Informativ, activitatea altor Partide Comuniste. Dar conducătorii iugoslavi au răspuns printr'un refuz la repetatele popuneri ale Partidelor Comuniste frăţeşti de a se discuta problema situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia la şedinţa Biroului Informativ. 8 Ţinând seama de toate cele expuse mai sus, Biroul Informativ se solidarizează atât cu aprecierea dată situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia cât şi cu critica făcută greşelilor C. C. al Partidului Comunist din Iugoslavia și cu analiza politică a acestor greșeli, cuprinse în scrisorile C. C. al P. C. (b) al UR.S.S. către Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugoslavia din Martie — Mai 1948. Biroul Informativ a ajuns la concluzia unanimă că prin vederile lor antisovietice şi antipartinice incompatibile cu marxism-leninismul, prin toată comportarea lor şi prin refuzul de a se prezenta la şedinţa Biroului Informativ, conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia s-au contrapus Partidelor Comuniste ce fac parte din Bioul Informativ, au păşit pe calea rupturii de Frontul Unic Socialist împotriva imperialismului, pe calea trădării solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi a trecerii pe poziţiile naţionalismului. Biroul Informativ condamnă această politică şi comportarea antipartinică a Comitetului Central al Partidului Comunist din Iugoslavia. Biroul Informativ constată că în virtutea tuturor celor de mai sus, C. C. al Partidului Comunist din Iugoslavia se pune pe sine şi Partidul Comunist din Iugoslavia în afara familiei partidelor comuniste frăţeşti, în afara frontului unic comunist şi, prin urmare, în afara rândurilor Biroului Informativ. 1#Conducătorii iugoslavi, supraapreciind extrem de mult forţele naţionale interne şi posibilităţile iugoslave, cred că ei vor putea menţine independenţa Iugoslaviei şi construi socialismul fără sprijinul partidelor comuniste din alte ţări, fără sprijinul ţărilor democraţiei populare, fără sprijinul Uniunii Sovietice. Ei îşi închipue că noua Iugoslavie se poate lipsi de ajutorul acestor forţe revoluţionare. Conducătorii iugoslavi probabil nu înţeleg sau poate se prefac a nu înţelege că o asemenea, orientare naţionalistă poate să ducă numai la degenerarea Iugoslaviei într’o obişnuită republică burgheză, la pierderea independenţei Iugoslaviei şi la transformarea eii într’o colonie a ţărilor imperialiste. Biroul Informativ nu se îndoieşte că în sânul Partidului Comunist din Iugoslavia sunt destule elemente sănătoase, credincioase marxism-feminismului, credincioase tradiţiilor internaţionaliste ale Partidului Comunist din Iugoslavia, credincioase Frontului Unic Socialist. Sarcina acestor forţe sănătoase ale Partidului Comunist din Iugoslavia este de a sfii pe actualii lor conducători să-şi recunoască deschis şi cinstit greşelile şi să le îndrepte să rupă cu naţionalismul, să revină la internaţionalism şi să întărească prin toate mijloacele Frontul Unic Socialist împotriva imperialismului, sau, dacă actualii conducători ai Partidului Comunist din Iugoslavia se vor dovedi incapabili să facă aceasta, de a-i înlocui şi de a da Partidului Comunist din Iugoslavia o conducere nouă, internaţionalistă. Biroul Informativ nu se îndoiește că Partidul Comunist din Iugoslavia va ști să îndeplinească această sarcină de cinste. Constituirea Consiliului de administraţie al Oficiului Artelor Grafice Agerpres. 29. — D-n#* Pericle Negeson, Riogler S., Novicov M. şi Mura Eugen au fost numiţi membri în Consiliul de administraţie alOficiului Industrial al Artelor Grafice ca reprezentanţi ai ministerului industriei. ---------0 0-------- SORTAREA PIEILOR DE OVINE Agerpres. 29. — Direcţia colectărilor din O.I P. a dat noui dispoziţiuni centrelor colectoare privitor la sortarea pieilor de ovinie. Astfel se prevede că pieile să fie sortate după cum urmează: bune pentru export, bune pentru cojocar, şi bune pentru tăbăcărie (maşinari). Fiecare din aceste trei categorii trebuiesc sortata după rasele de animale adică merinos, ţigae şi ţurcane precum şi după calitatea lor. Cantităţile pentru export vor fi separate după culoarea la.iei, albă şi neagră. Mărfurile destinate cojocarilor trebuie să fie nehămuşite, mâncate de molii şi scaieţi- Cât priveşte tăbăcarilor (meşinarilor) se vor repartiza piei inapte pentru cojocari, adică cele parţial hămăşite, cele mâncate de molii, cete cu scaieţi precum şi goliţe; şi tunsu- rile- Pieile de caprin© vor fi repar- tizate tăbăcarilor, iar pieile de iezi sub 230 grame vor fi destinate co-ocurilor pentru căptușeli de căciuli. UNIVESSUB TELEGRAMA DE FELICITARE TRIMISĂ D-lui PRIM-MNISTRU Dr. PETRU GROZA DE O.F.D.R. Comitetul central al U. F. D. R. a trimes d-lui dr. Petru Groza, președintele consiliului de miniștri, cuprilejul zilei d-sale onomastice, următoarea telegramă de felicitare: ,,Comitetul Central al Uniunii Femeilor Democrate din Romănia vă transmite cu prilejul onomasticei domniei-voastre, cele mai sincere urări de sănătate şi viaţă lungă. Femeile din Republica Populară Română, încadrate în lupta pentru întărirea păcii şi reconstrucţia ţării, alături de toate forţele progresiste, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, se angajează să lupte cu şi mai mult devotament şi elan pentru a ajunge pe drumul deschis de naţionalizare, la propăşirea, luminarea şi bunul trai al masselor largi populare. Preşedinta Urdunii Femeilor Democrate din România CONSTANTA CRĂCIUN ML, BI NOU, GRIVUL îAn A ÎNCEPUT recoltarea grâului Călăraşi 27. Iunie După trei ani de secetă şi lipsuri de tot felul, Bărăganul are, în acest an, o recoltă bogată. El a redevenit, astfel, unul din marile grânare ale ţării. Perseverenţa şi munca fără odihnă a ţăranilor ialomiţeni este răsplătită printr’un binemeritat belşug. In multe părţi ale judeţului, a început recoltarea grâului şi a orzului. Maşinile de treer încep să verse în valuri grăunţele dătătoare de pâine, aşa cum au mai făcut-o cu ani în urmă. Recolta din acest an a Bărăganului va aduce o uşurare în viaţa oamenilor muncii din Ialomiţa şi, în aceiaşi măsură, din ţara întreagă. U JUDEŢUL CONSTANŢA SECERIŞUL Constanţa, 25 Iunie Deoarece culturile de orz de toamnă semănate de ferma de Stat di comuna Peştera, au ajuns la deplină maturitate, s’a început seceratul lor. In înitreg judeţul, păioasele sunt bine desvoltete fiind însămânţate 120.000 ha. faţă de 68.000 ha. din anul trecut. Camera Agricolă a luat măsuri ca secerătorile şi maşinile de treerat din întreg judeţul să fie în stare de funcţionare. In întreg judeţul se găsesc 3321 secerători în stare de funcţionare 1301 cari au nevoie de reparaţiuni şi 195 de maşini de treerat dintre cari 61 au nevoe de reparaţiuni. O situaţie mai bună este la centrele de maşini agricole din judeţ, unde numai 250/« din maşini au nevoie de reparaţiuni, cari vor fi terminate până la 5 iulie prin ajutorul masiv dat de sindicatele s.N-C., Sovromtrasport şi Direcţia Porturilor Maritime Deoarece în urma ploilor dese culturile au fost năpădite de burueni, în numeroase sate din judeţ sătenii, şi chiar copii, au ieşit la plivitul lor pe mari întinderi. kari. (*)•wfru*. LUCRĂRILE PENTRU SCOATEREA LA SUPRAFAŢĂ A VAPORULUI „OITUZ" Constanţa, 25 iunie scoate vasul la suprafaţă. Trebue Mai mulţi muncitori şi tehnicieni, să se ţină seama de munca istovide la D.P.M. şi-au luat greua sarcină de a scoate la suprafaţă vaporul de mărfuri al S.M-R., „Oituz“Cargoul Oituz, care se găsea la 23 August 1944 tras la dana 22 din port, la câteva zile de la încheereaarmistiţiului a fost torpilat de hitlerişti în furia lor de nimicire. Acest vapor intrat în Serviciul Uaritim român încă din anul 1919, a avut de suferit avarii asemănătoare, când in timpul primului răsboiu mondial a fost torpilat în Marea Neagră, şi numai după ce a fost reparat la Galaţi a intrat în serviciu. Vasul car© a purtat numele de „Leros“, are o capacitate de 2801 registru şi poate atinge 9 mile pe oră. Lucrările de scoatere la suprafaţă au început la 20 iunie, sub conducerea d-lui Dicu Gheorghe, inspector tehnic maritim din P.S-M. Constanţa, împreună cu scafandrii Al. Rădulescu, Marin Lupu, Rie Popa, Tudor Pleşcu şi tehnicieni, marinari şi muncitori, lucrând în condiţiuni cu totul speciale şi grele, speră ca după 90 zile să poată toate a scafandrilor în fundul mării, unde nu pot rezista mai mult de o oră, trebuind apoi să iasă lasuprafaţă şi să respire aer curat cel puţin 20 minute. Aceşti vrednici muncitori îşi îndeplinesc pe deplin misiunea reuşind până acum să identifice spărturile. După ce spărtura va fi curăţită de nămol, scoici şi ierburi marine, se va trece la aplicarea unui plasture construit din fier şi lemn, eliminându-se apa din interior prin pompare. Atunci vasul va ieşi singur la suprafaţă şi va fi andreat pentru reparaţii sau tăiat ca fier vechiu. Din constatările făcute până acum de scafandri, reese că vaporul va putea fi pus din nou în funcţiune după ce va fi reparat. Lucrările înaintează normal deşi ele cer o muncă grea de mare atenţie. Scoaterea 1® suprafaţă a unui vapor de mare tonaj în aceste condiţii, este prima la noi în ţară. Tehnicienii și muncitorii din portul Constanța au toată încrederea în izbândă. iei din care se face restituirea mărfurilor neacceptate de destinatar AGERPRES 29. Administraţiile financiare au fost întrebate asupra modului legali, în care urmează a se face restituirea mărfurilor livrate dar neacceptate de destinatar. In această privinţă, ministerul de finanţe a hotărât că pentru mărfurile livrat© comercianţilor şi industriaşilor, cu facturi în regulă, restituirea, adică transportul lor, de la firma • dishoatars, care a refuzat marfa, la vânzătorul iniţial, să se faca cu vechea factură de livrare însoţită de o scrisoare comercială explicativă a refuzului de a primi această marfă. STUDENŢII SE PREGĂTESC DE PLECARE PE ŞANTIERELE NAŢIONALE începând de la 3 Iulie va începe plecarea brigăzilor studenţeşti pe şantiere. La 3 Iulie vor pleca din Bucureşti 8 brigăzi formate din studenţi de la: Arhiectură , Arte, Litere, Drept şi Subingineri, pe şantierele naţional© Sava-Vişeu şi Bumbeşti Livezeni. Intre 3 şi 8 Iulie vor pleca 6 brigăzi studenţeşti de la Drept, textile, Ştiinţe şi Farmacie, pe şanti© 4-Actele: Bumbeşti Livezeni, Salva Vişeu şi Lunca Prutului. La 8 Iulie vor pleca tot din Bucureşti 20 brigăzi studenţeşti de la facultăţile practice pe şantierele: Salva Vişeu, Bumbeşti Livezeni, Lunca Prutului, Predeal, Ulcea şi Braşov. La 10 iulie vor pleca 10 brigăzi formate din studenţii Ad. Comerciale pe şantierele Bumbeşti Livezeni şi Salva Vişeu. EDITURA DE STAT Editura „UNIVERSUL“ difuzează cu începere de la 1 HULIE a. c., publicaţiuniile lor, NUMAI prin : CENTRUL DE DIFUZARE A CÂRTI Bucureşti I, Calea Moşilor 62 Toate comenzile librăriilor, organizaţiunilor, şcoalelor, etc., etc., vor fi transmise NUMAI la adresa de mai sus, si % Viaţa culturală, artistică şi sportivă pe şantierul naţional „Ala Pauker“ din regiunea Prutului inferior Mişcarea culturală. Manifestări artistice.— O şezătoare in tren. — Educaţia sportivă Reportaj de R. DOMIC! Şantierul „Ana Pauker” trăeşte o intensă viaţă culturală, artistică şi sportivă. Şantierele naţionale nu sunt numai locuri unde mii de tineri lucrează cu abnegaţie pentru reconstrucţia ţării, dar şi adevărate şcoli ale vieţii, în care brigadierii capătă experienţă, îşi însuşesc cunoştinţe tehnice şi generale noui, îşi lărgesc orizontul politic şi cultural şi primesc o serioasă educaţie cetăţenească. Dela 1 Aprilie, când s’a deschis şantierul şi până acum, concepţia tinerilor voluntari faţă de muncă şi faţă de toate problemele de ordin politic şi cultural s’au schimbat fundamental. Din oameni simpli în marea lor majoritate, cari nu posedau nici măcar cele mai elementare cunoştinţe, după o şedere de aproape trei luni pe şantier, brigadierii s’au transformat în oameni cari îşi cunosc ţara, cunosc pe conducătorii Republicii Populare Române şi pe conducătorii ţării. Datorită conferinţelor şi seminarelor ţinute, oamenii aceştia muncesc cu un elan extraordinar, depăşind mereu normele, în ciuda unor condiţiuni foarte grele. MIŞCAREA CULTURALĂ Brigadierii îşi scriu singuri articolele pentru cele 46 ziare de perete şi pentru cele două ziare de stradă de la Şiviţa şi Brăneşti. S’au scris poezii, care au apărut în „Brigadierul”, suplimentul „Tânărului Muncitor” pentru tinerii voluntari de pe şantiere şi în ziarul „Desrobirea” din Galaţi. Suplimentul săptămânal al „Desrobirii”, anume „Foaia furţeii”, oglindeşte viaţa şantierului sub toate raporturile. Articolele sunt scrise în proporţie de 90% de brigadieri. La fiecare sector există o şcoală pentru analfabeţi, cursurile fiind predate de profesori aleşi din sânul brigadierilor. Ele numără 111 elevi. Afară de aceste şcoli, mai există la fiecare sector şi şcoală pentru semianalfabeţi. Cursurile se ţin la fiecare categorie din aceste şcoli de trei ori pe săptămână şi sunt urmate cu multă plăcere de elevi. De altfel, aceştia au obţinut rezultate frumoase. Mulţi dintre ei au şi început să citească şi să scrie acasă. In fiecare săptămână, se ţine o conferinţă educativă pe brigadă, iar în fiecare zi, în seminare, se citesc ziarele în grup şi se comentează anumite articole importante. Cele nouă biblioteci de sector au în total 4500 volume. Se citeşte individual şi în grup. Pentru fiecare carte citită, brigadierul respectiv prezintă un rezumat scris. In com. Bereşti, unde se execută întinse lucrări silvice, funcţionează o şcoală de silvicultură urmată de 80 elevi recrutaţi prin examen din sânul brigadierilor. Profesorii sunt din cadrele ministerului agriculturii. Pe şantier sunt 390 îndrumători, aproape câte unul la fiecare cinci brigadieri. Ridicaţi politiceşte, ei antrenează tineretul la muncă şi la toate celelalte acţiuni pentru depăşirea normelor şi câştigarea întrecerilor. MANIFESTĂRI ARTISTICE Manifestările artistice ale tineretului voluntar li se acordă multă atenţie. Pe şantier există 18 echipe artistice, câte una de brigadă. Se dau serbări în sectoare, în satele de prin împrejurimi şi la Galaţi. Sătenii vin cu plăcere să asiste la aceste manifestări. Marţi, 15 iunie, la serbarea de la Folteşti au asistat 400 ţărani. Programul acestor serbări se compune din poezii, dintre care multe sunt scrise de brigadieri, apoi din cântece populare şi muncitoreşti româneşti şi cele sovietice, scenete şi dansuri naţionale. Sunt pe şantier şase echipe de dansuri. Corul cel mai frumos are brigada a 2-a Brăila, iar poeziile cele mai reuşite le-au compus constănţenii din brigada a 10-a. In fiecare Duminică, pe sectoare, se aprind focuri de tabără, la care se povesteşte viaţa conducătorilor Statului şi se prezintă un mare program artistic. O ŞEZĂTOARE IN TREN In drum spre Galaţi, am călătorit împreună cu un grup de 38 brigadieri, absolvenţi ai şcoalei de cadre culturale pentru şantierele naţionale de la Timişul de Sus, carie se duceau pe şantierele naţionale „Gh. Gheorghiu-Dej" şi „Ana Pauker”. Cu acelaş tren călătorea şi o echipă de scriitori şi pictori, trimişi de Uniunea Sindicatelor de Scriitori, Artişti, Ziarişti (U.S.A.S.Z.) pe şantierul din Lunca Prutului. O şezătoare inedită s-a desfăşuratîn ţăcănitul cadenţat al roţilor şi în răpăitul neîntrerupt al ploii, în vagonul ocupat de brigadieri. Un cer plumburiu se vedea pe fereastră şi şuviţe de apă se prelingeau pe geamuri, voalând intensitatea verdelui lanurilor. După ce poetul Eugen Jebeleanu a citit o introducere în versuri, scrisă cu câteva minute înainte de începerea şezătorii, corul brigadierilor a cântat Marşul U.T.M., marşul partizanilor greci şi alte cântece, poetul Savel Grunea a recitat o poezie de Magda Isanos, iar tânărul voluntar Ion Coroianu a declamat poezia „In cinstea libertăţii" de Petőfi. Programul şezătorii a fost călduros primit de brigadieri. EDUCAŢIA SPORTIVA Şantierul „Ana Pauker” se pregăteşte intens pentru competiţiile în cadrul Cupei Unităţii Tineretului. In vederea acestor competiţii se fac selecţionări în adâncime, începând de la grupă şi terminând cu sectorul, pentru ca la sfârşitul acestei luni să se ajungă la formarea selecţionatei şantierului. Aceste selecţionări se referă la atletism (alergări, aruncări de greutăţi şi grenade, sărituri în lungime şi înălţime), football şi volley. De la 1 iulie va începe un antrenament metodic pentru ridicarea nivelului tehnic sportiv al selecţionatei. Fiecare sector are teren de football, iar majoritatea sectoarelor au teren de volley. Deasemeni, la fiecare sector s-au făcut amenajările necesare pentru aruncări și sărituri. Duminica se dispută matchuri de football, mai ales între echipele brigăzilor. Brigada la Prahova e campioana sectoarelor din Nordul şantierului. In momentul de faţă se desfăşoară campionatul de football al sectoarelor din Sud (11 brigăzi). Concursurile de atletism se desfăşoară tot în cadrul brigăzilor, între grupe şi cete, urmând ca, în curând, să se pornească la concursurile între brigăzi. Brigadierii se scaldă în Prut, în locuri anume alese, de mică adâncime. Se mai desfăşoară concursuri specifice şantierului, anume alergări cu roaba goală şi cu roaba plină pe 100, 200 şi 1.000 m., precum şi concursuri cu roaba plină pe oră (cine duce mai multe roabe într’o oră). In fiecare dimineaţă se face un program de gimnastică de 15 minute. Fiecare brigadă are selecţionata ei de gimnastică. Această selecţionată, pe lângă programul uniform pe întregul şantier, mai execută şi diverse mişcări, salturi, piramide şi lucrează la aparate şi bare. ★ Reportajul viitor: „Asistenţa medicală pe şantierul naţional’ „Ana Pauker din lunca Prutului”. Serbarea acordării Steagului muncii în sectorul Central al şantierlui „Ana Pauker” CEI CARE S’AU EVIDENŢIATI PE ŞANTIERUL NAŢIONAL „ANA PAUKER“ 24 iunie. — Lunca Prutului clocoteşte de cântec şi voe bună. Toate cel© zece sectoare ale şantierului naţional au trimis brigăzile la Sectorul general, unde vor fi citaţi în faţa tuturor brigăzilor fruntaşe, brigadierii evidenţiaţi şi s’au arătat tuturor, rezultatele efortului în muncă, pentru reepăşirea planului propus, în perioada de 1 Iunie—1 Iulie, sub semnul întrecerilor între şantierele naţionale din Republica Populară Română. Iată ce s’a realizat, în perioada de 1 Iunie la 20 Iunie, 48.632 m. c. de pământ la supra-înălţarea digurilor în loc de 39.341 m. c. prevăzuţi în norme. 96.219 m. p. de defrişări în loc de 70.239 m. p. prevăzuţi de norme. 10929 m. c. pământ sistematizat pe dig în urma maşinilor drogline, în loc de 6601 m. c. prevăzuţi de norme. Pe linie organizatorică planul a fost depăşit astfel că în momentul de faţă 77 la sută din brigadieri sunt antrenaţi in munci precise în loc de 60 la sută prevăzuţi în plan. Numărul răspândirilor a scăzut de la 4% prevăzut în plan la 3,7 tele linie de educaţie, conferinţe, ziare de perete, echipe artistice, focuri de tabără, planul a fost de,păşit cu 10%. .Toţi cei 111 analfabeţi de pe şantier au învăţat să scrie şi să citească. S-a dus munca de selecţionare a echipelor care vor participa la Cupa Unităţii Tineretului. Au fost îmbunătăţite de viaţă prin sporirea raţiilor alimentare. Numărul bolnavilor a fost redUs dela 3% la 1,7°/®, iar numărul scutiţilor dela 4,3% la 2,1/». In toate aceste munci s’au evidenţiat sectoarele: sectorul 4 Ferma Brateş; sectorul 9 Central; sectorul 5 Iordan. S’a acordat titlu de brigadă Pionieră, brigăzilor: brigada 8 Prahova; brigada 10 Constanţa. S’a acordat titlul de brigadă evidenţiată: brigăzilor: brigada 5 11.fov; brigada 13 Tecuci; brigada 12 Vlaşca; brigada 2 Brăila; brigada 14 Buzău. S’a acordat titlul de brigadier pioner următorilor brigadieri: Ionescu Dinu, brigada 10 Constanţa; Venuţi Aurel, comandament, sect. 5 Iordan; Neacşu Ion, brigada 12 Vlaşca; Ariciu Gh., brigada 8 Prahova; Podgoreanu Alex., brigada 2 Brăila.; Gherghiceanu D.tru, brigada 10 Constanţa; Duţescu, comandament, brig. 6 Prahova; Volocat Vasile, brigada 16' Vaslui. Wji 'Ilms a Bma^EB Braemtreach Noui sisteme de fabricaţie la fabricile de ciment Agerpres, 29. — La unele fabrici de ciment sunt în curs de experimentare noui sisteme de fabricaţie. Intre altele s’a obţinut succes în producerea de ciment, din prundiş de râu. Acest sistem foloseşte mai ales fabrice de ciment din Dâmboviţa, unde producţia a crescut on asemenea măsură, încât materia primă furnizată de carierele Sălătruc şi Runcu nu mai sunt suficiente. Această fabrică foloseşte zilnic 10 vagoane piatră de râu al cărui cost este mult mai redus decât cel din cariere. Aventurile d-lui Genius de rinmiTimirZíímrT FLOAREA, STROPITOAREA Sl D-XA CU. P UMNIl TARA