Universul, iulie 1948 (Anul 65, nr. 148-175)

1948-07-01 / nr. 148

mmm asupra consfatuirii BIROULUI INFORMATIV& PART­IDELOR COMUNISTE In numărul său de eri. „Scân­­teia“ a publicat următorul comui­­lucat asupra consfătuirii Birou­lui informativ al Partidelor co­muniste : Im a doua jumătate a lumei Iunie a avut loc în Român­a o consfătuire a Biroului informa­­­t­v alcătuit din re­ p­ezentanţii 'Erelor Partide . Partitidul Munc’toresc (Comunist)’ Bulgar — tovarăşii T. Kostov şi V. Cerven­­cov' ’ Partidul Muncitoresc Ro­mân — tovarăşii Gh. Gheorghiu- Bej, V. Luca şi A. Pauke' ; Par­t'd»! celor ce muncesc din U­n­­garia — tovarăşii M. Rákosi, M. Farkas şi F. Gerö; Partidul muncitoresc Polonez — tovarăşii I. Berman şi A. Zavadsk­i; Par­tidul Comunist (bolşevic) al U. R. S­ S. — tovarăşii A. Jdanov, G. Malenkov şi M. Suslov ; Par­tidul Comunist Francez — tova­răşii J. Duclos şi E. Fajon ; Par­tidul Comunist Cehoslovac — tovarăşii R. Slănsky, V. S-Jtoky, B. Gem­nder şi G. Baresch ; Par­­tidul Comunist Italian — tova­răşii P- Togliatti şi P. Secchia. Biroul Informativ a discutat Problema s'tuaticî din Partidul Comunist diin Iugoslavia şi a adoptat în unanimitate o rezolu­ţie anp'» acestei chestiuni. v- v«.. iw. »MWH fie as­up­a acestei cnestîuni. REZOLUTA BIROULUI INFORMAT! ASUPRA SITUAŢIEI DIN PARTIDUL COMUNIST DIN IUGOSLAVIA Din rezoluţia adoptată în una­­nimitate de reprezentanţii celor opt partide redăm următoarele pasagii mai importante: Biroul Informativ alcătuit din reprezentanţii Partidului Mun­citoresc (Comunist) al Bulgariei, Partidului Muncitoresc Român, Partidului celor ce muncesc din Ungaria, Partidului Muncitoresc Polonez, Partidului Comunist (bolșevic)) al Uniunii Sovietice, Partidului Comunist Francez, Partidului Comunist Cehoslovac, și Partidului Comunist Italian, luând în discuţie problema situ­aţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia şi constatând că re­prezentanţii Partidului Comunist din Iugoslavia au refuzat să se prezinte la şedinţa Biroului In­formativ, au căzut de acord în unanimit­ate asupra următoare­lor concluzii: 1. Biroul Informativ relevă că în ultimul timp conducerea Par­­t 'tului Comunist din Iugoslavia stoică în principalele chestiuni e'-' po stîrci externe şi interne o J'-ve greşită, care constitue o a­­be­vionare a marxism-leninis­­t'-'lui. În legătură cu aceasta P'-ou! Informativ aprobă acţi­unile Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S., care a luat priin­a sa iniţiativa, de a demas­ca notifica greşit­ă urmată de Comitetul Central al Partidului C­h­im­­­st din Iugoslavia şi în pimul rând politica greşită a tovarăşilor Tito, Kardeli, Djvas şi Rankovici. 2. Biroul Informativ constată că conducerea Partidului Comu­nist din Iugoslavia urmează o po­litică ostilă faţă de Uniunea Sovietică şi P. C. (b) al U­.R.S.S. In Iugoslavia s’a dus o politică utotemnă de defăimare a speci­aliştilor miliari sovietici şi de discreditare a Armatei Stovieti­° 3. In politica lor în Interiorul ţării conducătorii Partidului Co­munist din Iugoslavia abando­­rează poziţiile clasei muncitoa­re, rupând cu teoria marxistă a claselor şi a luptei de clasă. 4. Biroul Informativ consideră că conducerea Partidului Co­munist din Iugoslavia reviza­­eşte învăţătura marxist-leninis­tă asupra Partidului. Conform teoriei marxist-leniniste­ Parti­dul este principala forţă con­ducătoare şi călăuzitoare dur ţară care îşi ar© un program aparte şi nu se dizolvă în m­assa celor fără de partid. Partidul este forma cea mai înaltă­ de organizare şi arma cea mai im­portantă a clasei muncitoare. In Iugoslavia însă drept principala forţă conducătoare din ţară este considerat nu Partidul Comunist, ci Frontul Popular. Biroul Informativ consideră că o astfel de politică a Comitetu­lui central al Partidului Comu­­nist din Iugoslavia pune în pri­mejdie însăşi existenţa. Partidu­lui Comunist şi în ultimă in­stanţă creiază primejdia degene­rării Republicii Populare Iugos­lave. 5 Biroul Informativ considera că regimul birocratic creat de conducătorii iugoslavi în interi­or­#­ Partidului este funest pen­tru viaţa şi desvoltarea Partidu­lui Comunist din Iugoslavia. În sânul Partidului nu există demo­­grafie internă de partid, ci exis­tă eligibilitate, nu există critica şi a­utocritcă. Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugo­slavia este­­ contrar afirmaţii­lor neîntemeiate 3,16 tovarăşilor Tito şi Kardeli — în majoritatea sa, alcătuit nu din membri aleşi ci cooptaţi. Partidul Comu­nist se află de fapt într’o situa­ţie semi-legală- Adunări de Partid nu se ţin, sau se ţin in secret, ceea ce nu poate să mi submineze influenţa Partidului asupra rdlasselor. Această forma de organizare a Partidului Co-­­ m­unist din Iugoslavia nu poate fi calificată altfel decât ceetan­­tă­ biocratică. El duce­m Ut­ilarea partidului că organism ac­­tiv, cu iniţiativă proprie, cultiva în”Partid metode militare de conducere, asemenea metodelor cultivate la timpul sau de Trotzik . : Este absolut intol­crabi­l faptul că în Partidul Comunist din Iugoslavia sunt călcate în pi­cioare cele mai elementare drepturi ale membrilor de Par­tid că cea mai neînsemnata critică a stărilor gres­e din Par­tid atrage după sin® represiuni crunte. , Biroul informativ con­sidera drept ruşinoase asemenea fapte ca excluderea din Partid şi l­a­ Testarea tovarăşilor Julovici şi Hebrang, membri în Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugoslavia, pentru că ei au îndrăznit să critice orientarea antisovietică a conducătorilor Partidului Comunist din Iugo­slavia şi se pronunţă pentru prietenie între Iugoslavia şi Uniunea Sovietică. Biroul Informativ consideră că nu se poate tolera în sânul unui Partid Comunist un atât de ruşinos regim terorist, rural turcesc, înşişi interesele existen­ţei şi desvolării Partidului Co­munist din Iugoslavia, car să se pună capăt acestui regim. 6. Biroul Informativ consideră­­că criticarea, fie către C- C. al P. C. (b) al U.R.S.S. şi de către Comitetele Centrale ale altor Partide Comuniste, a greşelilor Comitetului Central al Partidu­lui Comunist din Iugoslavia, re­prezentând un ajutor frăţesc dat Partidului Comunist d­e Iugo­slavia, crează pentru conducerea Partidului Comunist din Iugo­slavia toate condiţiunile necesa­re în vederea unei cât mai grab­nice îndreptări a greşelilor co­mise. Insă în loc de a primi în mod cinstit această critică şi a păşi pe calea îndreptării bol­şevice a greşelilor făcute, con­ducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia, infectaţi de am­biţii nemăsurate, de aroganţă şi îngâmfare, au întâmpinat aceas­tă critică cu duşmănie, au luat faţă de ea o atitudine ostilă, au păşit pe calea antipartinică a negării absolute a greşelilor lor, au călcat învăţătura marxist­­leninistă privitoare la atitudinea partidului politic faţă de greşe­lile sale şi prin aceasta au agra­vat greşelile lor îndreptate con­tra Partidului. Incapabili să obiecteze ceva la critica făcută de C. C. al P­­C. (b) al U.R.S.S. şi de Comitetele Centrale ale altor Partide fră­ţeşti, conducătorii iugoslavi au păşit pe calea înşelării directe a Partidului şi poporului lor, as­cunzând Partidului Comunist din Iugoslavia critica adusă poli­ticei greşite a C C. al Partidului Comunist din Iugoslavia, ascun­zând deasemenea Partidului şi poporului cauzele adevărate ale represiunii îndreptate contra to­varăşilor Jurovici şi Hebrang. In ultimul timp, după critica făcută de C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. şi de Comitetele Cen­trale ale Partidelor frăţeşti gre­şelilor făcute de conducătorii iugoslavi, aceştia­­d­in urmă au încercat să decreteze o serie de nouă măsuri şi legi stângiste. Conducătorii iugoslavi au pu­blicat cu multă grabă o nouă decizie cu privire la naţionali­zar­ea micii industrii şi a comer­ţului, a cărei înfăptuire nu este deloc pregătită şi care, din cauza acestei grabe, poate doar îngreuna aprovizionarea popu­laţiei iugoslave. Cu aceeaşi grabă, ei au decretat noua lege a impo­zitului în cereale asupra ţărăni­mii, măsură care nu este nici ea pregătită şi care din aceste mo­tive nu poate decât să dezor­ganizeze aprovizionarea cu pâine a populaţiei­­ orăşeneşti- In sfâr­­şit, conducătorii iugoslavi, cu totul pe neaşteptate, au procla­mat mii de mult prin declaraţii sgomotoase dragostea şi devota­mentul lor pentru Uniunea So­vietică, deşi este bine ştiut că până în ziua de azi ei duc, în practică, o politică ostilă faţă de Uniunea Sovietică. Dar lucrurile nu se limitează la aceasta. In ultimul timp con­ducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia proclamă cu mult aplomb politica de lichidare a elementelor capitaliste în Iugo­slavia. In scrisoarea adresată la 13 Aprilie a. c. Comitetul Central al P. C­ (b) al U.R.S.S., tovarășii Tito și Kardelj au scris că :.Ple­nara Comitetului Central a a­­­­probat măsurile propuse de Bi­­­­roul Politic al Comitetului Cen­tral în vederea lichidării rămă­şiţelor capitaliste în Iugoslavia’’. In corespundere cu această poziţie, Kardelj, luând cuvântul la 25 Aprilie în­­ Scupşcîna Populară a Republicii Populare Federative Iugoslave, a declarat: ,,In ţara noastră au mai rămas zile numărate până la lichidar­­ea tuturor resturilor expo­atării omului de către om". Această orientare a conducă­torilor Praif Mului Comunist din Iugoslavia, pe linia lichidări! în condiţiunile actuale ale Iugo­slaviei a elementelor capitaliste, deci şi a chiaburim!! ca clasă, nu poate fi altfel calificată de­cât ca aventuristă, nemarxistă. Toate încercările conducăto­rilor iugoslavi de a rezolva această problemă în pripă sau pe calea decretării din birou nu înseamnă altceva decât o aven­tură sortită dinainte eşecului, sau o declaraţie lăudăroasă şi demagogică lpsită de orice con­ţinut. „­­ Biroul Informativ consideră că printr’o astfel de tactică falsă şi demagogică, conducătorii iugoslavi vor să arate că ei nu numai că stau pe poziţiile lup­tei de clasă ci merg chiar mai departe decât cerinţele care s’ar putea pune Partidului Comunist din Iugoslavia în domeniul în­grădirii elementelor capitaliste, din punctul de vedere al posi­bilităţilor reale-Biroul informativ consideră că întrucât aceste decrete şi decla­raţii stângiste ale conducătorilor iugoslavi sunt demagogice şi irealizabile în momentul de faţă­­ele nu pot decât să compromită stindardul construirii socialis­mului în Iugoslavia. De aceea Biroul Informativ a­­preciază o­ asemenea tactică a­­venturoasă drept o manevră nedemnă şi drept un for politic inadmisibil. După cum se ved­e, măsurile şi declaraţiile demagogice stân­giste, menţionate mai sus, ale conducătorilor iugoslavi, urmă­resc să mascheze refuzul aces­tora de a-şi recunoaşte greşelile şi de a le îndrepta cinstit. *7. Ţinând seama de situaţia creată în Partidul Comunist din Iugoslavia şi căutând să dea po­­sibiltate conducătorilor Parti­­­du­lui Comunist din Iugoslavia de a ieşi din această situaţie. C­­C. al P. C. (b) al U.R.S.S­ şi Co­mitetele Centrale ale altor par­tide frăţeşti au propus să se examineze problema situaţiei din Partidul Comunist din Iugo­slavia la o şedinţă a Biroului Informativ, pe baza acel­o­aşi principii normale de partid, pe baza cărora s’a examinat la prima consfătuire a B­roului In­formativ, activitatea altor Partide Comuniste. Dar conducătorii iu­goslavi au răspuns printr'un refuz la repetatele p­opuneri ale Partidelor Comuniste frăţeşti de a se discuta problema situaţiei din Partidul Comunist din Iugo­slavia la şedinţa Biroului Infor­mativ. 8­ Ţinând seama de toate cele expuse mai sus, Biroul Informa­tiv se solidarizează atât cu a­­precierea dată situaţiei din Par­tidul Comunist din Iugoslavia cât şi cu critica făcută greşeli­lor C. C. al Partidului Comunist din Iugoslavia și cu analiza po­litică a acestor greșeli, cuprinse în scrisorile C. C. al P. C. (b) al U­R.S.S. către Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist din Iugoslavia din Martie — Mai 1948. Biroul Informativ a ajuns la concluzia unanimă că prin ve­derile lor antisovietice şi anti­partinice incompatibile cu mar­­xism-leninismul, prin toată com­portarea lor şi prin refuzul de a se prezenta la şedinţa Biroului Informativ, conducătorii Parti­dului Comunist din Iugoslavia s-au contrapus Partidelor Comu­niste ce fac parte din Bi­oul Informativ, au păşit pe calea rupturii de Frontul Unic Soci­alist împotriva imperialismului, pe calea trădării solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc şi a trecerii pe poziţiile naţiona­lismului. Biroul Informativ condamnă această politică şi comportarea antipartinică a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Iugoslavia. Biroul Informativ constată că în virtutea tuturor celor de mai sus, C. C. al Partidului Comu­nist din Iugoslavia se pune pe sine şi Partidul­ Comunist din Iugoslavia în afara familiei par­tidelor comuniste frăţeşti, în a­­fara frontului unic comunist şi, prin urmare, în afara rândurilor Biroului Informativ. 1#­Conducătorii iugoslavi, supra­­apreciind extrem de mult for­ţele naţionale interne şi posi­bilităţile iugoslave, cred că ei vor putea menţine independenţa Iugoslaviei şi construi socialis­mul fără sprijinul partide­lor comuniste din alte ţări, fără sprijinul ţărilor democraţi­ei populare, fără sprijinul U­ni­­unii Sovietice. Ei îşi închipue că noua Iugoslavie se poate lipsi de ajutorul acestor forţe revoluţio­nare. Conducătorii iugoslavi proba­bil nu înţeleg sau poate se pre­fac a nu înţelege că o asemenea, orientare naţionalistă poate să ducă numai la degenerarea Iugoslaviei într’o obişnuită re­publică burgheză, la pierderea independenţei Iugoslaviei şi la transformarea eii într’o colonie a ţărilor imperialiste. Biroul Informativ nu se îndo­ieşte că în sânul Partidului Co­munist din Iugoslavia sunt des­tule elemente sănătoase, credin­cioase marxism-feminismul­ui, credincioase tradiţiilor interna­ţionaliste ale Partidului Comu­nist din Iugoslavia, credincioase Frontului Unic Socialist. Sarcina acestor forţe sănătoa­se ale Partidului Comunist din Iugoslavia este de a sfii pe actua­lii lor conducători să-şi recunoa­scă deschis şi cinstit greşelile şi să le îndrepte să rupă cu naţio­nalismul, să revină la internaţio­nalism şi să întărească prin toate mijloacele Frontul Unic Socialist împotriva imperialis­­mului, sau, dacă actualii con­­ducători ai Partidului Comunist din Iugoslavia se vor dovedi in­capabili să facă aceasta, de a-i înlocui şi de a da Partidului Comunist din Iugoslavia o con­ducere nouă, internaţionalistă. Biroul Informativ nu se în­doiește că Partidul Comunist din Iugoslavia va ști să îndepli­nească această sarcină de cinste. Constituirea Consiliului de administraţie al Oficiului Artelor Grafice Agerpres. 29. — D-n#* Pericle Negeson, Riogler S., Novicov M. şi Mura Eugen au fost numiţi membri în Consiliul de admini­straţie al­­Oficiului Industrial al Artelor Grafice ca reprezentanţi ai ministerului industriei. ---------0­ 0--------­ SORTAREA PIEILOR DE OVINE Agerpres. 29. — Direcţia colectă­rilor din O.I­ P. a dat noui dispo­­ziţiuni centrelor colectoare privitor la sortarea pieilor de ovinie. Astfel se prevede că pieile să fie sortate după cum urmează: bune pentru export, bune pentru cojocar, şi bune pentru tăbăcărie (maşinari). Fiecare din aceste trei categorii trebuiesc sortata după rasele de animale adică merinos, ţigae şi ţur­­cane precum şi după calitatea lor. Cantităţile pentru export vor fi se­parate după culoarea la­.iei, albă şi neagră. Mărfurile destinate cojoca­rilor trebuie să fie nehămuşite, mâncate de molii şi scaieţi- Cât pri­veşte tăbăcarilor (meşinarilor) se vor repartiza piei inapte pentru co­jocari, adică cele parţial hămăşite, cele mâncate de molii, cete­­ cu­­ scaieţi precum şi goliţe;­ şi tun­su-­ rile- Pieile de caprin© vor fi repar-­­ tizate tăbăcarilor, iar pieile de iezi­­ sub 230 grame vor fi destinate co-­­­­ocurilor pentru căptușeli de că­ciuli. UNIVESSUB TELEGRAMA DE FE­LICITARE TRIMISĂ D-lui PRIM-MNISTRU Dr. PETRU GROZA DE O.F.D.R. Comitetul central al U. F. D. R. a trimes d-lui dr. Petru Gro­za, președintele consiliului de miniștri, cu­­prilejul zilei d-sale onomastice, următoarea telegra­mă de felicitare: ,,Comitetul Central al Uniunii Femeilor Democrate din Romă­­nia vă transmite cu prilejul ono­masticei domniei-voastre, cele mai sincere urări de sănătate şi viaţă lungă. Femeile din Republica Popu­­lară Română, încadrate în lup­ta pentru întărirea păcii şi re­construcţ­ia ţării, alături de toa­te forţele progresiste, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, se angajează să lupte cu şi mai mult devotament şi elan pentru a ajunge pe drumul deschis de naţionalizare, la propăşirea, lumi­narea şi bunul trai al masselor largi populare. Preşedinta Urd­unii Femeilor Democrate din România CONSTANTA CRĂCIUN ­ML, BI NOU, GRIVUL îAn­ A ÎNCEPUT recoltarea grâului Călăraşi 27. Iunie După trei ani de secetă şi lip­suri de tot felul, Bărăganul are, în acest an, o recoltă bogată. El a redevenit, astfel, unul din ma­rile grânare ale ţării. Perseverenţa şi munca fără o­­dihnă a ţăranilor ialomiţeni este răsplătită printr’un binemeritat belşug. In multe părţi ale judeţului, a început recoltarea grâului şi a orzului. Maşinile de treer încep să ver­se în valuri grăunţele dătătoare de pâine, aşa cum au mai făcut-o­­ cu ani în urmă. Recolta din acest an a Bără­ganului va aduce o uşurare în viaţa oamenilor muncii din Ialo­­miţa şi, în aceiaşi măsură, din ţara întreagă. U JUDEŢUL CONSTANŢA SECERIŞUL Constanţa, 25 Iunie Deoarece culturile de orz de toamnă semănate de ferma de Stat di comuna Peştera, au ajuns la de­plină maturitate, s’a început sece­ratul lor. In înitreg judeţul, păioasele sunt bine desvoltete fiind însămânţate 120.000 ha. faţă de 68.000 ha. din a­­nul trecut. Camera Agricolă a luat măsuri ca secerătorile şi maşinile de treerat din întreg judeţul să fie în stare de funcţionare. In întreg judeţul se găsesc 3321 secerători în stare de funcţionare 1301 cari au nevoie de reparaţiu­ni şi 195 de maşini de treerat dintre cari 61 au nevoe de reparaţiuni. O situaţie mai bună este la cen­trele de maşini agricole din judeţ, unde numai 250/« din maşini au ne­voie de reparaţiuni, cari vor fi ter­minate până la 5 iulie prin ajuto­rul masiv dat de sindicatele s.N-C., Sovromtrasport şi Direcţia Porturi­lor Maritime­ Deoarece în urma ploilor dese culturile au fost năpădite de buru­­eni, în numeroase sate din judeţ sătenii, şi chiar copii, au ieşit la plivitul lor pe mari întinderi. kari. (*)•wfru*. LUCRĂRILE PENTRU SCOATEREA LA SUPRAFAŢĂ A VAPORULUI „OITUZ" Constanţa, 25 iunie­­ scoate vasul la suprafaţă. Trebue Mai mulţi muncitori şi tehnicieni, să se ţină seama de munca istovi­de la D.P.M. şi-au luat greua sar­cină de a scoate la suprafaţă va­porul de mărfuri al S.M-R., „Oi­­tuz“­Cargoul Oituz, care se găsea la 23 August 1944 tras la dana 22 din port, la câteva zile de la închee­rea­­armistiţiului a fost torpilat de hi­­tlerişti în furia lor de nimicire. Acest vapor intrat în Serviciul U­aritim român încă din anul 1919, a avut de suferit avarii asemănă­toare, când in timpul primului răs­­boiu mondial a fost torpilat în Ma­rea Neagră, şi numai după ce a fost reparat la Galaţi a intrat în ser­viciu. Vasul car© a purtat numele de „Leros“, are o capacitate de 2801 registru şi poate atinge 9 mile pe oră. Lucrările de scoatere la suprafaţă au început la 20 iunie, sub condu­cerea d-lui Dicu Gheorghe, inspec­tor tehnic maritim din P.S-M. Con­stanţa, împreună cu scafandrii Al. Rădulescu, Marin Lupu, Rie Popa, Tudor Pleşcu şi tehnicieni, mari­nari şi muncitori, lucrând în con­­diţiuni cu totul speciale şi grele, speră ca după 90 zile să poată toate a scafandrilor în fundul mării, unde nu pot rezista mai mult de o oră, trebuind apoi să iasă la­­su­prafaţă şi să respire aer curat cel puţin 20 minute. Aceşti vrednici muncitori îşi în­deplinesc pe deplin misiunea reu­şind până acum să identifice spăr­turile. După ce spărtura va fi cu­răţită de nămol, scoici şi ierburi marine, se va trece la aplicarea u­­nui plasture construit din fier şi lemn, eliminându-se apa din inte­rior prin pompare. Atunci vasul va ieşi singur la suprafaţă şi va fi an­­dreat pentru reparaţii sau tăiat ca fier vechiu. Din constatările făcute până a­­cum de scafandri, reese că vaporul va putea fi pus din nou în func­ţiune după ce va fi reparat. Lucrările înaintează normal deşi ele cer o muncă grea de mare a­­tenţie. Scoaterea 1® supr­afaţă a unui vapor de mare tonaj în aceste con­diţii, este prima la noi în ţară. Teh­nicienii și muncitorii din portul Constanța au toată încrederea în izbândă. iei d­in care se face restituirea mărfurilor neacceptate de destinatar AGERPRES 29.­­ Adminis­traţiile financiare au fost între­bate asupra modului legali, în care urmează a se face restitu­irea mărfurilor livrat­e dar ne­­acceptate de destinatar. In această privinţă, ministerul de finanţe a hotărât că pentru mărfurile livrat© comercianţilor şi industriaşilor, cu facturi în regulă, restituirea, adică trans­portul lor, de la firma • dish­oata­­rs, care a refuzat marfa, la vânzătorul iniţial, să se faca cu vechea factură de livrare însoţi­tă de o scrisoare comercială ex­plicativă a refuzului de a primi această marfă. STUDENŢII SE PREGĂTESC DE PLECARE PE ŞANTIERELE NAŢIONALE începând de la 3 Iulie va începe plecarea brigăzilor studenţeşti pe şantiere. La 3 Iulie vor pleca din Bucu­reşti 8 brigăzi formate din studenţi de la: Arhiectură , Arte, Litere, Drept şi Subingineri, pe şantierele naţional© Sa­va-Vişeu şi Bumbeşti Livezeni. Intre 3 şi 8 Iulie vor pleca 6 brigăzi studenţeşti de la Drept, tex­tile, Ştiinţe şi Farmacie, pe şanti© 4-Ac­tele: Bumbeşti Livezeni, Salva Vi­­şeu şi Lunca Prutului. La 8 Iulie vor pleca tot din Bucu­reşti 20 brigăzi studenţeşti de la fa­cultăţile practice pe şantierele: Salva Vişeu, Bumbeşti Livezeni, Lunca Prutului, Predeal, Ulcea şi Braşov. La 10 iulie vor pleca 10 brigăzi formate din studenţii Ad. Comer­ciale pe şantierele Bumbeşti Live­zeni şi Salva Vişeu. EDITURA DE STAT Editura „UNIVERSUL“ difuzează cu începere de la 1 HULI­E a. c., publicaţiu­­niile lor, NUMAI prin : CENTRUL DE DIFUZARE A CÂRTI Bucureşti I, Calea Moşilor 62 Toate comenzile librăriilor, organizaţiunilor, şcoalelo­r, etc., etc., vor fi transmise NUMAI la adresa de mai sus, si % Viaţa culturală, artistică şi sportivă pe şantierul naţional „Al­a Pauker“ din regiunea Prutului inferior Mişcarea culturală.­ Manifestări artistice.— O şezătoare in tren. — Educaţia sportivă Reportaj de R. DOMIC! Şantierul „Ana Pauker” trăeşte o intensă viaţă culturală, artistică şi sportivă. Şantierele naţionale nu sunt nu­mai locuri unde mii de tineri lu­crează cu abnegaţie pentru recon­strucţia ţării, dar şi adevărate şcoli ale­ vieţii, în care brigadierii capă­tă experienţă, îşi însuşesc cunoş­tinţe tehnice şi generale noui, îşi lărgesc orizontul politic şi cultural şi primesc o serioasă educaţie ce­tăţenească. Dela 1 Aprilie, când s’a deschis şantierul şi până acum, concepţia tinerilor voluntari faţă de muncă şi faţă de toate problemele de or­din politic şi cultural s’au schimbat fundamental. Din oameni simpli în marea lor majoritate, cari nu po­sedau nici măcar cele mai elemen­tare cunoştinţe, după o şedere de aproape trei luni pe şantier, bri­gadierii s’au transformat în oameni cari îşi cunosc ţara, cunosc pe conducătorii Republicii Populare Române şi pe conducătorii ţării. Datorită conferinţelor şi semina­relor ţinute, oamenii aceştia mun­cesc cu un elan extraordinar, de­păşind mereu normele, în ciuda u­­nor condiţiuni foarte grele. MIŞCAREA CULTURALĂ Brigadierii îşi scriu singuri ar­ticolele pentru cele 46 ziare de pe­rete şi pentru cele două ziare de stradă de la Şiviţa şi Brăneşti. S’au scris poezii, care au apărut în „Brigadierul”, suplimentul „Tâ­nărului Muncitor” pentru tinerii voluntari de pe şantiere şi în zia­rul „Desrobirea” din Galaţi. Supli­mentul săptămânal al „Desrobirii”, anume „Foaia furţeii”, oglindeşte viaţa şantierului sub toate raportu­rile. Articolele sunt scrise în pro­porţie de 90% de brigadieri. La fiecare sector există o şcoală pentru analfabeţi, cursurile fiind predate de profesori aleşi din sânul brigadierilor. Ele numără 111 elevi. Afară de aceste şcoli, mai există la fiecare sector şi şcoală pentru se­mianalfabeţi. Cursurile se ţin la fie­care categorie din aceste şcoli de trei ori pe săptămână şi sunt ur­mate cu multă plăcere de elevi. De altfel, aceştia au obţinut rezultate frumoase. Mulţi dintre ei au şi în­ceput să citească şi să scrie acasă. In fiecare săptămână, se ţine o conferinţă educativă pe brigadă, iar în fiecare zi, în seminare, se citesc ziarele în grup şi se comentează anumite articole importante. Cele nouă biblioteci de sector au în total 4500 volume. Se citeşte individual şi în grup. Pentru fie­care carte citită, brigadierul respec­tiv prezintă un rezumat scris. In com. Bereşti, unde se exe­cută întinse lucrări silvice, funcţio­nează o şcoală de silvicultură ur­mată de 80 elevi recrutaţi prin exa­men din sânul brigadierilor. Profe­sorii sunt din cadrele ministerului agriculturii. Pe şantier sunt 390 îndrumători, aproape câte unul la fiecare cinci brigadieri. Ridicaţi politiceşte, ei antrenează tineretul la muncă şi la toate celelalte acţiuni pentru depă­şirea normelor şi câştigarea în­trecerilor. MANIFESTĂRI ARTISTICE Manifestările artistice ale­ tinere­tului voluntar li se acordă multă atenţie. Pe şantier există 18 echipe ar­tistice, câte una de brigadă. Se dau serbări în sectoare, în satele de prin împrejurimi şi­ la Galaţi. Sătenii vin cu plăcere să asiste la aceste manifestări. Marţi, 15 iunie, la serbarea de la Folteşti au asistat 400 ţărani. Programul acestor ser­bări se compune din poezii, dintre care multe sunt scrise de briga­dieri, apoi din cântece populare şi muncitoreşti româneşti şi cele so­vietice, scenete şi dansuri naţionale. Sunt pe şantier şase echipe de dansuri. Corul cel mai frumos­­ are brigada a 2-a Brăila, iar poe­ziile cele mai reuşite le-au compus constănţenii din brigada a 10-a. In fiecare Duminică, pe sectoare, se aprind focuri de tabără, la care se povesteşte viaţa conducătorilor Statului şi se prezintă un mare program artistic. O ŞEZĂTOARE IN TREN In drum spre Galaţi, am călătorit împreună cu un grup de 38 briga­dieri, absolvenţi ai şcoalei de cadre culturale pentru şantierele naţio­nale de la Timişul de Sus, cari­e se duceau pe şantierele naţionale „Gh. Gheorghiu-Dej" şi „Ana Pauker”. Cu acelaş tren călătorea şi o echi­pă de scriitori şi pictori, trimişi de Uniunea Sindicatelor de Scriitori, Artişti, Ziarişti (U.S.A.S.Z.) pe şantierul din Lunca Prutului. O şezătoare inedită s-a desfăşu­rat­­în ţăcănitul cadenţat al roţilor şi în răpăitul neîntrerupt al ploii, în vagonul ocupat de brigadieri. Un cer plumburiu se vedea pe fereastră şi şuviţe de apă se prelingeau pe geamuri, voalând intensitatea ver­­delui lanurilor. După ce poetul Eugen Jebeleanu a citit o introducere în versuri, scrisă cu câteva minute înainte de începerea şezătorii, corul brigadie­rilor a cântat Marşul U.T.M., mar­şul partizanilor greci şi alte cânte­ce, poetul Savel Grunea a recitat o poezie de Magda Isanos, iar tânărul voluntar Ion Coroianu a declamat poezia „In cinstea libertăţii" de Pe­tőfi. Programul şezătorii a fost căldu­ros primit de brigadieri. EDUCAŢIA SPORTIVA Şantierul „Ana Pauker” se pregă­teşte intens pentru competiţiile în cadrul Cupei Unităţii Tineretului. In vederea acestor competiţii se fac selecţionări în adâncime, înce­pând de la grupă şi terminând cu sectorul, pentru ca la sfârşitul a­­cestei luni să se ajungă la forma­rea selecţionatei şantierului. Ace­ste selecţionări se referă la atle­tism (alergări, aruncări de greutăţi şi grenade, sărituri în lungime şi înălţime), football şi volley. De la 1 iulie va începe un antre­nament metodic pentru ridicarea nivelului tehnic sportiv al selecţio­natei. Fiecare sector are teren de foot­ball, iar majoritatea sectoarelor au teren de volley. Deasemeni, la fie­­care sector s-au făcut amenajările necesare pentru aruncări și sărituri. Duminica se dispută matchuri de football, mai ales între echipele bri­găzilor. Brigada l­a Prahova e cam­pioana sectoarelor din Nordul şan­tierului. In momentul de faţă se desfă­şoară campionatul de football al sectoarelor din Sud (11 brigăzi). Concursurile de atletism se des­făşoară tot în cadrul brigăzilor, în­tre grupe şi cete, urmând ca, în curând, să se pornească la con­cursurile între brigăzi. Brigadierii se scaldă în Prut, în locuri anume alese, de mică adân­cime. Se mai desfăşoară concursuri specifice şantierului, anume alergări cu roaba goală şi cu roaba plină pe 100, 200 şi 1.000 m., precum şi concursuri cu roaba plină pe oră (cine duce mai multe roabe într’o oră). In fiecare dimineaţă se face un program de gimnastică de 15 mi­nute. Fiecare brigadă are selecţio­nata ei de gimnastică. Această se­lecţionată, pe lângă programul uni­form pe întregul şantier, mai exe­cută şi diverse mişcări, salturi, pi­ramide şi lucrează la aparate şi bare. ★ Reportajul viitor: „Asistenţa me­dicală pe şantierul naţional’ „Ana Pauker din lunca Prutului”. Serbarea acordării Steagului muncii în sectorul Central al şantierlui „Ana Pauker” CEI CARE S’AU EVIDENŢIAT­I PE ŞANTIERUL NAŢIONAL „ANA PAUKER“ 24 iunie. — Lunca Prutului clo­coteşte de cântec şi voe bună. Toate cel© zece sectoare ale şan­tierului naţional au trimis brigăzile la Sectorul general, unde vor fi citaţi în faţa tuturor brigăzilor fruntaşe, brigadierii evidenţiaţi şi s’au arătat tuturor, rezultatele e­­fortului în muncă, pentru re­epăşi­­rea planului propus, în perioada de 1 Iunie—1 Iulie, sub semnul între­cerilor între şantierele naţionale din Republica Populară Română. Iată ce s’a realizat, în perioada de 1 Iunie la 20 Iunie, 48.632 m. c. de pământ la su­­pra-înălţarea digurilor în loc de 39.341 m. c. prevăzuţi în norme. 96.219 m. p. de defrişări în loc de 70.239 m. p. prevăzuţi de norme. 10929 m. c. pământ sistematizat pe dig în urma maşinilor drogli­­ne, în loc de 6601 m. c. prevă­zuţi de norme. Pe linie organizatorică planul a fost depăşit astfel că în momentul de faţă 77 la sută din brigadieri sunt antrenaţi in munci precise în loc de 60 la sută prevăzuţi în plan. Numărul răspândirilor a scăzut de la 4% prevăzut în plan la 3,7­ te­le linie de educaţie, conferinţe, ziare de perete, echipe artistice, focuri de tabără, planul a fost de­,­păşit cu 10%. .Toţi cei 111 analfabeţi de pe şan­tier au învăţat să scrie şi să ci­­tească. S-a dus munca de selecţionare a echipelor car­e vor participa la Cupa Unităţii Tineretului. Au fost îmbunătăţite de viaţă prin sporirea raţiilor alimentare. Numărul bolnavilor a fost redUs dela 3% la 1,7°/®, iar numărul scu­tiţilor dela 4,3% la 2,1­/». In toate aceste munci s’au evi­denţiat sectoarele: sectorul 4 Fer­­ma Brateş; sectorul 9 Central; sec­­torul 5 Iordan. S’a acordat titlu de brigadă Pio­nieră, brigăzilor: brigada 8 Praho­va; brigada 10 Constanţa. S’a acordat titlul de brigadă e­­videnţiată: brigăzilor: brigada 5 11.­fov; brigada 13 Tecuci; brigada 12 Vlaşca; brigada 2 Brăila; brigada 14 Buzău. S’a acordat titlul de brigadier pioner următorilor brigadieri: Io­­nescu Dinu, brigada 10 Constanţa; Venuţi Aurel, comandament, sect. 5 Iordan; Nea­cşu Ion, brigada 12 Vlaşca; Ariciu Gh., brigada 8 Pra­hova; Podgoreanu Alex., brigada 2 Brăila.; Gherghiceanu D.tru, bri­­gada 10 Constanţa; Duţescu, co­mandament, brig. 6 Prahova; Vo­­locat Vasile, brigada 16' Vaslui. Wji 'Ilms a Bma^EB Braemtreach Noui sisteme de fabricaţie la fabricile de ciment Agerpres, 29. — La unele fa­brici de ciment sunt în curs de experimentare noui sisteme de fabricaţie. Intre altele s’a ob­ţinut succes în producerea de ciment, din prundiş de râu. A­­cest sistem foloseşte mai ales fabrice­ de ciment din Dâmbo­­viţa, unde producţia a crescut on asemenea măsură, încât ma­teria primă furnizată de carie­rele Sălătruc şi Runcu nu mai sunt suficiente. Această fabrică foloseşte zil­nic 10 vagoane piatră de râu al cărui cost este mult mai redus decât cel din cariere. Aventurile d-lui Genius de r­inmiTim­irZíímrT FLOAREA, STROPIT­OARE­A Sl D-XA CU. P­ UMNIl TARA

Next