Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)

1948-09-22 / nr. 220

MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA PENTRU REPRIMAREA SPECULEI ILICITE ȘI ASASOTAJULUI ECQflabiC In Monitorul Oficial de ori a apărut decretul Prezidiumului Ma­rei Adunări Naționale a R.P.R. pentru modificarea și abrogarea unor dispozițiuni din legea Nr. 351 din 4 Mai 1945, pentru repri­marea speculei ilicite și a sabo­tajului economic și din decretele Nr. 193 din 11 August 1948, pen­tru abrogarea legii Nr. 252 din 15 Iulie 1947 și a decretului Nr. 28 din 1948. Publicăm mai jos câteva din articolele modificate : "Art. 38 va avea următorul cu­prins : „Executarea pedepselor pronun­țate In temeiul prezentei legi nu se poate suspenda conform art. 65 din codul penal. Instanțele de fond vor putea să dea infractorilor avertismentul în cazurile prevăzute de art. 49,­­lin. 2, din prezenta lege". Art. 44 va avea următorul cu­prins : „In interesul cercetărilor şi în condiţiunile art. 200 şi 201 din codul de procedură penală, în cazul infracţiunilor prevăzute în secţiunile II, III şi IV ale capito­lului IV din prezenta lege, ofiţe­rii de poliţie judiciară vor ordo­na reţinerea învinuitului pe un termen de cel mult 5 zile, fără autorizaţiunea parchetului. In cazul infracţiunilor prevăzu­te în secţiunea I a aceluiaşi capi­tol, reţinerea este facultativă". "Art. 48 va avea următorul cu­prins : „Ofiţerii de poliţie judiciară, prevăzuţi la art. 42, pct. 2 vor înainta, în 48 ore de la încheerea cercetărilor, procesele verbale în Capitală, prefectului poliţiei, iar­­în restul ţării, şefului de poliţie din capitala de judeţ, pentru in­fracţiunile săvârşite în comunele urbane şi comandantului feaitnei de jandarmi, pentru cele săvârşi­te pe teritoriul rural. Procesele-verbale vor indica şi ministerul economic interesat în Cauză. Organele poliţieneşti prevăzute în alineatul prim al acestui arti­col sau delegaţii lor, vor putea, în cazurile arătate de art. 49, alin. 2, cum şi în caz de lipsă de pro­be, să nu dea curs procesului-ver­­bal. Dacă voi constata existenţa e­­lementelor unei infracţiuni, vor înainta procesul-verbal împreună cu mostrele şi probele ridicate, parchetului, pentru confirmare”. Art. 49 va avea următorul cu­prins : „Parchetul, primind procesul- verbal, va proceda după cum ur­m­ează : Dacă va constata că infracţiu­nea a fost comisă de vreunul din cei indicaţi în art. 47 şi că potri­vit împrejurărilor consemnate de organul constator, în conformita­te cu acest text, nu ar fi cazul să dea curs procesului-verbal, deoa­rece infracţiunea este datorită lipsei de pregătire a infractorului, unor formalităţi prevăzute de legi care nu au fost respectate din a­­ceastă cauză, sau unor împreju­rări de natură să o scuze, va in­firma procesul-verbal, în cazul când nu este vorba de recidivă. In aceste cazuri, parchetul va da un avertisment bănuitului, pu­­tându-i în vedere să intre în le­galitate. Dacă va confirma procesul ver­bal, îl va trimite instanţei de ju­decată cu indicarea faptului, a calificării legale şi a persoanelor culpabile, menţionând starea de recidivă a infractorului, atunci când va fi cazul. Menţiunea par­chetului cu privire la recidivă, face dovadă până la proba con­trarie, care se va face cu acte. Dacă apreciază că cercetările fiu sunt complete, parchetul le va continua printr’un membru al său ori printr'un judecător de instruc­ţie, sau va restitui actele pentru completare organului poliţienesc care a făcut cercetarea. Dacă infracţiunea este de natu­ră complicată, trimite cauza jude­cătorului de instrucţie pentru in­struire. Primele cercetări vor trebui în­cheiate în cel mult 15 zile, iar l 'Instrucţia nu va dura mai mult­­ de 10 zile. Judecătorul de instrucţie sesi­zat în condiţiunile alin. 6, va pu­tea dispune deţinerea preventivă a inculpatului. Mandatul de arestare emis de Judecătorul de instrucţie va fi su­pus confirmării tribunalului în condiţiunile prevăzute în codul­­de procedură penală. In toate infracţiunile, parchetul, dacă confirmă procesele-verbale. Va putea emite împotriva infrac­torului, în condiţiunile art. 220 din codul de procedură penală şi în forma prevăzută de art. 251 din acelaşi cod, mandat de arestare şi va înainta pe infractor de în­dată, instanţei respective, spre a fi judecat de urgenţă. In caz de recidivă şi în caz de Crimă, emiterea mandatului de a­­restare este obligatorie, indife­rent de pedeapsă. Sesizarea instanţelor de jude­cată, se face prin procesele-ver­­bale confirmate, rechizitoriul par­chetului, sau prin ordonanţa defi­nitivă a judecătorului de instruc­ţie. In caz de clasare din partea parchetului sau a organelor poli­ţieneşti, reclamantul şi ministerul economic interesat, vor putea se­siza direct instanţa, în termen de una lună de la comunicarea clasă­rii. De asemeni, parchetul va pu­tea deschide acţiune publică in cauzele clasate de organele poli­ţieneşti. Parchetul poate să-şi extindă rechizitoriul în cursul instrucţiu­­nei sau judecării procesului şi a­­supra altor persoane şi fapte in legătură cu cele ce se judecă. In procesele pendinte înaintea judecătoriilor populare, dosarul va fi înaintat în acest scop parche­tului tribunalului respectiv". Art. 56 va avea următorul cu­prins : „îndată ce judecătorul judecă­toriei populare sau preşedintele instanţei speciale este sesizat în condiţiunile art. 49, va fixa un termen de înfăţişare, care nu poate fi mai scurt de 3 zile şi mai lung de 7 zile libere de la primirea dosarului, la care termen inculpatul va fi citat cu cel puţin 2 zile libere mai înainte. Citarea regulat făcută pentru oricare din termenele de judecată, acoperă procedura şi pentru ter­menele următoare, la care partea nu va fi citată, afară de cazul­­ când inculpatul este arestat". Art. 58 va avea următorul cu­ I prins :­­ „Martorii audiaţi sub prestare de­­ jurământ la parchet sau în cursul Instrucţiei, nu vor mai fi citaţi in instanţă de judecată, afară de ca­zul când instanţa, motivând spe­cial, găseşte la cererea uneia din părţi sau din oficiu, că audierea lor este necesară pentru a se do­vedi împrejurări a căror conclu­dentă este neîndoelnică şi asupra căror nu au fost întrebaţi la in­strucţie. Martorii audiaţi la primele cer­cetări fără a presta jurământ, vor fi reaudiaţi de instanţă, afară de­­ cazul când părţile primesc să se­­ judece pe baza depoziţiilor din do- I satul primelor cercetări.­­ Dacă la primul termen de înfă­ţişare nici una din părţi nu va cere reaudierea unor astfel de mar­tori, acordul este prezumat, iar depoziţiile martorilor vor fi con­siderate câştigată cauzei fără a se mai putea admite reaudierea lor, afară de cazurile prevăzute la alineatul 1. Lipsa oricăreia din părţi prezu­­rmă consimţământul său. Inculpatul care vrea să se ser­vească de proba cu martori, va fi obligat să-i aducă cu sine la prima înfăţişare, sub pedeapsa decăderii. Instanţa va putea totuşi, când necesitatea probei va reeşi din desbateri, să acorde un termen în acest caz, care nu va putea depăşi 5 zile. Art. 62 va avea următorul cu­prins : „Recursul prevăzut de art. 59 şi 61 se declară la grefa instan­ţei de fond care î 1 va înainta imediat instanţei competente, îm­preună cu dosarul. Odată cu petiţia de recurs şi sub sancţiunea nulităţii, recuren­tul, dacă a fost condamnat numai la amendă, este obligat să depună recipisa constatatoare că a con­semnat în numerar, întreaga a­­mendă, la care a fost condamnat, în Bucureşti, la Casa de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuuni, iar în celelalte municipii şi comune, la Administraţia financiară sau per­cepţia fisclă. In cazul condamnării la închi­soare, recurentul este obligat să se constituie prizonier cu 3 zille, ■înaintea termenului fixat pentru judecarea recursului, sub sanc­ţiunea anulării recursului. Pentru aceasta, recurentul se va prezenta instanței care l-a judecat şi şeful acestuia, sau înlocuitorul său, va emite mandatul de ares­tare, în două exemplare, din care unul rămâne la dosar, iar celălalt se va înainta, împreună cu recu­rentul, la penitenciarul respectiv, de unde se va lua adeverinţa de încarcerare, care, de asemenea, se va ataşa la dosar. Instanţa nu va putea elibera pe recurent până la judecarea defi­nitivă a recursului. Termenul fixat pentru judecarea recursului se afişează la uşa in­stanţei de casare, cu cel puţin 3 zile libere înainte. Art. III. Toate cercetările, ac­tele de procedură făcute în ve­derea urmăririi şi judecării infrac­torilor, intrând în prevederile legii Nr. 351 din 4 Mai 1945, şi a legi­lor speciale ale căror infracţiuni se judecă după procedura acestei legi, precum şi căile de atac exer­citate de la 1 August 1948 şi până la intrarea în vigoare a legii de de față, se consideră legal înde­plinite. Art. V Se abrogă dispoziţiunile art. 59 și 60 din legea Nr. 351 din 4 Mai 1945, pentru reprima­rea speculei ilicite şi a sabotaju­lui economic, precum și art. III din decretul Nr. 193 din 11 Au­gust 1948 pentru abrogarea legii Nr 252 din 15 Iulie 1947, și a decretului­­Nr. 28 din 1948. Amânările de incorporare pentru continuare de studii Marele Stat Major aduce la cu­noştinţă celor interesaţi, că se a­­cordă amânări de incorporare pen­tru continuare de Studii, pe anul şcolar 1948/1949, pentru ţară şi străinătate, după cum urmează: 1.­­ Vor putea beneficia pentru amânări de studii, numai tinerii, care în anul şcolar 1947/1948, au urmat diferite şcoli de învăţământ superior şi care sunt in continuare de studii şi anume: a) Studenţii facultăţilor, şcolilor politehnice şi institutelor de învă­ţământ superior. — Şcolile de învăţământ supe­rior din străinătate care dau drep­tul la astfel de amânări, vor fi ho­tărâte de Ministerul Învăţământului Public. b) Elevii din ultima clasă a lice­elor, şcoalelor pedagogice, şcoale­­lor tehnice şi şcoalelor profe­sionale, vor putea obţine amâ­nări de studii numai pentru un singur an. Fac excepţie elevii şcoalelor speciale, care vor putea obţine amânări pentru studii doi ani, câte un an penntru fiecare din cele două clase. 2.­­ Nu vor beneficia de amânări de studii tinerii din contingentele 1947 şi 1948, care urmează să se înscrie în anul I al diferitelor şcoli de învăţământ superior. 3. — Nu se aco­rdă amânări de studii pentru specializări sau doc­torat. 4. — Cererile de amânări pentru continuare de studii, în ţară sau străinătate, se vor depune la cercu­rile teritoriale de origină, până la 1 Octombrie 1948. Nu vor fi luate in considerare decât cererile făcute în conformitate cu art. 1 de mai sus. 5. — Actele pe baza cărora se a­­cordă amânări pentru studii, sunt, următoarele: a) Pentru cei din ţară: — Certificatul de înscriere la şcoala Sau facultatea pentru care se cere amânare de studii şi din care să reiasă în ce a­n de studii se află și care a fost activitatea școlară pe anul 1947/1948. — Recipisa de plata taxei mili­tare pe anul pentru care se cere amânarea; b) Pentru cei din străinătate: — până la 1 Octombrie 1948, re­cipisa de pi®'.a taxei militare; — până la 1 Decembrie 1948, certificatul de înscriere la şcoală sau facultate, cu confirmarea fă­cută de către Legaţia Română din ţara respectivă, asupra înscrierii şi activităţii pe anul Şcolar 1947/1948 şi echivalării şcolii cu şcoli similare din ţară care dau dreptul la amâ­nări de studii. 6. — Amânările de studii pe anul şcolar 1918/1949 se acordă pe inter­valul de timp dela 1 Octombrie 1948 până la 30 Septembrie 1949. înscrierile in şcoala militară DE MUZICĂ Şcoala militară de muzică din direcţia superioară politică a ar­matei (fost institutul militar muzi­cal), ţine examen de admitere, în ziua de 11 octombrie, orele 8 di­mineaţa. In şcoala militară de muzică, în­văţământul cuprinde 2 cursuri: in­ferior 7 ani si superior 2 ani. In cursul inferior se pregătesc muzicanţi militari (subofiţeri) exe­cutanţi, necesari fanfarelor, or­chestrelor si ansamblurilor artisti­ce ale armatei. Paralel cu învăţământul muzi­cal, elevii urmează şi cursul ele­mentar (CI, V-a, Vi-a, Vil-a) şi mediu (CI, VIII-a, IX-a, X-a şi a Xl-a- prevăzute in pro­gramele ana­­litice a şcolilor elementare şi teh­nic®. Absolvenţii cursului inferior, în ordinea clasificaţiei şi,­ în limita locurilor vacante, vor fi promovaţi în cursul superior, devenind ofiţeri şefi de muzică şi ofiţeri instructori de artă, sublocotenenţi. Actele Se vor înainta direcţiei superioare politice a armatei, şcoa­la militară de muzică (fost Institu­tul militar muzical) din calea 13 Septembrie nr. 14 (cazarma Mihai Viteazul), până în ziua examenului care se va ţine în acelaş local „SOVMTRANSPORT“ EXECUTA CURSE DE PASAGERI ȘI MĂRFURI PE CANALUL BEGA Până acum câtva timp legătura pe canalul Bega între Timişoara şi satele bănăţene se făcea în mod cu totul defectuos. La data de 15 Sept. a. c., dato­rită realizărilor obţinute prin în­treceri socialiste în muncă de mun­­citorii de la Şantierele Navale Ga­laţi şi Turnu Severin, Sovromtrans­­port a putut extinde cursele sale de pasageri şi mărfuri pe această arteră principală de Comunicaţie a Banatului. De la data de 15 Septembrie a. c. pe canalul Bega funcţionează în fiecare zi curse de pasageri exe­cutate cu vasul „Rândunica“, cu o capacitate de 200 pasageri, curse de mărfuri cu vasul remorcher „Ar­geș“ plus un tanc petrolifer cu o capacitate de 4 vagoane. UNIVERSUM MIŞCARE IN MAGISTRATURĂ ART. I. —Se numesc, înaintea­ză şi se mută, următorii domni magistraţi: D. Traian D. Ionescu-Barbeţea­­nu, preşedinte la Curtea Bacău, se înaintează prim-preşedinte la Curtea Bucureşti. D. Alexandru T. Georgescu preşedinte la secţiunea II civila comercială a Curţii Bucureşti, se mută la secţiunea I penală a ace­leiaşi Curţi. D. Ioan G. Cristoveanu, prim­­procuror la parchetul Curţii Bucu­reşti, se numeşte preşedinte­­ la secţiunea II penală a aceleiaşi Curţi. D. Gheorghe P. Nedelschi, con­silier pentru cauzele civile­ comer­­ciale la secţiunea II civilă-comer­­cială a Curţii Bucureşti, se înain­tează preşedinte la aceeaşi sec­ţiune. D. Costache C. Bâlcu, consilier pentru cauzele penale la secţiunea I penală a Curţii Bucureşti, se inaintează prim-procuror la par­chetul aceleiaşi Curţi. D. Dan V. Vârgolici, judecător cu grad de preşedinte de tribunal pentru cauzele penale la secţiunea IV penală a tribunalului Ilfov,­ se înaintează la secţiunea I penală a Curţii Bucureşti. D. Gheorghe G. Melinte, procu­ror la Curtea Bucureşti, se nu­meşte consilier pentru cauzele pe­nale la secţiunea II penală a ace­leiaşi Curţi. D. Adrian-Samuil Mihalca, prim­­procuror la tribunalul Bihor, se înaintează consilier pentru cauzele penale la secţiunea IV penală a Curţii Bucureşti. D. Napoleon Em. Sachelarie, preşedinte la secţiunea IV penală a tribunalului Ilfov, se înaintează consilier pentru cauzele penale la secţiunea IV penală a Curţii Bucu­reşti. D. Ion St. Constantinescu, con­silier juridic la Direcţiunea Coor­donare Legislativă, studii şi do­cumentare din ministerul de justi­ţie, se numeşte consilier pentru cauzele penale la secţia IV penală a Curţii Bucureşti. D. Constantin Gh. Gaman, prim-procuror la tribunalul Neamţ, se înaintează consilier pentru cauzele penale la secţiunea IV pe­nală a Curţii Bucureşti. D. Liviu-Ciril-Tiberiu I. Plavo­­şin, judecător cu grad de preşe­dinte de tribunal pentru cauzele penale la tribunalul Severin, se înaintează consilier pentru cauzele civile comerciale la secţia I civilă comercială a Curţii Bucureşti. D. Constantn N. V. Finţescu, judecător cu grad de preşedinte de tribunal pentru cauzele penale la tribunalul Argeş, se înaintează consilier pentru cauzele civile co­merciale la secţiunea I civilă co­mercială a Curţii" Bucureşti. D. Samoil Al. Bacher, judecă­tor cu grad de consilier de Curte pentru cauzele penale la secţiunea penală a tribunalului Ilfov, se nu­meşte consilier pentru cauzele ci­vile comerciale la secţia II civilă comercială a Curţii Bucureşti. D. Mihail D. Deculescu, prim­­procuror la tribunalul Vlaşca, se înaintează consilier pentru cauzele civile comerciale la secţia II ci­­vi­ă comercială a Curţii Bucu­reşti. . D. Ion F. Dorobanţu, consilier pentru cauzele penale la secţia IV penală a Curţii Bucureşti, se nu­meşte procuror la parchetul ace­leiaşi Curţi. D. Gheorghe Gh. Diaconescu, prim-procuror la parchetul tribu­nalului Tutova, se înaintează procuror la parchetul Curţii Bucu­reşti. D. Vasile C. Şerban, consilier pentru cauzele civile comerciale la Curtea Bacău, se înaintează preşedinte la aceeaşi Curte. D.­­Gheorghe Z. Caizerliu, pre­şedinte la tribunalul Roman, se înaintează consilier pentru cauze­le civile comerciale la Curtea Ba­cău. D. George Gh. Elian, preşedin­te la tribunalul Rădăuţi,­­se înain­tează prim-procuror la parchetul Curţii Botoşani. D. Aurelian I. Apostu, consilier pentru cauzele civile comerciale la Curtea Iaşi, se mută consilier pentru cauzele penale la Curtea Botoşani. D. Mihail T. Dumbi, preşedinte cu grad de consilier de Curte la tribunalul Trei­ Scaune, se numeş­te consilier pentru cauzele penale la Curtea Braşov. D-l Petre H. Ionescu, judecător cu grad de, consilier de Curte, pen­tru cauzele civile comerciale la tri­bunalul Braşov, se numeşte consilier pentru cauzele civile comerciale la Curtea Braşov. D-l Ioan Anton Dobrescu, judecă­tor provizoriu pentru cauzele civile comerciale la tribunalul Braşov, se înaintează consilier pentru cauzele penale la Curtea Braşov-D-l Gheorghe Gr. Giurcă, judecă­tor pentru cauzele penale la tribu­nalul Braşov, se înaintează procuror la parchetul Curţii Braşov. D-l Traian G- Stan, preşedinte la Curtea Oradea, se înaintează prim preşedinte la secţiunea penală a Curţii Cluj. D-l Grigore Gr. Râpeanu, prim procuror la parchetul tribunalului Cluj, se înaintează prim procuror la parchetul Curţii Cluj. D-l Nerva Al. Hărăguş, judecător cu grad de preşedinte de trib, la ju­decătoria populară mixtă Cluj, se înaintează consilier pentru cauzele penale la secţiunea penală a Curţii Cluj. D-l Aurel N. Pinţia, prim procu­ror la parchetul Curţii Botoşani, se numeşte preşedinte la Curtea Con­stanţa. D-l Petre Ci- Rivalet, preşedinte la tribunalul Constanţa, se înaintea­ l ză vrim procuror la parchetul Curţii­­ Constanţa. D-l Spiridon Sp. Frunză, consilier pentru cauzele penale la Curtea Iaşi, se mută consilier pentru cauzele ci­vile comerciale la Curtea, Constanţa. D-l Emanoil Gheorghiţescu, pre­şedinte la tribunalul Mehedinţi, se înaintează prim preş. la secţiunea penală a Curţii Craiova. D-l Ioan I­­lanăş, prim procuror la parchetul tribunalului Gorj, se înaintează consilier pentru cauzele penale la Curtea Craiova. D-l Vasile I. Ocheşanu, procuror la Curtea Tg- Mureş, se înaintează preşedinte la Curtea Deva. D-l loan T. Vasile, judecător pen­tru cauzele penale la tribunalul De­­va-Hunedoara, se înaintează procu­ror la parchetul Curţii Deva. D-l loan V. Leondaru, prim pro­curor la parchetul Curţii Constanţa se înaintează prim preşedinte la sec­ţiunea penală a Curţii Iaşi. D-l Constantin I­ Sasu, prim pro­curor la parchetul Curţii Iaşi, se nu­meşte preşedinte la secţiunea civilă comercială a Curţii Iaşi. D-l Mihai V. Franc, procuror la parchetul tribunalului Iaşi, se înain­tează: prim procuror la parchetul Curţii Iaşi-D-l Virgil C. Petrescu, consilier pentru cauzele penale la Curtea Bo­toşani, se mută consilier pentru cau­zele civile comerciale la Curtea Iaşi. D-l Dumitru Ciornei, preşedinte cu grad de consilier de Curte la tribu­nalul Neamţ, se numeşte consilier pentru cauzele penale la Curtea Iaşi. D-l Berthold Braustein, judecător cu grad de preşedinte de tribunal pentru cauzele penale la secţiunea II a trib. Iaşi, se înaintează procu­ror la parchetul Curţii Iaşi. D-l Gheorghe D- Căpitan, prim procuror la parchetul Curţii Oradea, se numeşte preşedinte la aceeaşi Curte. D-l Ion I. Măldărescu, prim pre­şedinte la secţiunea penală a trib- Bihor, se înaintează consilier pentru cauzele civile comerciale la Curtea Oradea.. D-l Teodor E. Procopovici jude­cător cu grad de consilier de Curte la judecătoria populară mixtă Ora­dea, se numeşte consilier pentru ca­uzele penale la Curtea Oradea. D-l Paul Al. Barbateiu, preşedinte la Curtea Deva, se numeşte procu­ror la parchetul Curţii Oradea. D-l Tiberiu Kertész, consilier pen­tru cauzele penale la Curtea Oradea, se înaintează prim procuror la par­chetul Curţii Tg. Mureş. D-l Silvestru I­ Strugariu, jude­cător cu grad de consilier de Curte la judecătoria populară urbană Cluj, se numeşte procuror la Curtea Tg- Mureş. D-l Ioan Alexandru Emilian V. So­­cec, preşedinte cu grad de consi­lier de Curte la secţiunea II penală a tribunalului Timiş-Torontal, se nu­meşte consilier pentru cauzele pena­le la Curtea Timişoara. D-l Andrei Al. Paul, prim procu­ror la parchetul Curţii Tg. Mureş, se mută la parchetul Curţii Oradea. D-l Alexei C- l Tomutescu, preşe­dinte la secţiunea civilă comercială a tribunalului Bihor, se înaintează prim preşedinte la secţia penală a aceluiaşi tribunal. D-l Aurel I- Literat, judecător pentru cauzele penale la tribunalul Bihor, se înaintează preşedinte la secţiunea civilă comercială a acelu­iaşi tribunal. D-l Victor D. Danciu, judecător la judecătoria populară rurală Ceica din județul Bihor, se înaintează prim­ procuror la, parchetul tribunalului Bihor. D-l Constantin C. Stegăroiu, ju­decător pentru cauzele penale la, secţiunea I penală a tribunalului Prahova, se înaintează, prim procu­ror la parchetul tribunalului Cluj. D-l Alexandru I. Dumitrescu, prim procuror cu grad de Consilier de Curte la parchetul tribunalului Con­stanţa, se numeşte preşedinte cu a­­celaşi grad la acelaşi tribunal-D-l Constantin P. Găvan, judecă­tor cu grad de preşedinte de tribu­nal pentru cauzele penale la tribu­nalul Constanţa, se numeşte prim procuror la parchetul aceluiaşi tri­bunal-D-l Pantelimon I. Coteaţă, jude­cător provizoriu la judecătoria popu­lară rurală Bujor-Tg. din judeţul Covurlui, se înaintează prim procu­ror la parchetul tribunalului Fălciu. D-l Petre Al. Murafa,, judecător cu grad de preşedinte de tribunal la judecătoria populară rurală Tg. Căr­­buneşti din judeţul Gorj, se nume­şte prim procuror la parchetul tri­bunalului Gorj. D-l Gheorghe H­ Juvara, prim procuror la parchetul tribunalului Odorhei, se mută la parchetul tribu­nalului Ialomiţa. D-l Mihail T. Popovici, procuror la parchetul tribunalului Ilfov, se înaintează preşedinte la secţiunea IV penală a tribunalului Ilfov. D-l Titu Ioan Popescu, prim pro­curor la parchetu­l tribunalului Me­hedinţi, se numeşte preşedinte la a­­celaşi tribunal. D-l Constantin D. Ogăşanu, jude­cător pentru cauzele penale la tri­bunalul Mehedinţi, se înaintează prim procuror la parchetul aceluiaşi tri­bunal. D-l Constantin G. Pitaru, judecă­tor cu grad de consilier de Curte pentru cauzele penale la tribunalul Neamţ, se numeşte preşedinte cu acelaşi grad la tribunalul Neamţ. D-l Dumitru I­ Dumitriu, prim procuror la parchetul tribunalului Rădăuţi se mută la parchetul tribu­nalului Neamţ. D-l Albert D. Vari, procuror Ia parchetul tribunalului Odorhei, se înaintează prim procuror la parche­tul aceluiaşi tribunal. D-l Cosmin C. Breţcanu, procuror provizoriu la parchetul tribunalului Roman, se înaintează prim procuror la parchetul tribunalului Rădăuţi. D-l Zaharia, Gr. Andronic, judecă­tor cu grad de consilier de Curte, pentru cauzele penale la tribunalul Câmpulung, se numeşte preşedinte cu acelaşi grad la tribunalul Rădă­­uţi. D-l Ioan D. Ostache, prim procu­ror la parchetul tribunalului Roman, se numeşte preşedinte la acelaşi tri­bunal-D-l Alexandru N. Niţă, judecător pentru cauzele penale la tribunalul Roman, se înaintează preşedinte la acelaşi tribunal-D-na Ana Butnaru, judecător pro­vizoriu pentru cauzele penale la tri­bunalul Timiş-Torontal, se înaintea­ză preşedinte la secţiunea II pena­lă a aceluiaşi tribunal . D-l Emil Gh. Prigoană, judecă­tor la judecătoria populară rurală Negreşti din judeţul Satu-Mare, se­­ înaintează, preşedinte la tribunalul Trei­ Scaune. D-l Virgiliu N. Pavelescu, prim procuror la parchetul tribunalului Fălciu, se mută la parchetul tribu­nalului Tutova-D-l Smil I. Zilberman, judecător la judecătoria populară mixtă Vas­lui, se înaintează prim procuror la parchetul tribunalului Vaslui-D-l Nicolae I. Nicolescu, judecător provizoriu la judecătoria populară­­ rurală Clejani din județul Vlaşca, se înaintează prim procuror la parche­tul tribunalului Vlaşca. PUNERI IN DISPONIBILITATE Se pune în disponibilitate pe baza I art. unic din decretul Nr. 240, pu-­­ blicat în Monitorul Oficial Nr. 216 din 17 Septembrie 1948, următorii domni magistraţi: D-l Ion I. Gavrilescu, consilier pentru cauzele penale la Secţia IV penală a Curţii Bucureşti. D-l Aurel H. Teodorescu, consi­ler pentru cauzele penale la secţi­unea IV penală a Curţii Bucureşti D-l Paul I. Moscu, consilier pen­tru cauzele civile comercială la sec­ţiunea I civilă comercială a Curţii Bucureşti. D-l Ioan R. Popescu consilier pentru cauzele civile comerciale la secţiunea I civilă comercială a Curţii Bucureşti.­­ D-l Pandele P. Pantelimonescu, consilier pentru cauzele civile co­merciale la secţiunea II civilă co­mercială a Curţii Bucureşti. D-l loan G. Ionescu, procuror la Curtea Bucureşti. D-l Paul P. Iliescu, judecător provizoriu pentru cauzele penale la secţiunea I penală a tribunalului Ilfov. D-l loan Gh. Gheaţă, judecător pentru cauzele penale la secţiunea IV penală a tribunalului Ilfov. D-l Dinu Teodor C. Demetrescu, judecător pentru cauzele civile­ co­­merciale, la secţiunea I civilă co­mercială a tribunalului Ilfov. D-l Dimitrie-Ionescu Zâne, jude­cător cu grad de consilier de Curte la judecătoria populară III urbană Bucureşti. D-l loan G. Floreşteanu, judecă­tor la judecătoria populară rurală Buftea din judeţul Ilfov. D-l Radu I. Opran, judecător cu grad de preşedinte de tribunal la judecătoria populară mixtă Olteniţa din judeţul Ilfov. D-l Petre Gh. Ispir, judecător la judecătoria populară mixtă Olteniţa din judeţul Ilfov. D-na Renée Rodica Teodorescu, supleant la secţiunea III penală a tribunalului Ilfov. D-na Valentina-Liseta I. Popovî­­ciu, supleant la secţiunea I civilă comercială a tribunalului Ilfov. D-ra Nina N. Grosu, ajutor­­ de judecător la judecătoria populară­­ urbană București. D-l Emanoil I. Băncescu, judecă­tor provizoriu pentru cauzele pena­le la tribunalul Rădăuți. Un sanatoriu modern de tuberculoză la Mangalia Agerpres, 21. — La Mangalia a început să funcţioneze un sa­natoriu modern de tuberculoză, aparţinând Crucii Roşii Române. Sanatoriul are o capacitate de 200 paturi, număr care se poate dubla în timpul verii. Echipat de către Crucea Roşie Română cu tot ce este necesar şi încadrat cu echipele sale de infirmiere, sanatoriul a fost pus la dispoziţia suferinzilor prin Ministerul Sănătăţii, care a dat medicii specialişti trebuitori. Ac­tualmente sunt internaţi acolo 100 bolnavi. In dorinţa ca Sanatoriul să nu aibă nici o lipsă, se fac instalaţii de încălzire centrală, de monta­rea unei centrale telefonice şi a unui bloc operator complet, pre­cum şi pentru amenajarea ghe­ţăriei şi a depozitului de ali­mente. De asemenea, se va pune în funcţiune o sursă proprie de e­­nergie electrică, slujind la ilu­minarea sanatoriului şi la ali­mentarea instalaţiilor fizio-te­­ra­pie şi electroradiologie. ----------(£&(•)-----— A­venturile d-lui Genius de GEORGE VOINESCU GENIUS ȘTIE SĂ-ȘI PLASEZE BANII­... Concurs al P. T. T. pentru ocuparea locurilor vacante de factori distribuitori in Capitală Direcţiunea Generală P.T.T. din Ministerul Comunicaţiilor va ţin® un concurs la data de 3 Octombrie 1948 ora 9 dim, cu scopul de a se complecta locurile, devense va­cante, a 50 factori distribuitori în Capitală-Concursul se va ţine la sediul Direcţiunii Generale P.T.T. din Calea Victoriei Nr. 12, din sala de spectacole P.T.T. şi va consta din-­­ tr’o probă scrisă la­ Română şi Ma­tematici şi orală la Geografie şi Educaţia Politică-Socială. Ambele probe au caracter eliminatoriu. începând de la data de 28 Septem­brie 1948 candidații vor fi supuşi vizitei medicale P.T-T. care dease- I menea va avea caracter elimina- I toriu.­­ CENTRALA INDUSTRIALA H­ÂRTIEI BUCUREŞTI Strada Matei Millo Nr. 10 întreprinderile deţinătoare de de­şeuri de hârtie şi carton (macula­tură) din raza oraşului Bucureşti vor trimite această maculatură Depozitului de Hârtie, Nr. 1, din B-dul Tudor Vladimirescu Nr. 63. Rugăm a trimite maculatura presată și ambalată. Instituțiile ce posedă arhive­­maculatură sunt rugate a comu­nica Centralei Industrialei a Hâr­tiei. Telefon 5.16.38.­Stocurile aproximative se pot pune la dis­poziţie. C. I. H. va trimite delegaţi pentru îndrumarea acestor arhive direct la făbrici. Plata se va face pe baza nouă­lor preţuri aprobate de Minister. Atragem atenţiunea că Centrala este sin­gura în drept de a colecta maculatura în conformitate cu decizia publicată în Mo­nitorul Oficial Nr. 17 din 19 Ianuarie 1946 EDITURA DE STAT Centrul de difuzare a Cărţii Bucureşti I., Cal. Moşilor 62-68 următoarele manuale şcolare pentru cursul elementar: cl. I -IV Abecedar limba română d­. H-a ,, „ d M-a rr rr Aritmetica d. IV-a d. ba „ d. II-a „ d. IIl-a „ d. IV-a Ştiinţele naturii el. îll-a ir rr d. IV-a Istoria-Geografia „ IV-a D-niî Librari. Cooperativele de librărie şi şcolare sunt invitaţi de a se aproviziona în tâmp­iri cu manualele necesare. a pus în vânzare prin: 50. — lei 70.— „ 70.— „ 70.- „ 30.- „ 50. — „ 30. — „ 39.— „ 60----„ 10.— „ 70.— „ I CILINDRI Compresoare­­ de 10-16 tone, inciinează ! Prefectura jud. Ilfov Serviciul­ul Technic, Calea Rahovei Nr. 2 Adresaţi intre orele 12-14 ! TRANSPORTURI de orice mărfuri şi lemne (cantităţi mari) în toată ţara, cu autocamioane autorizate de 114-3­ 5-8 tone execută Tel.8.23.44JB R AT S S L A V 6.23.44 STR. 1SV OR Nr. 2 4001 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN MINISTERUL AGRICULTURII CUMPĂRĂ, MICROSCOAPE necesare înzestrării şcolilor tehmice veterinare şi zootechnice. Posesorii de b­ubcroscoape care doresc să le vândă, le vor prezenta spre examinare co­m­­isiunii ce va funcţiona în acest scop la Institutul Pasteur din Splaiul Independenţei Nr. 105 (în curtea Facultăţii de Medicină Veterinară), în ziua de 1 octombrie 1948, ora 8 dimineaţa. Căutăm coloranţi pentru fabricaţia hârtiei (mai ales nuanţ© l © Vikto­­risbîau- Methilvîd­iet, Diamantgrün), livrabili din stocuri în ţară. Oferte detailate şî mostre la CENTRALA INDUSTRIALA A HÂRTIEI Serviciul Aprovizionării, Str. Matei Millo Nr. 10 C­UMPĂRĂM URGENT MAȘINI DE SCRIS CU CARACTERE GRECEŞTI I­N PERFECTA STARE. OFERTE STR. PASULUI No. 3 (Biserica Armenească)

Next