Universul, martie 1950 (Anul 67, nr. 48-74)
1950-03-01 / nr. 48
PENTRU PACE lin articol al scriitorului Ilya Ehrenburg publicat in PRAVDA Moscova, 27 (Agerpres).— TASS transmite: PRAVDA publică un articol al scriitorului sovietic Ilya Ehrenburg, intitulat „Pentru pace“. Intorcâiulu-şi privirile spre trecutul apropiat, spre sfârşitul celui tie al doilea război mondial, Ehrenburg pune întrebarea: „Cine ar fi putut crede atunci că nu va trece un an şi lupii fascişti, noii pretendenţi la dominaţia mondială, vor ieuşi lalumina zilei? Cine şi-ar fi putut închipui atunci ea nu va trece un an şi ziarele din statele care auSupravieţuit mimai datorită eroismului soldaţilor de la Stalingrad, se* * 3 4 * 6 7 * 9 * 1 * * 3 4 5 6 7 * 9 * 1 * 1 vor face ecoul calomniilor lui Goebbels şî vor defăima1 pe salvatorii lor? Cine ar fi putut crede că nu vatrece un an şi sceleraţii care nu au avut încă timpul să-şi socotească profiturile de pe urma groaznicului război, vor începe să viseze noi profituri şi un nou război ?“ In continuare, Ehrenburg constată că în ciuda isteriei războiului aţâţată cu zel de presa reacţionară şi reprezentanţii cercurilor conducătoare din Statele Unite, în decursul anilor de după război — începând cu 1946 — războiul nu a izbucnit nici în 1946, nici în 1947, nici in 1948 sau 1949, subliniind că planurile yankeilor demenţi au fost spulberate de popoarele iubitoare de pace, in frunte cu Uniunea Sovietică. Poporul sovietic, scrie Ehrenburg, şi-a afirifiat în nenumărate rânduri dorinţa de a trăi în pace cu toate popoarele; poporul sovietic a amintit de sânge rece celor care ameninţă cu bombe că el, poporul sovietic, nu este nicidecum lipsit de apărare, poporul sovietic a reuşit sa grupeze în jurul său, pentru apărarea păcii, popoarele din Europa şi Asia. ■ Astăzi, orice american, oricât fie ignorant,, îşi dă seama că Uniunea Sovietică este o mare putere. Dacă membrii demenţi ai Congresului nu au reuşit în răstimp de patru ani să treacă de la vorbăria despre război la războiul însuşi, aceasta re I difereşte pur şi simplu faptului că I ei nu pot să o facă, planurile lor de mobilizare au fost elaborate până în cele mai mici amănunte dar ei lui dispun de soldaţi pe care să poată îndrăzni *să-i mobilizeze. Istoria Armericii de după război, scrie Ehrenburg, dovedeşte talentul deosebit pe care-l au anumiţi americani de a imita orbeşte, ci repetă cuvânt cu cuvânt monologurile demente ale fasciştilor germani. Peroraţiile lor despre „superioritatea modului de viaţă american“ nu sunt altceva decât reactualizarea cărţilor lui Hitler, Goebbels şi Rosenberg. Răsfoind miile de ziare americane se pot găsi pasaje comice prin care seridică in slavă isprăvile banditeşti ale „supraomului“, deşi „supraomul“ era idealul comandanţilor SS. Yankeii răsboinici nu-l copiază numai pe Hitler din zilele sale de glorie, ci şi pe Hitler din zilele de declin. Dornici să-şi încurajeze compatrioţii şi să înspăimânte lumea, ei ridică neîncetat osanale feluritelor metode noi de exterminare. Exact acelaş lucru îl preocupa pe Hitler cu puţin înainte de a recurge la şoricioabcă. Patru ani în şir americanii au ameninţat cu bomba atomică. Iar acum, când această ameninţare nu mai sperie pe nimeni, ei pălăvrăgesc gălăgios despre o nouă „super-bormbă“. Bombele şi „super-bombele“, scrie Ehrenberg, nu sunt decât un instrurmeritde şantaj: imperialiştii americani socotesc că noi, oamenii sovietici, avem nervii slabi. Eu nu voi afirma că nu avem nervi. Suntem destul de sensibili. Noi am trecut prin multe în timpul războiului, dar zadarnic îşi inchipue ei că vom ridica mâinile la auzul celor câteva maxime ale domnului Truman făcute la obişnuitele conferinţe de presă. Noi am auzit şi alte lucruri: încă şi astăzi ne mai răsună in urechi uruitul mortierelor şi tancurilor şi şueratul bombelor. Nici atunci nu ne-am pierdut firea şi nu noi am ridicat mâinile, ci acei care in nerozia lor socoteau că ne vor speria. Aţâţfitorii la război ameninţă cu războiul, scrie Ehrenburg. Dar pentru război este nevoe ce soldaţi şi ei dispun de foarte puţini,oir, cei pe care-i au, nu se inspiră încredere, deoarece astăzi nu există niciun singur popor care să vrea războiul. Poporul american, ca şi popoarele din întreaga lume, nu vrea războiul. Poporul american, ca toate celelalte popoare din lume, ştie că poporul sovietic urăşte războiul. Noi vrem să trăim în pace cu toate popoarele şi vom afirma din nou această voinţă în ziua alegerilor, vom da voturile noastre pentru pace. Noi ştim nu numai pentru ce votăm, ştim şi pentru cine votăm, ştim că printre deputaţii noştri nu se află nici acţionari ai uzinelor de oţel, setos de profituri, nici afacerişti, financiari şi colonialişti, pentru care războiul înseamnă în primul rând o sursă de venituri Noi ştim că cei pe care-i alegem vor apăra cu adevărat cauza păcii. Noi ştim că avem foarte mulţi prieteni şi că, dând voturile noastre pentru pace, votăm pentru frăţia între popoare şi pentru fericirea tuturor oamenilor muncii din întreaga lume. TIT illTOATE ATENEELE POPULARE mu n a min» t ta vincin i ala AU FOST ORGANIZATE ŞEZĂTORI FESTIVE ÎNCHINATE LUPTEI PENTRU PACE Mii de oameni ai muncii şi-au manifestat hotărârea de a lupta pentru apărarea păcii Duminică după amiaza,. AteneeUi PopuUre jiin Capitală, au cunoscut o aNninjs deosebită. Serătorile din această Duminică, închinate luptei pentru pace, au fosturmărite de mii de oameni ai fruncii, care şi-au manifestat hotărirea de a lupta pentru pace. La Ateneul Popular „Ion Păun- Pincio" ,cZ^foarea ,era anunţată la ora 6. Încă cuo oră mai devreme cetăţenii din cartier, lucrători şi funcţionari, gospodine, veniseră să ocupe cele 500 de locuri ale Atenardul. După conferinţa , prof. Poruniescu Vladimir, aurmat un program artistic executat de echipa artistică a Ateneului. Poezia „Noi nu vrem război“, recit.vicaeul Pier.« Ortua »--Marietta cu atâta hotărîre de luptă pentru pace, cu atâta ură împotriva acelora ce uneltesc un nou măcel,a stârnit un Val 'de ,puternice aplauze. Versurile: „Pernei, pentru mamele din toată ,lumea, pentru viitorul copiilor, pentru viaţă, să luptăm pentru pace“, urmate de corul „Noi nem pace, nu război”, au întărit şi mai mult în inima fiecăruia din cei prezenți voinţa de a lupta pentru apărarea păcii. Fiecare a înţeles că ţelul pentru care Înotă astăzi, apărarea păcii, este ţelul sutelor de milioane de oameni simpli din lumea întreagă. Cântecele și dansurile populare românești, au complectat programul artistic. La Ateneul Popular „Ana Cepar“-din -Calcar ’A fostfor?a!*tterbit'-prof.*Mitrescu Maria. Programul artistic a fost executat de echipa Ateneului .,Dimen Gol scu“, cuprinzând coruri, recitări, jocuri naţionale, precum şi sceneta „Deschideţi ferestrele“. Publicul a urmărit cu interes deosebit şezătoarea, răsplătind echipele artistice cu aplauze. Ateneul „Mihail Sadoveanu“ din şoseaua Măgurele, eragătit de sărbătoare. Muncitorii din cartier, veniţi cu familiile lor, au ascultat cu atenţie conferinţa d-lui lit. Radu. Echipa „Dobrogeanu Gherea” a prezentat un bogat program artistic,închinat , luptei pentru pace. Şi la celelalte Atenee Populare din Capitală au fost organizateşezătoori’ * îesrive dichinale luptei pentru apărarea păcii. (Agerpres). „Prietenia şi alianţa dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză—o puternică forţă morală şi materială in apărarea păcii“ Conferinţa d-lui C. Pârvulescu, membru al C.C. al P.M.R. •Sub auspiciile Consiliului General de Conducere- ARIUS, d. C. Pârvulescu, membru al C.C. al P.M.R., a ţinut o conferinţă Sâmbătă după amiază la Casa Prieteniei Româno, Sovietice, intitulată: „Prietenia. ş£ alianţa dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză — o puternică forţă morală şi materială în apărarea păcii“. După ce a subliniat importanţa In viaţa internaţională a semnării tratatului de prietenie,, alianţă şi asistenţă vr rituală dintre URSS şi Republica Populară Chineză, precum, şi încheierea acordurilor sovieto-chineze, d. C Pârvuiescu a arătat. ..imfiortanţateşi la nsemătatea acestor documente care marchează, o nouă eră în desvoltarea şi in- MrîtT.i prieteniei dirijr o popoarele Uniunii Sovietice şi nipCri-l chinez, o nouă etapă în politica internaţională. După ce a relevat Spiritul de colaborare şi ajutorul frăţesc de care e animat tratatul sovieto-chinez, conferenţiarul a trecut în revistă schimbările adânci care au intervenit după 1915 în Extremul Orient, şi care se oglindesc în conţinutul acestor documente. D. C. Pârvuiescu.. a subliniat în confiliu.ur că "tratatul de prietenie, rdiană şi ..asistenţă mutuală prevede dezvoltarea și întărirea prin toale mijloacele, a legăturilor apoltone şl culturale dintre tJniunea Sovietică și Republica. PtipiElai a Chinez,ă.' In ceeace privește aeoralurile Încheiate între cele două' 11 :«-Jti; t tod.fjf care . articol- esta o -n'ărnicie* a Ilolăririi cu adevărat ajuta poporul chinez în opera de refacere şi desvoltare a economiei ţării, ruinată de ocupaţia japoneză, de jaful imperialiştilor englezi şi americani şi de operaţiile militare îndelungate. Alianţa şi prietenia popoarelor sovietice şi chineze sunt un aport însemnat în lupta pentru apărarea păcii. Două dintre popoarele cele mai mari alelumii, numărând peste 700 n-milioane.. suflete, îşi întind mâna, frăţeşte întărind frontul, de luptă antiimperialist. Acordurile dintre U.R.S.S. şi R. P. Chineză vor fi un îndemn pentru popoarele din colonii de a lupta cu şi mai multă hotărîre pentru libertatea lor. Poporul chinez — a spus vorbitorul în încheiere — care sa scuturat de lanţurile robiei milenare, devine, alături de Uniunea Sovietică şi de ţările de democraţiepopulară, un factor activ in lupta pentru apărarea păcii și construirea socialismului._______________ it Vila poporului" Sovietic dp.. ENTUZIASTE ADUNĂRI IN CAPITALĂ PENTRU ALEGEREA PE SECTOARE A COMITETELOR DE LUPTĂ PENTRU PACE Din cele mai îndepărtate cătune şi până în Capitala ţării, mişcarea pentru pace cuprinde masse din ce în ce mai largi de oameni ai muncii. „Noi luptăm pentru pace şi pacea va învinge“ , a spus d. Gh. Stere, preşedinttele Curţii Supreme a R. P. R. la adunarea care a avut loc la Palatul Justiţiei pentru alegerea Comitetului de luptă pentru pace. „Sute ,ţ,de milioane de oameni ai muncii din lumea întreagă luptă pentru pace. Pace vor toţi cei cari au cunoscut grozăviile războiului, pace vor şi copiii, pace vor toţi cei ce muncesc pentru as-şi, făuri un viitor luminos, şi fericit”. „Mî-aht pierdut în război, o parte din trupul meu — a spus asesorul popular Sotir Savin, invalid de război. Războiul înseamnă distrugere, ruină, moarte“. „Ştiu bine că pacea va învinge — a spus d-na Ana Popovici, asesoare populară — deoarece in fruntea luptei pentru pace se găseşte invincibila Uniune Sovietică, Patria Socialismului victorios, condusă de marele Stalin“. In aplauzele entuziste ale celor prezenţi, a fost ales apoi Comitetul de luptă pentru pace. In Capitală, după alegerile de delegați în Comitetele de luptă pentru pace, pe întreprinderi, cartiere, s’a trecut ,și la alegerile de Comitete pe Sectoare. " -¥■ Chemare către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din Industria Chimică Tovarăşi. Noi, muncitorii tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinei chimice „Nitramolita“ Făgăraş, sub îndrumaţi* . Partidă lui am îndeplinit, cu ■uicieş sarcinile ce ne reveneau ditf. Planul de Stat pe anul 1949. Decernarea „Drapelului Roşu“ ansţinie pentru noi un nou îndemn la muncă pentru obţinerea de noi realizări în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin din Pianul de Stat pe primul, semestru al anului 1950, contribuind prin aceasta... la întărirea Patriei noastre la întărirea frontalui păcii, condus de Uniunea Sovietică. : Conştienţi că fiecare singes al nostru reprezintă o lovitura dată a'ârătorîlor, la un nou război, ne luăm următoarele angajamente pe prî'tVnl . semestru al , Planului Stat 1950: 1. Să .’depăşim valoric .-planul de de producţie eu 815'/n pe tutei...a fabricin ■ - ' ;• 2? Să mărim g|-n;!ti-'Vi'rtea mnfiricîr pe prinţul 'semestru, eu 8,5“/«; 3. Să îmbunătăţim calitatea produselor noastre, în aşa măsură ca toate produsele să corespundă sta«surilor şi caetului de sarcini şi pe sortiicientele cerute; 4. Să reducem preţul de cost pe semestrul I cu 7,3Vu faţă de preţul de cost mediu al anului 1949; 5. Sa introducem indici tehnicoeconomici la secţiile principale ; 6. Să rezlizăm o producție fără rebuturi; 7. Să facem economii la combustibil reducând consumul specific cu 3 ,5. .................. 8- Să introducem evidenţa operativă zilnică , a elementelor preţului de cost la toate produsele până la 1 Mai 1950; 9. Să sprijnim conducerea întreprinderii pentru realizarea planului şcolar de calificare a muncitorilor; • 10. Să înlăturăm absenţele nem’livate ; 11. Să sprijinim conducerea înteprinderii spre a termină până la Sfârşitul semestrului I crt’şiţ şi căminul de zi, de a începeconstrucţia clubului muncitoresc, precum şi amenajarea unui post de salvare. Pe baza acestor angajamente, chemăm la întrecere socialistă pentm primul semestru al anului 1950, pe toţi muncitorii, tehnteremii, inginerii şi funcţionarii din Industria Chimică. Prin desvoltarea întrecerii socialiste suntem convinşi că vom aduce o contribuţie însemnată la realizarea Planului de Stat pe 1959, întărind astfel Republica noastră Populară, luptătoare activa în frontul păcii condus de Marea Ţară a Socialismului victorios, Uniunea Sovietica. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950 ! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul şi organizatorul victoriilor noastre! Trăiască marele conducător şi învăţător al oamenilor muncii de pretutindeni, Iosif Vissarionovici Stalin ! universul. 8rai R-lViKW.V.’!,,?-i88SK!!!! Academia R. P. ÎL va comemora astăzi pe Giordano Bruno şi pictorul Ion Andreescu Marţi, 28 Februarie, Academia Republicii Populare Române va ţine şedinţă publică consacrată comemorării lui Giordano Bruno şi pictorului Ion Andreescu. Acad. prof. Gr. Moisil rosti cuvântarea comemorativă: „Giordano Bruno,"la împlinirea a 350 de ani dela arderea sa pe rug". Acad. prof. G. Oprescu va face comunicarea . ..Ion Andreescu, cu ocazia comemiotrării unui secol dela nașterea sa”. va PELERINAJ LA MORMINTELE EROILOR CLASEI MUNCITOARE UCIŞI LA 24 FEBRUARIE 1945 Numeroase delegaţii de muncitori au făcut în cursul după amiezii de Sâmbătă un pelerinaj la Cimitirul Belu, la mormintele eroilor clasei muncitoare, ucişi la 24 Februarie de gloanţele călăului Rădescu. Au depus coroane : Federaţia Naţională a foştilor deţinuţi şi internaţi politici antifascişti, Organizaţia U. T. M. Bucureşti, Sindicatul I. G. S. Textila şi I. C. S. Bucureşti, Sindicatul Constructori, Sindicatul Pielari, Sindicatul salariaţilor din magazine şi birouri, muncitorii dela fabrica „Tăbăcăria Naţională” şi dela alte Întreprinderi. (Agerpres). Festivitatea decernării „Drapelul® Roşu“ Atelierelor de Arte Grafice No. 1 Duminică dimineaţa , avut loc, în sala cinematografului „Dacia“, festivitatea decernării „Capelului Roşu” Atelierelor Grafice Nr. 1. Au fost fost de ţaţă d-nii: Menii, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Radu Mănescu, consilier ministerial la Ministerul Artelor, Alex. Mentesen, ■ Preşedintele Uniunii Sindicatelor de salariaţi din Presă şi Arte Grafice, I. Popescu-Puţuri, vicepreşedintele Uniunii, directorul Agenţiei Române de Presă „Agerpres”,r. Podoleanu, director al Editurii P.M.R., precum şi delegaţi ai sindicatelor de Arte Grafice din Capitală. Preşedintele Uniunii, Alex. Niculescu, luând cuvântul, a făcut o expunere asupra rezultatelor întrecerii socialiste în sectorul artelor grafice pe semestrul II al anului 1949. D. Dinu Dumitru, preşedinteleSindicatului salariaţilor Atelierelor de Arte Grafice No. 1, a dat citire chemării la întrecere adresată de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Atelierelor de Arte Grafice No. 1, tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din Industria de arte grafice din R.P.R. O delegaţie a muncitorilor de la Atelierele „Scrisul Liber“ a Înmânat apoi „Drapelul Roşu“, unei delegaţii a muncitorilor de la Atelierele din Arte Grafice No. 1. Au vorbit cu acest prilej, Suciu Victor, meşedinele sindicatului „Scrisul Liber" şiLivaditi Cornel, directorul] Atelierelor de Arte Grafice No. 1. D. Radu Mănescu, consilier ministerial la Ministerul Artelor,luând cuvântul, a arătat că victocria muncitorilor de la Atelierele Grafice No. 1 se datoreşte unei bune organizări a muncii şi a întrecerilor socialiste. După ce a relevat, sarcinile mari, care stau în faţa, muncitorilor din industria grafică pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, vorbitorul a subliniat că una din condiţiile care va face posibilă ,îndeplinirea cu succes a acestor sarcini, este folosirea, din plin, aexperienţe sovietice. In încheere, a vorbit d. T. Nicula, care, dupăce a trecut în revistă succesele obţinute deoamenii muncii din ţara noastră îrn primul an de economie planificată, a subliniat că luptând pentru o cât mai temeinică organizare a întrecerii socialiste, muncitorii din Arte Grafice vor contribui din plin la lupta pentru apărarea păcii. 1. Cum a decurs symposionul literar asupra romanului „Vântul nu se stârneşte din senin“ Editura de sfat a organizat Duminică dimineaţa, la Teatrul Naţional Sf. Sava (sala Tineretului) un symposion literar asupra romanului : „Vântul nu se stârneşte din senin” de serriitorul de limbă maghiară István Asztalos.*Şedinţa a fost prezidată de Al. Sahighian, secretar al Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Scriitorul Ioanichie Olteanu, după ce a prezentat pe scriitorul István Asztalos, a făcut o expunere asupra romanului: 1.Vântul nu se stârneşte din senin”. A urmat prezentarea unui fragment de roman,transcris, pentru scenă de Ion Urcan şi interpretat de actori ai Teatrului Naţional. In cadrul discuţiilor, numeroşi muncitori au subliniat valoarea educativă şi artistică a romanului, arătând, deasemeni, lipsirile sale. frăpunzând,’ scriitorul István Asztalos şi-a exprimat bucuria prilejuită de faptulcă poate sta de vorbă, la Bucureşti, cu cititorii săi români, şi a arătat că in lucrărilesale viitoare vor fi oglindite aspecte, din munca si lupta muncitorimii de la oraşe, pentru făurirea unei vieţi din ce in ce mai fericite. Directorul Editurii de Stat, Ion Aszódi, a relevat că romanul „Vântul pir, se stârneşte din senin” a apărut,, şi, la,,, ,Budapesta într’un tiraj de 1Q.OOO exemplare. Autorul cărţii are smb tipar un alt roman de proporţii mai largi : „Oameni deosebiţi”. Subliniind folosul unor astfel de întâlniri cu cititorii, vorbitorul a arătat că Editura de Stat va întreprinde o acţiune mai largă în acest sens, organizând symposioane literare în uzine, şcoli, etc. (Agerpres). „DESPRE SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ“ Conferinţa prof. univ. Silviu Bruean D, prof. univ. Silviu Bruean, redactor responsabil adjunct al ziarului „Scânteia“, a ţinut Luni după amiază în sala Dalles, sub auspiciile Societăţii pentru Răspândirea Ştiiţei şi Culturii, o conferinţă intitulată :.Despre situaţia internaţională”. Conferenţiarul a înfăţişat lupta ascuţită între cele două tabere, în care s’a scindat lumea după cel de - al doilea război mondial — oprindu-se asupra câtorva aspecte actuale ale acestei lupte. Tratatul sovieto-chinez constitue o mare victorie a forţelor păcii, care consolidează baza materială şi morală pe care se sprijină lupta mondială a popoarelor împotriva aţâţătorilor la război anglo-americani. Prof. univ. Silviu Brucan a analizat apoi contrastul puternic dintre democraţia socialistă sovietică, care se exprimă prin uriaşa participare a masselor din Uniunea Sovietică la campania pentru alegerea deputaţilor Sovietului Suprem, al URSS şi între jaftiica democraţie de tip occidental care şi-a găsit expresia în recentele alegeri din Anglia. Dacă ar fi să cităm numai faptul că dincei 540 milioane locuitori ai imperiului britanic, mimai o mică părticică, adică 40 milioane participă la alegerea Parlamentului, care decide soarta întregului imperiu britanic şi încă ar fi suficient pentru a arăta ce schimonosire desgustătoare a’ Ideii de democraţie o reprezintă democraţia parlamentară engleză. Modul cum şi-au împărţit între ele voturile, partidele laburist, conservator şi liberal, oglindeşte cât se poate de grăitor caracterizarea data de Lenin democraţiei burgheze parlamentare, în care la fiecare câţiva ani i Se oferă muncitorului şi ţăranului posibilitatea de a alege care dintre reprezentanţii claselor exploatatoare va hotărî asupra destinelor sale. Coaliţia laburistoconservatoare, împotriva comuniştilor exprimă teama de care sunt cuprinse clasele exploatatoare din Anglia faţă de desvoltarea implacabilelor legi ale istoriei, care îşi vor spune cuvântul , şi şi Anglia. Conferenţiarul s’a oprit apoi asupra nouiilor ferme, de o deosebită eficacitate, pe care le îmbracă lupta pentru pace a masselor, muncitoare ,din apusul Europei. Refuzul de a fabrica armament, refuzul de a descărca armament ca şi procesul de clarificare ce-şi face loc în sânul trupelor din Franţa, Anglia. Olanda, folosite de imperialişti ca pe nişte trupe de mercenari, arată capacitatea de paralizare a pregătirilor de război it, capacitatea. «masselor de a sugruma încă din faşă punerea în aplicare a planurilor de război și anglo-americane. D. Silviu Brucan a încheiat arătând că în fruntea forţelor mondiale ale păcii înaintează îrttr’un mers invincibil, marele Stat Sovietic, Condus de Marele I. V. Stalin. Conferința a fost urmărită cu un deosebit interes de numeroasa asistență. (Agerpres). Comemorarea a 94 de ani dela moartea poetului Heinrich Heine Cu ocazia comemorării a 94 de ani dela moartea poetului Heinrich Heine Sâmbătă după amiază dr. Emil Dorian aconferenţiat, sub auspiciile Instutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, despre „Viaţa şi opera lui Heinrich Heine”. Conferinţa a 3^’"”, loc în localul bibliotecii Instutului din bd. Dacia No. 28. D-rul Emil Dorian a prezentat viaţa şi opera poetului. După ce a analizat opera lui Heine, urmărind pas cu pas evoluţia ideilor lui politice, conferenţiarul a explicat creaţiile în care poetul ataca viguros pe junkerii prusaci, clericalismul şi reacţiunea conducătorilor germani din epoca sa. --------X - X-------. Recensământul fiscal a! proprietăţilor clăitite Sârrbata. 4 Martie, expiră termenul pentru depunerea declaraţiilor pion recensământul fiscal al proprielăţilor clădite. Toate contractele de închiriere nevizate urmează a fi prezentate la viză, plătindu-se totodată şi impozitul de 4% asupra chiriei, înainte de depunerea acestor declaraţii. Himm-dk *9$ MEMBRII DELEGAŢIEI CULTURALE BULGARE SCURTE BIOGRAFII Prof. Sava Ganovschi este preşedintele Comitetului de ştiinţă,artă şi cultura al R. P. Bulgaria cu rang de ministru. El sa născut înanul 1897 in satul Cunino, plasa Vraţa. A terminat liceul în oraşul Vraţa şi a continuat studiile sale universitare la Sofia, terminând Facultatea de Filosofie cu specialitatea filosofie și pedagogie. Terminând la Moscova Institutul de Profesori, a fost numit profesor de filosofie și sociologie la Universitatea din Moscova. După anul 1931 el se întoarce în Bulgaria și ia parte activă în viaţa socială şi culturală, ca redactor al unor reviste ştiinţifice şi de politică socială sau în calitate de colaborator* la diferite reviste. El a publicat un mare număr de opere ştiinţifice, originale şi traduse, între cari „Concepţiile de baza ale filosofiei”, „Legile fundamentale ale filosofiei ştiinţifice’', „Problemele fundamentale ale educaţiei”. ..Ce este viaţa”, „Filosofia şi ştiinţele naturale”, precum şi din alt şir de lucrări ştiinţifice din domeniul sociologiei şi pedagogiei. F. este membru al Uniunii scriitorilor bulgari, al Societăţii Bulgaro- Sovietice şi al multor societăţi ştiinţifice şi culturale. El a fost ales preşedintele Uniunii Căminelor Populare Culturale. După 9 Septembrie 1944 el a ocupat postul de director al presei şi propagandei, fiind apoi trimis în Tracia unde s-a achitat în mod strălucit de sarcinile ce i-au fost încredinţate din partea Guvernului Frontului Patriei. După eliberarea Bulgariei şi României de sub jugul cotropitorilor fascişti germani, Guvernul Frontului Patriei l-a numit ca ministru al Bulgariei la Bucureşti, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 1947 şi apoi a fost numit ministru adjunct la Ministerul Afacerilor externe. A fost unul din iniţiatorii pentru crearea la Sofia a Asociaţiei Bulgaro-Române A fost preşe- ] dinte de onoare al Asociaţiei Ro- mâno-Bulgare din Bucureşti. El este deasemeni vicepreşedintele Comitetului bulgaro-român din Sofia. Hristo Stefanov Dascalov, profesor de horticulturâ, rectorul Universităţii din Plovdiv. Născut la 18 Februarie 1903 în satul Vaglovţi, plasa Târnovo, dintr’o familie de învăţători. Din 1928 se ocupă fără întrerupere cu studii şi cercetări ştiinţifice în domeniul ■ horticiiltirii. Operele sale au o I mare valoare pentru economia lui I gară. El a creat 16 feluri de le-I gume, care se cultivă actualmente în toată ţara. A creat şi două feluri de grâu. Prof. Dascalov se strădueşte a răspândi şi populariza I învăţătura lui .Mieterin şi el însuşi aplici metodele lui Mieterin I şi Lîsenco. Dr. Vladimír Nestorov Marcov» profesor de microbiologie. Născut la 22 Octombrie 1883 in oraşul Târnovo dintr'o familie de învăţători. A terminat Şcoala superioară de medicină veterinară, specializându-se în bacteriologie şi Serologie. Deja 1910 se ocupă cu studii şi carceri in domeniul microbiologiei. Activitatea multilaterală a profesoruluii Marcov se oglindeşte în operele sale cuprinse in 13 volume şi în manualele sale de microbiologie. Pelângă aceasta a scris peste 150 articole ştiinţifice populare şi zeci de broşuri de popularizare a ştiinţei in anul 1948 . A fost decernat primul premiu „Dimitrov“ pentru Ştiinţă. Fieteretribru corespondent al Academiei Bulgare de Ştiinţe. Alexandru Coiev Burmov este profesor de istorie bulgari medievali la facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii din Născut In 1911 In Satul Biaia- Gereva, plasa Pavlicheni. A fermi,ia istoria la Universitatea din Soci. In afară de profesor titular la catedra de istorie bulgară medievală, este și directorul Institutului de Istorie. Este imul din redactorii revistei „Istor icetcchi pregled" („Revista istorica“). Anghel Todorov Tescov este I unul din secretarii Uniunii Scrii- I torilor bulgar. Născut in 1906 ii I orașul Vidin dintro familie de în- Iâţători. A absolvit facuitatea I de drept la Sofia. Ca student a făcut naţie din cercul reunit în jurul lui Dimităr Poliaxov şi al organului său „Nakovaluia“ (Nicovala), DFI 1929-1934 ia parte la redactarea , săptămânalului ,,Relei“ şi „Frontul Literar Muncitoresc". Anghel Todorov’ Tescov este membru al Partidului Comunist Bulgar din 1927. A fost arestat de peste 15 ori. După 9 Septembrie 1944 redactează ,,Frontul Literar“. A luat parte la Războiul pentru Apărarea Patriei, ca scriitor de război. Intre anii 1945-46 este secretar pe lângă Consiliul Naţional al Frontului Patriei pentru problemele de presă. Din 1946-1947 este membru redacţia revistei „Contemporanul“, iar în 1947 lucrează la revista „Opinia“. A publicat următoarele opere: „Clubul şi fabrica“ — povestiri, „Poezie fără minciuni“, Poeme utile“, „Steagul Roşu” — poezii. A tradus din colecţia de poezii „Must şî tristeţe“ a lui Nekrasov. A tradus şi „Teoria literaturii“ de Timoîeev, poezii de Al. Surkov, etc Acum este redactor la revista „Septemvrî". Pavel Vejmov Născut la 9 \'oambrie 1914 la Sofia. A urmat filologia sa 14 la Sofia. Încă din ani de şcoală a avut relaţii cu cercurile scriitorilor progresişti A scris „Strada fără pavaj“ (nuvele), „Zile şi nopţi“ (nuvele), stil albastru“ — roman, bila tapisată" nuvele umoristice/1 „Compania a doua” (nuvele). + Gheorghi Nicolov Dimitrov. * născut la Vidlîtt în 1912 dintr’o vinifie muncitorească.În 1928 se,a-alătură Uniunii Tineretului Govem-‘nist, iar în 1932 este membru al Partidului Comunist Bulgar. Mutuceste în ilegalitate și este in repetate râmbiri arestat. După 9 Septembrie este vicepreşedinte al Consiliului de Adfministraţie al Uniunii Ziariştilor bulgari, responsabil al Institutului de Ziaristică şi redactor al organului păstrat al Partidului Comunist Bulgar „Rabotnicesco Delo“. Stoian Nestorov Carolev, sceiitor şi critic literar. Născut la 13 Februarie 1921 în Stara Zagora. A terminat filologia slavă la Universitatea din Sofia. Actualmente este redactorul responsabil al revistei „Sepiekrvst.l", organ al Uniunii Scriitorilor Bulgari. Tantara Iancova, profesoară de pian la Academia de Muzici din Sofia Născută la Plovdiv la 18 iunie 1907. Tamara lancova este și artistă-concertistă, cântând îttrîzică clasică și in special muzică modernă slavă. Leon Surujou este profesor extraordinar la Academia de Muzică, pentru vioară. Născut la 18 ianuarie 1913 în orașul Novi-Pazar. A urmat Academia din Sofia, continuând la Conservatorul din Praga. Raina Mihailova, cântăreaţă la Opera Naţională din Sofia. In 1938 termină Academia de Muzică dtei Sofia. Din 1944 este cântăreaţă la Opera Naţională. Este una dintre artistele cele mai bune din R. P. Bulgaria. S’a impus prin arta sa şi a fost distinsă cu titlu de „Artist emerit al Republicii“. Tania Tocova, cântăreaţă la Opera Naţională din Sofia. S-a impus ca o artistă cu repertoriu bogat şi calităţiscenice. Bogomil Ravndiv. Scriitor, critic de artă, docent al Academiei de Artă. Născut la 19 iunie 1919 la Sofia. A scris cartea „Poeme pentru Stalin“, „O călătorie In viaţa de toate zilele", — reportagii, „Cartra despre stilurile în aria plasti-' ră" şi altele. Ca critic de artă se manifestă cu un simţ realist. MINISTRUL PROF. SAVA GANOVSCHI ANGHEL TODOROV I PROF. UNIV. HRISTO DASCAI.OV GHEORGHE DIMITROV GOSCHINA TANIA TOCOVA cântăreață DISTRIBUIREA CARTELELOR DE ALIMENTE PE TRIMESTRUL APRILIE-IUNIE 1950 Comitetul Provizoriu Bucureşti •Secţiunea comercială. v aduce la cunoştinţa populaţiei salariate din Capitală şi suburbane cărţi.Atribuţia cartelelor de almente pe trimestrul Aprilie- iunie 1950, va începe la 1 Martie şi se va face în conformitate cu Decizia Ministerului Comerţului interior Nr. 150/949. Operaţiunea distribuirii va dura până la 25 Martie 1990. Distribuirea varietelor se va face numai prin instituţii şi întreprinderi, ai căror delegaţi se vor prezenta pe sectoare şi circumscripţii de miliţie, cu următoarele acte : 1» O delegaţie scrisă semnata de directorul instituţiei sau întreprinderii şi şeful serviciului contabilităţii, in care se va specifica: numele persoanei împuternicite să ridice cartelele, Nr. actului de identitate, numărul cartelelor pe tipuri, necesare salariaţilor şi membrilor de familie. 2) Registrul de salarii pe ultima lună. 3) Dovada justificării carterei de alimente pe trimestrul i )»5o şi a cartelelor de îmbrăcăminte pe !».ro. Delegaţii întreprinderilor şi instituţiilor vor depune actele mai sus menţionate la centrele şi în zilele fixate in prezentul comunicat urmând ca primirea cartelelor să se facă, în acelaş loc şi de către acelaş delegat a treia zi de la depunerea actelor. Delegaţii care au depus actele II. ziua de 1 Martie se vor prezenta pentru ridicarea cartelelor în ziua »(« /1, cei din ziua de 2 vor ridica cartelele în ziua de 4, etc., aceasta pentru a se da posibilitatea corpului de inspecţie al Secţiune! comerciale, să verifice pe teren exactitatea datelor menţionate în delegaţia instituţiilor şi întreprinderilor respective. Centrele pentru distribuirea canalelor vor fi următoarMO: — Centrul Nr. I pentru Sect. I Galben în str. .Menderejeft’ Nr. 4... — Centrul Nr. pentru sect. II Negru, in Sos Mihai Bravu Nr. n. — Centrul Nr. 3 pentru Sect. IIT Albastru Str. Coltei Nr. i.. —Centrul Nr. 4 pentru Sect.r Roșu în str. Popa Tari Nr. 9«. — centrul Nr. .5 în Str. parfumului Nr. 2. Ordinea de prezentare va fi după cum urmează : In zilele de 1, 7, 3, 4 si 6 Martie, circ. Nr. 1 din Sect. I, Str. Mendrejeff 48 ; i«i pitele de l, 2, 3, 4 si 1i Martie CtrC. Nr. III, din Sect II, Sos. .Mihai Bravu 27; in zilele de l, 2, 3, 4 şi fi Martie Circ. Nr. 21 din Sect. V, Str. Colţei 11 ; in zilele , de 1, 2, 3, 4 şi ti Martie Circ. Nr. 33 din Sect. IV, Str. Popa Tatu ss ; in j z«teta de 7, S, i şi 10 Martie Circ. Nr. 7 din. Sect. I ; in zilele de 7. *. » in j 1» Martie Circ. Nr. 11 din Sect. ii ; j în zilele de 7, S, 9 şi 30 Martie Circ. Nr. 25 sect III ; în zilele de 7, 8, 9 şi 12 Martie Circ. Nr. 31 .Sect. IV. In zilele de 1. 13 şi 14 Martie Circ. I Nr. 4 Sect. .; in zileie de II. 13 şi 14 Martie Circ. Nr. is Sect. II ; în zilele de n. 13 şi 44 Marie circ. Nr 7a Sect. ii ; in zilele de ti. 13 şi 14 Martie circ. Nr. 52 Sect. Iv. In zilele de 13. 1« Martie Circ. Nr. s Sectorul I, in zilele de lJt. 1* Martie Circ. nr. 14 Seri. II, in zilele de 15, IS Marti», circ. Nr. 28 Sect. III, • în zilele de 33, 1« Martie Circ. Nr. 3« ; Sect .V, in zilele de ij si 1* Mart tie Circ. Nr. 7 Sect. I , in zilele de. j 17 si I* Marti» Cirr. Nr. 15 Sect. îl . I in. zilele de 37 si is a Martie Circ. Nr. I 22 Sect. ill ; In zilele de 17 si 18 i .Martie Cirr. Nr. 37 Sect. IV In ziua , de 20 Martie circ. Nr. s şi 40 sect. I : în ziua de 20 Martie Circ. Nr. 3« Sect. II : in ziua de 2« Martie Circ. I Nr. 37 Sect. in : in ziua de M Martie Circ. Nr. 34 Sect. IV. In ziua de 21 Martie Cirr. Nr. 8 Sect. I ; în ziua de 21 Marie circ. Nr. is sect. n . tu naia de % Martie Circ. Nr. 23 Sect. III ; în ziua de 21 Martie Cirr. I Nr. 38, sect. IV, in ziua de 32 Martie Circ. fir. 9 si 30 sect. I; Tu ziua de 2® Martie. Circ. nr. 13, Sect. ’it. . In ziua de 33 Martie, Circ. nr. 29 şi 24, Sect. II; In ziua de 22 Martie, Circ. nr.. 48, Sect. IV; In ziua de 23 Martie, Circ. nr. 39, 45, 46, sect. III. Toate instituţiile şi Întreprinderii» cu 300 salariaţi, T.B.C.-işti, şoferi angajaţi la întreprinderile particulare, personalul tehnic şi de întreţinere al imobilelor, înscrişi în sindicat şi trecuţi pe state de salarii, precum şi membrii de familie ai sa- lariaţilor din privitw-i», care domiciliază in @' a ]»' za la şi suburbane, care nu au secţii comerciale, vor primi, cartcăc prin reutre le anunţata •ce sectoare. Toate instituţiile şi Întreprinderile cu peste IM salariaţi din capitală şi sub-rbane, şcolile şi facultăţile pentru elevi şi studenţi, unităţile militare închisiv Comandamentul Miliţiei Capitalei şi trupele M.A.I., pentru memetrii de familie ai salariaţilor lor, vor primi cartele din centru din strada Părinmntul ar. ■. Artiştii plastici- scriitorii, COrdipozitocii şi ziariştii membrii ai ir. S. s. a. i. c.-ului, vor primi care printr’un birou special înfiinţat chiar la sediul siniticattilui- MVreprinderile, institoţâil*,-mrti 10* salariaţi, pensionarii, 3.B.c.-işti, şoferii sindicalizaţi, membrii de familie aisalariaţilor din provincie, personalul casnic, precum şi personalul tehnic de întreţinere ai imobilelor înscrişi in sindicat şi- trecuţi pe statele de salarii, din comunele sutjrurhane care au secţii comerciale şi anume: Militari, Griviţa, Dudeşti- Cioplea. 30 Decembrie şi colentina, vor primi cartelele prin secţiile comerciale respective delir sediile Comitetelor Provizorii.. . Salariatele şi soţiile de salariaţi, gravide, vor primi cartelele la care au dreptul prin Instituţiile: şi intră- i prinderile respective in »bazit move- I fitb.r specificate in Deriziunea Min.ti- I tehnici, menţionatăSmăi sus. Bolnavii T.B.C. salariaţi şi membrii lor de familie, primesc cartele, ia baza declinatiei vizată de întreprindere, la care te anexeassa o Adeverinţă din care să rezulte că nu a depăşit şase luni de la eşirea din sanatoriu. T.B.C.-iştii de salariaţi ‘vor trebui să aducă in plus certificatul de paupertate Şoferii salariaţi, se vor prezenta cu declaraţia vizată te sindicat şi cu registrul de salarii cuviza fiicului la zi. • Şcolile vor scoate cartele pentru profesorii şi elevii din cursul mediu şi profesional (elevii, şcolilor, telatine, licee, serii pedagogice şi profesionale cu o durată deşcolaritate intre : si 4 ani). Familiile salariaţilor care lucrează în provinţie dar care au domiciliul în Capitală se vor prezenta cu declaraţia tip vizată de întreprinderea unde lucrează apul de familie, în care se va specifica că Sunit salariaţi permanenţi. Instituţiile şi întreprinderile mari, C.F.R., Controfanii, I.T.C., Centralele de Construcţii, C.O.C., Secţorile Comitetului Provizoriu al Capitalei, Comandamentul Miliţiei Capitalei, Trupele M.A.I., Centrala MAT, Î Itreprinderile Comerciale de Stat, Mnisterul Justiţiei, C.T.T., RATA, CFA, vor ridica cartele pentru, toate unii ţările din subordine. Orele de funcţionare ale birourilor de distribuire a cartelelor pentru public sunt 7—13 . Se atrage atenţiurea delegaţilor şi întreprinderilor că sunt obligări a respecta ordinea de prezentare fixată, prin prezentul crmiimidat emoreShtt că în caz de «reprezentare, in. tremrii oferite respective vor pierde dreptul la cartele. . Pensionarii Si personalul casnic, vrut srinti cartwie prin centre!«'ți îi ziteîe ce se 'vor an.rnta..ulterior. j