Universul, august 1950 (Anul 67, nr. 176-199)

1950-08-02 / nr. 176

­»»* »UNIVERSUL“ IN TARA Trigrişul şi desminştitul continuă cu intensitate Can­ Pattia ie reter­!Şi 'nfrumuseţare­a Iaşului Secerişul se apropie de sfârşit. Predarea cotelor de cereale decurge in cele mai bune condiţiuni CONSTANŢA. 31 — După ce­­ la 20 Iulie ţăranii muncitori din­­ Judeţ au terminat. In bune con­­diţiuni secerişul, efectuiază acum In bune condiţiuni treerişul şi desmirirtitu!. Astfel, până la 27 Iulie s’a treerat recolta de pe 77.513 ha., şi s’a desmirist­it 56.629 ha. In fruntea muncilor de desmîriştit se află comunele din plăţile Cor­jeaiac, Negru Vodă şi Constan­ţa. In fruntea muncilor de treeriş se află membrii gospodăriei a­­r­­ricole colective „Secera şi Cio­­i­­anul“ din consula Ion Corvin, c care au terminat treerişul în 6­­ zile. S-a evidenţiat brigada 3-a,­­ compusă din 22 persoane, în m­inte cu Petre Mitea, Ion Dinu şi Olteorghe Drăgan. Urmând acest exemplu ţăranii săraci şi mijlocaşi din satul Ha­­rieni, au terminat treerişul la 25 Iulie. IAŞI, Sf. — In judeţul nostru a fost secerată până la 24 Iulie suprafaţa de 54.383 ha, ceea ce re­­prezintă 94% faţă de plan. Pe plăgi situaţia se prezintă astfel: plasa Şipot* a secerat 14.549 ha. îndeplinind planul 100%; plasa Copan 9479 ha. — 98“/²; plasa Pd. Iloaei 10.849 ha. — 92%; plasa Bucium 7.597 ha. — 91'/* și plasa Tg. Frumos 11.939 ha. reprezen­tând 86%. In general în judeţul Iaşi se­cerişul se apropie acum de sfâr­­şit. COMUNA DUMEŞTI Comitetul Provizoriu din com. Chimeşti a reuşit să antreneze pe Tot ţăranii muncitori colecti­vişti dela gospodăria agricolă­­ colectivă din comuna Com­an, a­­vând sprijinul S.M.T. Cogealac au terminat încă dela 16 Iulie desmiriştitul întregei suprafeţe recoltate de 248 ha. în cele mai bune condiţiuni. Pentru a veni în ajutorul ţă­ranilor muncitori, muncitorii de la S. It. T. au organizat un ate­lier mobil de reparaţii. Cu acelaş entuziasm, ţăranii muncitori dau cetele la colecta-­­ re. Astfel, ţăranii săraci şi mijlo­­­ caşi din comuna Valul Traian au­­ predat la colectare încă din ziua­­ de 18 iulie cantitatea de 10.090 kgr. grâu, pe care l-au transpor­tat la centrul de colectare din comuna Basarab. Primii cari au vândut Statului cota de colectare au fost ţăranii muncitori Ale­xandru Mihalcea, Sncmi Salt şi Ciobanu Ion, ţăranii muncitori ca să termine la timp secerişul şi să intensifice cu mult transportul păioaselor la arii. Acum se continuă intens cu desmiriştitul şi treeratul. Până în momentul de faţă, în această comună s’a desmiriştit suprafaţa de 85,50 ha. teren şi s’au treerat 131 ha. grâu de toamnă, 1 ha. grâu de vară şi 21,08 ha. ovăz. Pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a treerişului cele 2 batoze de la S.M.T.nrl Po­dul Iloaei funcţionează şi noap­tea, la lumina felinarelor. ŢARANII MUNCITORI DAU CU DRAG LA COLECTARE IAŞI. 31.­ In comuna Aro­neanu, datorită muncii bine or­ganizată de Comitetul Provizo­riu, treerişul se desfăşoară acum cu multă Intensitate. Zilnic se treeră la arie între 7—9 ha. pă­­ioase, care produc peste 10.000 kg. grâu. Dar odată cu treerişul au înce­put şi în această comună colec­tările. Ţăranii muncitori, lămu­riţi asupra rostului colectărilor predau cotele de cereale respec­tive. Dumitru Manolache, ţăran mij­locaş aducând cota de cereale cu­venită Statului, a spus: — Sunt bucuros — că pot aju­ta Statul, care este acum al nos­tru Legea făcută este dreaptă şi ţine seama de interesele noas­tre. Iată pentru ce vor lupta pentru aplicarea ei, lămurind şi pe alţi ţărani muncitori despre aceasta. COLECTĂRILE IN SATUL DOROBANŢI Printre primii ţărani munci­tori din satul Dorobanţi care şi-au treerat recoltele şi a­u pre­dat cotele la colectare au fost ţăranii mijlocaşi Ştirbu Vasile şi Alexandru Gherasim.­­ ELEVII AU STRÂNS SPICE DE PE MIRIŞTI TURDA, 31. — Elevii şcolii e­­lementare din satul Oresia, corn. Cuci, jud. Turda, sub suprave­gherea învăţătorilor, sprijină campania pentru strângerea la timp şi fără pierderi a recoltei, strângând spicele rămase pe mi­rişti. Numai într’o singură zi, ei au reuşit să strângă spice, din care după ce au fost treetate s’a obţinut cantitatea de 141 kgr. grâu. , Secerişul se apropie de sfârşit in jud. Iaşi Valorificarea resurselor locale in judeţul CLUJ. 29.­­ O sarcină perma­nentă care preocupă Comitetul Provizoriu Judeţean este valorifi­carea resurselor locale, pentru a găsi astfel noi metode fi mijloace care să aducă foloase materiale Sfatului şi populaţiei muncitoare a Judeţului. In această privinţă Comitetul Provizoriu Judeţean a obţinut câteva realizări care vor contribui la îmbunătăţirea econo­miei judeţului nostru. FABRICA DE CĂRĂMIZI DIN sarma? Astfel, in urma investiţiilor e­­fectuate din fondurile acordate de Departamentul Gospodăriilor Locale din Ministerul de Interne, prin grija Comitetului Provizoriu Judeţean şi a Comitetului Provi­zoriu al Plăţii Sărmaş, la data de 20 iulie, a fost pusă în funcţiune noua fabrică de cărămizi din com. Sărmaş. Această fabrică cu o ca­pacitate de 4,5000 buc. cărămizi pe zi, foloseşte drept combustibil gazul metan, ce se găseşte In a­­pr­op­iere, realiz­andu-se astfel mari economii. Motorul necesar acţionării presei de cărămizi a a­­cestei fabrici — ce se afla nein­­trebuinţat la o moară naţionaliza­tă — a fost reparat .* Atelierul mecanic al Comitetului Provizo­riu Judeţean. CARIERA DE PIATRA DELA MORLACA Tot pentru valorificarea resur­selor locale s-a început o acţiune de modernizare a carierei de pia­tră dela Morlaca. Prin terminarea liniei ferate Brăişor-Cariera Mor­laca, trenurile vor putea ajunge direct la sursa de exploatare a pietrei, fapt care va aduce cu si­ne reducerea cu cel puţin 25 la sută a produselor. Pentru îmbu­nătăţirea calităţii pietrei şi pen­tru scăderea procentului de rebu­turi, s-au complectat noi ciururi la selectorul carierei de la Morla­­ca, obţinăndu-se astfel piatră de calitate superioară. Tot in acest scop, a fost pus in funcţiune un vibrator, necesar pentru ridicarea calităţii savurei şi a spilt­urilor (piatra măruntă ce se întrebuin­ţează la pavarea şoselelor). In afară de cariera de piatră dela Morlaca s’au pus in exploa­tare şi carierele din comunele Poieni, Valea Drăganului, Hod­a şi Bol­aga, care împreună cu pia­tra obţinută la Morlaca, asigură materialul necesar pentru cons­trucţii şi reparări de drumuri a întregului judeţ, precum şi a ju­deţelor învecinate. CRESCĂTORII ŞI INGRA­­SATORII DE PORCI Pentru mărirea rentabilităţii În­treprinderilor aparţinând Comite­tului Provizoriu Judeţean au fost înfiinţate crescătorii şi îngrăşă­­torii de porci 1* 10 mori naţiona­lizate. Aceste crescătorii dispun în prezent de 70 porci. Pentru a se aduce venituri şi mai mari a­­cestor Întreprinderi, in cursul lu­nilor Iulie şi August, se vor mai Înfiinţa şi alte 10 îngrăşători şi crescătorii de porci, mărindu-se numărul animalelor 1* 220. In comuna Jucul de Jos, Comi­tetul Provizoriu Judeţean a Înce­put construirea unei crescătorii moderne de porci, — după mode­lul crescătoriilor din Uniunea So­vietică — şi care va cuprinde 150 scroafe de rasă. Această lucrare — pentru care s’au asigurat toate materialele ne­cesare construcţiei — v­a fi termi­nată în toamna acestui an. LA MINA DE GRAFIT DIN COMUNA DUMBRAVA Tot pentru valorificarea resur­selor locale in judeţul nostru, se vor face investiţii importante la mina de grafit din com­una Dum­brava. Această mină, care-şi va mări astfel capacitatea, va furniza gra­fit de calitate superioară turnă­­toriilor, fabricilor de creioane de grafit şi vopsele de sobe, din ţa­ră. Numărul muncitorilor va creş­te, putându-se întrebuinţa braţe de muncă de la faţa locului şi dându-se astfel populaţiei munci­toare a acestei comune, atât de mult neglijată sub vechile regi­muri, reale posibilităţi de trai. Pentru punerea în funcţiune a acestei cariere de grafit unică în Transilvania, Comitetul Provizo­riu al Plăţii Huedin, precum şi cel al comunei Dumbrava vor a­­corda întregul lor sprijin acestei cariere, deoarece din produsele ei se realizează Statului frumoase venituri. CRESCĂTORII DE PĂSĂRI Comitetul Provizoriu al comu­nei Siilvaş, plasa Sărmaş, precum şi alte comitete provizorii comu­nale, mai ales cele din jurul lacu­rilor din plasa Mociu, studiază găsirea unor modalităţi pentru în­fiinţarea de crescătorii de păsări, care vor aduce ţărănimii munci­toare din comunele respective, foloase reale. De pildă la moara naţionalizată din comuna Miheşul de Câmpie, unde necesitatea valo­rificării resurselor locale a fost a­­preciată la justa ei valoare, a fost înfiinţată recent o crescătorie de păsări, care în momentul de faţă dispune de un mare număr de păsări. Tot astfel in comunele de munte se va acorda o atenţie mai mare apiculturii. GRUPAREA ŞI ORGANIZAREA ÎNTREPRINDERILOR Pentru a se da o îndrumare u­­nică valorificării resurselor locale şi pentru o mai bună administra­re a întreprinderilor, Comitetul Provizoriu Judeţean a proiectat gruparea şi organizarea întreprin­derilor ce-i aparţin, în două gru­puri. Este vorba de întreprinde­rile Economice „Secerea“, care vor cuprinde toate morile naţio­nalizate, presele de ulei, dara­­cele, brutăria din oraşul Huedin, precum şi fabrica de vară din Ciucea, etc., şi întreprinderile E­­conomice „Ciocanul“, care vor cu­prinde carierele de piatră Morla­ca, Poieni, Hodiş, Bologa şi Valea Drăganului, Atelier Mecanic, Mina de grafit din Dumbrava, fa­brica de cărămizi din Sărmaş, fa­brica de cherestea din comuna Beliş şi Varniţa din comuna So­­meşeni, care va fi pusă în curând în funcţiune, contribuind astfel la sporirea veniturilor Comitetului Provizoriu al jud. Cluj. IN ÎNTÂMPINAREA primului plan cincinal MUNCITORII ORIIN IMPORTANTE SUCCESE IN MUNCĂ Braşov, 31. — In uzinele şi ta­­xicile din Braşov, întrecerile so­­­ladîste dau rezultate tot mai bune. Astfel, la fabrica „Partizanul roşu”, brigada de atemiste, con­­dusă de Ecaterina Chircuiescu, In­­cepând din ziua de 26 Iulie lucrea­­ză In contul anului 1951. La fabrica de postav din Prejmer, planul de producţie pe primul semestru a fost depăşit cu 13 la sută. De re­­■narcal e faptul că la această în­treprindere 1.162 salariaţi sunt an­trenaţi In întreceri soci­aliste. Frun­taş d­in producţie este muncitoarea Andrei Eugenia. Ea a depăşit pla­nul de producţie cu 128,8 la sută, urmată de Elena Bârsan cu 92,6 la sută, Ecaterina Feh­er cu 64,4 la sută şi Zenovia Gomşa cu 62 la sută. La uzinele „Măgura Codlei” din Codlea, secţiile „Nivele” şi „Boa­be”, care au depăşit programul cu 200 la suta şi 193 la sută, iar acum lucrează în contul anului 1951. Secţiile Tejghele, Scule şi Metri produc în contul lunii Septembrie 1950. Fruntaşi in producţie sunt: Erhard Tendes, care a depăşit nor­ma cu 210 la sută, Andrei Den cu 170 la sută, Iosif Sechereş cu Gh. Ores*, Vacile Arnăuţ, Gh. Ciobanu, Andrel Bartalici, etc. ivn O BRIGADA DE ECONOMII ţie şantierul de construcţii al Cartierului muncitoresc „Steagul Roşu” a luat fiinţă încă o brigadă de economii. Brigada Îşi propune să realizeze economisirea unei can­tităţi importante de materiale. Ca şi prima brigadă, eforturile în muncă a celei de a doua brigăzi sunt făcute în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, care se va ţine în luna Septembrie. ÎNTRECERI INTRE BIBLIOTECILE VOLANTE La uzinele „Steagul Roşu”, co­lectivul bibliotecii sindicale, secţia 326 şi 327, Paza şi Pompierii, au chemat la întrecere toate bibliote­cile volante ale uzinei. întrecerea are următoarele obiective: ridica­rea numărului cititorilor cu 10 la sută faţă de luna iunie; introduce­rea unor noi metode pentru popu­larizarea cărţii; intensificarea mun­Constanţa, 31. — Oamenii muncii din Constanţa întâmpină primul nostru Plan cincinal cu importante succese în muncă. Astfel, sudorul electric Spătaru Ion, de la Şantierul Naval, printr’o bună organizare a muncii, a reuşit să termine programul său de mun­că pe anul 1950, la 15 iulie, iar acum lucrează in contul lunii Ia­nuarie 1951. Exemplul său a fost urmat şi de tânărul muncitor sudor Dumitru Radu, care lucrează acum în contul zilei de 3 Ianuarie 1951. Alte importante succese in mun­că a obţin­ut şi echipa de lăcătuşi Buges­cu Marin, care a depăşit pla­cii de lămurire pentru înapoierea la timp a cărţilor, etc. „Steguleţul sburător” va fi acor­dat, din 15 în 15 zile celei mai active biblioteci. LUPTA PENTRU PACE Comitetele de luptă pentru pace din regiunea noastră, organizează conferinţe ale căror subiecte sunt în legătură cu apărarea păcii. In cadrul Sindicatului Arte Gra­fice, d. prof. Ilie Haşeganu, din partea „Societăţii pentru Răspândi­rea Ştiinţei şi Culturii”, a vorbit despre situaţia internaţională. La Ateneul Popular „Nîcolae Bălcescu” şi „Iiie Pintilie”, s-au ţinut de asemeni conferinţe despre lupta dusă de partizanii păcii din lumea întreagă,­nul cu 60 la sută, iar echipa de tâmplari a muncitorului Mocanu Dumitru a depăşit norma cu 50 la sută. Deasemeni, muncitorul ute­­mist Dumitrache Constantin a de­păşit norma cu 100 la sută, vop­sind în 8 ore patru vagoane în loc de două, cât era in plan. Tot astfel, echipa Dinu Tudor, de la întreprinderea „Secera şi Cio­canul”, lucrând la macazuri, a reu­şit să depăşească norma zilnic cu 70 la sută. Acum produce în con­tul lunii Septembrie. Deasemeni, brigada de strungari a muncitorului Chirea Dobre lu­crează in contul lunii Septembrie. La Constanţa UNIVERSUM Iaşi, 31. — UFDR-iste din localitate , dau o reală contribuţie în acţiunea de refacere şi înfru­museţare a oraşului­ nostru. In clişeu: Un grup de UFDR-iste de la Căminele şi Cantinele Comitetului Provizoriu orăşenesc lucrând la descongestionarea unui teren din str. Republicii, SUCCESE IMPORTANTE IN PRODUCŢIE OBŢINUTE DE OAMENII MUNCII IN JUD. DÂMBOVITA TARGOVISTE, 31.­ Muncitorii,­­ tehnicienii şi inginerii de la fabri­ca de ciment „Dâmboviţa” din co­muna Fieni, lucrând cu mult elan, au depăşit planul de muncă pe tri­mestrul al II-lea cu 1,9% la ci­ment şi cu 4,5% la „Klinker". S-au evidenţiat: inginerul Med­­veţchi şi muncitorii şi muncitoa­rele Popa Constantin, Basangic N­icolae, Gheo­rghe I. Nu­ţu, Ion T. Niţu, Tom­a Polixenia, Secărea­­nu Anca, etc. LA BRAŞOV A LUAT FIINŢĂ ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICĂ JUDEŢEANĂ DE STAT Braşov. 31.­­ Pentru o mai bună coordonare a activităţii cine­matografice, cât şi pentru desvol­­tarea reţelei de cinematografe la sate şi oraşe, la Braşov a luat fiinţă, la data de 22 iulie, între­prinderea Cinematografică Jude­ţeană de Stat. Noua întreprindere are două sarcini importante: desvoltarea reţelei cinematografice la sate şi la oraşe, pentru ca poporul munci­tor să aibă la îndemână posibili­tatea vizionării filmelor şi recru­tarea de cadre tehnice şi artistice necesare studiourilor de producție a filmelor. Noua întreprindere Iși are se­diul In birourile cinematografului „Timpuri Noui" (Aro.Palace). CADRE NOI PENTRU SPORTUL DE MASĂ Iaşi, 31. „ In localul Şcolii Pe­dagogice de băeţi din localitate funcţionează de câteva săptămâni Şcoala regională de organizatori sportivi, iniţiată de Comitetul pentru cultură fizică şi sport. Aproape 60 de tineri din 25 ju­deţe urmează cursurile acestei şcoli. Sunt tineri muncitori şi ţărani muncitori care au fost trimişi să-şi însuşească cunoştinţele ne­cesare pentru a deveni buni orga­nizatori ai sportului de masă in R.P.R. In afară de lecţiunile de educa­ţie politică şi ideologică, elevii vor trebui să asimileze noţiuni de ana­tomie şi fiziologie, noţiuni de hi­­gienă, de pedagogie şi psihologie, teorie şi metodica educaţiei fizice, probleme de organizare a activită­ţii sportive, regulamentul com­plexului polisportiv de stat G.M.A. şi regulamentul tuturor sporturilor. Grupele de învăţătură in care se desbat şi se frământă proble­mele cele mai arzătoare, constitue una din metodele de muncă ale şcolii, metodă inspirată din expe­rienţa sovietică. In cursul după amiezelor au loc pe stadion lecţiile practice. Membrii Cenaclului Literar „A. Tom­a" din Iaşi in mijlocul pionierilor Iaşi, 31.­­ La­ tabăra orăşe­nească a pionierilor din str. Cos­­tache Negri, a avut loc şedinţa cenaclului literar. Intr’o atmosferă de caldă prietenie, membrii cena­clului împreună cu un detaşament de pionieri au făcut critica schiţei „Curajul lui Gheorghiţă", de C-tin Potângă. Schiţa a fost citită de autor. Acţiunea se petrece intr’o tabără de pionieri la mare. Auto­rul a arătat legătura care există între pionieri, dând ca exemplu pe Gheorghiţă, care şi-a salvat dela înec doi prieteni. In continuare s’a citit poezia „Suntem luptători pentru pace", de Gicu Scripcă. In încheiere, au luat cuvântul şi membrii cenaclului, printre care şi d. Traian Ţanea, care a tras o se­rie de concluzii, arătând printre altele importanţa legăturii cena­clului cu massete. ACTIVITATEA FILIALEI ASOCIAŢIEI A TEHNICIENILOR DIN IAŞI IAŞI. 31.­­ Zilele trecute a a­­vut loc la sediul Filialei A.S.T. Iaşi adunarea delegaţilor tuturor întreprinderilor mai importante din Iaşi, în scopul reorganizării asistenţei tehnice, ce urmează a fi acordată tuturor Inovatorilor în producţie. Au făcut comunicări delegaţii de la Regionala C. F. R., Atelierele C.F.R. Nicolna, ETACS, Victo­ria, Ţesătura, Textila­ Roşie şi Institutul Politehnic, după care s-a hotărît activizarea şi amplifi­carea măsurilor de asistenţă pen­tru inventatorii şi Inovatori­ din industria locală. In acest scop s’a constituit un birou central pentru Inovatori, la sediul filialei, compus din persoa­ne în măsură să ajute inovaţiile pe specialităţi. Totodată s’au luat măsurile organizatorice: se va constitui, în fiecare întreprindere câte un birou provizoriu pentru Inovatori, care va ţine o strânsă legătură cu biroul central. Colectivul biroului central, nou constituit, a elaborat planul de muncă, luându-şi sarcina de a a­­corda întregul ajutor celor ce de­pun toate eforturile pentru ca să aducă metode noi în producţie şi de a populariza toate realizările în acest domeniu UN NOU TRANSPORT MASIV DE BUMBAC SOVIETIC A SOSIT IN PORTUL CONSTANTA Constanţa, 31 In portul Constanţa a sosit vaporul sovietic „Cehov” care a descărcat 800.000 kgr. bum­bac sovietic. Acest transport de bumbac a fost adus în cadrul acor­durilor economice existente între ţara noastră şi Uniunea Sovietică. Vaporul, care a acostat la dana 6-a, a fost descărcat în­­tr’un timp record de către muncitorii de la P.C.A., secţia vaporeni. Apoi, echipele de muncitori din secţia Moli, au încărcat bumbacul sovietic în vagoane, spre a fi expediat cât mai re­pede spre întreprinderile din industria noastră textilă. CREŞTE NIVELUL DE TRAI AL MUNCITORILOR Iaşi. 31.­­ Antrenaţi în întrece­re, muncitorii de la Atelierele CFR Nicotină depăşesc in mod perma­nent normele contribuind astfel ca programul de producţie pe Ateliere să fie depăşit în primele şase luni ale acestui an cu 8 la sută şi im­­bunătăţindu-şi şi nivelul lor de trai. Astfel, strungarul Popa N. Con­stantin depăşind normele de lucru cu 90—110 la sută, primeşte lunar un salar de 21.000-23.000 lei. De­­asemeni, strungarul Diaconu Du­mitru câştigă 18.500 lei, Angheluţă Vasile 17.500 lei, V. Dobruţă 19.060 lei, etc. Şi la secţia de cazan­­erie, creş­te nivelul de viaţă al muncitorilor. Astfel, depăşitorii de normă Ionescu Vasile, Leonte Gh., Fălticineanu Vâsle, loniţă Dumitru, au primit pe luna iunie, salarii variind Intre 20.317 şi 24.109 lei, lăcătuşii Popa Dumitru şi Roşu Vasile, împlinin­­du-şi sarcinile ce le reveneau în cadrul programului de producţie au încasat pe aceeaşi perioadă salarii de 25.384 Iei şi respectiv 21.996 lei. Astfel de exemple sunt nenumă­rate şi ele dovedesc în mod stră­lucit, că cu cât muncitorii îşi în­zecesc eforturile pentru îndeplini­rea şi depăşirea normelor lor de lucru, în aceiaşi măsură starea materială a lor şi a familiior lor devine tot mai bună. S’a luminat de ziuă şi curtea mare a Sanatoriului T.B.C. osos din Mangalia — Pavilionul Crucea Roşie — devine tot mai mult popu­lată. Bolnavii, întinşi în paturile lor, privesc imensitatea mării, frumosul ei colorit, ei se bucură de splendoarea naturii. Sanatoriul unde bolnavii îşi îngrijesc sănăta­tea este aşezat cu faţa la mare. Sgomotul specific al valurilor, când mai liniştite şi mai rare, când mai intense şi mai furtu­noase, constitue pentru bolnavi o plăcere cotidiană. Marea şi soa­rele strălucitor le luminează via­ţa, le dă forţă, încredere. In urma tratamentului pe care-1 fac, prin buna îngrijire ce se acordă bol­navilor, ei se vor putea însănătoşi, şi vor­­putea astfel să fie folositori prin activitatea lor la măreaţa o­­peră de construcţie paşnică pe care o înfăptueşte poporul nostru mun­citor. In imediata apropiere a Sanato­riului se află vilele Comitetului pentru Artă, unde se găsesc veniţi o odihnă nenumăraţi scriitori şi artişti, oameni ai artei şi ai cul­turii. Deseori aceştia se întreţin cu unii dintre bolnavi, discutând despre o carte recent apărută, des­pre o piesă de teatru sau un film. Astfel s-au legat unele prietenii, iar scriitorii sau artiştii care îşi petrec vacanţa la Mangalia sunt aşteptaţi cu dragoste să vină în vizită cât mai des la Sanatoriu. Nu de mult s’a înfiinţat aci un cerc de literatură prin care bolna­vii sunt stimulaţi la citit şi la discutarea amănunţită a lucrărilor, cerc care reuşeşte să antreneze la viaţă culturala un număr din ce în ce mai mare de bolnavi. Contactul cu scriitorii veniţi la Mangalia a făcut ca interesul bol­navilor pentru literatură să fie sporit, iar discuţiile cu privire la tratarea problemelor de literatură să fie mereu mai interesante. Scriitorii şi artiştii şi-au dat cu prisosinţă seama că o manifestare organizată, chiar în localul Sana­toriului, de cinstea bolnavilor şi bolnavelor, ar umple inima de bucurie tuturor acelora care se află astăzi pe patul de suferinţă, însetaţi şi c ei, de artă şi de cul­tură. O asemenea manifestare cultu­rală şi artistică a atras şi pe alţi artişti aflaţi la casele de odihnă ale Confederaţiei Generale a Mun­cii, care împreună cu cu scriitorii şi artiştii ce locuesc la casele de o­­dihnă ale Comitetului pentru Artă, au realizat un program cât mai bogat şi mai variat, un program care să întărească dragostea bol­navilor pentru frumos, pentru viaţă. ★ Când totul a fost pus la punct, manifestarea culturală şi artistică de la Sanatoriul T.B.C. din Manga­lia a fost anunţată bolnavilor. So­sirea scriitorilor şi artiştilor în mijlocul bolnavilor a fost salutată cu aplauze îndelungate. De astădată ei nu mai primeau vizita unui ar­tist sau a unui scriitor prieten, ci primeau un grup de oameni ai ar­tei şi culturii care veneau să pe­treacă ore agreabile şi instructive împreună cu ei. Cuvântul de bun sosit în mijlo­­cul bolnavilor şi al personalu­lui sanitar al Sanatoriului T.B.C. Mangalia a fost rostit de către directorul Sanatoriului, dr. Şt. Hortular. Acesta a subliniat fap­tul că în Republica Populară Română scriitorii şi artiştii sunt în slujba poporului, că ei se iden­tifică tot mai mult cu năzuinţele masselor largi de oameni ai mun­cii. Din partea scriitorilor şi artişti­lor a vorbit poetul Eugen Jebe­­leanu, arătând în câteva cuvinte, sentimentele care îi animă pe oame­ni­ din câmpul sterelor şi artelor, ostaşi în marele front al păcii. Scriitorii au citit şi au recitat din operele lo­r: Nina Cassian : „Balada femeii care şi-a pierdut iubitul în război; Petre Solomon­­ „Marea“; Miron Radu Parascove­­scu: „Un cântec ţigănesc; Mihai Dragomiri „Coreea . Vasilu Birlic a recitat „Dra­gan“, de Petre Liciu, Agnia Bo­­goslova acompaniată la ghitară de I. Hariton de la Teatrul Naţional a cântat muzică sovietică, I. Antro­pov a cântat la violoncel „Vals sentimental“ de Ceaikovschi, Şte­fan Glodariu şi Fiji Gratziani au interpretat sketchul „Radio”, iar Fory Eterle a recitat poezia „In­dia de vest“, de Nicolas Guilen. Prezentarea programului a fă­­cut-o cu mult succes actorul Şte­fan Goldariu. ★ Multă mulţumire a prilejuit bol­navilor cât şi personalului sanitar al Sanatoriului, manifestarea cul­turală şi artistică organizată de acest grup de scriitori şi artişti aflaţi la odihnă in Mangalia. Programul a fost urmărit cu un deosebit interes de către întreaga asistenţă, fiecare poezie, fiecare cântec, fiind răsplătit cu aplauze entuziaste. — „Dragostea cu care suntem înconjuraţi — ne-a spus bolnavul Puiac Ion, ajutor fochist din Tur­da — ne face să privim cu încre­dere viaţa, să luptăm din răspu­teri pentru a ne vindeca, pentru a deveni cetăţeni folositori Republi­cii noastre. Vizita scriitorilor şi artiştilor aflaţi în Mangalia la o­­dihnă şi concursul pe care şi l-au dat în faţa noastră ne va încuraja în munca noastră pe plan cultural. Vom fi fericiţi să avem cât mai mult în mijlocul nostru pe scrii­torii şi artiştii poporului”, încheie ajutorul fochist din Turda. Cu ace­leaşi cuvinte de recunoştinţă pen­tru frumoasa manifestare organi­zată ne-au vorbit şi bolnavii Câţu Nicolae din comuna Lazu şi Stan­­ciu Marin din comuna Scăeşti. La plecare, scriitorii şi artiştii au promis să mai vină şi în alte ocazii, cu alte manifestări, în faţa bolnavilor Sanatoriului T.B.C. Mangalia. Scriitorii şi artiştii din Republi­ca noastră Populară privesc cu totul cu alţi ochi astăzi rolul lor social. Dând astfel de manifestări artistico-culturale la mijlocul bol­navilor, ei îşi împlinesc, cu dra­goste şi devotament, o parte din datoria lor de oameni ai artei. SANDU NAUMESCU O frumoasă manifestare culturală şi artistică SCRIITORI ŞI ARTIŞTI IN MIJLOCUL BOLNAVILOR SANATORIULUI T. B. C. DIN MANGALIA 0* UZINELE TEXTILE „30 DECEMBRIE" din Arad caută: 1 motor Zise typ 109 cru 6 ci­lindri 1 condensator pt. mașină Fora 0,1 xF 3 Blocuri condensatori alee. trloe » nF 590 V 1 Bloc condensator electric 26-90 sau 100 uF de 39 V. 0 buc. rulmenți 37/05 0 * SI Nr. serie 94206 4 buc. rulmenți 30/53 0 x 10 Nr. serie 51206 2 buc. rulmenţi 90/1900 x 64 Nr. serie FE 90 1 buc. rulmenţi 59/1200 x *9 Nr. serie 6311 1 buc. rulmenţi 75/1600 x 6 7 Nr. serie MUM 75 c 3 buc. rulmenţi 65/1400 x 83 Nr. serie 4313 2 buc. rulmenţi 80/1400 x 63 Nr. serie WUL 80 2 buc. rulmenţi 85/1500 x *8 Nr. serie NL 85 Telefonaţi 68428 sau Arad 1750. « ANSAMBLUL DE CÂNTECE și DANSURI AL ARMATEI cumpără 2 BUCIUME Prezentarea zilnic între orele 8-12 la Sediul Ansamblului din str. 13 Septembrie nr. 18 ANSAMBLUL ARTISTIC C. G. M. str. Blănari Nr. 21 TeL 6.35.16 cumpără urgent. VÂLNICE din MEHEDINȚI bătute în beteală argintie Vânzătorii se vor prezenta la Croitoria Teatrului C. G. M. Fabrica de ciment M­EGIDIA cumpără imediat UN MOTOR asincron trifazic cu inele colectoare, turaţie variabilă de la 1.000 — 500 f/m, putere de la 2—4 C.P., tensiune 380/220 V sau 500 V. Ofertele se vor adresa FABRICEI de CIMENT MEGIDIA, Str. Matei Basarab Nr. 54, Megidia, Jud. Con­stanţa sau în Bucureşti la Direcţia Fabrici Noi din Ministerul Construc­ţiilor In Str. Gutenberg N­­. a . Mica Publicitate PIERDUT actele comerciale le declar ml. Petru Creţu. Platou Bragadiru. __ M­­IERDUT cutata alimente Marta Pâdureanu B-dul Oh. Cotbnc M de­ Clftr IMuA« 23 PIERDUT Cartea de muncă nr. 00221*0, pe numele Pal Ana. Declar n­lct. ____________________gs PIERDUT foaia de circulaţie al ma­­şinei cu nr. 11144 B declar nule. Str. Popovici nr. 5 Negru Niculae. 42 PIERDUT Biroul Populaţiei nr. 21470/ 945, eliberat de autorităţile Ploeşti, pe numele Cvlatcovschi II declar nul. Alexandru. 64 ROIA latter pierdut Buletinul de Identitate nr. 11486/950 circ. n­­U. Declar nul. 57 EXTRAS Din cererea pentru declararea mor­ţii prezumate Nr. 1343/1950 Introdusă la Judecătoria populară Câmpeni, de Lazar Agaftea domiciliată În Arada - Turda, pentru Lazar loan dispărut pe front. Persoanele care au cunoştinţă de existenţa sau decesul acestuia să in­­cunoştiinţeze Parchetul Tribunalului Turda. Câmpeni, la 25 Iulie 1950. Judecător, Spiridon Marineanu Grefier, Cornelia Suciu 6126 ♦ *■*■+*■■* ♦ ♦ + ♦ *4 * ♦­EXTRAS Din cererea pentru declararea morţii prezumate Nr. 1344/1950 intro­dusă la Judecătoria populară Câm­peni.Turda, de Purcel Laura domi­ciliată în Scărişoara, pentru Purcel Avram dispărut pe front. Persoanele care au cunoştinţă de existenţa sau decesul acestuia să încunoştiinţeze Parchetul Tribunalu­lui Turda. Câmpeni, la 25 iulie 1950. Judecător, Spiridon Marineanu Grefier, Cornelia Suciu 6125 R. P. R. judecătoria populara rurala HOMO­CEA - TECUCI EXTRACT Locuitoarea Zolţa S. Corban din comuna Scărişoara Jud. Tecuci a ce­rut constatarea forţei prezumată a nepotului său soldatul Zăbrăuţanu Neculai ctg. 1938 dispărut în război. Invităm pe toţi cei ce deţin infor­­maţiuni despre acest dispărut să le comunice Parchetului Trib. Tecuci. Dosar No. 362 din 12 Aprilie 1950. Judecător, Manughevici Grefier, Stan 6111 PIERDERI altele smil pierdut wrttftort li­cenţă Academia Comerciali Buca­­resa, Leziunea Febr. Martie vtt. De­clar nul 17» AUTORIZAŢIA de casau de fabricat ţuică nr. VMS. Eliberata da Admi­nistraţia Fina­nciaria Moacei pe nu­mele Gheorghe X. Moara. Com. Po­­eniţa-Mueccl. Vtt eftimie pavateecu, putt. Poveni- Vechi-prjLhoT*, pierdut autorizaţia cazanului fabricat ţuici nr. *0062/931, neclar nulă. »si FRANCISKA B5B piardut SVT latin populaţia eliberat Clrea Jt d­ act naştere cu 411/188*. ut ION Vlasu9 oclar pierdută autori­­zaţia cazan, rachiu Nr. 100S3/911, pe numele fostului proprietar Maior C. Drăghici, Valea Călugărească, Pra­hova.____________________ 3» IVANOV Niculai« str. parte nr. 167 Pierdut buletin de populaţie nr. 3346/1945 cu dovada eliberat de circa 7-a şi carnet sindicalist M.I.P. De­clar nule. 169 PIERDUT carnet C.F.R. 92021 şi per­mis 679467 declar nule. Elena ştefan N. C-tin. 204 PIERDUT autorizaţie cazan fabricat ţuică, pe numele Costică Croitoru. Declar nul. Nicolae Bădiţă, com. Bărcăneşti-Olt.____________________126 PIERDUT autorizaţia cazanului Nr. 162/1936 capacitatea 200 litri file Cim­­poieru Obârşia Cloşani Mehedinţi e­­liberată Administraţia Financiară Mehedinţi._______ 80 PIERDUT Biroul Populaţiei 3635­ 945 circa 33 Cămaru Ioana. Nr. 74 PIERDUT Biroul Populaţiei Nr. 172393 C.M.C., carnet sindicat, 2 cartele de îmbrăcăminte B. D. liberate de M. I. Ispas Vasilica.______________________5 PIERDUT Buletinul Populaţiei nr. 2491 din 1940 circa 29 Bucureşti, pe numele Iorgulescu C-tin. n declar nu. 243 PIERDUT cartelă insulină fiole nr. 2240. A. Constantinescu. 252 PIERDUT Bir. Populaţiei, Gheţu I. Manole, nr. 182389 corn. Tunari- Ilfov. I PARIETTI Francisco pierdut libera petrecere ţară nr. 14960 Declar nulă. 122 PIERDUT permis circulație nr. 16.929 din 1950 pe numele Vişanu Florian. 213 PIERDUT carnet sindicatul metalo chimic pe numele Seica Vasile îl declar nul. 215 PIERDUT buletin populaţie nr. 5732 din 1947 eliberat de circ. 17, numele Patraş Paul,_______________________151 PIERDUT chitanţa nr. 22/86959 din 3 iunie 1950 emisă de circ. 15 finan­ciară pentru lei 6.511, pe numele Moses Marcovici, str. Banul Udrea 7. O declar nulă. 153 PIERDUT diploma absolvire nr. 7/1929—30 eliberată de şcoala profe­sională de fete din Botoşani secţia croitorie, pe numele Maria Simonec. O declar nulă. 164 PIERDUT cartea de meşter cu nr. 2112 și o declar anulată. Dorumbum Caiman Moise. Str. Florilor nr. 30 București.__________________________165 PIERDUT tramvai 7 registru eviden­ţa cauciucurilor reparate, complect scris, idem alt registru nescris. De­clar nule. Aducătorului recompensă. Vulcanizarea Popescu. Ene Enescu 4. PIERDUT biroul populaţiei nr. 3924 din 29 Aug. 937 Cotâţă Gheorghe. Str. Serduc. 14. Declar nul.______167 PIERDUT bul. pop. nr. Gs 277.701 din 950. Miliţia Tg. Neamţ pe numele Glaser Clarisse. Declar nul. 173 PERMIS bicicletă 3934/948 București numele Bianca Fitzig. Declar nul. 179 PIERDUT permis bicicletă 3314. Mar­­sella Francesco declar nul. 184 PIERDUT actul proprietate al locului 16, figura 1 dela cimitirul Sf. Vineri. Cosmovici Margareta. _______66088 PIERDUT act de proprietate de veci, figura 29 locul nr. 3 din cimitirul Belu pe numele Petre Amtomiu. De­clar nul. Vasile Antonin._________198 POPESCU Eugenia, pierdut poliţa asigurare 2101435 şi chitanţele de plată Sovromasigura­re. Declar nule. ____________________________________199 PIERDUT permis circulaţie pentru bicicletă cu nr. 14.540­ B. Adresaţi ca­­lea Călăraşilor, 243 tel, 3.57.57. 203 PIERDUT biroul populaţiei Rupee* Şos. Crângaşi N. 32 Bucureşti, _______________________________102 PIERDUT Buletinul populaţiei 234177 Elena Eckert strada Dumitru Ţichin­­deal 24 Bucureşti. Jos PIERDUT buletin identitate pe nu­mele Dumitru G. Petre nr. 420/1948 circa com. Dascălu Creata Ilfov, de­ 6109 d­ar nul. PUBLICAŢIUNE Noi, judecătorul judecătoriei popu­lare mixte Tecuci, aducem la cunoş­tinţă cine cunoaşte pe Gheorghe N. Cărăuş din comuna Corod-Tecuci, ctg. 1934, dispărut pe front, să anunţe această instanţă. Dată astăzi 24 Iulie 1950. Judecător, Gheorghe Dimoftachie Grefier, Andronache Popa R121 CENTRUL DE MAŞINI TERASIERE închiriază cu luna tractoaieStalin­et A se adresa B-dul 30 Decembrie Nr. 25 (Prelungirea Pantelimon) iiiiiiiiiimiinHinniiiiiiinin Cumpărăm Cântare automate şi semiautomate adresaţi cu oferte la ALIMENTARA Bd. General Magheru Nr. 30 Serv. Administrativ. TIDOttrafk UNIVERSUL întreprindere Industrială de Stat Bucur©eti Str. Brezourixu Nr. 2£,­3S

Next