Universul, august 1950 (Anul 67, nr. 176-199)
1950-08-02 / nr. 176
»»* »UNIVERSUL“ IN TARA Trigrişul şi desminştitul continuă cu intensitate Can Pattia ie reter!Şi 'nfrumuseţarea Iaşului Secerişul se apropie de sfârşit. Predarea cotelor de cereale decurge in cele mai bune condiţiuni CONSTANŢA. 31 — După ce la 20 Iulie ţăranii muncitori din Judeţ au terminat. In bune condiţiuni secerişul, efectuiază acum In bune condiţiuni treerişul şi desmirirtitu!. Astfel, până la 27 Iulie s’a treerat recolta de pe 77.513 ha., şi s’a desmiristit 56.629 ha. In fruntea muncilor de desmîriştit se află comunele din plăţile Corjeaiac, Negru Vodă şi Constanţa. In fruntea muncilor de treeriş se află membrii gospodăriei arricole colective „Secera şi Cioianul“ din consula Ion Corvin, c care au terminat treerişul în 6 zile. S-a evidenţiat brigada 3-a, compusă din 22 persoane, în minte cu Petre Mitea, Ion Dinu şi Olteorghe Drăgan. Urmând acest exemplu ţăranii săraci şi mijlocaşi din satul Harieni, au terminat treerişul la 25 Iulie. IAŞI, Sf. — In judeţul nostru a fost secerată până la 24 Iulie suprafaţa de 54.383 ha, ceea ce reprezintă 94% faţă de plan. Pe plăgi situaţia se prezintă astfel: plasa Şipot* a secerat 14.549 ha. îndeplinind planul 100%; plasa Copan 9479 ha. — 98“/²; plasa Pd. Iloaei 10.849 ha. — 92%; plasa Bucium 7.597 ha. — 91'/* și plasa Tg. Frumos 11.939 ha. reprezentând 86%. In general în judeţul Iaşi secerişul se apropie acum de sfârşit. COMUNA DUMEŞTI Comitetul Provizoriu din com. Chimeşti a reuşit să antreneze pe Tot ţăranii muncitori colectivişti dela gospodăria agricolă colectivă din comuna Coman, având sprijinul S.M.T. Cogealac au terminat încă dela 16 Iulie desmiriştitul întregei suprafeţe recoltate de 248 ha. în cele mai bune condiţiuni. Pentru a veni în ajutorul ţăranilor muncitori, muncitorii de la S. It. T. au organizat un atelier mobil de reparaţii. Cu acelaş entuziasm, ţăranii muncitori dau cetele la colecta- re. Astfel, ţăranii săraci şi mijlo caşi din comuna Valul Traian au predat la colectare încă din ziua de 18 iulie cantitatea de 10.090 kgr. grâu, pe care l-au transportat la centrul de colectare din comuna Basarab. Primii cari au vândut Statului cota de colectare au fost ţăranii muncitori Alexandru Mihalcea, Sncmi Salt şi Ciobanu Ion, ţăranii muncitori ca să termine la timp secerişul şi să intensifice cu mult transportul păioaselor la arii. Acum se continuă intens cu desmiriştitul şi treeratul. Până în momentul de faţă, în această comună s’a desmiriştit suprafaţa de 85,50 ha. teren şi s’au treerat 131 ha. grâu de toamnă, 1 ha. grâu de vară şi 21,08 ha. ovăz. Pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a treerişului cele 2 batoze de la S.M.T.nrl Podul Iloaei funcţionează şi noaptea, la lumina felinarelor. ŢARANII MUNCITORI DAU CU DRAG LA COLECTARE IAŞI. 31. In comuna Aroneanu, datorită muncii bine organizată de Comitetul Provizoriu, treerişul se desfăşoară acum cu multă Intensitate. Zilnic se treeră la arie între 7—9 ha. păioase, care produc peste 10.000 kg. grâu. Dar odată cu treerişul au început şi în această comună colectările. Ţăranii muncitori, lămuriţi asupra rostului colectărilor predau cotele de cereale respective. Dumitru Manolache, ţăran mijlocaş aducând cota de cereale cuvenită Statului, a spus: — Sunt bucuros — că pot ajuta Statul, care este acum al nostru Legea făcută este dreaptă şi ţine seama de interesele noastre. Iată pentru ce vor lupta pentru aplicarea ei, lămurind şi pe alţi ţărani muncitori despre aceasta. COLECTĂRILE IN SATUL DOROBANŢI Printre primii ţărani muncitori din satul Dorobanţi care şi-au treerat recoltele şi au predat cotele la colectare au fost ţăranii mijlocaşi Ştirbu Vasile şi Alexandru Gherasim. ELEVII AU STRÂNS SPICE DE PE MIRIŞTI TURDA, 31. — Elevii şcolii elementare din satul Oresia, corn. Cuci, jud. Turda, sub supravegherea învăţătorilor, sprijină campania pentru strângerea la timp şi fără pierderi a recoltei, strângând spicele rămase pe mirişti. Numai într’o singură zi, ei au reuşit să strângă spice, din care după ce au fost treetate s’a obţinut cantitatea de 141 kgr. grâu. , Secerişul se apropie de sfârşit in jud. Iaşi Valorificarea resurselor locale in judeţul CLUJ. 29. O sarcină permanentă care preocupă Comitetul Provizoriu Judeţean este valorificarea resurselor locale, pentru a găsi astfel noi metode fi mijloace care să aducă foloase materiale Sfatului şi populaţiei muncitoare a Judeţului. In această privinţă Comitetul Provizoriu Judeţean a obţinut câteva realizări care vor contribui la îmbunătăţirea economiei judeţului nostru. FABRICA DE CĂRĂMIZI DIN sarma? Astfel, in urma investiţiilor efectuate din fondurile acordate de Departamentul Gospodăriilor Locale din Ministerul de Interne, prin grija Comitetului Provizoriu Judeţean şi a Comitetului Provizoriu al Plăţii Sărmaş, la data de 20 iulie, a fost pusă în funcţiune noua fabrică de cărămizi din com. Sărmaş. Această fabrică cu o capacitate de 4,5000 buc. cărămizi pe zi, foloseşte drept combustibil gazul metan, ce se găseşte In apropiere, realizandu-se astfel mari economii. Motorul necesar acţionării presei de cărămizi a acestei fabrici — ce se afla neintrebuinţat la o moară naţionalizată — a fost reparat .* Atelierul mecanic al Comitetului Provizoriu Judeţean. CARIERA DE PIATRA DELA MORLACA Tot pentru valorificarea resurselor locale s-a început o acţiune de modernizare a carierei de piatră dela Morlaca. Prin terminarea liniei ferate Brăişor-Cariera Morlaca, trenurile vor putea ajunge direct la sursa de exploatare a pietrei, fapt care va aduce cu sine reducerea cu cel puţin 25 la sută a produselor. Pentru îmbunătăţirea calităţii pietrei şi pentru scăderea procentului de rebuturi, s-au complectat noi ciururi la selectorul carierei de la Morlaca, obţinăndu-se astfel piatră de calitate superioară. Tot in acest scop, a fost pus in funcţiune un vibrator, necesar pentru ridicarea calităţii savurei şi a spilturilor (piatra măruntă ce se întrebuinţează la pavarea şoselelor). In afară de cariera de piatră dela Morlaca s’au pus in exploatare şi carierele din comunele Poieni, Valea Drăganului, Hoda şi Bolaga, care împreună cu piatra obţinută la Morlaca, asigură materialul necesar pentru construcţii şi reparări de drumuri a întregului judeţ, precum şi a judeţelor învecinate. CRESCĂTORII ŞI INGRASATORII DE PORCI Pentru mărirea rentabilităţii Întreprinderilor aparţinând Comitetului Provizoriu Judeţean au fost înfiinţate crescătorii şi îngrăşătorii de porci 1* 10 mori naţionalizate. Aceste crescătorii dispun în prezent de 70 porci. Pentru a se aduce venituri şi mai mari acestor Întreprinderi, in cursul lunilor Iulie şi August, se vor mai Înfiinţa şi alte 10 îngrăşători şi crescătorii de porci, mărindu-se numărul animalelor 1* 220. In comuna Jucul de Jos, Comitetul Provizoriu Judeţean a Început construirea unei crescătorii moderne de porci, — după modelul crescătoriilor din Uniunea Sovietică — şi care va cuprinde 150 scroafe de rasă. Această lucrare — pentru care s’au asigurat toate materialele necesare construcţiei — va fi terminată în toamna acestui an. LA MINA DE GRAFIT DIN COMUNA DUMBRAVA Tot pentru valorificarea resurselor locale in judeţul nostru, se vor face investiţii importante la mina de grafit din comuna Dumbrava. Această mină, care-şi va mări astfel capacitatea, va furniza grafit de calitate superioară turnătoriilor, fabricilor de creioane de grafit şi vopsele de sobe, din ţară. Numărul muncitorilor va creşte, putându-se întrebuinţa braţe de muncă de la faţa locului şi dându-se astfel populaţiei muncitoare a acestei comune, atât de mult neglijată sub vechile regimuri, reale posibilităţi de trai. Pentru punerea în funcţiune a acestei cariere de grafit unică în Transilvania, Comitetul Provizoriu al Plăţii Huedin, precum şi cel al comunei Dumbrava vor acorda întregul lor sprijin acestei cariere, deoarece din produsele ei se realizează Statului frumoase venituri. CRESCĂTORII DE PĂSĂRI Comitetul Provizoriu al comunei Siilvaş, plasa Sărmaş, precum şi alte comitete provizorii comunale, mai ales cele din jurul lacurilor din plasa Mociu, studiază găsirea unor modalităţi pentru înfiinţarea de crescătorii de păsări, care vor aduce ţărănimii muncitoare din comunele respective, foloase reale. De pildă la moara naţionalizată din comuna Miheşul de Câmpie, unde necesitatea valorificării resurselor locale a fost apreciată la justa ei valoare, a fost înfiinţată recent o crescătorie de păsări, care în momentul de faţă dispune de un mare număr de păsări. Tot astfel in comunele de munte se va acorda o atenţie mai mare apiculturii. GRUPAREA ŞI ORGANIZAREA ÎNTREPRINDERILOR Pentru a se da o îndrumare unică valorificării resurselor locale şi pentru o mai bună administrare a întreprinderilor, Comitetul Provizoriu Judeţean a proiectat gruparea şi organizarea întreprinderilor ce-i aparţin, în două grupuri. Este vorba de întreprinderile Economice „Secerea“, care vor cuprinde toate morile naţionalizate, presele de ulei, daracele, brutăria din oraşul Huedin, precum şi fabrica de vară din Ciucea, etc., şi întreprinderile Economice „Ciocanul“, care vor cuprinde carierele de piatră Morlaca, Poieni, Hodiş, Bologa şi Valea Drăganului, Atelier Mecanic, Mina de grafit din Dumbrava, fabrica de cărămizi din Sărmaş, fabrica de cherestea din comuna Beliş şi Varniţa din comuna Someşeni, care va fi pusă în curând în funcţiune, contribuind astfel la sporirea veniturilor Comitetului Provizoriu al jud. Cluj. IN ÎNTÂMPINAREA primului plan cincinal MUNCITORII ORIIN IMPORTANTE SUCCESE IN MUNCĂ Braşov, 31. — In uzinele şi taxicile din Braşov, întrecerile soladîste dau rezultate tot mai bune. Astfel, la fabrica „Partizanul roşu”, brigada de atemiste, condusă de Ecaterina Chircuiescu, Incepând din ziua de 26 Iulie lucrează In contul anului 1951. La fabrica de postav din Prejmer, planul de producţie pe primul semestru a fost depăşit cu 13 la sută. De re■narcal e faptul că la această întreprindere 1.162 salariaţi sunt antrenaţi In întreceri socialiste. Fruntaş din producţie este muncitoarea Andrei Eugenia. Ea a depăşit planul de producţie cu 128,8 la sută, urmată de Elena Bârsan cu 92,6 la sută, Ecaterina Feher cu 64,4 la sută şi Zenovia Gomşa cu 62 la sută. La uzinele „Măgura Codlei” din Codlea, secţiile „Nivele” şi „Boabe”, care au depăşit programul cu 200 la suta şi 193 la sută, iar acum lucrează în contul anului 1951. Secţiile Tejghele, Scule şi Metri produc în contul lunii Septembrie 1950. Fruntaşi in producţie sunt: Erhard Tendes, care a depăşit norma cu 210 la sută, Andrei Den cu 170 la sută, Iosif Sechereş cu Gh. Ores*, Vacile Arnăuţ, Gh. Ciobanu, Andrel Bartalici, etc. ivn O BRIGADA DE ECONOMII ţie şantierul de construcţii al Cartierului muncitoresc „Steagul Roşu” a luat fiinţă încă o brigadă de economii. Brigada Îşi propune să realizeze economisirea unei cantităţi importante de materiale. Ca şi prima brigadă, eforturile în muncă a celei de a doua brigăzi sunt făcute în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, care se va ţine în luna Septembrie. ÎNTRECERI INTRE BIBLIOTECILE VOLANTE La uzinele „Steagul Roşu”, colectivul bibliotecii sindicale, secţia 326 şi 327, Paza şi Pompierii, au chemat la întrecere toate bibliotecile volante ale uzinei. întrecerea are următoarele obiective: ridicarea numărului cititorilor cu 10 la sută faţă de luna iunie; introducerea unor noi metode pentru popularizarea cărţii; intensificarea munConstanţa, 31. — Oamenii muncii din Constanţa întâmpină primul nostru Plan cincinal cu importante succese în muncă. Astfel, sudorul electric Spătaru Ion, de la Şantierul Naval, printr’o bună organizare a muncii, a reuşit să termine programul său de muncă pe anul 1950, la 15 iulie, iar acum lucrează in contul lunii Ianuarie 1951. Exemplul său a fost urmat şi de tânărul muncitor sudor Dumitru Radu, care lucrează acum în contul zilei de 3 Ianuarie 1951. Alte importante succese in muncă a obţinut şi echipa de lăcătuşi Bugescu Marin, care a depăşit placii de lămurire pentru înapoierea la timp a cărţilor, etc. „Steguleţul sburător” va fi acordat, din 15 în 15 zile celei mai active biblioteci. LUPTA PENTRU PACE Comitetele de luptă pentru pace din regiunea noastră, organizează conferinţe ale căror subiecte sunt în legătură cu apărarea păcii. In cadrul Sindicatului Arte Grafice, d. prof. Ilie Haşeganu, din partea „Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii”, a vorbit despre situaţia internaţională. La Ateneul Popular „Nîcolae Bălcescu” şi „Iiie Pintilie”, s-au ţinut de asemeni conferinţe despre lupta dusă de partizanii păcii din lumea întreagă,nul cu 60 la sută, iar echipa de tâmplari a muncitorului Mocanu Dumitru a depăşit norma cu 50 la sută. Deasemeni, muncitorul utemist Dumitrache Constantin a depăşit norma cu 100 la sută, vopsind în 8 ore patru vagoane în loc de două, cât era in plan. Tot astfel, echipa Dinu Tudor, de la întreprinderea „Secera şi Ciocanul”, lucrând la macazuri, a reuşit să depăşească norma zilnic cu 70 la sută. Acum produce în contul lunii Septembrie. Deasemeni, brigada de strungari a muncitorului Chirea Dobre lucrează in contul lunii Septembrie. La Constanţa UNIVERSUM Iaşi, 31. — UFDR-iste din localitate , dau o reală contribuţie în acţiunea de refacere şi înfrumuseţare a oraşului nostru. In clişeu: Un grup de UFDR-iste de la Căminele şi Cantinele Comitetului Provizoriu orăşenesc lucrând la descongestionarea unui teren din str. Republicii, SUCCESE IMPORTANTE IN PRODUCŢIE OBŢINUTE DE OAMENII MUNCII IN JUD. DÂMBOVITA TARGOVISTE, 31. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la fabrica de ciment „Dâmboviţa” din comuna Fieni, lucrând cu mult elan, au depăşit planul de muncă pe trimestrul al II-lea cu 1,9% la ciment şi cu 4,5% la „Klinker". S-au evidenţiat: inginerul Medveţchi şi muncitorii şi muncitoarele Popa Constantin, Basangic Nicolae, Gheorghe I. Nuţu, Ion T. Niţu, Toma Polixenia, Secăreanu Anca, etc. LA BRAŞOV A LUAT FIINŢĂ ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICĂ JUDEŢEANĂ DE STAT Braşov. 31. Pentru o mai bună coordonare a activităţii cinematografice, cât şi pentru desvoltarea reţelei de cinematografe la sate şi oraşe, la Braşov a luat fiinţă, la data de 22 iulie, întreprinderea Cinematografică Judeţeană de Stat. Noua întreprindere are două sarcini importante: desvoltarea reţelei cinematografice la sate şi la oraşe, pentru ca poporul muncitor să aibă la îndemână posibilitatea vizionării filmelor şi recrutarea de cadre tehnice şi artistice necesare studiourilor de producție a filmelor. Noua întreprindere Iși are sediul In birourile cinematografului „Timpuri Noui" (Aro.Palace). CADRE NOI PENTRU SPORTUL DE MASĂ Iaşi, 31. „ In localul Şcolii Pedagogice de băeţi din localitate funcţionează de câteva săptămâni Şcoala regională de organizatori sportivi, iniţiată de Comitetul pentru cultură fizică şi sport. Aproape 60 de tineri din 25 judeţe urmează cursurile acestei şcoli. Sunt tineri muncitori şi ţărani muncitori care au fost trimişi să-şi însuşească cunoştinţele necesare pentru a deveni buni organizatori ai sportului de masă in R.P.R. In afară de lecţiunile de educaţie politică şi ideologică, elevii vor trebui să asimileze noţiuni de anatomie şi fiziologie, noţiuni de higienă, de pedagogie şi psihologie, teorie şi metodica educaţiei fizice, probleme de organizare a activităţii sportive, regulamentul complexului polisportiv de stat G.M.A. şi regulamentul tuturor sporturilor. Grupele de învăţătură in care se desbat şi se frământă problemele cele mai arzătoare, constitue una din metodele de muncă ale şcolii, metodă inspirată din experienţa sovietică. In cursul după amiezelor au loc pe stadion lecţiile practice. Membrii Cenaclului Literar „A. Toma" din Iaşi in mijlocul pionierilor Iaşi, 31. La tabăra orăşenească a pionierilor din str. Costache Negri, a avut loc şedinţa cenaclului literar. Intr’o atmosferă de caldă prietenie, membrii cenaclului împreună cu un detaşament de pionieri au făcut critica schiţei „Curajul lui Gheorghiţă", de C-tin Potângă. Schiţa a fost citită de autor. Acţiunea se petrece intr’o tabără de pionieri la mare. Autorul a arătat legătura care există între pionieri, dând ca exemplu pe Gheorghiţă, care şi-a salvat dela înec doi prieteni. In continuare s’a citit poezia „Suntem luptători pentru pace", de Gicu Scripcă. In încheiere, au luat cuvântul şi membrii cenaclului, printre care şi d. Traian Ţanea, care a tras o serie de concluzii, arătând printre altele importanţa legăturii cenaclului cu massete. ACTIVITATEA FILIALEI ASOCIAŢIEI A TEHNICIENILOR DIN IAŞI IAŞI. 31. Zilele trecute a avut loc la sediul Filialei A.S.T. Iaşi adunarea delegaţilor tuturor întreprinderilor mai importante din Iaşi, în scopul reorganizării asistenţei tehnice, ce urmează a fi acordată tuturor Inovatorilor în producţie. Au făcut comunicări delegaţii de la Regionala C. F. R., Atelierele C.F.R. Nicolna, ETACS, Victoria, Ţesătura, Textila Roşie şi Institutul Politehnic, după care s-a hotărît activizarea şi amplificarea măsurilor de asistenţă pentru inventatorii şi Inovatori din industria locală. In acest scop s’a constituit un birou central pentru Inovatori, la sediul filialei, compus din persoane în măsură să ajute inovaţiile pe specialităţi. Totodată s’au luat măsurile organizatorice: se va constitui, în fiecare întreprindere câte un birou provizoriu pentru Inovatori, care va ţine o strânsă legătură cu biroul central. Colectivul biroului central, nou constituit, a elaborat planul de muncă, luându-şi sarcina de a acorda întregul ajutor celor ce depun toate eforturile pentru ca să aducă metode noi în producţie şi de a populariza toate realizările în acest domeniu UN NOU TRANSPORT MASIV DE BUMBAC SOVIETIC A SOSIT IN PORTUL CONSTANTA Constanţa, 31 In portul Constanţa a sosit vaporul sovietic „Cehov” care a descărcat 800.000 kgr. bumbac sovietic. Acest transport de bumbac a fost adus în cadrul acordurilor economice existente între ţara noastră şi Uniunea Sovietică. Vaporul, care a acostat la dana 6-a, a fost descărcat într’un timp record de către muncitorii de la P.C.A., secţia vaporeni. Apoi, echipele de muncitori din secţia Moli, au încărcat bumbacul sovietic în vagoane, spre a fi expediat cât mai repede spre întreprinderile din industria noastră textilă. CREŞTE NIVELUL DE TRAI AL MUNCITORILOR Iaşi. 31. Antrenaţi în întrecere, muncitorii de la Atelierele CFR Nicotină depăşesc in mod permanent normele contribuind astfel ca programul de producţie pe Ateliere să fie depăşit în primele şase luni ale acestui an cu 8 la sută şi imbunătăţindu-şi şi nivelul lor de trai. Astfel, strungarul Popa N. Constantin depăşind normele de lucru cu 90—110 la sută, primeşte lunar un salar de 21.000-23.000 lei. Deasemeni, strungarul Diaconu Dumitru câştigă 18.500 lei, Angheluţă Vasile 17.500 lei, V. Dobruţă 19.060 lei, etc. Şi la secţia de cazanerie, creşte nivelul de viaţă al muncitorilor. Astfel, depăşitorii de normă Ionescu Vasile, Leonte Gh., Fălticineanu Vâsle, loniţă Dumitru, au primit pe luna iunie, salarii variind Intre 20.317 şi 24.109 lei, lăcătuşii Popa Dumitru şi Roşu Vasile, împlinindu-şi sarcinile ce le reveneau în cadrul programului de producţie au încasat pe aceeaşi perioadă salarii de 25.384 Iei şi respectiv 21.996 lei. Astfel de exemple sunt nenumărate şi ele dovedesc în mod strălucit, că cu cât muncitorii îşi înzecesc eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea normelor lor de lucru, în aceiaşi măsură starea materială a lor şi a familiior lor devine tot mai bună. S’a luminat de ziuă şi curtea mare a Sanatoriului T.B.C. osos din Mangalia — Pavilionul Crucea Roşie — devine tot mai mult populată. Bolnavii, întinşi în paturile lor, privesc imensitatea mării, frumosul ei colorit, ei se bucură de splendoarea naturii. Sanatoriul unde bolnavii îşi îngrijesc sănătatea este aşezat cu faţa la mare. Sgomotul specific al valurilor, când mai liniştite şi mai rare, când mai intense şi mai furtunoase, constitue pentru bolnavi o plăcere cotidiană. Marea şi soarele strălucitor le luminează viaţa, le dă forţă, încredere. In urma tratamentului pe care-1 fac, prin buna îngrijire ce se acordă bolnavilor, ei se vor putea însănătoşi, şi vorputea astfel să fie folositori prin activitatea lor la măreaţa operă de construcţie paşnică pe care o înfăptueşte poporul nostru muncitor. In imediata apropiere a Sanatoriului se află vilele Comitetului pentru Artă, unde se găsesc veniţi o odihnă nenumăraţi scriitori şi artişti, oameni ai artei şi ai culturii. Deseori aceştia se întreţin cu unii dintre bolnavi, discutând despre o carte recent apărută, despre o piesă de teatru sau un film. Astfel s-au legat unele prietenii, iar scriitorii sau artiştii care îşi petrec vacanţa la Mangalia sunt aşteptaţi cu dragoste să vină în vizită cât mai des la Sanatoriu. Nu de mult s’a înfiinţat aci un cerc de literatură prin care bolnavii sunt stimulaţi la citit şi la discutarea amănunţită a lucrărilor, cerc care reuşeşte să antreneze la viaţă culturala un număr din ce în ce mai mare de bolnavi. Contactul cu scriitorii veniţi la Mangalia a făcut ca interesul bolnavilor pentru literatură să fie sporit, iar discuţiile cu privire la tratarea problemelor de literatură să fie mereu mai interesante. Scriitorii şi artiştii şi-au dat cu prisosinţă seama că o manifestare organizată, chiar în localul Sanatoriului, de cinstea bolnavilor şi bolnavelor, ar umple inima de bucurie tuturor acelora care se află astăzi pe patul de suferinţă, însetaţi şi c ei, de artă şi de cultură. O asemenea manifestare culturală şi artistică a atras şi pe alţi artişti aflaţi la casele de odihnă ale Confederaţiei Generale a Muncii, care împreună cu cu scriitorii şi artiştii ce locuesc la casele de odihnă ale Comitetului pentru Artă, au realizat un program cât mai bogat şi mai variat, un program care să întărească dragostea bolnavilor pentru frumos, pentru viaţă. ★ Când totul a fost pus la punct, manifestarea culturală şi artistică de la Sanatoriul T.B.C. din Mangalia a fost anunţată bolnavilor. Sosirea scriitorilor şi artiştilor în mijlocul bolnavilor a fost salutată cu aplauze îndelungate. De astădată ei nu mai primeau vizita unui artist sau a unui scriitor prieten, ci primeau un grup de oameni ai artei şi culturii care veneau să petreacă ore agreabile şi instructive împreună cu ei. Cuvântul de bun sosit în mijlocul bolnavilor şi al personalului sanitar al Sanatoriului T.B.C. Mangalia a fost rostit de către directorul Sanatoriului, dr. Şt. Hortular. Acesta a subliniat faptul că în Republica Populară Română scriitorii şi artiştii sunt în slujba poporului, că ei se identifică tot mai mult cu năzuinţele masselor largi de oameni ai muncii. Din partea scriitorilor şi artiştilor a vorbit poetul Eugen Jebeleanu, arătând în câteva cuvinte, sentimentele care îi animă pe oameni din câmpul sterelor şi artelor, ostaşi în marele front al păcii. Scriitorii au citit şi au recitat din operele lor: Nina Cassian : „Balada femeii care şi-a pierdut iubitul în război; Petre Solomon „Marea“; Miron Radu Parascovescu: „Un cântec ţigănesc; Mihai Dragomiri „Coreea . Vasilu Birlic a recitat „Dragan“, de Petre Liciu, Agnia Bogoslova acompaniată la ghitară de I. Hariton de la Teatrul Naţional a cântat muzică sovietică, I. Antropov a cântat la violoncel „Vals sentimental“ de Ceaikovschi, Ştefan Glodariu şi Fiji Gratziani au interpretat sketchul „Radio”, iar Fory Eterle a recitat poezia „India de vest“, de Nicolas Guilen. Prezentarea programului a făcut-o cu mult succes actorul Ştefan Goldariu. ★ Multă mulţumire a prilejuit bolnavilor cât şi personalului sanitar al Sanatoriului, manifestarea culturală şi artistică organizată de acest grup de scriitori şi artişti aflaţi la odihnă in Mangalia. Programul a fost urmărit cu un deosebit interes de către întreaga asistenţă, fiecare poezie, fiecare cântec, fiind răsplătit cu aplauze entuziaste. — „Dragostea cu care suntem înconjuraţi — ne-a spus bolnavul Puiac Ion, ajutor fochist din Turda — ne face să privim cu încredere viaţa, să luptăm din răsputeri pentru a ne vindeca, pentru a deveni cetăţeni folositori Republicii noastre. Vizita scriitorilor şi artiştilor aflaţi în Mangalia la odihnă şi concursul pe care şi l-au dat în faţa noastră ne va încuraja în munca noastră pe plan cultural. Vom fi fericiţi să avem cât mai mult în mijlocul nostru pe scriitorii şi artiştii poporului”, încheie ajutorul fochist din Turda. Cu aceleaşi cuvinte de recunoştinţă pentru frumoasa manifestare organizată ne-au vorbit şi bolnavii Câţu Nicolae din comuna Lazu şi Stanciu Marin din comuna Scăeşti. La plecare, scriitorii şi artiştii au promis să mai vină şi în alte ocazii, cu alte manifestări, în faţa bolnavilor Sanatoriului T.B.C. Mangalia. Scriitorii şi artiştii din Republica noastră Populară privesc cu totul cu alţi ochi astăzi rolul lor social. Dând astfel de manifestări artistico-culturale la mijlocul bolnavilor, ei îşi împlinesc, cu dragoste şi devotament, o parte din datoria lor de oameni ai artei. SANDU NAUMESCU O frumoasă manifestare culturală şi artistică SCRIITORI ŞI ARTIŞTI IN MIJLOCUL BOLNAVILOR SANATORIULUI T. B. C. DIN MANGALIA 0* UZINELE TEXTILE „30 DECEMBRIE" din Arad caută: 1 motor Zise typ 109 cru 6 cilindri 1 condensator pt. mașină Fora 0,1 xF 3 Blocuri condensatori alee. trloe » nF 590 V 1 Bloc condensator electric 26-90 sau 100 uF de 39 V. 0 buc. rulmenți 37/05 0 * SI Nr. serie 94206 4 buc. rulmenți 30/53 0 x 10 Nr. serie 51206 2 buc. rulmenţi 90/1900 x 64 Nr. serie FE 90 1 buc. rulmenţi 59/1200 x *9 Nr. serie 6311 1 buc. rulmenţi 75/1600 x 6 7 Nr. serie MUM 75 c 3 buc. rulmenţi 65/1400 x 83 Nr. serie 4313 2 buc. rulmenţi 80/1400 x 63 Nr. serie WUL 80 2 buc. rulmenţi 85/1500 x *8 Nr. serie NL 85 Telefonaţi 68428 sau Arad 1750. « ANSAMBLUL DE CÂNTECE și DANSURI AL ARMATEI cumpără 2 BUCIUME Prezentarea zilnic între orele 8-12 la Sediul Ansamblului din str. 13 Septembrie nr. 18 ANSAMBLUL ARTISTIC C. G. M. str. Blănari Nr. 21 TeL 6.35.16 cumpără urgent. VÂLNICE din MEHEDINȚI bătute în beteală argintie Vânzătorii se vor prezenta la Croitoria Teatrului C. G. M. Fabrica de ciment MEGIDIA cumpără imediat UN MOTOR asincron trifazic cu inele colectoare, turaţie variabilă de la 1.000 — 500 f/m, putere de la 2—4 C.P., tensiune 380/220 V sau 500 V. Ofertele se vor adresa FABRICEI de CIMENT MEGIDIA, Str. Matei Basarab Nr. 54, Megidia, Jud. Constanţa sau în Bucureşti la Direcţia Fabrici Noi din Ministerul Construcţiilor In Str. Gutenberg N. a . Mica Publicitate PIERDUT actele comerciale le declar ml. Petru Creţu. Platou Bragadiru. __ MIERDUT cutata alimente Marta Pâdureanu B-dul Oh. Cotbnc M de Clftr IMuA« 23 PIERDUT Cartea de muncă nr. 00221*0, pe numele Pal Ana. Declar nlct. ____________________gs PIERDUT foaia de circulaţie al maşinei cu nr. 11144 B declar nule. Str. Popovici nr. 5 Negru Niculae. 42 PIERDUT Biroul Populaţiei nr. 21470/ 945, eliberat de autorităţile Ploeşti, pe numele Cvlatcovschi II declar nul. Alexandru. 64 ROIA latter pierdut Buletinul de Identitate nr. 11486/950 circ. nU. Declar nul. 57 EXTRAS Din cererea pentru declararea morţii prezumate Nr. 1343/1950 Introdusă la Judecătoria populară Câmpeni, de Lazar Agaftea domiciliată În Arada - Turda, pentru Lazar loan dispărut pe front. Persoanele care au cunoştinţă de existenţa sau decesul acestuia să incunoştiinţeze Parchetul Tribunalului Turda. Câmpeni, la 25 Iulie 1950. Judecător, Spiridon Marineanu Grefier, Cornelia Suciu 6126 ♦ *■*■+*■■* ♦ ♦ + ♦ *4 * ♦EXTRAS Din cererea pentru declararea morţii prezumate Nr. 1344/1950 introdusă la Judecătoria populară Câmpeni.Turda, de Purcel Laura domiciliată în Scărişoara, pentru Purcel Avram dispărut pe front. Persoanele care au cunoştinţă de existenţa sau decesul acestuia să încunoştiinţeze Parchetul Tribunalului Turda. Câmpeni, la 25 iulie 1950. Judecător, Spiridon Marineanu Grefier, Cornelia Suciu 6125 R. P. R. judecătoria populara rurala HOMOCEA - TECUCI EXTRACT Locuitoarea Zolţa S. Corban din comuna Scărişoara Jud. Tecuci a cerut constatarea forţei prezumată a nepotului său soldatul Zăbrăuţanu Neculai ctg. 1938 dispărut în război. Invităm pe toţi cei ce deţin informaţiuni despre acest dispărut să le comunice Parchetului Trib. Tecuci. Dosar No. 362 din 12 Aprilie 1950. Judecător, Manughevici Grefier, Stan 6111 PIERDERI altele smil pierdut wrttftort licenţă Academia Comerciali Bucaresa, Leziunea Febr. Martie vtt. Declar nul 17» AUTORIZAŢIA de casau de fabricat ţuică nr. VMS. Eliberata da Administraţia Financiaria Moacei pe numele Gheorghe X. Moara. Com. Poeniţa-Mueccl. Vtt eftimie pavateecu, putt. Poveni- Vechi-prjLhoT*, pierdut autorizaţia cazanului fabricat ţuici nr. *0062/931, neclar nulă. »si FRANCISKA B5B piardut SVT latin populaţia eliberat Clrea Jt d act naştere cu 411/188*. ut ION Vlasu9 oclar pierdută autorizaţia cazan, rachiu Nr. 100S3/911, pe numele fostului proprietar Maior C. Drăghici, Valea Călugărească, Prahova.____________________ 3» IVANOV Niculai« str. parte nr. 167 Pierdut buletin de populaţie nr. 3346/1945 cu dovada eliberat de circa 7-a şi carnet sindicalist M.I.P. Declar nule. 169 PIERDUT carnet C.F.R. 92021 şi permis 679467 declar nule. Elena ştefan N. C-tin. 204 PIERDUT autorizaţie cazan fabricat ţuică, pe numele Costică Croitoru. Declar nul. Nicolae Bădiţă, com. Bărcăneşti-Olt.____________________126 PIERDUT autorizaţia cazanului Nr. 162/1936 capacitatea 200 litri file Cimpoieru Obârşia Cloşani Mehedinţi eliberată Administraţia Financiară Mehedinţi._______ 80 PIERDUT Biroul Populaţiei 3635 945 circa 33 Cămaru Ioana. Nr. 74 PIERDUT Biroul Populaţiei Nr. 172393 C.M.C., carnet sindicat, 2 cartele de îmbrăcăminte B. D. liberate de M. I. Ispas Vasilica.______________________5 PIERDUT Buletinul Populaţiei nr. 2491 din 1940 circa 29 Bucureşti, pe numele Iorgulescu C-tin. n declar nu. 243 PIERDUT cartelă insulină fiole nr. 2240. A. Constantinescu. 252 PIERDUT Bir. Populaţiei, Gheţu I. Manole, nr. 182389 corn. Tunari- Ilfov. I PARIETTI Francisco pierdut libera petrecere ţară nr. 14960 Declar nulă. 122 PIERDUT permis circulație nr. 16.929 din 1950 pe numele Vişanu Florian. 213 PIERDUT carnet sindicatul metalo chimic pe numele Seica Vasile îl declar nul. 215 PIERDUT buletin populaţie nr. 5732 din 1947 eliberat de circ. 17, numele Patraş Paul,_______________________151 PIERDUT chitanţa nr. 22/86959 din 3 iunie 1950 emisă de circ. 15 financiară pentru lei 6.511, pe numele Moses Marcovici, str. Banul Udrea 7. O declar nulă. 153 PIERDUT diploma absolvire nr. 7/1929—30 eliberată de şcoala profesională de fete din Botoşani secţia croitorie, pe numele Maria Simonec. O declar nulă. 164 PIERDUT cartea de meşter cu nr. 2112 și o declar anulată. Dorumbum Caiman Moise. Str. Florilor nr. 30 București.__________________________165 PIERDUT tramvai 7 registru evidenţa cauciucurilor reparate, complect scris, idem alt registru nescris. Declar nule. Aducătorului recompensă. Vulcanizarea Popescu. Ene Enescu 4. PIERDUT biroul populaţiei nr. 3924 din 29 Aug. 937 Cotâţă Gheorghe. Str. Serduc. 14. Declar nul.______167 PIERDUT bul. pop. nr. Gs 277.701 din 950. Miliţia Tg. Neamţ pe numele Glaser Clarisse. Declar nul. 173 PERMIS bicicletă 3934/948 București numele Bianca Fitzig. Declar nul. 179 PIERDUT permis bicicletă 3314. Marsella Francesco declar nul. 184 PIERDUT actul proprietate al locului 16, figura 1 dela cimitirul Sf. Vineri. Cosmovici Margareta. _______66088 PIERDUT act de proprietate de veci, figura 29 locul nr. 3 din cimitirul Belu pe numele Petre Amtomiu. Declar nul. Vasile Antonin._________198 POPESCU Eugenia, pierdut poliţa asigurare 2101435 şi chitanţele de plată Sovromasigurare. Declar nule. ____________________________________199 PIERDUT permis circulaţie pentru bicicletă cu nr. 14.540 B. Adresaţi calea Călăraşilor, 243 tel, 3.57.57. 203 PIERDUT biroul populaţiei Rupee* Şos. Crângaşi N. 32 Bucureşti, _______________________________102 PIERDUT Buletinul populaţiei 234177 Elena Eckert strada Dumitru Ţichindeal 24 Bucureşti. Jos PIERDUT buletin identitate pe numele Dumitru G. Petre nr. 420/1948 circa com. Dascălu Creata Ilfov, de 6109 dar nul. PUBLICAŢIUNE Noi, judecătorul judecătoriei populare mixte Tecuci, aducem la cunoştinţă cine cunoaşte pe Gheorghe N. Cărăuş din comuna Corod-Tecuci, ctg. 1934, dispărut pe front, să anunţe această instanţă. Dată astăzi 24 Iulie 1950. Judecător, Gheorghe Dimoftachie Grefier, Andronache Popa R121 CENTRUL DE MAŞINI TERASIERE închiriază cu luna tractoaieStalinet A se adresa B-dul 30 Decembrie Nr. 25 (Prelungirea Pantelimon) iiiiiiiiiimiinHinniiiiiiinin Cumpărăm Cântare automate şi semiautomate adresaţi cu oferte la ALIMENTARA Bd. General Magheru Nr. 30 Serv. Administrativ. TIDOttrafk UNIVERSUL întreprindere Industrială de Stat Bucur©eti Str. Brezourixu Nr. 2£,3S