Vatra, 1973 (Anul 3, nr. 1-12)
1973-01-01 / nr. 1
1973 —ANUL MARILOR ÎMPLINIRI Potrivit datinii, întregul nostru popor a marcat la cumpăna lui 1972—1973 realizările primilor ani ai cincinalului. Şi dacă aşa e datina strămoşească, de-a face bilanţul drumului glorios pe care l-am străbătut, anul pe care-l începem este hotăritor pentru realizarea programului stabilit de Congresul al X- lea, de Conferinţa Naţională a P.C.R.: sporirea avuţiei naţionale, înflorirea economiei, ridicarea bunăstării şi a gradului de civilizaţie, a vieţii întregului popor, ridicarea României pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Obiectivele acestui măreţ program - sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Şedinţa jubiliară consacrată celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii — urmăresc accelerarea mersului înainte al ţării, pe plan economic şi social, pe baza folosirii celor mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, ridicarea pe un plan superior a întregii activităţi din economie, ştiinţă, cultură, din toate domeniile vieţii sociale, în vederea apropierii într-un timp cît mai scurt de nivelul ţărilor dezvoltate din întreaga lume. Planul cincinal actual pune un accent deosebit pe extinderea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a societăţii şi, în primul rînd, pe dezvoltarea în continuare a industriei moderne — factor de prim ordin în dinamizarea întregii economii, în valorificarea superioară, eficientă a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării. Spiritul nou in gindirea politică şi în practica realizării obiectivelor majore jalonate de partid, găsesc în haine de lucru şi pe toţi oamenii muncii din judeţul Mureş, din municipiul Tirgu-Mureş. Dinamismul, care caracterizează întreaga noastră activitate, întrecerea socialistă, pentru mai mult, mai repede, şi de calitate, cunoaşte noi cote de împliniri. Temei de nezdruncinat în acest sens stau pregătirile pe care le-au luat toate colectivele de muncă astfel încît realizările şi depăşirile planului pe 1973 să fie rezultatul nu al intensificării eforturilor fizice, ci al unei mai raţionale organizări a muncii, al unei mai depline valorificări a gîndirii tehnice, al sporirii preocupării pentru utilizarea rezervelor interne. In contextul dezvoltării generale a patriei noastre socialiste, municipiul Tîrgu-Mureş, ca dealtfel toate localităţile ţării, a cunoscut în anii socialismului puternice şi semnificative prefaceri. Beneficiind din plin de roadele politicii partidului, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, valorificînd superior resursele materiale şi umane de care dispune, municipiul şi-a sporit an de an potenţialul economic. Trăsătura caracteristică a schimbărilor în structura economică este profilarea în direcţia preponderenţei industriale, marcată de prezenţa unor întreprinderi din ramurile de bază ale industriei şi din subramuri care valorifică la un grad superior resursele naturale şi umane. Industria municipiului se manifestă ca o puternică forţă productivă, revenindu-i aproape jumătate din producţia industrială a judeţului. In anii socialismului au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie, s-au făcut importante lucrări de lărgire şi modernizare la întreprinderile Metalotehnica, I.U.I.U., Electromureş, Prodcomplex. In dezvoltarea ramurii constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor, raportul cantitate—calitate manifestă o evoluţie dinamică, atît prin creşterea producţiei globale (de 7 ori faţă de 1963) cît şi prin înscrierea sa în programul de modernizare şi diversificare a structurii produselor. Asimilarea în fabricaţie de noi tipodimensiuni reprezintă peste 20 la sută din întreaga producţie a anului 1972. Lista produselor „în premieră" s-a lărgit cu maşini de calculat electromecanice, maşini de cusut şi surfilat, maşini de tricotat, de bobinat şi de dublat, războaie automate de ţesut, fiare de călcat cu termoregulator, radiatoare tip cămin şi multe alte produse şi utilaje. Chimia - ramură inexistentă cu numai cîţiva ani în urmă — realizează circa 14 la sută din producţia municipiului. Expansiunea chimiei s-a înfăptuit prin punerea în funcţiune a unor noi obiective importante la Combinatul Azomureş: fabrica de azotat de amoniu, fabrica de acid azotic, instalaţia pentru producerea argonului Astăzi Azomureş de 18 la sută din volumul total al îngrăşămintelor azotoase produse în ţară. Actualul profil industrial al municipiului, condiţionat de ramurile principale ale industriei producătoare de mijloace de producţie rezervă un loc important în structura sa ramurilor tradiţionale: industria prelucrării lemnului şi pieilor, alimentară şi cea uşoară. Fabrica de mobilă Iprofil „23 August", unitate dinamică şi deosebit de activă în valorificarea masei lemnoase, a realizat în 1972 peste 300 modele noi şi a participat la 14 tîrguri şi expoziţii internaţionale. Semnificativ este faptul că multe întreprinderi din ramura alimentară şi uşoară pot fi clasificate în categoria marii industrii, iar municipiul în rîndul importantelor centre cu un astfel de profil. Fabrica de zahăr, renăscută din temelii, realizează peste 13 la sută din totalul producţei de zahăr a ţării. Elanul, munca înfrăţită şi entuziastă a oamenilor muncii, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, s-au materializat in depăşirea planului producţiei globale industriale pe anul 1992 cu peste 135 milioane lei. De asemenea, planul producţiei globale şi marfă a fost depăşit, obţinundu-se o producţie marfă suplimentară de 190 milioane lei. Repartizarea armonioasă a forţelor de producţie, în profil teritorial, promovată de partidul şi statul nostru, a prins viaţă şi a primit un conţinut concret, printr-o politică de investiţii orientată în mod diferenţiat — în fiecare etapă de dezvoltare a economiei naţionale — pe ramuri şi teritorii. Pulsul industrializării socialiste este mai accelerat tocmai în acele locuri unde rămînerea în urmă a fost mai accentuată. Investiţiile realizate din fondurile statului într-un interval de 14 ani (1959-1972) se ridică la peste 6 miliarde lei. Personalitatea municipiului se reliefează în peisajul industial, în noua platformă de producţie completată cu noi cartiere de locuinţe, cu moderne unităţi comerciale, sanitare şi numeroase lăcaşuri de cultură şi artă. Consecinţa: peste jumătate din populaţia municipiului locuieşte în cartiere noi. La obţinerea acestor rezultate, un rol important l-au avut organele şi organizaţiile de partid, care prin ampla activitate politico-organizatorică şi ideologică au izbutit să înlesnească înţelegerea de către oamenii muncii a marilor răspunderi ce le revin în îndeplinirea sarcinilor de producţie, ca şi în conducerea vieţii sociale. In acest fel, planul pe 1973 îl vom îndeplini la nivelul său maxim. Stabilind măsuri organizatorice şi politice concrete, adunările generale ale salariaţilor ce au loc în această perioadă, constituie adevărate tribune de analiză a modului de înfăptuire a sarcinilor ce le revin. Sarcini importante revin în această direcţie şi noilor organisme colective - consiliile de control muncitoresc şi comisiile pe domenii - care, încă de la început adoptînd un stil de muncă operativ, concret, direct legat de viaţă, vor trebui să acţioneze permanent, zi de zi, să-şi dovedească vitalitatea, mobilitatea, capacitatea de a interveni prompt şi de a urmări cu perseverenţă înfăptuirea măsurilor destinate îmbunătăţirii activităţii economice şi sociale. Este necesar să folosim mai intens toate capacităţile de producţie prin eliminarea golurilor de producţie şi a muncii în asalt la sfîrşit de perioade. Atenţie deosebită trebuie acordată eşalonării judicioase a planului pe luni şi trimestre. Acest lucru să se facă în aşa fel încît prima lună să nu fie nici o întreprindere sub nivelul atins în perioadele precedente, asigurîndu-se ritmicitatea optimă a producţiei. Se impune, în acest sens, mai multă preocupare faţă de încărcarea maşinilor unelte, generalizării schimbului II şi extinderii schimbului III. Prin aceste măsuri se preconizează ca indicii de utilizare a maşinilor să fie cuprinşi între 85 şi 83 la sută. În acelaşi timp se impun măsuri concrete şi pentru asigurarea cadrelor calificate, îmbunătăţirii asistenţei tehnice în toate schimburile. Creşterea continuă a eficienţei economice va constitui şi în viitor preocuparea majoră a organelor şi organizaţiilor de partid, mobilizînd colectivele pentru reducerea costurilor de producţie şi a cheltuielilor materiale, înnoirea producţiei spre realizarea de produse de înaltă valoare care să încorporeze o muncă de complexitate ridicată, scurtarea duratei de realizare a parametrilor proiectaţi. Este necesar ca în fiecare unitate economică să se organizeze o largă acţiune de masă care să cuprindă toate locurile de muncă, spre a pune în practică posibilităţile de reducere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică, combătîndu-se risipa de orice fel. Organele şi organizaţiile de partid vor contrdla şi îndruma activitatea comitetelor oamenilor muncii astfel ca prin utilizarea mai raţională a forţei de muncă, organizarea superioară a muncii, extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, raţionalizarea aparatului funcţionăresc şi dirijarea către activitatea productivă a unui număr cît mai mare de salariaţi, să se asigure creşterea productivităţii muncii în medie pe industria republicană din municipiu cu cel puţin 10 la sută faţă de 1972. Cunoscînd potenţialul uman şi industrial din municipiul nostru, precum şi capacitatea de organizare a comitetelor şi organizaţiilor de partid, hotărîrea fermă a colectivelor de muncă în frunte cu comuniştii de a-şi aduce o contribuţie cît mai însemnată la ampla operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, sarcinile de plan pe 1973 cît şi pe întregul cincinal vor fi realizate în strînsă corelare cu Hotărîrile Conferinţei Naţionale şi a recentei Plenare a C.C. al P.C.R. PAVEL CHIOREANU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş BREVIAR CULTURAL JUDEŢEAN • — Chiar şi un sensual ca al nostru, la orice sfîrşit şi început de an, nu poate evita articolul bilanţier. Fiind vorba de un breviar, cu atît mai mult • — Referendumul Concursului de creaţie organizat de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Mureş, de revista Vatra, în cinstea celei de-a 25-a inversări de la Proclamarea Republicii, a dat drept cîştigători pe următorii: Liviu Stoica, Bucureşti, premiul II la proză, pentru nuvela E soare băieţi; Ion Nete, Miercurea Ciuc, premiul III pentru schiţa Vorbesc cu martorii; Theodor Anton, Tinea, judeţul Bihor, menţiune, pentru schiţa Episod; Gheorghe Crăciun, Tohanul Vechi, premiul III la poezie, pentru fragmentul Poemul ca poem; Sorin Miavoe, Tg.-Mureş şi Valeria Bârgău, Hunedoara, menţiuni, pentru Dialogul Mureşului şi, respectiv, In mine calc pămînt; Ion Maşca, Tg.-Mureş, premiul II pentru reportajul Ca orice cetăţean al oraşului; Florin Bănescu, Arad, menţiune • — Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, după o aleasă trecere în revistă a formaţiilor corale de amatori, în cadrul Reuniunilor corale judeţene, a încheiat şi concursul de creaţie corală. Premiul I, Birtalan Iosif, pentru piesa corală în faţa stemei; premiul II, Liviu Cira — Cîntec de dragoste pentru pămîntul ţării; premiul III, Kozma Mátyás — Slavă. Un astfel de clasament s-a făcut şi pentru echipele de dansuri populare (dansuri bătrîneşti), brigăzile artistice de agitaţie, mai puţin pentru formaţiile de teatru. Dintotdeauna, concursurile, clasamentele, au stimulat mişcarea artistică de amatori • — Şi pionierii şi-au ales ambasadorii artistici la festivalul: Republică, măreaţă vatră , coruri, solişti, orchestre, formaţii de fluieraşi, formaţii de dans modern, grupuri folclorice etc. • — Luna cărţii la sate; Universităţile populare din mediul urban şi sătesc — profil şi tendinţe; Complexul mijloacelor de popularizare a ştiinţei şi educaţiei ateiste a maselor; Lectura în rîndul tineretului în mediul sătesc etc., iată cîteva acţiuni importante descifrate de pe agenda de lucru a Comisiei judeţene de răspîndire a cunoştinţelor • — Consfinţind faima lutierilor din Reghin, Expoziţia de instrumente muzicale care se va deschide în curînd la Frankfurt pe Main, participare românească de prestigiu, urmează să dea încă o dată girul măiestriei atinse de făurarii de instrumente muzicale de la poalele Gurghiului • — • — Pentru îmbunătăţirea activităţii cultural-educative, izvorîtă din problematica educaţională concretă, care să promoveze dezbateri, confruntări da idei, la Sărmaşu, Ghindari şi Sînpaul, se organizează cămine culturale model, aşazise Staţii pilot. Problematica educaţională concretă nu presupune oare ca fiecare cămin cultural să se constituie într-o astfel de staţie pilot? • — Unităţi model, staţii pilot se organizează şi la bibliotecile din Reghin, Iernut, Batoş, Fîntînele şi Miercurea Niraj • — Prima ediţie a artiştilor populari cioplitori în lemn, care se va organiza în vară la Tg.-Mureş, se vrea nu numai o simplă trecere numerică în revistă ci o adevărată întrecere programatică a sutelor de anonimi care populează aşezările din cîmpia Mureşului sau din munţi. Se vorbeşte şi despre un Festival al cioplitorilor în piatră • „ In volumul dedicat Centenarului Societăţii pentru crearea unui fond de teatru românesc, editat de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Bihor, semnează şi cercetătorul Grigore Ploeşteanu din Tg.-Mureş. Manifestarea culturii naţionale în limba română, mişcarea transilvăneană pentru teatru şi cultură a găsit nu numai o largă aderenţă materială, ci şi una spirituală, primele spectacole de teatru ce au avut loc în cărţile Mureşului, ţinîndu-se la 1874, la Reghinu — Pakemacher, aşa se numeşte cardiostimulatorul artificial conceput şi realizat de un colectiv de medici de la Spitalul clinic ASCAR Bucureşti, cu concursul prof. dr. doc. Pop D. Popa Ioan, şeful Clinicii chirurgicale nr. II Tg.-Mureş. Aparatul se aplică cu foarte bune rezultate în caz de disfuncţie electrică gravă a inimii » — Colaboratorul nostru Gheorghe Astaloş a primit, la Paris, Medalia de aur conferită de către Academie Internationale de Lutece, pentru piesele din soldaţii şi Mărul — Dumitru Boieru Hodăceanu — un pasionat colecţionar mureşean de etnografie, carte veche şi ceramică, a fost prezentat de televiziune. Nu ştim dacă organele locale au urmărit emisiunea. Ar găsi omul poate mai multă înţelegere — La Sighişoara şi Albeşti — unde a fost văzut pentru ultima oară — s-au c®memorat 150 de ani de la naşterea marelui poet revoluţionar maghiar Petőfi Sándor. Aceste manifestări se înscriu, printre altele, în rîndul marilor manifestări recomandate de Consiliul Mondial al Păcii şi U.N.E.S.C.O. CRONICAR