Vatra, 1973 (Anul 3, nr. 1-12)

1973-01-01 / nr. 1

1973 —ANUL MARILOR ÎMPLINIRI Potrivit datinii, întregul nostru popor a marcat la cumpăna lui 1972—1973 realizările primilor ani ai cincinalului. Şi dacă aşa e datina strămoşească, de-a face bilanţul dru­mului glorios pe care l-am străbătut, anul pe care-l începem este hotăritor pentru realiza­rea programului stabilit de Congresul al X- lea, de Conferinţa Naţională a P.C.R.: spo­rirea avuţiei naţionale, înflorirea economiei, ridicarea bunăstării şi a gradului de civili­zaţie, a vieţii întregului popor, ridicarea Ro­mâniei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Obiectivele acestui măreţ program - sub­linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Şedinţa jubiliară consacrată celei de-a 25-a aniver­sări a proclamării Republicii — urmăresc ac­celerarea mersului înainte al ţării, pe plan economic şi social, pe baza folosirii celor mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice contemporane, ridicarea pe un plan su­perior a întregii activităţi din economie, ştiinţă, cultură, din toate domeniile vieţii so­ciale, în vederea apropierii într-un timp cît mai scurt de nivelul ţărilor dezvoltate din în­treaga lume. Planul cincinal actual pune un ac­cent deosebit pe extinderea şi modernizarea ba­zei tehnico-materiale a societăţii şi, în primul rînd, pe dezvoltarea în continuare a indus­triei moderne — factor de prim ordin în di­namizarea întregii economii, în valorificarea superioară, eficientă a tuturor resurselor ma­teriale şi umane ale ţării. Spiritul nou in gindirea politică şi în prac­tica realizării obiectivelor majore jalonate de partid, găsesc în haine de lucru şi pe toţi oamenii muncii din judeţul Mureş, din muni­cipiul Tirgu-Mureş. Dinamismul, care carac­terizează întreaga noastră activitate, între­cerea socialistă, pentru mai mult, mai repe­de, şi de calitate, cunoaşte noi cote de îm­pliniri. Temei de nezdruncinat în acest sens stau pregătirile pe care le-au luat toate co­lectivele de muncă astfel încît realizările şi depăşirile planului pe 1973 să fie rezultatul nu al intensificării eforturilor fizice, ci al unei mai raţionale organizări a muncii, al unei mai depline valorificări a gîndirii tehnice, al sporirii preocupării pentru utilizarea rezerve­lor interne. In contextul dezvoltării generale a patriei noastre socialiste, municipiul Tîrgu-Mureş, ca dealtfel toate localităţile ţării, a cunoscut în anii socialismului puternice şi semnificati­ve prefaceri. Beneficiind din plin de roadele politicii partidului, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, valo­­rificînd superior resursele materiale şi umane de care dispune, municipiul şi-a sporit an de an potenţialul economic. Trăsătura carac­teristică a schimbărilor în structura economi­că este profilarea în direcţia preponderenţei industriale, marcată de prezenţa unor între­prinderi din ramurile de bază ale industriei şi din subramuri care valorifică la un grad superior resursele naturale şi umane. Industria municipiului se manifestă ca o puternică forţă productivă, revenindu-i aproa­pe jumătate din producţia industrială a ju­deţului. In anii socialismului au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie, s-au făcut importante lucrări de lărgire şi moder­nizare la întreprinderile Metalotehnica, I.U.I.U., Electromureş, Prodcomplex. In dezvol­tarea ramurii constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor, raportul cantitate—ca­litate manifestă o evoluţie dinamică, atît prin creşterea producţiei globale (de 7 ori faţă de 1963) cît şi prin înscrierea sa în progra­mul de modernizare şi diversificare a structu­rii produselor. Asimilarea în fabricaţie de noi tipodimensiuni reprezintă peste 20 la sută din întreaga producţie a anului 1972. Lista produselor „în premieră" s-a lărgit cu maşini de calculat electromecanice, maşini de cu­sut şi surfilat, maşini de tricotat, de bobinat şi de dublat, războaie automate de ţesut, fiare de călcat cu termoregulator, radiatoa­re tip cămin şi multe alte produse şi utilaje. Chimia - ramură inexistentă cu numai cîţiva ani în urmă — realizează circa 14 la sută din producţia municipiului. Expansiunea chi­miei s-a înfăptuit prin punerea în funcţiune a unor noi obiective importante la Combinatul Azomureş: fabrica de azotat de amoniu, fa­brica de acid azotic, instalaţia pentru produ­cerea argonului Astăzi Azomureş de 18 la sută din volumul total al îngrăşămintelor a­­zotoase produse în ţară. Actualul profil industrial al municipiului, condiţionat de ramurile principale ale indus­triei producătoare de mijloace de producţie rezervă un loc important în structura sa ra­murilor tradiţionale: industria prelucrării lem­nului şi pieilor, alimentară şi cea uşoară. Fa­brica de mobilă Iprofil „23 August", unitate dinamică şi deosebit de activă în valorifica­rea masei lemnoase, a realizat în 1972 peste 300 modele noi şi a participat la 14 tîrguri şi expoziţii internaţionale. Semnificativ este faptul că multe întreprinderi din ramura a­­limentară şi uşoară pot fi clasificate în cate­goria marii industrii, iar municipiul în rîndul importantelor centre cu un astfel de profil. Fabrica de zahăr, renăscută din temelii, rea­lizează peste 13 la sută din totalul produc­­ţei de zahăr a ţării. Elanul, munca înfrăţită şi entuziastă a oa­menilor muncii, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, s-au materializat in depăşirea planului producţiei globale industriale pe a­­nul 1992 cu peste 135 milioane lei. De ase­menea, planul producţiei globale şi marfă a fost depăşit, obţinundu-se o producţie marfă suplimentară de 190 milioane lei. Repartizarea armonioasă a forţelor de producţie, în profil teritorial, promovată de partidul şi statul nostru, a prins viaţă şi a primit un conţinut concret, printr-o politică de investiţii orientată în mod diferenţiat — în fiecare etapă de dezvoltare a economiei naţionale — pe ramuri şi teritorii. Pulsul in­dustrializării socialiste este mai accelerat toc­mai în acele locuri unde rămînerea în urmă a fost mai accentuată. Investiţiile realizate din fondurile statului într-un interval de 14 ani (1959-1972) se ridică la peste 6 miliarde lei. Personalitatea municipiului se reliefează în peisajul industial, în noua platformă de pro­ducţie completată cu noi cartiere de locuin­ţe, cu moderne unităţi comerciale, sanitare şi numeroase lăcaşuri de cultură şi artă. Con­secinţa: peste jumătate din populaţia muni­cipiului locuieşte în cartiere noi. La obţinerea acestor rezultate, un rol im­portant l-au avut organele şi organizaţiile de partid, care prin ampla activitate politico-or­­ganizatorică şi ideologică au izbutit să în­lesnească înţelegerea de către oamenii mun­cii a marilor răspunderi ce le revin în înde­plinirea sarcinilor de producţie, ca şi în con­ducerea vieţii sociale. In acest fel, planul pe 1973 îl vom îndeplini la nivelul său maxim. Stabilind măsuri organizatorice şi politice concrete, adunările generale ale salariaţilor ce au loc în această perioadă, constituie a­­devărate tribune de analiză a modului de înfăptuire a sarcinilor ce le revin. Sarcini im­portante revin în această direcţie şi noilor organisme colective - consiliile de control muncitoresc şi comisiile pe domenii - care, încă de la început adoptînd un stil de mun­că operativ, concret, direct legat de viaţă, vor trebui să acţioneze permanent, zi de zi, să-şi dovedească vitalitatea, mobilitatea, ca­pacitatea de a interveni prompt şi de a ur­mări cu perseverenţă înfăptuirea măsurilor destinate îmbunătăţirii activităţii economice şi sociale. Este necesar să folosim mai intens toate capacităţile de producţie prin eliminarea go­lurilor de producţie şi a muncii în asalt la sfîrşit de perioade. Atenţie deosebită trebuie acordată eşalonării judicioase a planului pe luni şi trimestre. Acest lucru să se facă în aşa fel încît prima lună să nu fie nici o în­treprindere sub nivelul atins în perioadele precedente, asigurîndu-se ritmicitatea optimă a producţiei. Se impune, în acest sens, mai multă preocupare faţă de încărcarea maşi­nilor unelte, generalizării schimbului II şi ex­tinderii schimbului III. Prin aceste măsuri se preconizează ca indicii de utilizare a maşini­lor să fie cuprinşi între 85 şi 83 la sută. În acelaşi timp se impun măsuri concrete şi pentru asigurarea cadrelor calificate, îmbu­nătăţirii asistenţei tehnice în toate schimbu­rile. Creşterea continuă a eficienţei economice va constitui şi în viitor preocuparea majoră a organelor şi organizaţiilor de partid, mobi­­lizînd colectivele pentru reducerea costurilor de producţie şi a cheltuielilor materiale, în­noirea producţiei spre realizarea de produse de înaltă valoare care să încorporeze o mun­că de complexitate ridicată, scurtarea dura­tei de realizare a parametrilor proiectaţi. Este necesar ca în fiecare unitate econo­mică să se organizeze o largă acţiune de masă care să cuprindă toate locurile de mun­că, spre a pune în practică posibilităţile de reducere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, combustibil şi energie e­­lectrică, combătîndu-se risipa de orice fel. Organele şi organizaţiile de partid vor cont­rdla şi îndruma activitatea comitetelor oamenilor muncii astfel ca prin utilizarea mai raţională a forţei de muncă, organizarea su­perioară a muncii, extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, raţio­nalizarea aparatului funcţionăresc şi dirijarea către activitatea productivă a unui număr cît mai mare de salariaţi, să se asigure creş­terea productivităţii muncii în medie pe in­dustria republicană din municipiu cu cel pu­ţin 10 la sută faţă de 1972. Cunoscînd potenţialul uman şi industrial din municipiul nostru, precum şi capacitatea de organizare a comitetelor şi organizaţiilor de partid, hotărîrea fermă a colectivelor de muncă în frunte cu comuniştii de a-şi aduce o contribuţie cît mai însemnată la ampla o­­peră de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră, sarcinile de plan pe 1973 cît şi pe întregul cincinal vor fi realizate în strînsă corelare cu Hotărî­­rile Conferinţei Naţionale şi a recentei Ple­nare a C.C. al P.C.R. PAVEL CHIOREANU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş BREVIAR CULTURAL JUDEŢEAN • — Chiar şi un sensual ca al nostru, la orice sfîrşit şi început de an, nu poate evita articolul bilanţier. Fiind vorba de un breviar, cu atît mai mult • — Refe­rendumul Concursului de creaţie organi­zat de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Mureş, de revista Vatra, în cinstea celei de-a 25-a inversări de la Proclamarea Republicii, a dat drept cîştigători pe următorii: Liviu Stoica, Bucureşti, premiul II la proză, pentru nu­vela E soare băieţi; Ion Nete, Miercurea Ciuc, premiul III pentru schiţa Vorbesc cu martorii; Theodor Anton, Tinea, jude­ţul Bihor, menţiune, pentru schiţa Episod; Gheorghe Crăciun, Tohanul Vechi, premiul III la poezie, pentru fragmentul Poemul ca poem; Sorin Miavoe, Tg.-Mureş şi Va­leria Bârgău, Hunedoara, menţiuni, pen­tru Dialogul Mureşului şi, respectiv, In mine calc pămînt; Ion Maşca, Tg.-Mureş, premiul II pentru reportajul Ca orice ce­tăţean al oraşului; Florin Bănescu, Arad, menţiune • — Centrul judeţean de îndru­mare a creaţiei populare şi a mişcării ar­tistice de masă, după o aleasă trecere în revistă a formaţiilor corale de amatori, în cadrul Reuniunilor corale judeţene, a încheiat şi concursul de creaţie corală. Premiul I, Birtalan Iosif, pentru piesa co­rală în faţa stemei; premiul II, Liviu Cira — Cîntec de dragoste pentru pămîntul ţării; premiul III, Kozma Mátyás — Slavă. Un astfel de clasament s-a făcut şi pen­tru echipele de dansuri populare (dansuri bătrîneşti), brigăzile artistice de agitaţie, mai puţin pentru formaţiile de teatru. Dintotdeauna, concursurile, clasamentele, au stimulat mişcarea artistică de amatori • — Şi pionierii şi-au ales ambasadorii artistici la festivalul: Republică, măreaţă vatră , coruri, solişti, orchestre, formaţii de fluieraşi, formaţii de dans modern, grupuri folclorice etc. • — Luna cărţii la sate; Universităţile populare din mediul urban şi sătesc — profil şi tendinţe; Com­plexul mijloacelor de popularizare a ştiin­ţei şi educaţiei ateiste a maselor; Lectura în rîndul tineretului în mediul sătesc etc., iată cîteva acţiuni importante descifrate de pe agenda de lucru a Comisiei judeţe­ne de răspîndire a cunoştinţelor • — Consfinţind faima lutierilor din Reghin, Expoziţia de instrumente muzicale care se va deschide în curînd la Frankfurt pe Main, participare românească de presti­giu, urmează să dea încă o dată girul mă­iestriei atinse de făurarii de instrumente muzicale de la poalele Gurghiului • — • — Pentru îmbunătăţirea activităţii cultural-educative, izvorîtă din pro­blematica educaţională concretă, care să promoveze dezbateri, confruntări da idei, la Sărmaşu, Ghindari şi Sînpaul, se organizează cămine culturale model, aşa­­zise Staţii pilot. Problematica educaţiona­lă concretă nu presupune oare ca fiecare cămin cultural să se constituie într-o ast­fel de staţie pilot? • — Unităţi model, staţii pilot se organizează şi la bibliote­cile din Reghin, Iernut, Batoş, Fîntînele şi Miercurea Niraj • — Prima ediţie a artiş­tilor populari cioplitori în lemn, care se va organiza în vară la Tg.-Mureş, se vrea nu numai o simplă trecere numerică în revistă ci o adevărată întrecere progra­matică a sutelor de anonimi care popu­lează aşezările din cîmpia Mureşului sau din munţi. Se vorbeşte şi despre un Fes­tival al cioplitorilor în piatră • „ In vo­lumul dedicat Centenarului Societăţii pentru crearea unui fond de teatru româ­nesc, editat de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Bihor, semnează şi cercetătorul Grigore Ploeştea­­nu din Tg.-Mureş. Manifestare­a culturii naţionale în limba română, mişcarea tran­silvăneană pentru teatru şi cultură a gă­sit nu numai o largă aderenţă materială, ci şi una spirituală, primele spectacole de teatru ce au avut loc în cărţile Mureşu­lui, ţinîndu-se la 1874, la Reghin­u — Pa­­kemache­r, aşa se numeşte cardiostimula­­toru­l artificial conceput şi realizat de un colectiv de medici de la Spitalul clinic ASCAR Bucureşti, cu concursul prof. dr. doc. Pop D. Popa Ioan, şeful Clinicii chi­rurgicale nr. II Tg.-Mureş. Aparatul se aplică cu foarte bune rezultate în caz de disfuncţie electrică gravă a inimii » — Colaboratorul nostru Gheorghe Astaloş a primit, la Paris, Medalia de aur conferită de către Academie Internationale de Lu­­tece, pentru piesele din soldaţii şi Mărul­­ — Dumitru Boieru Hodăceanu — un pasionat colecţionar mureşean de etno­grafie, carte veche şi ceramică, a fost pre­zentat de televiziune. Nu ştim dacă orga­nele locale au urmărit emisiunea. Ar găsi omul poate mai multă înţelegere­­ — La Sighişoara şi Albeşti — unde a fost văzut pentru ultima oară — s-au c®me­­morat 150 de ani de la naşterea marelui poet revoluţionar maghiar Petőfi Sándor. Aceste manifestări se înscriu, printre al­tele, în rîndul marilor manifestări re­comandate de Consiliul Mondial al Păcii şi U.N.E.S.C.O. CRONICAR

Next