Vatra, 1974 (Anul 4, nr. 1-12)

1974-01-01 / nr. 1

­ DATORIE PATRIOTICĂ Anul 1974, prin evenimentele importante pe care le înscrie şi prin obiectivele de mare im­portanţă pe care le poartă, constituie fără în­doială unul din anii fundamentali ai dezvoltă­rii şi creşterii noastre în construcţia societăţii socialiste şi a omului pe măsura acestei socie­tăţi. Împlinirea celor trei decenii de la elibera­rea patriei, factor revoluţionar, cardinal, în tre­zirea conştiinţei naţionale, de împlinirea voinţei acestui popor faţă de trecutul său, şi­ a dorinţei faţă de viitorul său, marchează un lung şir de etape revoluţionare, de înaltă ţinută a conştiin­ţei comuniste, de un profund ataşament faţă de viitorul de mîine al patriei. Poate nu este în­­tîmplător că in anul acesta, în care vom săr­bători trei decenii de la Eliberare, va avea loc un alt eveniment de proporţii, şi anume Con­gresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Congres care va dezbate şi formula principiile şi obiectivele noastre pentru anii care vin, a mo­dului în care vom înţelege să ne continuăm dru­mul în istorie, să desăvîrşim şi să deschidem o nouă perspectivă celor realizate de pina acum. Anul 1974 este şi anul cel de-al patrulea al cincinalului, uriaşa bătălie pentru fiecare mi­nut, eroism cotidian în fiecare cuvînt şi în fie­care faptă săvîrşită, de fiecare dintre noi, pen­tru fiecare, din cei ce sînt, din cei ce vor veni după noi. Acesta este contextul, desigur în linii mari, în care deschidem o nouă serie a Vetrei, şi asupra căruia semnul nostru va fi: patriotism şi atitu­dine, implicare responsabilă, şi dăruire pentru ca ţara românească de aici şi de pretutindeni să fie pe măsura vrerii noastre, să ne îndepli­nim datoria faţă de prezent şi viitor. Purtători ai unei conştiinţe comuniste clare, oameni politici, activişti ai vremii, avem datoria ca atitudinea noastră să fie rostită fără şovăire, atît în elogiul adus eroismului de fiecare zi, cît şi în sancţionarea oricăror abateri, care frînează dezvoltarea, progresul nostru. Aceasta este da­toria noastră a tuturor, indiferent de locul de muncă, de funcţie sau responsabilitate; acum, în aceste momente vitale ale istoriei noastre, sun­tem­ datori să ne rostim cu hotărîre şi să dăruim tot ce avem mai bun pentru a duce la bun sfîr­­şit voinţa acestui popor în prezentul pe care-l trăim. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Anului Nou, a însemnat o sinteză, un bilanţ a tot ceea ce am făcut mai bun dar în acelaşi timp a constituit un apel fierbinte, comunist şi patriotic, adresat întregu­lui popor, pentru ca împreună, români, ma­ghiar, germani şi alte naţionalităţi să facem din această patrie comună o ţară înfloritoare a comunismului. * Nu există nici un moment de şovăire, nu d­­­vem dreptul să şovăim, cum nu avem dreptul să nu ne rostim la timpul potrivit, aşa cum par­tidul şi ţara ne-o cere. Sîntem fiii acestor vre­muri în care mai mult ca niciodată prezenţa fiecăruia dintre noi este nu numai o necesitate ci o obligaţie patriotică, căci socialismul pe ca­re-l desăvîrşim, societatea multilateral dezvolta­ta pe care o înălţăm pe tărîmul strămoşilor noştri, este un rtm în care trebuie să fie tot ceea ce fiecare din noi poartă în braţele şi min­tea sa. Numai astfel formîndu-ne pe noi, impli­­cindu-ne şi dăruindu-ne, vom putea forma la rindul nostru nu numai prezentul imediat dar şi prezentul fiilor noştri. Aceasta este o datorie patriotică. Aceasta este sarcina noastră de comunişti, trasată de noi înşine vieţilor noastre. Debutul acestui an se anunţă deosebit de rod­nic. Vizitele de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, neobosita sa activitate pe plan ex­tern şi intern, concordanţa între politica internă şi externă a partidului şi modul exemplar în care ea este îndeplinită de secretarul general al comuniştilor români, trebuie să fie un exemplu pentru noi toţi, şi va fi. Chemările la întrecere între diverse sectoare ale industriei, ale ţărani­lor cooperatori din Scorniceşti şi răspunsul dat de cooperatorii mureşeni din Bîciu, şi atîtea alte fapte concludente, susţin acea afirmaţie, că anul 1974 va fi un an în care vom reuşi să depăşim ceea ce de multe ori am crezut că nu e posibil încă de făcut. Dar aceşti oameni minunaţi, în aceste vremuri de adevărată responsabilitate revoluţionară şi patriotică, demonstrează încă o dată unitatea indistructibilă între partid şi popor, certifică în­că o dată puterea irezistibilă a acelor trei semne fundamentale ale inimii noastre: P.C.R. Partidul, Ceauşescu, Româniai VATRA # 6 ianuarie 1802 — S-a născut Ion Eliade Rădulescu, scriitor, lingvist, ginditor şi om politic român (m. 1872) . 8 ianuarie — 60 de ani de la naşte­rea (1914) lui Vasile Roaită, erou U.T.C.-ist răpus de gloanţe în timpul luptelor de la Atelierele C.F.R. „Gri­viţa", din Bucureşti (fbr. 1933). 10 ia­nuarie — 175 de ani de la naşterea lui Petrache Poenaru, iluminist român, unul dintre organizatorii invăţămintu­­lui naţional, participant la revoluţia din 1848, inventatorul focului rezervor (m. 1875) # 12 ianuarie — Anul acesta se împlinesc 350 de ani de la naşte­rea (1624) lui Dosoftei, cărturar ro­mân si mitropolit al Moldovei (m. 1693)# 14 ianuarie — apare la Brașov „Octoihul", prima carte tipărită de diaconul Coresi, care va desfășura pînă in 1583 o foarte bogată activi­tate închinată tipăririi de cărţi in limba română si slavonă # 15 ia­nuarie 1850 — S-a născut poetul ro­mân Mihai Eminescu (m.1889) # — 16 ianuarie —1 80 de ani de la nașterea (1894) Ecaterinei Teodoroiu, eroină a poporului român in primul război mon­dial (m.1917) # 18 ianuarie 1848 — S-a născut scriitorul român Ioan Sla­vici (m.1925) # — 21 ianuarie — 50 de ani de la moartea (1924) lui V. I. Lenin. # 23 ianuarie — se împlinesc 425 de ani de la moartea (1549) lui Ioan Honterus, umanist sas din Tran­silvania (n. 1498). 1821 — Tudor se adresează locuitorilor Ţării Româneşti cu o proclamaţie prin care îi cheamă la luptă împotriva regimului feudal, începutul mişcării revoluţionare con­duse de Tudor Vladimirescu. 1891 — S-a născut Antonio Gramsci, militant de seamă al mişcării muncitoreşti ita­liene şi internaţionale (m. 1937). # 24 ianuarie 1859 — Unirea Principa­telor Române; 75 de ani de la naş­terea (1899) lui Marin Florea Ionescu, militant al mișcării muncitorești din România (m. 1967) # 25 ianuarie — 25 de ani de la crearea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc — C.A.E.R. (1949) # La 26 ianuarie se împli­nesc 25 de ani de la încheierea pri­mului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-polonez (1949) # La 26 ianuarie s-a născut tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Erou al Republicii Socialiste România, Erou al Muncii Socialiste. # 28 ianuarie 1943 — Apare ziarul patriotic ilegal „România liberă”. # 30 ianuarie 1945 — Intre 26 și 30 ianuarie a avut loc Congresul general al Sindicatelor u­­nite la care se crează Confederaţia Generala a Muncii, organ central al mişcării sindicale. 1852 — S-a născut scriitorul român Ion Luca Caragiale (m. 1912). # 31 ianuarie 1418 — A murit Mircea cel Bătrin, om politic şi comandant de oşti, domn al Ţârii Ro­mâneşti. • — Anul 1974, în care am intrat, es­te marcat de două evenimente istorice remarcabile: a 30-a aniversare a elibe­rării ţării de sub jugul fascist, şi cel de-al XI-lea Congres al Partidului ca­re va lua în dezbatere problemele car­dinale ale întregii noastre vieţi sociale­­politice, şi va descinde noi perspective in edificarea societăţii socialiste in dez­voltare. Aceste evenimente semnificati­ve se înscriu cu litere de aur şi în pla­nurile prezente şi de perspectivă ale Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Mureş, ale institu­ţiilor artistice cu program din subordi­ne. In colaborare cu organizaţiile de masă şi obşteşti, în această perioadă Comitetul de cultură şi educaţie socia­listă îşi propune realizarea unor obiec­tive de importanţă majoră: popularizarea largă a documentelor de partid şi de stat, a cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a hotărîrilor Comitetului ju­deţean pentru formarea, dezvoltarea şi consolidarea conştiinţei politice a oame­nilor muncii din oraşele şi satele ju­deţului; sprijinirea dezvoltării conştiin­ţei moral-cetăţeneşti, a afirmării în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste; dezvoltarea sentimentelor de dragoste faţă de patrie şi partid, adîn­­cirea frăţiei dintre oamenii muncii ro­mâni, maghiari şi de alte naţionalităţi; ridicarea nivelului general de cunoaştere al maselor, prin intensificarea activită­ţii de răspîndire a cunoştiinţelor ştiin­ţifice; 30 de ani de la eliberarea Româ­niei de sub jugul fascist (Pagini din istoria patriei şi a partidului. Din cro­nica construcţiei socialiste. Dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţu­lui Mureş, omul faţă în faţă cu nor­mele etice şi echităţii socialiste. Cin­cinalul înainte de termen. România pe meridianele globului. Cu ce eşti azi mai om decît ieri. Agricultura socialistă pu­ternic angajată în procesul­­ general de dezvoltare economică al ţării­ etc. sînt tot atîtea iniţiative preţioase înscrise pe agenda de lucru a activiştilor culturali ai Judeţului Mureş. Adăugind acţiunile din domeniul mişcării artistice de ama­tori, Festivalul concurs al soliştilor, grupurilor vocale şi orchestrelor de mu­zică populară şi uşoară; Festivalul dan­sului generaţiilor; Reuniunile corale de pe Tîrnave şi valea Nirajului; Festiva­lul coral „Doina mureşeană“; Festivalul fanfarelor; „Tîrgul de fete“ de la Gur­­ghiu; „Tîrgul de cireşe“ de la Brînco­­veneşti; Festivalul dansului, cîntecului şi portului popular de la Reghin; Ex­poziţia judeţeană din lucrările selecţio­nate la expoziţiile cercurilor de artă populară; Concursul al XI-lea al forma­ţiilor artistice de amatori: Al V­II-lea concurs bienal ,,I. L. Caragiale“ al for­maţiilor de teatru, concursul brigăzilor artistice de agitaţie; Festivalul-concurs de teatru de păpuşi; Manifestările cul­­tural-artistice tradiţionale — „Sâptâmîna reghineană“ şi „Primăvara sighişorea­­nâ“; A XIV-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“­, Decada cărţii româneşti etc., se creează imaginea complexă şi diversi­ficată, entuziasmul sărbătoresc cu care şi oamenii muncii din judeţul Mureş întîmpină sărbătoarea eliberării din au­gust şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. a­l Peste nouă mii de tineri din judeţul Mureş au fost declaraţi ce­tăţeni majori. Cu acest prilej, au avut loc intîlniri cu activişti de partid şi de stat, cu jurişti, care le-au vorbit tine­rilor despre drepturile şi datoriile ce­tăţeneşti, despre realizările obţinute în construcţia socialismului, despre rolul şi locul tineretului în societatea noastră. •­­ In ultima lună, agenţia B.T.T. Tîr­­gu-Mureş a organizat 48 de excursii, la care au participat peste două mii de tineri. Preferinţele excursioniştilor au oscilat între Muzeul de istorie al Re­publicii şi spre practicarea sportului de iarnă la Bucin şi Păltiniş. • — Bi­lanţul acţiunilor de muncă voluntar pa­triotică ale tineretului din judeţul Mu­reş este de 1.077.0499 lei faţă de 1.005.000 lei planificat. o — Incheindu-şi rodni­ca activitate pe 1973, concretizată în alcătuirea unor valoroase cărţi şi stu­dii de specialitate, şi în realizarea u­­nor variate activităţii ştiinţifice şi po­litice, Centrul de ştiinţe sociale din Tîrgu-Mureş a organizat Sesiunea anu­ală de comunicări ştiinţifice a cerce­tătorilor tîrgumureşeni. Au fost prezen­tate 13 comunicări în domeniul isto­riei, filologiei, sociologiei şi istoria ar­tei. Deşi n-a împlinit nici două decenii de activitate Centrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice aduce o con­tribuţie însemnată la animarea vieţii cultural-ştiinţifce mureşene, la progre­sul cercetărilor de ştiinţe sociale din ţara noastră. •­­ In organizarea Casei pionierilor din Tîrgu-Mureş, şi a Casei de cultură a sindicatelor, s-a desfăşu­rat Festivalul filmelor realizate de ama­tori, manifestare a tinerilor cinefili în­chinată aniversării a 30 de ani de la eliberarea patriei, şi a 25 de ani de la înfiinţarea organizaţiei pionierilor. Au participat 13 cinecluburi pioniereşti: „Ora de geometrie“ (Rechmn), „Jertfa lor n-a fost zadarnică“ (Tîrnăveni), „Cei doi călugări“ (Tîrgu-Mureş), „Păstraţi cu­răţenia“, „Amintiri din vacanţă“, „Fan­tezie prin obiectiv“ (filme artistice — Sibiu), „Pe urmele lui Racoviţă“ (docu­mentar — Cluj), „Un chibrit şi...“ (Re­şiţa), „Misiunea““, „Strigătul", „Lem­nul care cîntă“, (Cîmpulung Moldove­nesc) „Racovienele“, „Ce este munca" (Bacău), „Rem­ortaj pe două roţi“ (Foc­şani), „Scaunul carierist“ (Cisnădie), „Vernisajul prichindeilor“ (Roman), ,,25 de trepte“ (Tîrgu-Mureş), etc., demons­trează o largă varietate tematică şi un înalt grad de expunere tehnică şi de compoziţie a viitorilor cinefili •­­ In scopul stimulării creaţiei dramatice ori­ginale, Consiliul naţional al organizaţi­ei pionierilor, editura „Ion Creangă“ or­ganizează un concurs de creaţie inti­tulat: „Cea mai bună piesă de teatru pentru copii“. Concursul este deschis participării tuturor scriitorilor, membrii şi nemembri ai Uniunii Scriitorilor. Termenul ultim de predare a lucrări­lor este 15 iunie 1974. Premiul întîi es­te de 10.000 lei. Se acordă şi premiul 11, 111, cît şi trei menţiuni. • Bibliote­ca municipală din Tg.-Mureş împlineşte 60 de ani de existenţă, înfiinţată în 1913. Biblioteca ajunge în 1918 să po­sede 30.000 de volume ştiinţifice şi be­letristice. Astăzi, Biblioteca tîrgumure­­şeană, important for de cultură, se nu­mără printre cele mai bune biblioteci din ţară, ajungind la un fond de car­te de 700.000 de publicaţii. Dintre co­morile literaturii universale biblioteca păstrează 4 incunabule unicate din seco­lul XV şi XVI, numeroase publicaţii din secolul XVI, ediţii integrate sau co­mentate • — La Clinica de chirurgie nr. 2, condusă de prof. dr. doc. Pop D. Popa Ioan, a fost realizată cu succes prima dializă extravenală, cu ajutorul unui rinichi artificial tip „Travenel“. • — Minerii din Bălan şi constructorii de maşini textile din Tîrgu-Mureş, au scos de sub tipar foile volante intitulate sugestiv „Minerul“, şi respectiv, „Metalo­­tehnica“. Scrise de muncitori şi pentru muncitori, aceste foi volante s-au dovedit a fi de un real sprijin în mobilizarea fiecă­rui angajat la îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru realizarea cincinalului îna­inte de termen • La Simpozionul na­ţional de Istorie agrară de la Timişoa­ra au participat şi cercetătorii târgu­­mureşeni Vasile Dobrescu şi Pompei Belciug. Comunicările: „Ideile social-a­­grare ale economistului Vasile C. Os­­vadă şi „Tovărăşia" — primul perio­dic cooperatist român din Transilvania au trezit un viu interes. • — Prelu­­înd o idee de acum cîţiva ani a lui Geo Bogza, în 15 ianuarie, ziua de naştere a lui Eminescu, studenţi şi cadre didactice de la Institutul pedago­gic şi-au dat întîlnire la bustul Poetu­lui. S-a cîntat „Sara pe deal“, s-a re­citat „Toate trebuiau să poarte un nu­me“ de M. Sorescu şi s-au pus garoafe roşii. Un gest frumos! Şi frumos ar fi ca el să se perpetueze prin ani. CRONICAR In căutarea cărţii cărţilor la Biblioteca municipală Tîrgu-Mureș BREVIAR CULTURAL JUDEȚEAN VATRA 34

Next