Vatra, 1978 (Anul 8, nr. 1-12)

1978-01-01 / nr. 1

t fierbintele omagiu al mureşenilor adresat tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la aniversarea a 60 de ani de viaţă şi a 45 de ani de activitate revoluţionară IOAN COVRIG, zidar, Şantierul de construcţii nr. 1, Tirgu-Mureş . Cînd Dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, aţi fost ulima oara la Tirgu-Mureş, brigada noastra de zidari lucra la blocurile din Piaţa Gării. In timp ce coloana oficiala înainta, privirile Dumneavoastră ne-au aţintit Îndelung. Nici atunci, nici mai tîrziu nu s-a ivit prilejul sa vă spun personal cit de bine ne-a căzut nouă ca aţi răspuns la salutul nostru, aţi privit ceea ce con­struim. In semn de apreciere a importanţei muncii noastre, In vara anului 1917, din iniţiativa Dumneavoastră am beneficiat printre primii de majorarea retribuţiilor, ştiu — şi ştim cu toţii — că aceasta ne obligă să muncim mai mult şi mai bine. Vă cer iertare că mă exprim astfel, dar întrucit Dumnea­voastră nu puteţi să ne cunoaşteţi pe fiecare. Astăzi, ma simt deosebit de fericit să vă vorbesc despre colectivitatea noastră. încă in 1971 a luat fiinţă, in cadrul Trustului jude­ţean de construcţii şi instalaţii, prima noastră brigadă, bri­gada tineretului. De atunci încoace, an de an, in perioada întregului cincinal, am luptat pentru titlul de fruntaş. In fiecare an ne-am depăşit sarcinile cu 25—30 la sută şi, proporţional cu asta, am beneficiat şi de un venit sporit. Vara, cînd condiţiile ne-au permis, am muncit în trei schimburi. In anul care a trecut am predat înainte de ter­men în cartierul „1848“ o şcoală cu 16 clase şi 160 de apartamente. Momentan lucrăm in cartierul „7 Noiembrie“. Pînă la primăvară am vrea să predăm şi aici cel puţin 20 de apartamente înainte de termen. Vrem să Vă asiguram, tovarăşe secretar general, că vom folosi toată capacitatea noastră şi nu ne vom precu­peţi eforturile pentru a dovedi că suntem­ demni de încre­derea pe care ne-aţi acordat-o, că vom contribui cu însu­fleţire la programul gigantic de construire a ţării. Iar dum­neavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu,­ cu ocazia aniversării a 60 de ani de viaţă şi a 45 de ani de activitate revoluţionară, în numele brigăzii noastre de zi­dari. Vă urăm multă sănătate şi viaţă lungă, să conduceţi multă vreme încă de-acum înainte poporul nostru, ţara noastră, spre comunism. ROPPELT JOHANN, şeful fermei mixte din Laslău, I.A.S. Zagăr : Deşi profesia mea este pomicultura şi scrisul îmi este mai puţin la îndemînă, totuşi simt nevoia de a-mi exprima şi pe această cale adîncul sentiment faţă de personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, în fruntea partidului şi statului desfăşoară o activitate neobosită pentru ridicarea ţării noastre, România socialistă, pe noi coordonate de dezvoltare. Ne este drag şi apropiat pentru că tot ceea ce a făcut şi face este spre binele ţării, al tuturor cetăţenilor patriei, indiferent de naţionalitate. Preţuind munca neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi noi, lucrătorii din ferma mixtă din Laslău, din cadrul I.A.S. Zagăr, cu acest prilej, ocazie de bilanţ, avem satisfacţia de a ne situa printre fermele fruntaşe ale trustului mureşean. Nu o spun sub formă de laudă, dar faptele confirmă acest lucru. In livada din Laslău, ca ur­mare a metodelor avansate aplicate, au fost obţinute ani de-a rîndul producţii record de mere, prune şi alte fructe. In 1976, de exemplu, am realizat peste 150 kg mere de pom, ceea ce a constituit o producţie record. Fiind o fermă mix­tă, şi avînd şi un sector de creştere a animalelor, în medie am realizat peste 5.000 litri lapte pe vacă furajată, ceea ce a însemnat o depăşire a planului de 2.250 litri lapte pe vacă furajată. Ţinînd seama de îndemnurile secretarului general al partidului şi de prevederile Congresului al XI-lea, ale Con­ferinţei Naţionale a partidului privind sporirea producţiei de fructe, pentru 1978 ne propunem să realizăm peste 100 kg fructe de pom. Acum, cu prilejul aniversării a 60 de ani a iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a 45 de ani de activitate revoluţionară neîntreruptă, din toată inima noi, toţi muncitorii, români şi germani, ce muncim înfră­ţiţi, ii urăm viaţă lungă, pentru a conduce destinele parti­dului, ale ţării, pe drumul prosperităţii, al înfloririi patriei comune. România socialistă. Dr. ing. KOLOZSVÁRI ZOLTÁN, şeful filialei din Tirgu-Mureş a Centrului de cercetare-proiectare de maşini şi utilaje pentru industria uşoară . Am avut deosebitul prilej de a-l intîlni pe tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu de mai multe ori, ocazii care mi s-au întipărit adine in conştiinţă. Deşi este greu să adaug ceva la acele aprecieri fierbinţi care s-au scris ori s-au spus despre excelentul conducător al ţării noastre, evo­­cînd insă cele două vizite de importanţă determinantă şi pline de emoţii, pe care le-a făcut în întreprinderea noastră în 1970 şi 1975, voi căuta să împărtăşesc ceva din adîncile impresii personale precum şi mo­um­enului nostiu u­iuat. Eram de fapt la începutul succeselor în activitatea de cercetare, cînd tovarăşul secretar general, vizitînd întreprin­derea, ne-a acordat o atenţie deosebită cerînd chiar detalii asupra concepţiei şi activităţii noastre. Prezentîndu-i noile procedee de tratamente termice şi de turnare de precizie am primit îndrumări care au format scheletul întregii noastre orientări. Cuvintele cu care şi-a luat rămas bun de la noi. ........asemenea colective trebuie să fie sprijinite, deoarece cercetarea formează baza producţiei viitorului“ — au însemnat nu numai un imbold moral pentru colectivul nostru, dar şi un sprijin direct de care într-adevăr ne-am bucurat din partea conducerii partidului şi statului, perso­nal a tovarăşului secretar general, pe parcursul anilor şi care a făcut posibilă realizarea noilor laboratoare cu do­tare corespunzătoare cerinţelor actuale. în toamna anului 1975 am putut prezenta tovarăşului Nicolae Ceauşescu noua turnătorie realizată pe baza con­cepţiei proprii. începînd prezentarea pe machetă, tovarăşul secretar general mi-a adresat întrebarea: „Cînd o veţi ter­mina?“ Auzind răspunsul, că turnătoria a fost pusă în funcţiune, a cerut să continuăm prezentarea la faţa locului, în producţie. Observaţiile şi îndrumările pe care ni le-a dat ne-au îndreptat atenţia asupra acelor laturi ale dezvoltării care sunt de o importanţă prioritară pentru economia naţio­nală şi care au ridicat pe o treaptă calitativ superioară activitatea noastră. Ca urmare a acestor îndrumări, am elaborat progra­mul de introducere a electronicii în construcţia de maşini textile, realizînd chiar prima maşină-model de tricotat rectiliniu, ca bază pentru această familie, în domeniul tratamentelor termice, concentrîndu-ne atenţia asupra redu­cerii consumului de energie, am reuşit să realizăm modelul experimental al unui cuntor de intrurare bazat pe o me­todă nouă. în această idee continuăm şi la ora actuală cercetările noastre, cu scopul de a da industriei ţării ma­şini competitive, de înalt nivel calitativ, aşa cum s-a accen­tuat în documentele Conferinţei Naţionale a partidului. Cu prilejul zilei de naştere a marelui nostru condu­cător, pe lingă cele mai sincere cuvinte de felicitare ale întregului nostru colectiv, transmitem dorinţa fierbinte de a-l avea din nou în mijlocul nostru, de a conduce ţara spre noi realizări şi succese, spre satisfacţia întregului popor, multă sănătate, fericire şi „La mulţi anii“. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşa ELENA CEAUŞESCU intr-un nou dialog cu cooperatorii mureşeni sărbătoarea inimii noastre Cînd în 1971 apărea primul număr al revistei noas­tre, ne aşezam recunoştinţa şi dorinţa de a purta mai departe marile tradiţii româneşti ale acestor melea­guri mureşene, sub semnul partinităţii şi patriotismu­lui care, pentru noi şi pentru întreaga ţară, au fost şi sunt strălucit întruchipate de personalitatea remar­cabilă a secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Atunci, în 1971, se împlineau 50 de ani de la înfiinţarea Partidului nos­tru. Atunci, în 1971, pe aceste pămînturi ale vieţii în­frăţite se năştea Vatra, ca o continuare firească la o cotă mai înaltă a tot ceea ce am dobîndit sub condu­cerea partidului şi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Era şi este firesc să ne exprimăm mulţumirea din inimă secretarului general al partidului, a cărui con­tribuţie a fost remarcabilă şi este în tot ceea ce sun­tem­, am fost şi vom fi. Acestei recunoştinţe şi mul­ţumiri, ataşamentului profund pentru cauza poporului român, îi dăm glas acum, la sărbătoarea inimii şi conştiinţei noastre, care este această zi de 26 ianuarie 1978, cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu împlineşte 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţio­nară. Comunist de omenie, exemplar, internaţionalist şi patriot profund, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin ex­traordinara sa activitate pusă în slujba acestui popor, în fruntea lui şi a partidului, prin energia sa crea­toare pentru împlinirea idealului acestui neam în ho­tare de pace şi bunăstare, mereu în mijlocul poporu­lui nostru şi a popoarelor lumii, pentru o lume mai bună a dreptului şi echităţii, a respectului şi colabo­rării, reprezintă azi nu numai o mare personalitate a vieţii contemporane, dar şi o împlinire la o cotă înal­tă a trăsăturilor specifice ale poporului român de-a lungul veacurilor: bărbăţia, demnitatea, omenia, cura­jul, jertfirea de sine, spiritul de justiţie, simplitatea, modestia, respectul valorilor spirituale, patriotismul fierbinte, internaţionalismul consecvent, care au făcut din poporul român un exemplu între popoarele lumii. Stă mărturie acestei grandioase activităţi deceniul de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea partidului şi statului, în dialogul său permanent cu noi, zi de zi alături, zi de zi pe întreg cuprinsul ţării, fără odihnă, precum inima care eternizează fiinţa umană, făcînd din sunetul ei, din rostirea sa, cel mai răscolitor mesaj al acestei planete a oamenilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu înseamnă şi conştiin­ţa noastră, raţiunea şi convingerea noastră. Iubindu-l, ne iubim partidul şi ţara, ne apropiem viitorul, care pentru noi înseamnă libertate, echitate, belşug, frăţie, cu toţi oamenii acestei patrii ai acestei planete, co­munismul, ideal ale cărui temelii ne-am propus să le zidim urmaşilor noştri, ca semn al trecerii noastre dintre strămoşi spre libertate. Vatra noastră îşi va găsi această împlinire în îndeplinirea acestui înalt me­saj, iar mulţumirea şi dragostea acum se îndreaptă spre acest fiu al naţiunii noastre, omul care a păşit în lumea comunistă, conducîndu-ne, şi căruia din ini­mă, inimii noastre, şi din conştiinţă, conştiinţei noas­tre, ii dorim La mulţi ani, multă sănătate şi fericire, spre binele şi împlinirea noastră a tuturor, a poporu­lui român. ROMULUS GUGA Prof. emerită DORINA ZAMFIR, directoarea Li­ceului de ştiinţe ale naturii „unirea” . Ţara întreaga, în frunte cu primăvara ei — tineretul — se pregăteşte pentru a sărbători aniversarea împlinirii a 60 de ani de viaţa şi a 45 de ani de aluviune revoluţionară a celui mai iucit fiu al poporului — a tovarăşului secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae c­eauşescu, Sarbatorim această zi cu respectul şi dragostea cuve­nită, fiindcă prin persoana sa s-au materializat visele şi aspiraţiile strămoşilor noştri pe care conducătorul partidu­lui nostru, adevăratul nostru părinte, ne-a învaţat să-i res­pectam şi sa ie cam locul cuvenit în istoria neamului. Cu emoţii şi deosebită stimă derulez filmul amintirilor legate de evenimentele importante din viaţa ţarii. Am avut bucuria de a mă afla în preajma secretarului general şi de a-l vedea popular şi comunicativ cu noi, cei ce-l în­conjuram. Activitatea-i rodnică şi plină de abnegaţie a schimbat şi schimbă mereu oglinda ţării. Pe parcursul celor 34 de ani de la eliberarea patriei, pe harta ţării au apărut şi apar noi şi importante obiective industriale, sociale, de învăţămînt şi cultură. Nu uit să arăt elevilor mei, de fiecare dată, ce înseam­nă pentru ţara şi poporul nostru, ţara şi partidul nostru, în fruntea căruia se găseşte omul ridicat din popor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sînt mîndră că de 30 de ani sînt membră de partid şi că am avut mereu în faţă exemple de necontestat în ceea ce priveşte omul în societate, în viaţa unei ţări. Cu acest prilej sărbătoresc pentru întregul nostru popor. Vă urez To­varăşe secretar general din toată inima şi, odată cu mine, întregul colectiv alături de care muncesc — elevi şi cadre didactice, sănătate şi ani îndelungaţi de viaţă, putere de muncă, spre binele şi fericirea poporului român, pentru prosperitatea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. SZAKÁCS EUGEN, şef de echipă la întreprin­derea „Republica* din ‘fte±,hun, inovator : Eu lucrez la „Republica- de la înfiinţarea intreprinderii, de peste 26 de ani. La fabrica aceasta m-am simţit foarte bine, am muncit cu pasiune pentru că în fiecare zi vedeam că se schimbă faţa fabricii, faţa oamenilor. Am pregătit, calificînd, genera­ţii de tineri, am închegat colective puternice. M-a preocupat noul, am făcut inovaţii multe, muncind fără preget, apro­­piindu-mi oamenii şi învăţîndu-i să gîndească şi să acţioneze muncitoreşte. De cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea partidului şi a ţării, am simţit că gîndurile şi stră­duinţele mele mai vechi sînt pe un făgaş bun fiindcă ara văzut cîta importanţă dă omului muncii, omului care fău­reşte totul în ţara noastră. Acum tovarăşul Ceauşescu împli­neşte 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţio­nară neîntreruptă. Eu, din partea mea, doresc ca tovarăşul Ceauşescu să trăiască o viaţă lungă şi fericită, ca să poată să ne conducă încă mulţi ani, ca să văd şi în continuare cu ce am făcut pînă acum merge mai departe, mai frumos, că viaţa pe care o trăim acum frumos va fi şi mai frumoasă, şi mai luminoasă. Aş vrea ca şi copiii mei, care lucrează tot aici, alături de mine, şi nepoţii mei, să se bucure de împli­niri mai mari decît ale mele. Şi sînt sigur câ aşa va fi deoarece destinele acestei ţâri a noastre sînt pe mîini bune. Eu asta simt şi vă rog să mă credeţi că sînt foarte sincer, foarte deschis. Asta e realitatea. Prof. univ. dr. doc. LIVIU POPOVICIU . Astăzi mă pregăteam să sfîrșesc lunga, dar plăcuta trudă a redac­tării unuia dintre volumele tratatului de Neurologie — primul mare tratat de Neurologie din patria noastră — In colabo­rare cu academicianul profesor C. Arseni. Pagina a rămas neterminată, căci gîndurile mi-au zburat înapoi, la anii care mi-au pregătit poziţia mea profesională de astăzi, „privile­giul“ de-a fi cărturar, creator de şcoală, clinician format, preţuit şi ajutat de conducerea noastră de partid şi de stat. Gîndurile mi-au zburat înapoi, la anii studenţiei şi uceniciei mele, cînd pentru prima oară partidul m-a ajutat in primii mei paşi. Am devenit membru de partid într-o perioadă destul de grea, în 1947, cînd eram student în primul an de studii la Cluj. Nu pot să uit niciodată faptul că dacă nu era Partidul Comunist Român, eu nu mi-aş fi putut face nici meseria de neurolog şi de cadru didactic. Am primit — şi ca student sărac, orfan de mamă şi cu un tată bolnav — un uriaş ajutor, care m-a săltat peste greutăţile unei vieţi în­cordate din perioada postbelică. Apoi, tot partidul d­intr-o zi din 1950 a hotârit să fiu angajat în învăţămînt. Şi-am rămas să-mi fac ucenicia, sub lumina caldă a culturii socialiste din noua noastră orinduire. Am muncit din răsputeri să pot răs­punde dragostei cu care conducerea de partid m-a înconju­rat şi m-a încurajat. Nu peste mult timp aveam să ajung asistent, şef de lucrări şi, în sfîrşit, după mulţi ani, conferenţiar In alt centru un­versitar, la Tirgu-Mureş. Am intîlnit şi aici noi încurajări în munca de educator şi de cercetător. Nu pot uita acea zi din 1967 cînd conducerea de partid şi de stat m-a trimis să-mi desăvirşesc pregătirea de neurolog şi de cercetător în neurofiziologie în Franţa. Tot timpul cît am muncit de­­parte de patrie, în condiţii de mare încordare şi de mari frămîntâri pentru formarea destinului meu de om de ştiinţă, mi-am trimis gindurile mele calde spre meleagurile pe care un popor îşi d­ădea din an în an o viaţă mai fericită, mai îmbelşugată, mai senină şi mai liberă, sub conducerea înţe­­ţeleaptă a partidului, a primului cetăţean al acestei patrii, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Reîntors în patrie, n-am ezitat să-i cer iubitului nostru conducător să mă primească pentru a-i mulţumi. Cînd, în ianuarie 1968 am fost anunţat că mă va primi, am încercat o emoţie teribilă, pe care cu greu mi-am stăpînit-o. Abia ajuns în cabinetul său de lucru de la Comitetul Cen­tral, privirea sa încurajatoare, dătătoare de speranţe mi-a astîmpărat emoţia. Am putut să-i exprim devotamentul meu, recunoştinţa mea, alături de celelalte probleme care au con­stituit obiectul vizitei solicitate. Nu pot să uit acea zi, nu poi să uit cuvintele Înţelepte pe care mi le-a adresat, spiritul larg de Înţelegere, de iniţiativă şi de fermă hotărîre, care mi-au amintit sufletul de admiraţie şi de o neţărmurită dra­goste pentru acest mare cetăţean al patriei. Ei nu pot uita nici mărinimia cu care mi-a oferit condiţiile materiale pen­tru fondarea primelor laboratoare din ţara noastră la Tîrgu- Mureș, pentru cercetarea neurofiziologică a somnului la om. Destinul meu de cercetător s-a consolidat din acea fericită perioadă, incît Secretarului general al partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu II datorez faptul că am putut realiza o serie de cercetări competitive pe plan internaţional, că prin acestea, numele colectivului tîrgumureşean a ajuns cunoscut în întreaga lume. Tot cu ajutorul mărinimos al secretarului general al partidului am putut să elaborăm împreună cu co­lectivul clinicii, o serie de monografii ştiinţifice valoroase, dintre care „Somnul normal şi patologic" a primit marele premiu „Gheorghe Marinescu“ al Academiei Române. In semn de omagiu, i-am trimis cartea cu o caldă şi respec­tuoasă dedicaţie. Pot să spun ca fiecare etapă nouă în dezvoltarea şi în ascensiunea mea profesională se leagă mereu şi trainic de ajutorul conducerii superioare de partid şi personal al iubi­tului nostru secretar general. Niciodată solicitările mele nu au rămas fără răspuns. Căci secretarul general al partidului ştie sâ iubească, să preţuiascâ şi să ajute oamenii de cultură VATRA 82

Next