Veac Nou, 1954 (Anul 10, nr. 1-59)

1954-01-01 / nr. 1

l »-•« ire .­alul VEAC * Organ al Consiliului General A.R.LU.S. * Stepan SCIPACIOV A­nului Nou Zile sbor. Și fără osteneală Vremea’nșiră zale’n drumul ei. Anii scurși nu trec cu iioseală — Faptele ne amintesc de ei. Nu de oric destin e dusă viața. Drum adânc s’așterne’n viitor. Anul ce-și arată dimineața Prin ce oare va trăi’n popor ?... In Vietnam. Malaya chinuită Sboare liniștea în zvon de cânt, Neamurile vadă­ și împlinită Voia lor de pace pe pământ! Țările ce-s libere’n picioare ’Nalte­ și boiul drept și pe dep’i­ri , Brațul macaralei noastre’n zare Urce’n slava cerului senin ! Noi ivim păduri, săpăm canale, Noi... al vorbei miez de-i cântărești. Fericirii-i ducem omu’n cale — Strașnic­e, ți-e sete să trăiești !... An nou! sântem gazde bucuroase! — Iar în comunism când vom păși, Darele de aur de pe case Și de el ades ne-ar aminti. In românește de Geo DUMITRESCU Piotr COBRACOV In acest ceas fericit Neaua sclipește ’n argint, Sus, mii de stele pe boltă tresar, Plopii-afar’, după geam, Și-au oprit fremătatea ’nghețată, Doarme totu’n văzduh... Și’n acest ceas geros de Ghenar, Noaptea parc’ ar pândi Ceasu’n turnul din Gremlin să bată. Astăzi, noi vom serba Noile noastre izbânzi creatoare Dârz făptuite, ades Uitându-ne chiar de hodină. Anul vechi, an­ erou, Va transmite ștafeta de­ onoare Noului alergător, Recordman în vremi ce­ au să vină. In ceasul acest fericit, Ne-amintim săptămânile­ acele, Instrucția de luptă Și-avântul în munci încordate, Trenuri ce trec fulgerând In volburi de viscole grele, Sute de vase plutind In albastrul de mări depărtate, Toate-s îndeplinim­, Fața noastră și-a Patriei scumpe, Tot înainte cu­ avânt! Spre alt mâine ce-apare cu zori, Miezul nopții-a bătut, Nouă lumină în viață irumpe: — Hei, la mulți ani, prieteni, Stegari ai măreței victorii! In românește de Const. ARGEȘANU d­eținem recolte ridicate, indife­rent de starea timpului. Voi vorbi despre planurile noastre pe anul 1954. Echipa a hotărât să obțină o recoltă de zru a îndeplini Hotârirea Plena­rei din septembrie a C.C. al P.C.U.S., care a trasat un pro­gram vast în vederea realiză­rii unui avânt continuu al agri- m % f Vineri: 1 ianuarie 1954 ^ Numărul 1 Anul­­ 25 BANI I Spor la muncă, tovarăși, spre noi succese în lupta pentru pace și socialism, în noul an, 1954 ! i imulti 4XML. Moscova — Piața Roșie. Noaptea de Anul Nou. =fF Ninge, zăpada albă, s’a așternut peste întinderi, strălucind moale în pâd­a inserării. Neadăstâmd licărul primelor stele, luminile, s’au aprins­­ pe pământ, st au aprins Incandescent în­­ rețeaua electrică a ma­rilor orașe, s’au aprins pe malul Dunării și ard intens, spre continua­­ minunare a bătrânilor, dincolo de­­ munți, în satele moțești. •La ceasul acesta de îmbrățișare a­­ amurgului cu noaptea, răsună peste tot plungușorul. La ferestrele noilor blocuri ale cartierelor mun­citorești, în pragul barăcilor de ipe șantiere, p­e drumuri troienite de țară, sau în sala­ încălzită ai vreunui club, feciori și fete mână buhaiul după tradiția veacurilor, pocnind din bici și urând anului ce vine bel­șug,­­pace și fericire. Noaptea Anului Nou. Oamenii ascultă bucuroși glasurile tinere de la fereastră și poftind colindătorii în casă , îi cinstesc cu tot ce­ au mai bun — așa cum se cuvine într’o noapte ca aceasta. Oamenii, zâm­besc, încuviințând urările. Ei știu că în puterea lor stau frâiete anului care vine, că ei vor face­ să rodească belșugul, ei vor apăra pacea.. 1 ianuarie 1953—31 decembrie 1953. A trecut­ un a­n de muncă paș­nică și rodnică. A trecut un an de muncă îndârjită, de lupte și de victorii. Și cu acest­­ an — oa­menii­­ muncii din patria noastră au suit încă o treaptă pe urcușul construirii socialismului, pe urcușul cuceririi­­ propriei lor fericiri. Au luptat toți pentru aceasta. Unii — cu sbârci­­turi pe față — pentru buchisirea primelor slove, alții pentru con­struirea noului autocamion românesc; unii­­ pentru ca țesăturile să fie mai trainice, mai frumoase, alții pentru ca versul lor să fie fierbinte și înalt, asemeni visurilor și avântului poporului; unii pentru ca grâul colectivei să dea boabe multe și mușcate, alții ca să prepare noi medicamente­, unii ca să-și construiască o locuință, alții stând de strajă la hotarele patriei. Acum, în ceasul acesta de noapte, pretutindeni unde ard luminile, oamenii petrec un ceass de bucurie cântărindu-și munca înfăptuită, țesând visuri pentru anul care vine, cu siguranța pe ca­re­ o are acum în țara­ noastră omul muncii că visul lui va deveni faptă. ...Se ridică primul­­ pahar. E tradiționala clipă a sosirii noului an. Și oa­menii închină pentru viața nouă, pentru fericirea care a început s-o lumineze.­­ Pentru poporul nostru, sărbătorirea Noului An este strâns legata de Zi­ua Republicii, de sărbătoarea proclamării ei. Nu este om al muncii care să noi-și amintească, de acea zi de 30 decembrie­ 1947,­­când poporul­ a scuturat jugul monarhiei, care a apăsat întreaga țară. E a­ șasea sărbătoare a Republicii de care se bucură în rând cu tru oaspeții dragi care nu de mult le-au vizitat gospodăria, aducân­­du-le învățăminte prețioase. Aceștia sunt doar câțiva din marea mulțime a oamenilor simpli din patria noastră, care asemeni tuturor au luptat cu dușmani și greu­tăți, lu­ptă mereu și se bucură mereu de frumusețea vieții pe care o construiesc. Viața nouă cu uriașele ei puteri ia scos pe ei, — cum ii scoate­i pe toți cei vrednici — din marele anonimat în care sunt cufun­dați oa­menii simpli din țările capitaliste. Cu bucurie și încredere oamenii închină pentru Partidul Mun­citoresc Român, forța conducătoare în Republica Populară Română, pentru conducătorii săi încercați. Și în anul care a trecut, oamenii muncii din țara noastră au simțit grija părintească ai Partidului, veghea lui ca viața să devină mai bună, mai veselă, mai frumoasă. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 19—20 august privitoare la riti­Luirea continuă a nivelului de trai și­­ a bunei stări materiale a celor ce muncesc , se transformă în fapte, vii de viață, zi de zi, și ceas de ceas. Îmbunătățirea sistemului de salarizare, scăderea impozitelor pe salariile oamenilor muncii, reducerea de prețuri la medicamente, acor­darea de credite pentru construirea locuințelor individuale, înlesnirile de impozite acordate gospodăriilor individuale ale țăranilor­­ muncitori — sunt doar unele înfăptuiri din programul de măsuri economice trasat de Partid și Guvern. ...Paharele se ciocnesc! Bun sosit anului 1954. La mulți ani, tovarăși! Oamenii își strâng mâinile. In acest nou an, ei vor­ munci cu și mai mult avânt, vor lupta ca să traducă în viață rând cu­rând Hotăririle partidului. Noi construcții se vor învăța, noi cărți vor­­ apare, noi case și grădini se vor construi, vor fi mai multe țesături și mai multe bucate. Oamenii știu că acestea toate se află în mâinile lor, și înfăptuirea lor depinde de voința­ unică a poporului îndrumat de Partidul său. A trecut un an de muncă­­ pașnică. Dealungul acestui an, forțele păcii au crescut, s-au afirmat cu tărie, au obținut o seamă de victorii însemnate. Și dacă în noaptea acesta cerul Coreei nu mai este brăzdat de flăcările și fumul explo­ziilor, dacă nu mai mor pruncii, bătrânii și femeile eroicului, mult încercatului popor — toate acestea sunt pentru că forțele păcii și ale vieții sunt mai puternice, pentru că forțele­ negre ale războiului au fost silite să­ dea înapoi în fața hotărîrii și a dorinței de pace a popoarelor. Nu, groaznica tragedie nu trebue să se întâmple, nu se va întâmpla! Popoarele lumii, oamenii sim­pli de pe întreg cuprinsul pământului veghează și nu vor îngădui-o. Ei au salutat cu bucurie, încredere, și­­ recunoștință Declarația Guvernului Sovietic în legătură cu discursul, rostit de, președintele S.U.A., Eisenhower, la 8 decembrie 1953, Declarație care indică drumul salvării omenirii de primejdia războiului atomic. ". In anul care a trecut, oamenii muncii, din țara noastră au în­tâmpinat cu bucurie solii tineretului lumii veniți la Festival, a.u­­ mun­cit, au construit, știind ,că se află­ pe lume marele scut care apără invincibil fericirea căminelor lor. Oamenii ridică paharele pentru­­ marea Uniune Sovietică! In­ marele front al popoarelor care luptă­­ pentru pace, alături de­ Uniunea Sovietică, poporul român își făurește­­ planurile de viitor,­­ d­e ' muncă ' constructivă și pașnică, hotărit să­­ lupte pentru a le apăra. Oamenii, într’un gând, urează un an bun și fericit' celor, mai dragi' prieteni, oamenilor­­ sovietici, apărătorilor ,păcii, constructorilor comunismului, tuturor oamenilor muncii din lume uniți în uriașul front al­ păcii. ...Ninge.­Glasul sărbătorii­­ se aude­­ mereu pe străzi și în casele oa­menilor. In anul,nou venii se vor aprinde și mai multe lumini acolo unde n’au ars niciodată.. La mulți ani, tovarăși ! ' F Omul pământului sovietic pecare am ad­uce țării noastre sovietice succese noi. Cresc orașe. Intră în funcțiune uzine, cum nu erau .până ieri, drumurile se întind în depărtări; șuie­ratul locomotivelor dă gl­as stepelor unde odinioară doar uliul sbura în înălțimi,­ iar șoarecele de câmp, văzându­l, se tupiln in gaura sa Străluceau la soare primele brațe ale măreței rețele ce o vor întinde, pe­­ pămân­turile pustii, constructorii canalelor de iri­gație. Și acum s’au și răspândit pe multe mii de kilometri, în toate direcțiile, șirurile de arbori — pădurile tinereții noastre, pă­durile sănătății noastre, ale puterii noastre. Sute de brigăzi ce cresc an de an sunt in acelaș timp și roadele, și izvoarele forței morale, sufletești, a popoarelor sovietice. Lu­crările,­­ care, potrivit unui­­ plan bine ju­decat, const­ruesc lumea materială, în sluj­ba omului, — ne încredințează, de capacita­tea nemărginită a societății de a supune for­țele naturii, de a le domina și ne însufle­țește la o activitate continuă, de noi căutări de dezlegare a tainelor încă neștiute ale naturii. Viața noastră este o viață creatoare. Omul sovietic tocmai de aceea se numește om nou, pentru că năzuiește din toată inima sa, cu toate gândurile sale, spre țelul unic de a făuri relații sociale inexistente până la el, cu desăvârșire eliberate de asuprire, de tea­mă, de mizerie și de­­ nenorocire — într’un cuvânt de tot ce-i schilodește pe oa­meni în țările capitalismului. A­m avut prilejul să mă întâlnesc cu o­­mul din Occident. Am străbătut Sco­ția, am fost la Londra, am­ luat parte la lucrările Congresului popoarelor­ de la Viena. Este uluitor simțământul pe ca­re-l încerci în asemenea întâlniri cu oamenii din Occi­dent. Cei cu care vorbești te privesc,cu o căutătură atât de iscoditoare, nerăbdătoare, lacomă, încât îți dai seama îndată, fără os­teneală, că, privindu-te, ei vor să afle cum este omul sovietic, ca­re-i sunt principalele însușiri, de unde are el această încredere în sine, calmul acesta, dragostea de pace, și ce lucruri știe el, pe care cel din Occident nu le cunoaște. Bineînțeles, nu toți oamenii te privesc la fel. In ochii unora citești entuziasmul, în al altora deslușești ceva reținut. Unii ochi ard de curiozitate, în alții se aprind scântei de antipatie. Dar îți amintești de zeci de ori și vezi limpede că majoritatea, marea majo­ritate a acestor ochi însetați, strălucitori, te privesc cu emoție, cu simpatie, cu recunoș­tință, foarte adesea cu dragoste. Nu pent­ru­­că acesta ești tocmai tu, o personalitate, un om anumit care ai un anumit nume, nu de­aceea, ci pentru că ești om sovietic. Trebue să recunoști că în aceste întâlniri fericite, mândria face să-ți bată inima mai repede, și aceasta e mândria și bucuria pen­tru bogatul, darnicul, simplul și mărețul no­stru popor sovietic. Poporul nou, omul nou al pământului so­vietic este iubit și prețuit de popoarele de pe întreg globul pământesc, pentru neasemu­itele merite ce le are în legătură cu viito­rul întregii omeniri. Omul muncitor din Occident. Intelectualii progresiști de acolo pătrund toată adânci­mea vieții noastre, drumul creator început de noi." "­­Patologia capitalismului s’a vădit în pri­mul rând în excluderea maselor din activit­tatea creatoare a societății. Omul din masă, omul muncitor, este lipsit acolo de spirit creator. I-a fost luată perspectiva, inițiativă există doa­r în business, în afaceri. Intelec­tualitatea creatoare din Occident simte mai acut toate acestea : scriitorul mai poate să scrie numai atunci când contribuie la busi­­nessul editorului ; omul de știință este con­trolat (câteodată și fără să știe nici el) de­­ către monopoluri. Ce aduce vii­torul ?...­ată cauzele creșterii neîntrerupte a energiei și profunzimii interesului oa­menilor din Occident pentru viața noastră. Iată cauza acestei priviri lacome, îndreptate asupra omului nostru. Istoria merge înainte, comparațiile continuă — și continuă în favoarea noastră. Popoarele sovietice se află în plină înflo­rire a forțelor lor creatoare. Omul nostru e tânăr ca vârstă, dar matur și călit ca expe­riență. El învață neîncetat. Este îndrăzneț, neînfricat, dar nu caută să sperie pe nimeni cu îndrăzneala și curajul său. El nu uită zi­cala care spune că modestia înnobilează pe om. Omul sovietic e fericit că poate făuri și crea liber o viață nouă , cu mâinile și cu creerul lui, cu imaginația lui, cu știința și cu arta lui, cu mașinile lui î­n fabrici și in uzine și cu mașini pe ogoare și pe mări, el va crea comunismul. La mulți ani, dragi tovarăși! Un an de creație nouă, de noi descoperiri și noi bucu­rii. 1 Nicolai GRIBACIOV Versuri de Anul Nou Din zarea vremii fără de hotar, ^ Când bate ’n­om­ic clipa cuvenită, In chip de verde brad, sosește iar Anul cel nou în șuba-i troenită. Cel ce i-a fost înaintaș firesc Și-a ’nscris izbânda binemeritată, — Și urma lui, în sufletul omenesc Va stărui de glorie ’ncărcată. El, ce-a ’nsoțit un timp al nostru pas Și-a fost cândva în inimi tresărire, Pe apa vremii ’n urmă, poartă azi Griji, bucurii, și gânduri și mâhnire, iar dacă Anul Nou, acum sosit, Nu are încă ’n lume nici o faimă, Precum un vers ce-abia s’a zămislit, Un început de gând ce-abia se ’ngaimă, ‘­­ntinderea-i e fără de sfârșit Și tot ce ’n suflet azi își taie cale Spre bucurii și muncă, e sortit Să ia ființă ’n cursu­l vieții sale. Prietenia, fapte făr’de preț Care ’n ved­e semnul au să-și sape. Și dragostea, și țelul îndrăzneț Atât de limpede și-atât de-aproape. Nimic nu-i mai măreț, mai strălucit Ca năzuința ce-și așteaptă sborul. Măreață zi de mâine, bun venit ! An Nou, ce-aduci cu tine viitorul. In românește de Virgil TEODORESCU Mihai SVETLOV In noaptea de Anul Nou Către porți deschise vor străbate Pe pământul drag, pe-un nou făgaș, Ceas de miez de noapte când va bate, — Un unchieș cărunt ș’un copilaș. Fie ca ’ntr’o sală luminată Să-i aflăm pe-aceștia doi din nou. Ăsta-i Anul Vechi... Și celalt, iată-i, Care va trăi un an — e Nou. Copilandru ’n mort, bărbat în august, Va trăi, zorind spre bătrâneți , Și ’n decembre — ziduri, ca adaus Tânărului roșu în pomeți. Cât încă i-e tânără ființa, Câtă vreme n’a îmbătrânit, Să-i urăm ca doar cu Biruința Să se vadă în calea-i însoțit! Un vechi, astăzi lasă-i moștenire Drum neabătut. Și când te stingi. El nu piardă-o zi în irosire Din treisute șasezeci și cinci.. Și în seara de­ An Nou, viitoare, Va grăi poporul, încântat. — Cât de bun a fost, vestit și mare Anul ăsta care a plecat! In românește de Victor KERNBACH Zile de sărbătoare Reporterii postului de radio Moscova au transmis pentru ascultătorii români următoa­rele aspecte din preajma Anu­lui Nou în U.R.S.S. Fulgi mari ce plutesc ușor în aer se aștern pe brazii verzi. In piață se aprind lu­minițe multicolore. Lângă un sloi de ghiață stă Moș Gerilă, înconjurat de brazi împodobiți, iar inscripțiile „La mulți ani“, ba se sting, ba se aprind. Am pășit din acea lume­ a basmelor, în Magazinul uni­versal din Leningrad. Aci, vin mulți copii, desigur, înso­țiți de părinții lor. Ei se află mai ales acolo unde se vând jucării. ..Lumea Copiilor“ este cel mai frumos colț al copilu­lui. Câte podoabe pentru po­mul de iarnă nu sunt aici ! Un băețel cu ochii ageri a venit cu mama lui ca să-și cumpere jucării. Copilul ales un ursuleț de catifea și-a și un Moș Gerilă însă, și un down. Ii mai place. Mama tre­buie să i-l cumpere și pe a­­cesta „O să­-l atârn neapărati­ în pomul de iarnă“ — spune co­pilul c­u bucurie. In piață și pe patinoare se amenajează pomul de iarnă. Pe zidurile caselor au apărut afișe multicolore, care anunță baluri, orchestre și spectacole de Anul Nou Se fac ultimele­ repetiții ale spectacolelor fes­tive la palatele de cultură, clu­buri și teatre de copi­i, unde, în fața micilor spectatori, vor reînvia figurile tradiționale ale basmelor de Anul Nou : „Moș Gerilă“, „Albă ca zăpada” și „Scufița Roșie“... Ne aflăm în salonul de mode din Moscova. In salon sunt mai multe femei. Unele răsfo­iesc „Jurnalul de mode“, altele primesc rochiile comandate. Iată că din cabina de probe a ieșit o tânără brunetă, într’un taier tricotat. Am intrat în vorbă cu ea. O chema Nina Egorova. . Este studentă. La a­­telier, Nina își coase două ro­chii : una de nuntă, iar alta pentru Anul Nou. — Sunt mulțumită de croito­­­rese — ne spune ea. Rochiile sunt foarte frumoase... Intrăm într’o florărie unde stăm de vorbă cu directoarea magazinului Antonina Nichi­­șina. — Acum, în preajma nou­lui an —­ ne spune directoarea — cererea de flori e deosebit de mare.. Inchipuiți-vă, afară e ger, iar în serele de flori din Moscova înflorește liliacul, mic­­șuneaua și multe altele. In plus, în această zi se aduc la Moscova mari cantități de ver­deață decorativă, chiparoși, magnolii și alte plante sudice. Acum, am ajuns în mijlocul Pieței Colhoznice din Moscova unde se află un bazar cu pom de iarnă. Aici, ca și la multe alte bazare, se aduc în fiecare dimineață sute­ de brazi. Aten­ția ni­ e atrasă de o femeie în vârstă, cu doi copii. Un băiat, de vreo 7 ani, și o fetiță mi­cuță de tot. Micuța îmbrăca­tă întro blăniță albă, nu-și poate lua ochii de la un brad rămuros, pe care niște munci­tori îl așează într'un camion. O întrebăm pe femeie pentru cine a cumpărat acest brad fru­mos Bătrânica ne spune că este pentru nepoata ei, Victo­ria. Mama ei a mai cumpărat copiilor, pentru pomul de iar­nă, multe jucării frumoase. Băiețașul, Semion, un vecin al lor, e în clasa I-a Acasă la el deasemen­­ea­ fi instalat un pom de iarnă. ța. In curând, va începe vacan­împreună cu prietenii lui, Senia vrea să se ducă la tea­trul de copii, unde se dau spec­tacole pentru cei mici, iar îm­preună cu mama sa, se va duce­­ la circ Bradul e așezat în ca­mion Casele lor vor fi împodo­­bite și copiii, veseli, vor dansa în jurul bradului. La zilele acestea, pe tot cuprinsul Țării Sovietice, pre­­­­gătirile înviorează și mai mult viața bogată a oamenilor sovie­tici, imprimând o atmosferă sărbătorească.

Next