Veac Nou, 1954 (Anul 10, nr. 1-59)
1954-01-01 / nr. 1
l »-•« ire .alul VEAC * Organ al Consiliului General A.R.LU.S. * Stepan SCIPACIOV Anului Nou Zile sbor. Și fără osteneală Vremea’nșiră zale’n drumul ei. Anii scurși nu trec cu iioseală — Faptele ne amintesc de ei. Nu de oric destin e dusă viața. Drum adânc s’așterne’n viitor. Anul ce-și arată dimineața Prin ce oare va trăi’n popor ?... In Vietnam. Malaya chinuită Sboare liniștea în zvon de cânt, Neamurile vadă și împlinită Voia lor de pace pe pământ! Țările ce-s libere’n picioare ’Nalte și boiul drept și pe dep’iri , Brațul macaralei noastre’n zare Urce’n slava cerului senin ! Noi ivim păduri, săpăm canale, Noi... al vorbei miez de-i cântărești. Fericirii-i ducem omu’n cale — Strașnice, ți-e sete să trăiești !... An nou! sântem gazde bucuroase! — Iar în comunism când vom păși, Darele de aur de pe case Și de el ades ne-ar aminti. In românește de Geo DUMITRESCU Piotr COBRACOV In acest ceas fericit Neaua sclipește ’n argint, Sus, mii de stele pe boltă tresar, Plopii-afar’, după geam, Și-au oprit fremătatea ’nghețată, Doarme totu’n văzduh... Și’n acest ceas geros de Ghenar, Noaptea parc’ ar pândi Ceasu’n turnul din Gremlin să bată. Astăzi, noi vom serba Noile noastre izbânzi creatoare Dârz făptuite, ades Uitându-ne chiar de hodină. Anul vechi, an erou, Va transmite ștafeta de onoare Noului alergător, Recordman în vremi ce au să vină. In ceasul acest fericit, Ne-amintim săptămânile acele, Instrucția de luptă Și-avântul în munci încordate, Trenuri ce trec fulgerând In volburi de viscole grele, Sute de vase plutind In albastrul de mări depărtate, Toate-s îndeplinim, Fața noastră și-a Patriei scumpe, Tot înainte cu avânt! Spre alt mâine ce-apare cu zori, Miezul nopții-a bătut, Nouă lumină în viață irumpe: — Hei, la mulți ani, prieteni, Stegari ai măreței victorii! In românește de Const. ARGEȘANU deținem recolte ridicate, indiferent de starea timpului. Voi vorbi despre planurile noastre pe anul 1954. Echipa a hotărât să obțină o recoltă de zru a îndeplini Hotârirea Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.U.S., care a trasat un program vast în vederea realizării unui avânt continuu al agri- m % f Vineri: 1 ianuarie 1954 ^ Numărul 1 Anul 25 BANI I Spor la muncă, tovarăși, spre noi succese în lupta pentru pace și socialism, în noul an, 1954 ! i imulti 4XML. Moscova — Piața Roșie. Noaptea de Anul Nou. =fF Ninge, zăpada albă, s’a așternut peste întinderi, strălucind moale în pâda inserării. Neadăstâmd licărul primelor stele, luminile, s’au aprins pe pământ, st au aprins Incandescent în rețeaua electrică a marilor orașe, s’au aprins pe malul Dunării și ard intens, spre continua minunare a bătrânilor, dincolo de munți, în satele moțești. •La ceasul acesta de îmbrățișare a amurgului cu noaptea, răsună peste tot plungușorul. La ferestrele noilor blocuri ale cartierelor muncitorești, în pragul barăcilor de ipe șantiere, pe drumuri troienite de țară, sau în sala încălzită ai vreunui club, feciori și fete mână buhaiul după tradiția veacurilor, pocnind din bici și urând anului ce vine belșug,pace și fericire. Noaptea Anului Nou. Oamenii ascultă bucuroși glasurile tinere de la fereastră și poftind colindătorii în casă , îi cinstesc cu tot ce au mai bun — așa cum se cuvine într’o noapte ca aceasta. Oamenii, zâmbesc, încuviințând urările. Ei știu că în puterea lor stau frâiete anului care vine, că ei vor face să rodească belșugul, ei vor apăra pacea.. 1 ianuarie 1953—31 decembrie 1953. A trecut un an de muncă pașnică și rodnică. A trecut un an de muncă îndârjită, de lupte și de victorii. Și cu acest an — oamenii muncii din patria noastră au suit încă o treaptă pe urcușul construirii socialismului, pe urcușul cuceririi propriei lor fericiri. Au luptat toți pentru aceasta. Unii — cu sbârcituri pe față — pentru buchisirea primelor slove, alții pentru construirea noului autocamion românesc; unii pentru ca țesăturile să fie mai trainice, mai frumoase, alții pentru ca versul lor să fie fierbinte și înalt, asemeni visurilor și avântului poporului; unii pentru ca grâul colectivei să dea boabe multe și mușcate, alții ca să prepare noi medicamente, unii ca să-și construiască o locuință, alții stând de strajă la hotarele patriei. Acum, în ceasul acesta de noapte, pretutindeni unde ard luminile, oamenii petrec un ceass de bucurie cântărindu-și munca înfăptuită, țesând visuri pentru anul care vine, cu siguranța pe care o are acum în țara noastră omul muncii că visul lui va deveni faptă. ...Se ridică primul pahar. E tradiționala clipă a sosirii noului an. Și oamenii închină pentru viața nouă, pentru fericirea care a început s-o lumineze. Pentru poporul nostru, sărbătorirea Noului An este strâns legata de Ziua Republicii, de sărbătoarea proclamării ei. Nu este om al muncii care să noi-și amintească, de acea zi de 30 decembrie 1947,când poporul a scuturat jugul monarhiei, care a apăsat întreaga țară. E a șasea sărbătoare a Republicii de care se bucură în rând cu tru oaspeții dragi care nu de mult le-au vizitat gospodăria, aducându-le învățăminte prețioase. Aceștia sunt doar câțiva din marea mulțime a oamenilor simpli din patria noastră, care asemeni tuturor au luptat cu dușmani și greutăți, luptă mereu și se bucură mereu de frumusețea vieții pe care o construiesc. Viața nouă cu uriașele ei puteri ia scos pe ei, — cum ii scoatei pe toți cei vrednici — din marele anonimat în care sunt cufundați oamenii simpli din țările capitaliste. Cu bucurie și încredere oamenii închină pentru Partidul Muncitoresc Român, forța conducătoare în Republica Populară Română, pentru conducătorii săi încercați. Și în anul care a trecut, oamenii muncii din țara noastră au simțit grija părintească ai Partidului, veghea lui ca viața să devină mai bună, mai veselă, mai frumoasă. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 19—20 august privitoare la ritiLuirea continuă a nivelului de trai și a bunei stări materiale a celor ce muncesc , se transformă în fapte, vii de viață, zi de zi, și ceas de ceas. Îmbunătățirea sistemului de salarizare, scăderea impozitelor pe salariile oamenilor muncii, reducerea de prețuri la medicamente, acordarea de credite pentru construirea locuințelor individuale, înlesnirile de impozite acordate gospodăriilor individuale ale țăranilor muncitori — sunt doar unele înfăptuiri din programul de măsuri economice trasat de Partid și Guvern. ...Paharele se ciocnesc! Bun sosit anului 1954. La mulți ani, tovarăși! Oamenii își strâng mâinile. In acest nou an, ei vor munci cu și mai mult avânt, vor lupta ca să traducă în viață rând curând Hotăririle partidului. Noi construcții se vor învăța, noi cărți vor apare, noi case și grădini se vor construi, vor fi mai multe țesături și mai multe bucate. Oamenii știu că acestea toate se află în mâinile lor, și înfăptuirea lor depinde de voința unică a poporului îndrumat de Partidul său. A trecut un an de muncă pașnică. Dealungul acestui an, forțele păcii au crescut, s-au afirmat cu tărie, au obținut o seamă de victorii însemnate. Și dacă în noaptea acesta cerul Coreei nu mai este brăzdat de flăcările și fumul exploziilor, dacă nu mai mor pruncii, bătrânii și femeile eroicului, mult încercatului popor — toate acestea sunt pentru că forțele păcii și ale vieții sunt mai puternice, pentru că forțele negre ale războiului au fost silite să dea înapoi în fața hotărîrii și a dorinței de pace a popoarelor. Nu, groaznica tragedie nu trebue să se întâmple, nu se va întâmpla! Popoarele lumii, oamenii simpli de pe întreg cuprinsul pământului veghează și nu vor îngădui-o. Ei au salutat cu bucurie, încredere, și recunoștință Declarația Guvernului Sovietic în legătură cu discursul, rostit de, președintele S.U.A., Eisenhower, la 8 decembrie 1953, Declarație care indică drumul salvării omenirii de primejdia războiului atomic. ". In anul care a trecut, oamenii muncii, din țara noastră au întâmpinat cu bucurie solii tineretului lumii veniți la Festival, a.u muncit, au construit, știind ,că se află pe lume marele scut care apără invincibil fericirea căminelor lor. Oamenii ridică paharele pentru marea Uniune Sovietică! In marele front al popoarelor care luptă pentru pace, alături de Uniunea Sovietică, poporul român își făurește planurile de viitor, de ' muncă ' constructivă și pașnică, hotărit să lupte pentru a le apăra. Oamenii, într’un gând, urează un an bun și fericit' celor, mai dragi' prieteni, oamenilor sovietici, apărătorilor ,păcii, constructorilor comunismului, tuturor oamenilor muncii din lume uniți în uriașul front al păcii. ...Ninge.Glasul sărbătorii se aude mereu pe străzi și în casele oamenilor. In anul,nou venii se vor aprinde și mai multe lumini acolo unde n’au ars niciodată.. La mulți ani, tovarăși ! ' F Omul pământului sovietic pecare am aduce țării noastre sovietice succese noi. Cresc orașe. Intră în funcțiune uzine, cum nu erau .până ieri, drumurile se întind în depărtări; șuieratul locomotivelor dă glas stepelor unde odinioară doar uliul sbura în înălțimi, iar șoarecele de câmp, văzândul, se tupiln in gaura sa Străluceau la soare primele brațe ale măreței rețele ce o vor întinde, pe pământurile pustii, constructorii canalelor de irigație. Și acum s’au și răspândit pe multe mii de kilometri, în toate direcțiile, șirurile de arbori — pădurile tinereții noastre, pădurile sănătății noastre, ale puterii noastre. Sute de brigăzi ce cresc an de an sunt in acelaș timp și roadele, și izvoarele forței morale, sufletești, a popoarelor sovietice. Lucrările, care, potrivit unui plan bine judecat, construesc lumea materială, în slujba omului, — ne încredințează, de capacitatea nemărginită a societății de a supune forțele naturii, de a le domina și ne însuflețește la o activitate continuă, de noi căutări de dezlegare a tainelor încă neștiute ale naturii. Viața noastră este o viață creatoare. Omul sovietic tocmai de aceea se numește om nou, pentru că năzuiește din toată inima sa, cu toate gândurile sale, spre țelul unic de a făuri relații sociale inexistente până la el, cu desăvârșire eliberate de asuprire, de teamă, de mizerie și de nenorocire — într’un cuvânt de tot ce-i schilodește pe oameni în țările capitalismului. Am avut prilejul să mă întâlnesc cu omul din Occident. Am străbătut Scoția, am fost la Londra, am luat parte la lucrările Congresului popoarelor de la Viena. Este uluitor simțământul pe care-l încerci în asemenea întâlniri cu oamenii din Occident. Cei cu care vorbești te privesc,cu o căutătură atât de iscoditoare, nerăbdătoare, lacomă, încât îți dai seama îndată, fără osteneală, că, privindu-te, ei vor să afle cum este omul sovietic, care-i sunt principalele însușiri, de unde are el această încredere în sine, calmul acesta, dragostea de pace, și ce lucruri știe el, pe care cel din Occident nu le cunoaște. Bineînțeles, nu toți oamenii te privesc la fel. In ochii unora citești entuziasmul, în al altora deslușești ceva reținut. Unii ochi ard de curiozitate, în alții se aprind scântei de antipatie. Dar îți amintești de zeci de ori și vezi limpede că majoritatea, marea majoritate a acestor ochi însetați, strălucitori, te privesc cu emoție, cu simpatie, cu recunoștință, foarte adesea cu dragoste. Nu pentrucă acesta ești tocmai tu, o personalitate, un om anumit care ai un anumit nume, nu deaceea, ci pentru că ești om sovietic. Trebue să recunoști că în aceste întâlniri fericite, mândria face să-ți bată inima mai repede, și aceasta e mândria și bucuria pentru bogatul, darnicul, simplul și mărețul nostru popor sovietic. Poporul nou, omul nou al pământului sovietic este iubit și prețuit de popoarele de pe întreg globul pământesc, pentru neasemuitele merite ce le are în legătură cu viitorul întregii omeniri. Omul muncitor din Occident. Intelectualii progresiști de acolo pătrund toată adâncimea vieții noastre, drumul creator început de noi." "Patologia capitalismului s’a vădit în primul rând în excluderea maselor din activittatea creatoare a societății. Omul din masă, omul muncitor, este lipsit acolo de spirit creator. I-a fost luată perspectiva, inițiativă există doar în business, în afaceri. Intelectualitatea creatoare din Occident simte mai acut toate acestea : scriitorul mai poate să scrie numai atunci când contribuie la businessul editorului ; omul de știință este controlat (câteodată și fără să știe nici el) de către monopoluri. Ce aduce viitorul ?...ată cauzele creșterii neîntrerupte a energiei și profunzimii interesului oamenilor din Occident pentru viața noastră. Iată cauza acestei priviri lacome, îndreptate asupra omului nostru. Istoria merge înainte, comparațiile continuă — și continuă în favoarea noastră. Popoarele sovietice se află în plină înflorire a forțelor lor creatoare. Omul nostru e tânăr ca vârstă, dar matur și călit ca experiență. El învață neîncetat. Este îndrăzneț, neînfricat, dar nu caută să sperie pe nimeni cu îndrăzneala și curajul său. El nu uită zicala care spune că modestia înnobilează pe om. Omul sovietic e fericit că poate făuri și crea liber o viață nouă , cu mâinile și cu creerul lui, cu imaginația lui, cu știința și cu arta lui, cu mașinile lui în fabrici și in uzine și cu mașini pe ogoare și pe mări, el va crea comunismul. La mulți ani, dragi tovarăși! Un an de creație nouă, de noi descoperiri și noi bucurii. 1 Nicolai GRIBACIOV Versuri de Anul Nou Din zarea vremii fără de hotar, ^ Când bate ’nomic clipa cuvenită, In chip de verde brad, sosește iar Anul cel nou în șuba-i troenită. Cel ce i-a fost înaintaș firesc Și-a ’nscris izbânda binemeritată, — Și urma lui, în sufletul omenesc Va stărui de glorie ’ncărcată. El, ce-a ’nsoțit un timp al nostru pas Și-a fost cândva în inimi tresărire, Pe apa vremii ’n urmă, poartă azi Griji, bucurii, și gânduri și mâhnire, iar dacă Anul Nou, acum sosit, Nu are încă ’n lume nici o faimă, Precum un vers ce-abia s’a zămislit, Un început de gând ce-abia se ’ngaimă, ‘ntinderea-i e fără de sfârșit Și tot ce ’n suflet azi își taie cale Spre bucurii și muncă, e sortit Să ia ființă ’n cursul vieții sale. Prietenia, fapte făr’de preț Care ’n vede semnul au să-și sape. Și dragostea, și țelul îndrăzneț Atât de limpede și-atât de-aproape. Nimic nu-i mai măreț, mai strălucit Ca năzuința ce-și așteaptă sborul. Măreață zi de mâine, bun venit ! An Nou, ce-aduci cu tine viitorul. In românește de Virgil TEODORESCU Mihai SVETLOV In noaptea de Anul Nou Către porți deschise vor străbate Pe pământul drag, pe-un nou făgaș, Ceas de miez de noapte când va bate, — Un unchieș cărunt ș’un copilaș. Fie ca ’ntr’o sală luminată Să-i aflăm pe-aceștia doi din nou. Ăsta-i Anul Vechi... Și celalt, iată-i, Care va trăi un an — e Nou. Copilandru ’n mort, bărbat în august, Va trăi, zorind spre bătrâneți , Și ’n decembre — ziduri, ca adaus Tânărului roșu în pomeți. Cât încă i-e tânără ființa, Câtă vreme n’a îmbătrânit, Să-i urăm ca doar cu Biruința Să se vadă în calea-i însoțit! Un vechi, astăzi lasă-i moștenire Drum neabătut. Și când te stingi. El nu piardă-o zi în irosire Din treisute șasezeci și cinci.. Și în seara de An Nou, viitoare, Va grăi poporul, încântat. — Cât de bun a fost, vestit și mare Anul ăsta care a plecat! In românește de Victor KERNBACH Zile de sărbătoare Reporterii postului de radio Moscova au transmis pentru ascultătorii români următoarele aspecte din preajma Anului Nou în U.R.S.S. Fulgi mari ce plutesc ușor în aer se aștern pe brazii verzi. In piață se aprind luminițe multicolore. Lângă un sloi de ghiață stă Moș Gerilă, înconjurat de brazi împodobiți, iar inscripțiile „La mulți ani“, ba se sting, ba se aprind. Am pășit din acea lume a basmelor, în Magazinul universal din Leningrad. Aci, vin mulți copii, desigur, însoțiți de părinții lor. Ei se află mai ales acolo unde se vând jucării. ..Lumea Copiilor“ este cel mai frumos colț al copilului. Câte podoabe pentru pomul de iarnă nu sunt aici ! Un băețel cu ochii ageri a venit cu mama lui ca să-și cumpere jucării. Copilul ales un ursuleț de catifea și-a și un Moș Gerilă însă, și un down. Ii mai place. Mama trebuie să i-l cumpere și pe acesta „O să-l atârn neapărati în pomul de iarnă“ — spune copilul cu bucurie. In piață și pe patinoare se amenajează pomul de iarnă. Pe zidurile caselor au apărut afișe multicolore, care anunță baluri, orchestre și spectacole de Anul Nou Se fac ultimele repetiții ale spectacolelor festive la palatele de cultură, cluburi și teatre de copii, unde, în fața micilor spectatori, vor reînvia figurile tradiționale ale basmelor de Anul Nou : „Moș Gerilă“, „Albă ca zăpada” și „Scufița Roșie“... Ne aflăm în salonul de mode din Moscova. In salon sunt mai multe femei. Unele răsfoiesc „Jurnalul de mode“, altele primesc rochiile comandate. Iată că din cabina de probe a ieșit o tânără brunetă, într’un taier tricotat. Am intrat în vorbă cu ea. O chema Nina Egorova. . Este studentă. La atelier, Nina își coase două rochii : una de nuntă, iar alta pentru Anul Nou. — Sunt mulțumită de croitorese — ne spune ea. Rochiile sunt foarte frumoase... Intrăm într’o florărie unde stăm de vorbă cu directoarea magazinului Antonina Nichișina. — Acum, în preajma noului an — ne spune directoarea — cererea de flori e deosebit de mare.. Inchipuiți-vă, afară e ger, iar în serele de flori din Moscova înflorește liliacul, micșuneaua și multe altele. In plus, în această zi se aduc la Moscova mari cantități de verdeață decorativă, chiparoși, magnolii și alte plante sudice. Acum, am ajuns în mijlocul Pieței Colhoznice din Moscova unde se află un bazar cu pom de iarnă. Aici, ca și la multe alte bazare, se aduc în fiecare dimineață sute de brazi. Atenția ni e atrasă de o femeie în vârstă, cu doi copii. Un băiat, de vreo 7 ani, și o fetiță micuță de tot. Micuța îmbrăcată întro blăniță albă, nu-și poate lua ochii de la un brad rămuros, pe care niște muncitori îl așează într'un camion. O întrebăm pe femeie pentru cine a cumpărat acest brad frumos Bătrânica ne spune că este pentru nepoata ei, Victoria. Mama ei a mai cumpărat copiilor, pentru pomul de iarnă, multe jucării frumoase. Băiețașul, Semion, un vecin al lor, e în clasa I-a Acasă la el deasemenea fi instalat un pom de iarnă. ța. In curând, va începe vacanîmpreună cu prietenii lui, Senia vrea să se ducă la teatrul de copii, unde se dau spectacole pentru cei mici, iar împreună cu mama sa, se va duce la circ Bradul e așezat în camion Casele lor vor fi împodobite și copiii, veseli, vor dansa în jurul bradului. La zilele acestea, pe tot cuprinsul Țării Sovietice, pregătirile înviorează și mai mult viața bogată a oamenilor sovietici, imprimând o atmosferă sărbătorească.