Viaţa Economică, iulie-decembrie 1966 (Anul 4, nr. 26-52)
1966-11-25 / nr. 47
ECONOMISIRE ŞI NIVEL DE TRAI SPORIREA sistematică a veniturilor băneşti ale oamenilor muncii din ţara noastră, dezvoltarea continuă a acţiunilor social-culturale finanţate de la bugetul de stat sunt însoţite de un proces complex de transformare treptată a felului de viaţă al populaţiei, de apariţia unor cerinţe noi, a unor deprinderi noi. Ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei, a satisfacerii unei părţi crescinde din nevoile materiale, sociale şi culturale ale acesteia pe seama fondurilor de consum social, sporeşte şi partea din veniturile băneşti care prisoseşte populaţiei după acoperirea cheltuielilor pentru hrană, chirie, încălzit şi alte cerinţe elementare ale traiului. Oamenii muncii din ţara noastră işi îndreaptă tot mai mult atenţia spre bunurile de consum de calitate superioară, spre mărfurile de valoare mare şi de folosinţă îndelungată, spre înzestrarea şi înfrumuseţarea locuinţei, spre servicii social-culturale, in general, spre satisfacerea cerinţelor unui standard de viaţă din ce în ce mai ridicat. Pentru Împlinirea unor asemenea cerinţe, economisirea organizată este un proces necesar. In anii sesenatului şi în primul an al actualului cincinal, acţiunea de economisire a luat in ţara noastră o dezvoltare rapidă, care se reflectă în faptul că la 30 septembrie 1966 soldul general al depunerilor populaţiei la C.E.C. a fost de 9,6 ori mai mare decît la sfîrșitul anului 1959. Soldul mediu pe un libret de economii a fost de aproape 5 ori mai mare decit în 1959, iar soldul mediu pe un locuitor de 8,8 ori mai mare. In prezent, un libret de economii revine la 4 locuitori, faţă de un libret la 9 locuitori în 1959. Cifrele de mai jos reflectă in mod pregnant dezvoltarea acţiunii de economisire în ţara noastră (1959 - 100) . Numărul libretelor de economii. 214 225 Soldul mediu pe libret .... 412 494 Soldul mediu pe locuitor. . . 711 886 Soldul general al depunerilor populaţiei ................................ 787 961 Dezvoltarea acţiunii de economisire în ţara noastră dezvăluie o atitudine nouă a oamenilor muncii faţă de gospodărirea propriilor lor venituri băneşti, faţă de ideea de economisire. Dacă în anii regimului burghezomoşieresc, economisirea era o noţiune strîns legată de nesiguranţa zilei de miine şi instabilitatea economiei capitaliste, la baza ei stind teama de şomaj, de boală, de grija anilor de bătrineţe, astăzi, acţiunea de economisire se ridică la un nivel tot mai inart, are un alt conţinut şi alte mobiluri, căpătînd un caracter cu adevărat de masă. Ea evidenţiază nu numai creşterea veniturilor băneşti ale populaţiei, dar şi sentimentul de încredere în justeţea politicii partidului şi guvernului, în perspectivele viitorului personal şi al întrebuii TULPAN adjunct al Ministrului Finanţelor în societăţi, în întărirea continuă a monedei naţionale, instabilitatea şi mersul ascendent al economiei socialiste. Aceşti factori asigură fiecărui om al muncii posibilitatea de a se bucura din plin de roadele muncii sale. Deprinderea de a economisi organizat se înrădăcinează tot mai mult nu numai la oraşe, ci şi la sate. Din 1959 pînă la 30 septembrie 1966, numărul depunătorilor la unităţile C.E.C. din mediul rural a crescut de aproape 3 ori. Socotit pe un locuitor din mediul rural, soldul mediu este de 12 ori mai mare decit în 1959. Creşterea in asemenea proporţii a depunerilor populaţiei rurale la C.E.C. oglindeşte deopotrivă creşterea nivelului de trai al ţărănimii cooperatiste şi al celorlalţi oameni ai muncii de la sate, ca şi dezvoltarea spiritului de economie in rindurile acestora. FAPTUL că în ţara noastră economisirea ■*" este un proces strîns legat de creşterea bunăstării populaţiei, deci de acţiunea legii economice fundamentale a socialismului, nu înseamnă că ea poate fi lăsată să decurgă de la sine. Pentru economia naţională nu este indiferent dacă populaţia îşi păstrează economiile acasă sau dacă le depune spre păstrare la C.E.C. încă acum mai bine de 100 de ani, economistul Costache Bălcescu, fratele marelui democrat revoluţionar Nicolae Bălcescu, observa că „în a păstra cineva la sieşi sau acasă — şi economiile cit de mici a fi este nu numai un lucru de puţin folos, dar încă şi care poate aduce adesea mari rele“. Explicîndu-şi ideea, Costache Bălcescu constata că economiile păstrate acasă „stind moarte, fără a aduce alt folos proprietarilor lor decît bucuria de a le privi, ar pricinui mai mare rău societăţii, căci, fiind scoase din circulaţie, nu s-ar putea bucura ea de întrebuinţarea lor“. Constatarea lui Costache Bălcescu este cu atît mai valabilă in condiţiile actuale, cind toate resursele sint folosite în interesul dezvoltării economiei naţionale şi al creşterii bunăstării poporului. Revine Casei de Economii şi Consemnaţiuni sarcina de a cultiva în rindurile populaţiei spiritul de economie organizată şi de bună gospodărire a banilor, de a primi spre păstrare economiile băneşti ale populaţiei şi de a le ţine la dispoziţia societăţii, care le foloseşte temporar, atîta timp cit ele se află depuse la C.E.C., pentru finanţarea economiei naţionale. Pentru a îndeplini sarcinile ce-i revin, Casa de Economii şi Consemnaţiuni desfăşoară zi de zi o activitate multilaterală, urmărind lărgirea şi întărirea legăturilor cu populaţia de la oraşe şi sate, consolidarea continuă a reţelei de unităţi C.E.C., repartizarea judicioasă a acesteia pe teritoriul ţării, astfel incit să asigure deservirea optimă a populaţiei, crearea unor instrumente şi forme de economisire corespunzătoare cerinţelor variate ale depunătorilor, popularizarea largă a ideii şi foloaselor economiei, a drepturilor şi avantajelor acordate celor ce economisesc la C.E.C. O atenţie deosebită se acordă asigurării sub toate formele a bunei deserviri a populaţiei, iar în acest scop se urmăreşte ridicarea calificării profesionale a lucrătorilor C.E.C. şi educarea lor în spiritul unei comportări atente faţă de public. Tot în scopul asigurării bunei deserviri a depunătorilor, au fost mecanizate lucrările de evidenţă a operaţiunilor de economii la o serie de unităţi C.E.C. cu volum mare de operaţiuni. fin anii care urmeaza, pe baza dezvoltării producţiei şi a productivităţii muncii, veniturile reale ale populaţiei vor continua să crească, ceea ce va crea condiţii tot mai favorabile pentru dezvoltarea în continuare a acţiunii de economisire. Casa de Economii şi Consemnaţiuni va trebui să ia noi măsuri pentru extinderea şi consolidarea legăturilor cu masele de depunători de la oraşe şi sate, pentru îmbunătăţirea muncii de deservire a populaţiei, în vederea ridicării acţiunii de economisire la nivelul înalt corespunzător progreselor economiei noastre naţionale. „SAPTAMINA ECONOMIEI“ — care se organizează in fiecare an între 24—30 noiembrie — constituie un prilej de analiză a rezultatelor obţinute pină acum şi totodată o chemare adresată tuturor pentru ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a acţiunii de economisire. UN GRAFIC COMENTAT CÎND ÎNTÎRZIE CASAREA... CONSTRUIREA de noi întreprinderi şi secţii, ca şi introducerea tehnicii noi în întreprinderile existente, duc la creşterea continuă a volumului fondurilor fixe in funcţiune. Totodată, pe măsură ce întreprinderile sunt dotate cu noi fonduri fixe moderne, de mare productivitate, vechile mijloace de producţie, a căror reparaţie devine cu timpul neeficientă, datorită uzurii morale, cit şi celei fizice, sunt scoase din funcţiune şi cum se spune în termeni contabili , casate. Aşa cum se vede şi din graficul alăturat, volumul fondurilor fixe productive casate a crescut seosibil, fiind în 1965 de 3 ori mai mare față de 1955. De îndată ce anumite mijloace fixe nu mai pot fi utilizate, după îndeplinirea normelor legale, întreprinderile întocmesc formele necesare pentru casarea lor. Acest proces nu se desfăşoară, desigur, fără dificultăţi. Poate fi întîlnită, în unele locuri, tendinţa de a păstra „gospodăreşte" utilaje declasate, după principiul „nu se ştie, poate că vor mai trebui la ceva*, deşi acestea nu mai au nici o perspectivă de a fi utilizate sau transferate altor beneficiari, iar întreprinderea respective este dotată cu alte mijloace moderne. Asemenea tendinţe produc daune în primul rind celor care le menţin, încărcînd preţul de cost cu amortizarea acestor utilaje. Alteori, pentru a nu se încărca imediat preţul de cost, întreprinderile au tendinţa de a trece aceste mijloace fixe în conservare sau rezervă, în cadrul unor întreprinderi de industrie locale ca, de pildă, Întreprinderea de industrie locală „Vedea-Roşiori" a Sfatului popular regional Bucureşti, mai multe maşini, instalaţii, unelte şi mijloace de transport într-o stare de uzură fizică şi morală înaintată, au fost menţinute, deşi ar fi trebuit să fie de mult casate. Cu aprobarea sfatului popular, întreprinderea le trecea în conservare pentru primul trimestru al anului — atît cît este în competenţa sa şi apoi erau supuse iarăşi regimului de amortizare încărcînd preţul de cost al întreprinderii. Trusturile Ministerului Industriei Petrolului sunt încărcate cu un volum important de motoare termice care nu mai au nici o perspectivă de a fi utilizate, deşi ar fi mai normal să le caseze. În aceeaşi situație sunt şi utilajele de morărit şi motoare termice la mai multe sfaturi populare regionale, ca de pildă : Cluj, Suceava, Mureş-Autonomă Maghiară. Este adevărat că acţiunea de casare cere un oarecare efort din partea celor care răspund de ea, întrucît formele de casare sunt încă greoaie. De aceea ar fi necesar ca forurile competente să analizeze posibilităţile de simplificare a formelor de casare, mergînd pe linia unei lărgiri a competenţei şi răspunderii proprii a întreprinderilor în acest domeniu. 0 100 200 300 -1-----------------------------------------------------------------------|_________________________ Fonduri fixe productive casate ŞANTIERELE ENERGIEI.. • Au început lucrările la COMPLEXITY HIDROTEHNIC DE PE VALEA UZULUI — regiunea Bacău. Aici, un baraj de beton lung de 600 m şi înalt de 86 m va permite formarea unui lac de acumulare cu o capacitate de 100 de milioane de metri cubi. Apele lacului vor pune în funcţiune turbinele unei hidrocentrale, vor alimenta noile agregate ale termocentralei din Borzeşti şi vor asigura irigarea unei întinse suprafeţe agricole. • Linia electrică de înaltă tensiune BUCUREŞTI—GALAŢI a traversat zilele trecute apa Siretului, apropiindu-se de punctul final. Desfăşurată pe o distanţă de 170 de km, această linie va furniza Combinatului siderurgic din Galaţi energia produsă la termocentrala Bucureşti-sud. • Pe şantierul nodului hidroenergetic de la PORŢILE DE FIER, a fost străpuns tunelul de cale ferată Alion, fapt care va determina sporirea traficului de utilaje și materiale pentru marele șantier. ...ŞI ALE ALTOR RAMURI ALE ECONOMIEI • SIDERURGIE : La Reşiţa se construieşte un nou cuptor Martin de mare capacitate (250 de tone de oţel pe şarjă) • INDUSTRIA EXTRACTIVA : la Cimpulung Moldovenesc a început organizarea şantierului unei noi mine de cupru. Tot aici se va ridica o staţie de dotare pentru prelucrarea a 80 000 tone de minereu pe an. • CHIMIE : pe Valea Trotuşului sunt în plină desfăşurare lucrările la cel de al doilea sabduct. Sarea extrasă la Tîrgu Ocna va ajunge în cantităţi sporite — prin conducte — la Combinatul Chimic Borzeşti. • INDUSTRIA ALIMENTARA : s-a terminat construcţia noii fabrici de conserve din Caracal. Producţia anuală : 22 700 tone de conserve diverse. La Corabia a început construcţia unei noi fabrici de zahăr care va livra în 24 de ore 3 000 tone de produse. • ECONOMIA FORESTIERA : în această toamnă, printre bazinele forestiere date în exploatare se numără cel de la Nucşoara (Ţara Haţegului) şi cele din Munţii Ciucului de unde vor fi livraţi peste 500 000 de mc masă lemnoasă. • AGRICULTURA : în regiunea Oltenia, cooperativele agricole de producţie au amenajat pentru irigaţii o suprafaţă de 52 000 de • URBANISM : înn două oraşe, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Galaţi s-au pus pietrele de temelie la încă două microraioane formate din 1 300 şi, respectiv, 2 500 de apartamente ; lucrările pentru asigurarea apei potabile la Hunedoara şi Piteşti sunt finalizate prin construcţia a 6 mari rezervoare și a 15 km de conducte. TIPURI NOI DE PRODUSE • Colectivul* Uzinei „Rulmentul” din Braşov a asimilat DOUA NOI TIPURI DE RULMENŢI radiali oscilaţi cu două rînduri de bile. Aceşti rulmenţi vor fi folosiţi îndeosebi la construcţia maşinilor agricole.