Viaţa Economică, iulie-decembrie 1969 (Anul 7, nr. 26-52)
1969-11-21 / nr. 46
Septeminal aditat de Societatea de Stiinte Economice din România SUMAR Nr. 46 din 21 noiembrie 1966 ■ ECONOMIE NAȚIONALĂ • Planul: — Realizarea integrală în fiecare întreprindere a tuturor indicatorilor de plan pe anul în curs asigură : Startul în 1970 de N. Brinduse S. Popescu pag. 3) • In industria lemnului : Prevederile realizate nu în general, ci pe fiecare sortiment de C. Lefter (pag. 4) • Reflecţii: Eu n-am timp să învăţ! Eu lucrez ! de acad. Grigore C. Moisil • Eficienţă : In întreprinderile industriale din judeţul Braşov — Rentabilitatea în „umbra“ cifrelor globale de E. I'okt si M. Stoianovici, economişti (pag. 5) • Forţă de muncă : Repartizarea şi utilizarea judicioasă a cadrelor de Ion L. Sfetcu (pag. 6) • Agricultură : — In cooperativele agricole : Tendinţe structurale ale forţei de muncă de Ion Chirculescu (pag- 7) • Obiective noi pe harta patriei * Someş — 265 Megawaţi de George Oraţiu (pag. 3) ■ ÎNTREPRINDEREA • Opinii : Specificitatea ştiinţei organizării de ing. VV. Mendelsohn • Tribuna specialistului. Planificare. Corelaţia producţie — forţă de muncă — productivitate de doctorand ing. Petre Mangeac • Cadre şi răspunderi : ing. Ion Velizna (pag. 9) Cadre de conducere din economie despre: Probleme ridicate de organizarea centralelor industriale de V. Boescu, L. Ţintea, I. Bumbea (pag. 10—11) ■ TEORII • IDEI Reflecţii despre econometrie şi cerinţele practicii sociale de prof. Roman Moldovan, membru corespondent al Academiei Discuţii Organizarea ştiinţei T. MALACOPOL (pag. 14) • Fişe • Blocnotes de Costin Murgescu (pag. 151 ■ ECONOMIE MONDIALĂ — Reuniunea la nivel înalt : Implicaţiile unei amînări de I. Vianu • Din ţările socialiste : R. P. Ungară Rezultatele principiale ale noului mecanism de conducere de Márton Lovas, revista Figyelő-Budapesta — însemnări din călătorie din R. P. Mongolă : Foştii araţi învaţă profesiuni noi de Spiridon Stânei (pag. 17) • Note de drum din S.U.A.: — Şase oraşe într-un singur oraş... de dr. N. S. Stănescu — Seminar O.N.U. privind perfecţionarea administrării întreprinderilor publice de Gh. Sic.- director adjunct în C.S.P. (pag. 18) • Conjunctura economiei capitaliste : Anglia — Piaţa Comună — Indicatori comparaţi (pag 19) (pag. 16) COLEGIUL DE REDACŢIE Gh. Dolgu (redactor şef), P. Alexiu, N. Armencoiu, Gh. Badrus, M. Bulgaru, Gh. Crotoiu (redactor şef adjunct), T. Chitureanu, D. Dumitriu, Em. Florescu, C. Ionesco, C. Murgescu, membru corespondent al Academiei, I. Năvodaru, R. Negru, I. Olteanu (redactor şef adjunct), V. Petrescu (secretar general de redacţie), I. Racfcir,jth, membru corespondent al Academiei, V. Rausser, N. S. Stănescu (redactor sef adjunct), C. Topor, S. Taigăr, I. Vacărel, L Zaharia Tiparul , întreprinderea Poligrafică „Informaţia“, str. Brezoianu nr. 23—25, 40 470 • A doua facultate Ing. N. BUTARU, Turnu Severin, — S-a reglementat că in invăţămintul superior tehnic, agronomic si medical nu se organizează cursuri fără frecventă sau cu scutire de frecventă. Procesul de invăţămint din aceste instituţii necesită prezenţa permanentă a studentului la toate obligaţiile şcolare (cursuri, laboratoare, proiecte, stagii, practica in producţie etc.). Dind posibilitate unor absolvenţi de a urma cea de a doua facultate, legiuitorul a avut in vedere utilitatea acesteia în lărgirea orizontului profesional al specialistului, fără să-i schimbe profilul activităţii sale de bază. Absolvirea unei facultăţi de economie, matematică sau drept de către un inginer se încadrează in spiritul legii. In schimb urmarea facultăţii de electronică de către un inginer-absolvent al facultăţii de mecanică agricolă conduce la schimbarea profilului acestuia și deci, pr contraveni prevederilor Legii invătămintului. Atînd in vedere considerentele mai sus enunțate, Ministerul Invățămintului a emis ordinul nr. 340/ 1969, prin care se reglementează posibilitatea ele a urma a doua facultate de către absolvenţii cu diplomă a unei instituţii de învăţămint superior • Vechimea în munca DORINA IACOB, Deva — Perioada cit aţi urmat cursurile de zi ale invăţămintului superior se include in calculul vechimii in muncă numai dacă puteţi dovedi că silit întrunite condiţiile prevăzute de Codul Muncii (art. 133) şi ale H.C.M. nr. 2521 1067, republicată (art. 20). Evident, dacă a fi fost scoasă din producţie pentru a urma aceste cursuri, primind de la întreprindere o bursă a cărei plată a fost preluată ulterior de Ministerul invăţămintului, in condițiile prevăzute de art. 6 din H.C.M. nr. 1054). 1062. In ipoteza in care aceste condiții sunt îndeplinite, iar reîncadrarea dv. in muncă s-a făcut in termen de 90 de zile de la data repartiției, perioada de frecventare a cursurilor cu scoatere din producție se ia in considerare si la stabilirea vechimii neîntrerupte in aceeași unitate. Pe baza acesteia, se acordă angajaților din unitățile unde se aplică noul sistem de salarizare un spor la salariu de 3—10%, (conform pct. IVII lit. h. din anexa a VII a la H.C.M. nr. 914/1968, cu modificările ulterioare). • Drepturile pentru înlocuitori B.C.C., Brăila * 1) Cei care nu îndeplinesc condiţiile de studii nu pot fi angajaţi, nici temporar, pe funcţii superioare, in cazul dv. in funcţia de şef al serviciului 2) Pentru perioada de muncă efectiv prestată in funcţia de şef de serviciu, sunteţi îndreptăţit, conform art. 14 din H C M. nr. 175/1959, să primiţi o diferenţă de salariu, cu respectarea condiţiilor prevăzute de această hotărire. 3) Diferenţa dintre salariul tarifar al funcţiei de planificator şi acela de şef de serviciu, nu se calculează faţă de cel al angajatului inlocint. Modul in care întreprinderea a calculat diferenţa de salariu este deci corespunzător. • Sporul de salariu Ing. VASILE GI COVANI) Braşov ( 1) Aşa cum arătaţi şi dv., sporul pentru vechimea neîntreruptă in muncă nu trebuie să constituie un element menit să determine egalizarea ciştigurilor intre angajaţii care ocupă aceleaşi funcţii şi care se bucură de aceeaşi apreciere a capacităţii lor profesionale. O asemenea practică vine in contrazicere cu spiritul H.C.M. nr. 91411968, pentru introducerea noului sistem de salarizare. Sporul la salariu se acordă in cote diferențiate in raport cu anii de vechime neîntreruptă in aceeași unitate, avind menirea să stimuleze fi să contribuie la stabilitatea cadrelor 2) Stabilirea salariului comparabil, în raport cu care se fixează noul cuantum, se face in raport cu situaţia fiecărui angajat in parte, ţinindu-se seama si de sumele încasate peste salariul tarifar, in perioada de trei luni, luată de referinţă. ★ E. STEPAN, Braşov, — Angajaţilor, care la data introducerii noului sistem de salarizare in invăţămint deţineau funcţia de secretar ajutor al unei şcoli de cultură generală, îndeplinind condiţiile de studii cerute la acea dată, nu li se aplică noile condiţii prevăzute pentru ocuparea funcţiei de secretar de şcoală. Faptul că nu îndepliniţi condiţiile de studii fiind în curs să le completaţi nu constituie deci un motiv pentru desfacerea contractului dv. de muncă cu excepţia unor situaţii deosebite. • Asimilare D-S.A.P.C, Tirgu Mureş. — Absolvenţii Institutelor pedagogice de trei ani sunt pregătiţi pentru a ocupa exclusiv funcţii didactice. In consecinţă, absolvenţii facultăţii de fizică-chimie ai Institutului Pedagogic nu pot fi asimilaţi cu tehnicienii constructori şi nu pot ocupa asemenea funcţii. • Menţinerea unor drepturi LEFTERIE NAUM. Constanţa. — Transferarea efectuată în aceeaşi funcţie, sau într-o funcţie echivalentă, într-o întreprindere subordonată aceluiaşi organ central, determină menţinerea drepturilor avute la vechiul loc de muncă. In consecinţă, dacă la 1 februarie (data aplicării noului sistem de salarizare în unitatea unde lucraţi) ocupaţi în mod legal funcţia de şef birou aprovizionare,avind studii medii economice, iar după această dată se cer la ocuparea acestei funcţii studii economice superioare, puteţi fi încadrat, in continuare, ca şef de birou aprovizionare şi la întreprinderea unde aţi fost transferat. Evident, dacă unitatea face parte din aceeaşi ramură de producţie şi este subordonată aceluiaşi minister cu al întreprinderii unde aţi funcţionat la 1 februarie. SCRISORI • SCRISORI • SCRISORI Terenuri degradate care şi aşteaptă valorificarea ANUAL, importante suprafeţe de teren agricol sunt scoase din circuit pentru construcţia de fabrici, şosele, locuinţe etc. De aceea, ţinind seama de importanţa pe care o are pămintul, consider că este momentul să fie începute studii in vederea repunerii în circuitul agricol şi silvic a prundului riului Argeş. Pe terenurile aluvionare din zona comunei Albeşti cred că ar fi nimerit să se cultive căpşunul şi legumele. Pe terenurile forestiere , răchita să ocupe primul loc, deoarece cererea împletiturilor din această plantă a crescut foarte mult atît pentru consumul intern cit şi pentru export. în alegerea arborilor forestieri, ce ar urma să se planteze pe prundişul superior al unui în Argeş, propun ca o suprafaţă mai mare să o ocupe salcîmul şi teiul. Aceste speed oferă pe lingă lemnul lor, o fiori bogată și un cadru natural corespunzător pentru dezvoltarea turismului. Faptul că această bază meliferă va fi amplasată la o altitudine de peste 500 m va contribui și la o activitate intensă de stupărit. Nu trebuie neglijată nici salcia. Pe lingă polenul foarte valoros, salcia ofera o sursă de vitamine pentru diferite animale în pragul primăverii. Iai multe ţâri cu agricultură dezvoltată lucrările de îmbunătăţiri funciare se execută cu precădere pe terenurile degradate. Spiridon ANDREESCU inspector principal Banca de Investiţii — Curtea de Argeş Raţionalizarea unor munci de birou ÎN ÎNTREPRINDERI se consumă un fond de timp preţios (scump plătit) de către ingineri, economişti care lucrează la întocmirea unor situaţii cu caracter permanent, cu scadenţe lunare sau trimestriale De exemplu, in specificul construcţiimontaj, cadre inginereşti extrag necesarul de materiale din documentaţii, fac referate pentru anumite prestări de servicii, centralizează producţia decadală, completează formular de anexă la contractul de antrepriză şi subantrepriză, etc. Unii economişti completează anexe lunare la bilanţ, cum ar fi situaţia garanţiei materiale (la rindul său cu alte anexe), situaţia conturilor din balanţa de verificare, calculul unor cifre de plan cerute de modificările de plan ş.a. Apreciind oportunitatea acestor situaţii atît la nivelul întreprinderii cit şi la organul tutelar sau banca finanţatoare, consider, totuşi, posibile măsuri de raţionalizare. Cunoscând cerinţele de întocmire a unor lucrări, socot că pot să fie îndeplinite de cadre cu pregătire medie, atît tehnice cit şi economice De asemenea, propun ca, la nivelul forurilor superioare, să se revizuiască raportările lunare şi trimestriale pe linie contabilă şi statistică. Practica ne-a dovedit că şi situaţiile de raportare, avind la bază date operative mai simple, sunt de un real folos. Gheorghe IAZANU economist Cluj BBB „MIC— GROS"!... ADESEORI se folosesc expresii ilogice cu o rezonanţă care, uneori, irită auzul. Astfel, un exemplu concret ii reprezintă redactarea superficială a unor firme şi embleme neexprimînd, după părerea mea, obiectul şi categoria comerţului ce se exercită. Cu toţii citim denumiri ca IOCL MicGros Timişoara. Ea o sumară analiză a acestei împerechieri hibride de cuvinte, „micgros“, vom constata că expresia reprezintă două noţiuni contradictorii neputinid forma, în nici un caz, un cuplu logic. Ştim că, din punctul de vedere al importanţei tranzacţiilor sau al cantităţilor de mărfuri desfăcute, clasificarea clasică a comerţului este : a) comerţul cu ridicata (en gros) cu comerţul cu amănuntul, cu detaliul (en detail). O categorie intermediară de comerţ este cea numită in limba franceză „Je commerce de derei-pres”, ceea ce in traducere înseamnă comerţul de jumătate gros. Dar probabil, find s-a preluat din limba franceză această noţiune, s-a tradus cuvintul „derrin“ prin „mie“ ceea ce, însă, nu exprimă realitatea. Pentru corectare, considerăm necesară înlocuirea acestei denumiri cu una care să reflecte clar obiectul comerţului exercitat ca de exemplu , „mi gros“, „comerţ mijlociu” sau oricare alta mai potrivită stabilită de organele competente. Iosif D. SURULESCU economist, jurist, Timişoara