Viaţa Economică, iulie-decembrie 1970 (Anul 8, nr. 27-52)

1970-07-10 / nr. 28

viata economică Suprammal editat de Societatea de Ştiinţa Economice din România SUMARUL Nr-ului 28 din 10 iulie 1970 ■ ECONOMIE NATIONALA Creşterea rolului creditului in conducerea activităţii economice de Virgil Pirvu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale (pag. 3) In dezbaterea centralelor industriale, înfăptuirea planului pe primul semestru al anului curent şi măsurile de realizare a pre­vederilor pe 1971 (pag. 4—5) Reducerea cheltuielilor materiale: Corelaţii optime b­une cheltuielile materiale şi creşterea producţiei (II) de dr. S. Nica-Sîrbeşti, Grigore Vilceanu şi Maria Bucur (pag. 6) ■ CONDUCERE ŞI ORGANIZARE La masa rotundă: Ce trebuie făcut pentru saltul de la studiu­­dosar, la studiu-eficienţa de Const. Cojocaru, Cadre şi răspunderi: — Antonie Badea, director general — Cen­trala industrială de utilaje şi piese de schimb pentru materiale de construcţii de Stere Popescu (pag. 7-8) Turism şi dezvoltare de Eugen Nicolescu­­ (pag. 9) Informatica: In industria de calculatoare electronice Ge­neraţiile — faze calitative ale progresului tehnic de ing. V. Baltac, I.E.T.C. (pag. 10—11) ■ ISTORIE ECONOMICA Drumul sinuos al metalurgiei românesti in perioada interbelică de dr. V. Axenciuc (pag. 12) ■ TEORII • IDEI Puncte de vedere: Teoria răsturnării­­piramidei veniturilor“ şi evoluţii recente ale ratei plusvalorii de dr. Iosif Anghel, din I.C­hi, (pag. 13) Şcoli — curente — economişti: Teorii burgheze privind relaţiile economice internaţionale de Virgil Ionescu , (pag. 14) ■ ECONOMIE MONDIALA Atlasul »Vieţii economice* : Tractoare de conf. dr. Al. Puiu, asist. Const. Alexa Din ţările socialiste: RP. Ungară Investiţiile în contextul noului sistem de conducere şi planificare de Garam József, redactor şef al revistei „Figyelő R.P. Mongol” Mersul ascendent al procesului de industria­lizare de V. Brăncanu (pag. 17) Participarea femeilor în producţia socială de lector Ana Giuvacov, Institutul Politeh­nic — București (pag. 18) Republica Africa Centrală: Premisele unei cooperări fructuoase de D. Dragomirescu Negocierile pentru lărgirea Pieţei Comune­­ început prudent de I. Vianu (pag. 19) Redactor sets Gheorghe DOLGU Tiparul I întreprinderea Poligrafică „Informatia“, «*. Bretomnu, nr. 21—25. 40470 (pag. 16) O „Proprie“ şi „in­ternă“, NICOLAE IONESCU, Ploieşti. — In actele nor­mative privind reorgani­zarea ministerelor cu spe­cific industrial apar no­ţiunile de „unitate cu gestiune economică pro­prie“, şi „unitate cu ges­tiune economică internă“, fără a se da o definire a acestora. Din practică în­să şi din unele indicaţii date de Ministerul Finan­ţelor şi Banca Naţională rezultă că prin noţiunea de „unitate cu gestiune e­­conomică proprie“ se în­ţelege acea care întocmeş­te bilanţ, are cont la ban­că şi este titulară de plan, funcţionînd în baza prin­cipiilor stabilite de Decre­tul nr. 199/1943, avînd per­sonalitate juridică. „Unita­tea cu gestiune economică internă* este organizată pe lîngă o întreprindere cu gestiune economică proprie. Ea conduce evi­denta contabilă pînă la balanţă, este titulară de subcont (de regulă) şi une­ori chiar de cont (în cazul cînd a fost autorizată de organul ierarhic superior în acest sens, în care scop i s-a defalcat normativ și mijloace proprii și are răspundere juridică limi­tată). • Calculul salariului CONSTANTIN POPES­­CU, Făgăraş. — Ţinind seama că în trimestrul IV/1969 aţi fost în incapa­citate temporară de muncă şi n-aţi beneficiat de pre­miu, salariul (cistigni!) luat în considerare la aplica­rea noului sistem de sala­rizare în unitatea unde lucraţi este cel format din salariul tarifar lunar de încadrare din luna anteri­oară majorării salariilor, la care se adaugă premiul mediu lunar, corespunză­tor cotei de 6°/­ sau, după caz, de 4% asupra acestui salariu, in funcție de sec­tor (tehnic-economic sau administrativ). Conform pct. 20 din anexa IX la H.C.M. nr. 914/1968, acor­darea gradaţiilor pentru personalul tehnic-adminis­­trativ, la începerea expe­rimentării noului sistem de salarizare, se face ţi­­nîndu-se seama de calităţi­le personale ale salariaţi­lor respectivi şi de stagiul în funcţiile deţinute. Tot­odată, la acordarea grada­ţiilor se ţine seama şi de cîştigurile realizate de angajaţi înainte de începe­rea experimentării, in măsura în care aceste cîș­­tiguri reflectau un aport corespunzător în muncă. • Transferarea în in­teresul serviciului ȘTEFANIA PREJA, Ba­ia Mare. — Precizările fostului Comitet de stat pentru organizare și sala­rizare cu nr. 3463 din 31 martie 1909, şi în prezent In vigoare, menţionează următoarele : s-a consta­tat că la o serie de între­prinderi şi instituţii a existat practica de a se cere tuturor salariaţilor să completeze o cerere de angajare, chiar atunci cînd veneau prin transfer in interesul serviciului. Ast­fel, în cartea de muncă a apărut uneori, in mod ero­nat, că transferul s-a e­­fectuat la cererea angaja­tului. In asemenea situa­ții, în cazul în care ult salariat contestă modul în care i s-a determinat ve­chimea neîntreruptă în întreprindere, respectiv in­­ ­­ stituție, iar din examina­rea atentă a actelor exis­tente la dosarul pe baza căruia s-a întocmit sau completat cartea de mun­că se constată că, în fond transferul s-a efectuat în interesul serviciului, cere­rea angajatului constituind numai îndeplinirea unei formalităţi, comitetul de direcție, respectiv condu­cerea unităţii, după caz, poate să aprobe rectifica­rea cărţii de muncă con­form reglementării in vi­goare. • Cumul de funcţii ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA, Dorohoi. — Reglementa­rea in vigoare (Legea nr. 17/1968), interzice orice cumul de funcţii remune­rate precum şi remunera­rea unor lucrări, efectuate de salariaţi chiar si in afa­ra programului lor de lu­cru, dacă asemenea lucrări nu sunt prevăzute în H.C.M. Singura soluţie, pină la găsirea unui cadru corespunzător , este a­­ceea a angajării, împreună cu o altă unitate, a ace­luiaşi jurisconsult princi­­pal, fiecare unitate urmind să-l retribuie corespunză­tor muncii prestate cu cite o V2 de normă (sau V« de normă într-o unitate şi '/­ în cealaltă). • Imputaţii şi reţi­neri ION D. SCOREI, Satu. — Soluţia adoptată de con­ducerea întreprinderii este corespunzătoare reglemen­tării în vigoare. Ţinind seama însă de deficienţe­le semnalate şi de dv., în cadrul studiilor elabo­rate pentru îmbunătăţirea legislaţiei muncii, s-a fi­xa­minat posibilitatea ca unitatea să aibă dreptul să emită — direct — deci­zia de imputare. De ase­menea, se preconizează — pentru a se evita emiterea Deciziei - posibilitatea ca salariatul sâ-si contă lua un angajament de plată, în scris, care­­ în­locuiască decizia am­putare și sâ constat re tit­lul executoriu. 1“L fiHfl nbt.X a ! 1 a S a j 0 * . SCRISORI • SCRISORI • SCRISORI PERSONAL DE SERVICIU SAU TEHNICO­­ADMINISTRATIV ? DUPĂ ce enumeră funcţiile care se includ în categoria personalului de serviciu Instrucţiunile nr. 23 pentru completarea dărilor de sea­mă statistice privind indicatorii de muncă şi salarii, la capitolul „Dis­tribuţia salariaţilor pe categorii“ (art 33) precizează : „Nu intră în această categorie, ci în a muncito­rilor următoarele funcţii : oameni de serviciu din curţile industriale, muncitoarele care spală şi repară îmbrăcămintea de protecţie şi cis­­marii care repară încălţămintea de protecţie“. In sensul textului de mai sus se naşte firesc următoarea întrebare : De ce funcţia de personal de ser­viciu cu zona de deservire a bi­rourilor trebuie sa fie încadrat nu­mai pe statul de funcţiuni al per­sonalului tehnico-administrativ ? De ce este mai tehnică sau mai admi­nistrativă atribuţia personalului de serviciu care curăţă birourile faţă de cel care îşi desfăşoară activita­tea în curţile industriale ? Consider că la stabilirea rapor­tului de muncitori ce revine per­sonalului tehnico-administrativ men­ţinerea în continuare a acestei dis­tribuţii nu reflectă realitatea. Pe de altă parte locul ocupat pe schema personalului tehnico-administrativ de către personalul de serviciu este mai puţin justificat faţă de situaţia în care acest loc ar aparţine unu­i sa­lariat cu pregătire tehnică. ing. Eva SCHÖNBERG Tîrnăveni către Banca Naţională pe termen de 12 luni, de la data aplicării re­ducerii de preţ*. Din păcate, pentru noi bineînţeles, această înlesnire este dată numai pentru comerţul de stat şi cooperaţia de consum. Astfel, se creează situaţia ca în comerţul de stat sâ existe stote cu un preţ re­dus iar în cooperativele noastre, acelaşi material să aibă preţul ini­ţial. Mai mult, pentru aceste măr­furi suntem­ obligaţi să plătim cre­dite cu dobînzi penalizatoare. Drept ar fi ca pentru aceste mărfuri să se aplice, în toate cazurile, actele normative, actele prevăzute pentru comerț. PREŢUL UNOR MĂRFURI DEMODATE SE ŞTIE că o parte din stofele din stoc se demodează şi, pentru a putea fi vîndute, trebuie reduse pre­ţurile. Această situaţie o aflăm în comerţul de stat, fapt pentru care s-a elaborat H.G.M. 966/1963. La art. 13 de exemplu se prevede că „aceste mărfuri­­ vor creţi ita de I. LUCA Contabil şef U.J.C.M. — Maramureș REPLICĂ LA 0... OPINIE PROPUNERILE cu privire la de­bitorii proveniţi din vinzarea măr­furilor cu plata în rate (fit. 10), nu aduc noutăţi. In noua etapă de dez­voltare, se impune un sistem de vînzare cu plata in rate modern, comod pentru ambele părţi şi cu cheltuieli reduse. întreprinderile comerciale trebuie eliberate de ba­lastul acestei categorii de vînzări care ocupă un numeros personal. Acesta s-ar realiza prin acordarea de credite de către Casa de Econo­mii şi Conseminaţiuni. Creditul să se acorde în baza unei cereri in care să fie menţionat (de către În­treprindere) venitul brut al solici­tatorului, precum și eventualele po­priri ce grevează salariul , să fie dat sub formă de cecuri cu valori limitate, cu putere circulatorie nu­mai în magazinele de produse ma­nufacturate. Beneficiarul de credite să-și poa­tă cumpăra bunurile necesare de la orice magazin din ţară, în caz că îşi schimbă domiciliul, să pri­mească credit numai după ce i-au sosit referinţele de solvabilitate de la unitatea C.E.C. în raza căreia a locuit. In noul sistem, , spre deose­bire de cel actual cînd există mai multe contracte (unul la mob­­ă, altul la electrice etc.), salariatul ar avea o singură evidenţă, la unita­tea C.E.C. unde îşi are doum­­in­ul. Ifrosie V. TOADER ecorotpiat Bucureşti unde sunt ECONOMIILE» FORMA şi conţinutul documen­telor contabile au suferit îmbună­tăţiri esenţiale care se oglindesc in reducerea volumului de muncă. Sunt şi situaţii cînd nu s-au obţi­nut avantaje care să justifice trece­rea de la un formular la altul. Aşa, spre pildă, imprimatele­­ decont de cheltuieli (3—04, A—5), referat pen­tru acordarea avansului (3—03, A—0) ordin de deplasare (1­—06), aviz pentru înregistrare (3.— form. 1/48 din A—5) nu satisfa­­rințele scopului pentru care au tipărit deoarece au un format e­­xtrem de redus. De exemplu, la „referat pentru acordarea avansu­lui“ nu este spaţiu pentru „scopul“ avansului, fiind necesar un alt re­ferat. Documentele nu pot fi indo­­sariate întrucît nu dispun de mar­ginea necesară, conţinutul de pe verso se alterează şi trebuie ti­pit pe o altă hîrtie, într-un cu­vi­­it mai mult consum de material decit îna­intea îmbunătăţirii. Situaţia este similară şi la celelalte document arătate mai sus. Gheorghe LAZANI economist Cluj RESURSE O SERIE de mici animale acut, şi terestre constituie impor­­t,a­rei surse de hrană mult soc­tite la export. Este vorba de unele vie­ţuitoare cum sunt broaştele comes­tibile, racii şi scoicile, iepurii de casă, melcii şi broaştele ţestoase de pădure. Principala cale de valorificare a resurselor respective o constituie crearea unor capacităţi de prelu­crare care să asigure transformarea materiilor prime în produse com­petitive la export sau pentru ne­voile interne. Această problemă merită, după părerea mea, mai mul­tă atenţie din partea organelor competente. ing. I. GHELASE

Next