Viaţa Economică, iulie-decembrie 1970 (Anul 8, nr. 27-52)
1970-07-10 / nr. 28
viata economică Suprammal editat de Societatea de Ştiinţa Economice din România SUMARUL Nr-ului 28 din 10 iulie 1970 ■ ECONOMIE NATIONALA Creşterea rolului creditului in conducerea activităţii economice de Virgil Pirvu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale (pag. 3) In dezbaterea centralelor industriale, înfăptuirea planului pe primul semestru al anului curent şi măsurile de realizare a prevederilor pe 1971 (pag. 4—5) Reducerea cheltuielilor materiale: Corelaţii optime bune cheltuielile materiale şi creşterea producţiei (II) de dr. S. Nica-Sîrbeşti, Grigore Vilceanu şi Maria Bucur (pag. 6) ■ CONDUCERE ŞI ORGANIZARE La masa rotundă: Ce trebuie făcut pentru saltul de la studiudosar, la studiu-eficienţa de Const. Cojocaru, Cadre şi răspunderi: — Antonie Badea, director general — Centrala industrială de utilaje şi piese de schimb pentru materiale de construcţii de Stere Popescu (pag. 7-8) Turism şi dezvoltare de Eugen Nicolescu (pag. 9) Informatica: In industria de calculatoare electronice Generaţiile — faze calitative ale progresului tehnic de ing. V. Baltac, I.E.T.C. (pag. 10—11) ■ ISTORIE ECONOMICA Drumul sinuos al metalurgiei românesti in perioada interbelică de dr. V. Axenciuc (pag. 12) ■ TEORII • IDEI Puncte de vedere: Teoria răsturnăriipiramidei veniturilor“ şi evoluţii recente ale ratei plusvalorii de dr. Iosif Anghel, din I.Chi, (pag. 13) Şcoli — curente — economişti: Teorii burgheze privind relaţiile economice internaţionale de Virgil Ionescu , (pag. 14) ■ ECONOMIE MONDIALA Atlasul »Vieţii economice* : Tractoare de conf. dr. Al. Puiu, asist. Const. Alexa Din ţările socialiste: RP. Ungară Investiţiile în contextul noului sistem de conducere şi planificare de Garam József, redactor şef al revistei „Figyelő R.P. Mongol” Mersul ascendent al procesului de industrializare de V. Brăncanu (pag. 17) Participarea femeilor în producţia socială de lector Ana Giuvacov, Institutul Politehnic — București (pag. 18) Republica Africa Centrală: Premisele unei cooperări fructuoase de D. Dragomirescu Negocierile pentru lărgirea Pieţei Comune început prudent de I. Vianu (pag. 19) Redactor sets Gheorghe DOLGU Tiparul I întreprinderea Poligrafică „Informatia“, «*. Bretomnu, nr. 21—25. 40470 (pag. 16) O „Proprie“ şi „internă“, NICOLAE IONESCU, Ploieşti. — In actele normative privind reorganizarea ministerelor cu specific industrial apar noţiunile de „unitate cu gestiune economică proprie“, şi „unitate cu gestiune economică internă“, fără a se da o definire a acestora. Din practică însă şi din unele indicaţii date de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională rezultă că prin noţiunea de „unitate cu gestiune economică proprie“ se înţelege acea care întocmeşte bilanţ, are cont la bancă şi este titulară de plan, funcţionînd în baza principiilor stabilite de Decretul nr. 199/1943, avînd personalitate juridică. „Unitatea cu gestiune economică internă* este organizată pe lîngă o întreprindere cu gestiune economică proprie. Ea conduce evidenta contabilă pînă la balanţă, este titulară de subcont (de regulă) şi uneori chiar de cont (în cazul cînd a fost autorizată de organul ierarhic superior în acest sens, în care scop i s-a defalcat normativ și mijloace proprii și are răspundere juridică limitată). • Calculul salariului CONSTANTIN POPESCU, Făgăraş. — Ţinind seama că în trimestrul IV/1969 aţi fost în incapacitate temporară de muncă şi n-aţi beneficiat de premiu, salariul (cistigni!) luat în considerare la aplicarea noului sistem de salarizare în unitatea unde lucraţi este cel format din salariul tarifar lunar de încadrare din luna anterioară majorării salariilor, la care se adaugă premiul mediu lunar, corespunzător cotei de 6°/ sau, după caz, de 4% asupra acestui salariu, in funcție de sector (tehnic-economic sau administrativ). Conform pct. 20 din anexa IX la H.C.M. nr. 914/1968, acordarea gradaţiilor pentru personalul tehnic-administrativ, la începerea experimentării noului sistem de salarizare, se face ţinîndu-se seama de calităţile personale ale salariaţilor respectivi şi de stagiul în funcţiile deţinute. Totodată, la acordarea gradaţiilor se ţine seama şi de cîştigurile realizate de angajaţi înainte de începerea experimentării, in măsura în care aceste cîștiguri reflectau un aport corespunzător în muncă. • Transferarea în interesul serviciului ȘTEFANIA PREJA, Baia Mare. — Precizările fostului Comitet de stat pentru organizare și salarizare cu nr. 3463 din 31 martie 1909, şi în prezent In vigoare, menţionează următoarele : s-a constatat că la o serie de întreprinderi şi instituţii a existat practica de a se cere tuturor salariaţilor să completeze o cerere de angajare, chiar atunci cînd veneau prin transfer in interesul serviciului. Astfel, în cartea de muncă a apărut uneori, in mod eronat, că transferul s-a efectuat la cererea angajatului. In asemenea situații, în cazul în care ult salariat contestă modul în care i s-a determinat vechimea neîntreruptă în întreprindere, respectiv in stituție, iar din examinarea atentă a actelor existente la dosarul pe baza căruia s-a întocmit sau completat cartea de muncă se constată că, în fond transferul s-a efectuat în interesul serviciului, cererea angajatului constituind numai îndeplinirea unei formalităţi, comitetul de direcție, respectiv conducerea unităţii, după caz, poate să aprobe rectificarea cărţii de muncă conform reglementării in vigoare. • Cumul de funcţii ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA, Dorohoi. — Reglementarea in vigoare (Legea nr. 17/1968), interzice orice cumul de funcţii remunerate precum şi remunerarea unor lucrări, efectuate de salariaţi chiar si in afara programului lor de lucru, dacă asemenea lucrări nu sunt prevăzute în H.C.M. Singura soluţie, pină la găsirea unui cadru corespunzător , este aceea a angajării, împreună cu o altă unitate, a aceluiaşi jurisconsult principal, fiecare unitate urmind să-l retribuie corespunzător muncii prestate cu cite o V2 de normă (sau V« de normă într-o unitate şi '/ în cealaltă). • Imputaţii şi reţineri ION D. SCOREI, Satu. — Soluţia adoptată de conducerea întreprinderii este corespunzătoare reglementării în vigoare. Ţinind seama însă de deficienţele semnalate şi de dv., în cadrul studiilor elaborate pentru îmbunătăţirea legislaţiei muncii, s-a fixaminat posibilitatea ca unitatea să aibă dreptul să emită — direct — decizia de imputare. De asemenea, se preconizează — pentru a se evita emiterea Deciziei - posibilitatea ca salariatul sâ-si contă lua un angajament de plată, în scris, care înlocuiască decizia amputare și sâ constat re titlul executoriu. 1“L fiHfl nbt.X a ! 1 a S a j 0 * . SCRISORI • SCRISORI • SCRISORI PERSONAL DE SERVICIU SAU TEHNICOADMINISTRATIV ? DUPĂ ce enumeră funcţiile care se includ în categoria personalului de serviciu Instrucţiunile nr. 23 pentru completarea dărilor de seamă statistice privind indicatorii de muncă şi salarii, la capitolul „Distribuţia salariaţilor pe categorii“ (art 33) precizează : „Nu intră în această categorie, ci în a muncitorilor următoarele funcţii : oameni de serviciu din curţile industriale, muncitoarele care spală şi repară îmbrăcămintea de protecţie şi cismarii care repară încălţămintea de protecţie“. In sensul textului de mai sus se naşte firesc următoarea întrebare : De ce funcţia de personal de serviciu cu zona de deservire a birourilor trebuie sa fie încadrat numai pe statul de funcţiuni al personalului tehnico-administrativ ? De ce este mai tehnică sau mai administrativă atribuţia personalului de serviciu care curăţă birourile faţă de cel care îşi desfăşoară activitatea în curţile industriale ? Consider că la stabilirea raportului de muncitori ce revine personalului tehnico-administrativ menţinerea în continuare a acestei distribuţii nu reflectă realitatea. Pe de altă parte locul ocupat pe schema personalului tehnico-administrativ de către personalul de serviciu este mai puţin justificat faţă de situaţia în care acest loc ar aparţine unui salariat cu pregătire tehnică. ing. Eva SCHÖNBERG Tîrnăveni către Banca Naţională pe termen de 12 luni, de la data aplicării reducerii de preţ*. Din păcate, pentru noi bineînţeles, această înlesnire este dată numai pentru comerţul de stat şi cooperaţia de consum. Astfel, se creează situaţia ca în comerţul de stat sâ existe stote cu un preţ redus iar în cooperativele noastre, acelaşi material să aibă preţul iniţial. Mai mult, pentru aceste mărfuri suntem obligaţi să plătim credite cu dobînzi penalizatoare. Drept ar fi ca pentru aceste mărfuri să se aplice, în toate cazurile, actele normative, actele prevăzute pentru comerț. PREŢUL UNOR MĂRFURI DEMODATE SE ŞTIE că o parte din stofele din stoc se demodează şi, pentru a putea fi vîndute, trebuie reduse preţurile. Această situaţie o aflăm în comerţul de stat, fapt pentru care s-a elaborat H.G.M. 966/1963. La art. 13 de exemplu se prevede că „aceste mărfuri vor creţi ita de I. LUCA Contabil şef U.J.C.M. — Maramureș REPLICĂ LA 0... OPINIE PROPUNERILE cu privire la debitorii proveniţi din vinzarea mărfurilor cu plata în rate (fit. 10), nu aduc noutăţi. In noua etapă de dezvoltare, se impune un sistem de vînzare cu plata in rate modern, comod pentru ambele părţi şi cu cheltuieli reduse. întreprinderile comerciale trebuie eliberate de balastul acestei categorii de vînzări care ocupă un numeros personal. Acesta s-ar realiza prin acordarea de credite de către Casa de Economii şi Conseminaţiuni. Creditul să se acorde în baza unei cereri in care să fie menţionat (de către Întreprindere) venitul brut al solicitatorului, precum și eventualele popriri ce grevează salariul , să fie dat sub formă de cecuri cu valori limitate, cu putere circulatorie numai în magazinele de produse manufacturate. Beneficiarul de credite să-și poată cumpăra bunurile necesare de la orice magazin din ţară, în caz că îşi schimbă domiciliul, să primească credit numai după ce i-au sosit referinţele de solvabilitate de la unitatea C.E.C. în raza căreia a locuit. In noul sistem, , spre deosebire de cel actual cînd există mai multe contracte (unul la mobă, altul la electrice etc.), salariatul ar avea o singură evidenţă, la unitatea C.E.C. unde îşi are douminul. Ifrosie V. TOADER ecorotpiat Bucureşti unde sunt ECONOMIILE» FORMA şi conţinutul documentelor contabile au suferit îmbunătăţiri esenţiale care se oglindesc in reducerea volumului de muncă. Sunt şi situaţii cînd nu s-au obţinut avantaje care să justifice trecerea de la un formular la altul. Aşa, spre pildă, imprimatele decont de cheltuieli (3—04, A—5), referat pentru acordarea avansului (3—03, A—0) ordin de deplasare (1—06), aviz pentru înregistrare (3.— form. 1/48 din A—5) nu satisfarințele scopului pentru care au tipărit deoarece au un format extrem de redus. De exemplu, la „referat pentru acordarea avansului“ nu este spaţiu pentru „scopul“ avansului, fiind necesar un alt referat. Documentele nu pot fi indosariate întrucît nu dispun de marginea necesară, conţinutul de pe verso se alterează şi trebuie tipit pe o altă hîrtie, într-un cuviit mai mult consum de material decit înaintea îmbunătăţirii. Situaţia este similară şi la celelalte document arătate mai sus. Gheorghe LAZANI economist Cluj RESURSE O SERIE de mici animale acut, şi terestre constituie import,arei surse de hrană mult soctite la export. Este vorba de unele vieţuitoare cum sunt broaştele comestibile, racii şi scoicile, iepurii de casă, melcii şi broaştele ţestoase de pădure. Principala cale de valorificare a resurselor respective o constituie crearea unor capacităţi de prelucrare care să asigure transformarea materiilor prime în produse competitive la export sau pentru nevoile interne. Această problemă merită, după părerea mea, mai multă atenţie din partea organelor competente. ing. I. GHELASE