Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)
1972-01-14 / nr. 2
PENTRU SÂNÂTATEA SALARIAŢILOR LA C.E.I.L. Turnu Severin funcţionează, cu rezultate îmbucurătoare, un cabinet de protecţia muncii, a cărui activitate de bază se desfăşoară sub forma instructajului introductiv general — prima etapă a procesului ia-* structiv de protecţia muncii — or* ganizat cu ocazia angajării unui nou salariat, cu scopul de a-l familiariza cu specificul întreprinderii şi de a-i face cunoscute normele de protecţia muncii. Tot la cadrul instructajului individual general, noilor salariaţi le este prezentat echipamentul de protecţie şi de lucru, expus pe meserii, etichetat şi prezentat In vitrine sau pe manechine. Cabinetul dispune şl de o expoziţie permanentă, In cedrul căreia sunt expuse 45 de panouri reprezentînd diferite faze şl norme de lucru. In cadrul instructajelor, un acent deosebit este pus pe modul de folosire şi funcţionare corectă a dispozitivelor de protecţie, cum sunt cele de la circularul de retezat, maşinile de Îndreptat şi de şlefuit, standul de pulverizare cu poliesteri prevăzut cu un sistem modern de absorbţie şi ventilaţie etc. Explicaţiile sunt date pe diferite machete, planşe şi fotografii sau însoţesc proiecţia unor diafilme şi diapozitive. Totodată un material de propagandă — broşuri, pliante, afişe — care este difuzat şi unităţilor din subordine, constituie o altă sursă de informare şi de prezentare a normelor generale de protecţie. Rezultat direct anul trecut numărul accidentelor de muncă a fost minim, iar In ultimii doi ani nu s-a semnalat apariţia niciunei boli profesionale. Avem şi alte preocupări care Influenţează In mod pozitiv starea de sănătate a salariaţilor. De curînd, consiliul de conducere Împreună cu comitetul sindicatului a luat măsuri pentru Înfiinţarea unei cantine-restaurant, la care pot servi trei mese toţi salariaţii. De asemenea, s-a luat măsura de a servi în mod gratuit ceai fierbinte salariaţilor care lucrează în mediu cu temperatură scăzută. Totodată, au fost luate măsuri pentru deschiderea creşei întreprinderii. ing. Mihai MARTA director general al C.E.I.C. Turnu Severin PENALIZĂRILE PENTRU INTÂRZIERI SUSȚIN propunerile făcute In ar. 50/1971 al revistei cu privire la unele măsuri pentru aplicarea legii contractelor economice, In sensul că unităţile băncii să calculeze şi să deconteze In mod automat, o dată cu valoarea produselor livrate sau serviciilor prestate şi penalizările pentru plata cu Intîrziere a documentelor de decontare. Aceasta pentru că nu toate unităţile băncii aplică aceeaşi metodă de a indica lipsa de disponibil. Pînă In prezent au apărut pe taloanele primite de n®i menţiuni ca lipsa disponibilului de la data de... I blocat la... I trecut la restanţă la data de... I cartoteca B , ceea ce îngreuează stabilirea şi încasarea penalizărilor. Consider că Banca Naţională, care finanţează unităţile economice prin diferitele credite ce le acordă şi execută unele operaţiuni cu caracter de prestări de serviciu (decontarea documentelor), ar trebui să efectueze toate operaţiunile legate de activitatea bancară. Prin instrucţiunile nr. 1, privind creditarea pe termen scurt şi efectuarea plăţilor între organizaţiile socialiste, plăţile prin cont se pot face numai peste 500 lei. S-a ajuns astfel la o creştere importantă a operaţiunilor In cadrul întreprinderilor şi, In schimb, la reducerea operaţiunilor la unităţile băncii cu toate că dobînda încasată pentru creditarea documentelor nu a fost influenţată aproape deloc. Este o chestiune care pledează pentru susţinerea propunerilor. Ottokar HÖRER contabil şef Fabrica de şuruburi Braşov • Ore de serviciu pe unitate P. S. Moreni »• Orele de serviciu pe unitate sínt reelementate prin art. 3 al H.C.M. nr. 150/ 1954, prin care se stabilește ca atunci cînd aceste ore sínt efectuate în zilele de repaos săptâmînal, ele se compensează prin acorda'?a de timp liber corespunzător, în următoarele două săptămîni. O’’o|ij ^f°ctuate în zilele lucrătoare peste durata normală a zilei de lucru, din dispoziţia conducerii unităţii, de către personalul care lucrează în program normal de lucru, se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător tot îr. următoarele două săptămîni. Numărul orelor ce urmează a fi prestate de salariaţi, în cadrul serviciului pe unitate, se stabileşte de conducerea unităţii in cadrul regulamentului de ordine Interioară. • Tehnician principal NICOLAE STROE. Agnita — Potrivit prevederilor indicatorului de studii şi vechime şi a legii nr. 12/1971, privind încadrarea şi promovarea personalului din unităţile socialiste de stat, absolventul şcolii tehnice postliceale poate fi promovat în funcţia de tehnician principal dacă are o vechime în funcţia de tehnician de cel puţin 3 ani. Perioada în care aţi lucrat pe un post care nu necesita studii tehnice, din categoria personalului administrativ, nu se include în vechimea în funcţii tehnice. După 1 ianuarie 1972, încadrarea şi — respectiv — promovarea în muncă a personalului se face exclusiv pe bază de examen sau concurs. Concursul se organizează atunci cînd pentru ocuparea unui post vacant sînt mai mulţi candidaţi. • Salarizare VIRGIL GANEA, Braşov — Intrucît la data aplicării, în unitatea unde lucraţi a noului sistem de salarizare (1 ianuarie 1969), eraţi încadrat în categoria a -a a reţelei tarifare ce se aplică în ramura construcţii de maşini, trebuie să fiţi reîncadrat conform prevederilor pct. 25 din anexa IX la HCM, nr. 91/ 1968, cu modificările ulterioare la categoria a 5-a tarifară de calificare. Reîncadrarea la categoria a 4-a făsă ca aceasta să fi fost determinată de necorespunderea în muncă şi să fi fost întemeiată pe dispoziţiile art. 201 din Codul Muncii, n-are bază legală. Sînteţi deci îndreptăţit să cereţi conducerii initatii să ia măsuri pentru reîncadrarea dv. în categoria a 5-a, conform reglementării in vigoare susamintite. Deoarece încadrarea dv. la ultimul loc de muncă s-a făcut in anul 1967, ca urmare a transferării la cerere, puteţi beneficia de sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, în cursul anului 1972 la împlinirea a 60 luni de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate (cinci ani). • Vechime EMIL BOGOLEA, Sighişoara — Vechimile minime necesare pentru promovarea în categorii tarifare de încadrare superioare, sunt diferenţiate, conform prevederilor anexei 1 a la legea nr. 12/1971, în raport cu nivelul pregătirii profesionale. Asfel, in timp ce absolventul lceului industrial poate fi promovat în categoria a 6-a (ultima categorie a reţelei tarifare), avînd o vechime în meserie de numai 4 ani, pentru muncitorul calificat la locul de muncă această vechime este de 13 ani. In anexa susmenţionată nu este prevăzută vechimea minim necesară a muncitorilor care sunt — totodată — atît absolvenţi ai şcolii profesionale, cît şi absolvenţi a invitămuntului mediu de cultură generală. în asemenea cazuri se aplică deci, prevederile referitoare la muncitorii absolvenţi ai şcolii profesionale. • încadrare HEINRICH HOLZTRAGER, Agnita — Calificarea obţinută pentru meseria de dulgher, precum şi perioada cit aţi lucrat în această meserie, nu pot fi luate în considerare pentru meseria „tîmplar la strunjit* deoarece nu se consideră meserii înrudite, obiectul muncii, uneltele de deservire şi cunoştinţele necesare fiind diferite Pentru încadrarea în cele 3 categorii de lucrări necalificate din activitatea de prelucrare a lemnului, nu este necesară examinarea muncitorilor respectivi de către comisia tehnică de încadrare şi promovare şi nici promovarea unor cursuri de calificare. Dacă puteţi dovedi că în perioada celor 4 ani lucraţi în cadrul atelierului de strungărie în lemn aţi efectuat, în fapt, lucrări calificate ale acestei meserii (prevăzute în indicatorul tarifar al meseriei de „tîmplar la strunjit“), îndepliniţi condiţiile pentru a vă prezenta la comisia tehnică de încadrare, pentru promovarea ca muncitor calificat. • Promovare MARIN TUDORACHE, Bucureşti — Pentru a putea fi promovat ca proiectant principal este necesar sâ aveţi o vechime în funcţia de proiectant de cel puţin 5 ani. In cazul promovării, veţi fi încadrat la o gradaţie care sâ vă asigure salariul tarifar avut sau o creştere cu o clasă. La transferarea dv. în interesul serviciului, într-o unitate unde sunt prevăzute nivele de salarizare mai mici, puteţi fi încadrat la o gradaţie care să vă asigure salariul tarifar avut, dar nu mai mult de gradaţia a VI-a a funcţiei deţinute. Dacă, o dată cu transferarea veţi fi şi promovat în funcţie, veţi putea beneficia şi de creşterea salariului tarifar cu o clasă. In nici un caz nu este posibil să fiţi promovat ca tehnician principal fără îndeplinirea condiţiei de vechime minim necesară. • ÎNTREPRINDEREA DE VALORIFICARE A CEREALELOR ŞI PLANTELOR TEHNICE, Botoşani — Prevederile art. 41—43 din Regulamentul operaţiilor de casă se aplică, angajaţilor care primesc avansuri spre decontare şi nu depun în termen sumele necheltuite sau nu justifică avansul primit în total sau în parte. Dacă angajatul nu a primit avans și decontează suma ce nu i se cuvine, el răspunde potrivit art. 67 șî următorii din Codul Muncii» adică nUmai pentru paguba efectivă. • ING. VIOREL BUCUR* Cluj — Nivelul diurnei ce se acordă, salariaţilor trimişi în delegare a fost analizat cu cîtva timp în urmă. In ce priveşte drepturile de cazare ce se acordă salariaţilor de pe şantierele de construcţii-montaj, Ministerul Muncii a făcut unele propuneri, care sunt in curs de rezolvare. • ION COCIRCA, NUŢU JUROC, muncitori forestieri din Judeţul Gorj — Conform dispoziţiunilor art. 34 din Decretul nr. 153/1954, cărăuşilor cu mijloace de transport cu tracţiune animală, care transportă material lemnos în pădure (trasul şi apropiatul) sau din pădure direct la depozite sau rampele de încărcare, 11 se reţine o cotă de 10% calculată asupra sumelor brute cuvenite. Cota de 10% a fost redusă la 4®/0 în cazul asociaţiilor de ţărani individuali pentru scosul şi transportul lemnului din pădure şi la 6% în cazul ţăranilor individuali care încheie contracte (art. 2 din Decretul nr. 58/1960) Cota de 10% fiind proporţională şi aplicată asupra sumelor brute cuvenite proprietarilor de mijloace de transport, rezultatul calculului este acelaşi pentru cel care are două perechi de cai, indiferent că se cumulează sau nu. • CONSTANTIN PORTASE, Vişeu — Diurna de delegare se plăteşte In cazul cînd deplasarea se efectuează la peste 10 km. de locul unde se sfîrşeşte teritoriul localităţii, Intrucît din scrisoarea dv. rezultă că deplasările se efectuează In limita teritorială a localităţii în care unitatea îşi are sediul, angajaţii respectivi nu pot beneficia de diurnă. NICOLAE ZOVOASTRU, Sinaia — Problema ridicată de dv. cu privire la data de la care se calculează vechimea minimă necesară pentru promovarea de la o categorie la alta, a fost trimisă, spre examinare, organelor competente. FRUCTIFICAREA IDEILOR IDEILE, ca şi orice lucru de preţ, constituie rodul experienţei, reflecţiei sau al preocupărilor oamenilor. In condiţiile orînduirii noastre, există largi posibilităţi pentru colectarea acestor „mărgăritare". Consider că paralel cu o acţiune susţinută de culegere sistematică a ideilor valoroase, rod al inteligenţei maselor, ar trebui să se desfăşoare şi altele de triere, fructificare dar mai ales de stimulare a lor ca fenomen de masă, la toate locurile de muncă. Dacă această activitate ar fi organizată după criterii ştiinţifice, rezultatele nu s-ar lăsa deloc aşteptate. In fiecare reşedinţă de judeţ, aceste idei formulate de propunătorii lor, sau In formă brută cum au fost exprimate în cadru! unor dezbateri publice, ar putea fi analizate In mod temeinic de colective de specialişti. Cele mai promiţătoare dintre el® ar putea apărea in publicaţii şi difuzate peste tot unde se post® spera într-o concretizare a lor. P. DANCIU cercetător ştiinţific Cluj STIMULAREA COLABORATORILOR DIN ŢARĂ DIN analiza sumarului revistei „Viaţa economică“, rezultă că cea mai mare parte a colaboratorilor s® datoreşte cadrelor economice şi tehnice din Capitală. Ţinînd seama de faptul că, şi în restul ţării, activează un număr mare de economişti, mi-aş permite să fac propunerea de a se iniţia înjghebarea in toată ţara a unor cabinete de lucru. In jurul acestor cabinete, ar urma să se concentreze economiştii din zona geografică respectivă, unde s-ar putea discuta şi analiza periodic, anumite aspecte şi probleme de actualitate din viaţa economică practică, iar cele mai bune referate şi lucrări după ce au fost supuse unor discuţii de principiu, să fie recomandate spre publicare in coloanele revistei. In felul acesta, cred că s-ar diversifica şi tematica abordată, iar participarea economiştilor din provincie cu articole şi studii ar fi mai substanţială, reprezentînd şi o mai justă repartiţie geografică a colaborării acestora la revistă cu probleme specifice locului de muncă. În ceea ce priveşte Banatul, consider că ar putea lua fiinţă un astfel de cabinet, la sediul Facultăţii de studii economice a Universităţii din Timişoara. Iosif SURULESCU economist — jurist — Timișoara