Viaţa Economică, iulie-decembrie 1973 (Anul 11, nr. 27-52)
1973-07-06 / nr. 27
2 1 14 15 16 17 18 19 ANUL X» viata economica SIOMAHUL Numărului 21? din 6 iulie 1973 — Dezvoltări de ramură Mutaţii calitative în industria construcţiilor de maşini, de ing. loan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini grele. — Investiţii . Eficienţă şi termene. Interviu cu tovarăşul Ion Ruşinanu, preşedintele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară. — Economie naţională Plan -angajamente • Hunedoara în întrecere, de Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. • Ritmicitatea producţiei — condiţie a utilizării potenţialului tehnico-productiv la dimensiunile sale reale, de ing. Florian Mîhalache, ec. Petre Cioclu. Rentabilitate Cu ce cheltuieli organizăm exploatarea carierelor de piatră, de Nicolae Dănilă. — Comerţ exterior Creşterea eficienţei exportului şi politica de conjunctură activă : De ce obstacole vizibile rămîn totuşi invizibile ?, de Iosif Păţan. 8—9 — „V.R" : investigaţii, sinteze, evaluări, concluzii Acţiunea de reorganizare (V). Efecte obţinute în întreprinderi industriale din judeţe, de Constantin Cojocaru, Nicolae Popov, Stere Popescu, Emil.amfirescu. 10—11 — Ancheta „V.E.“ în 170 de cooperative agricole de producţie despre : Resursele dezvoltării. Efortul propriu (I), de prof. dr. Sabin Nica-Sîrbeşti, Ion Manea. 12—13 — Conducere şi organizare • Experienţe in actualitate • R.F.G. : Accente strategice în conducerea unităţilor industriale, de Ovidiu Nicolescu. • Cazuri în dezbatere : Funcţii de conducere şi de execuţie (Opinia cititorilor). • Cadre şi răspunderi : ing. Victor Matcevici, director general al Centralei de transporturi auto-Bucureşti. • Marketing • Definirea politicii „produsului“ turistic, de Iulian Berbecaru. • Dialog cu specialistul de marketing : Strategia produselor noi (IV), de Mihai Ionescu. — Concept: • teorii Consideraliuni referitoare la caracteristicile strategiei cooperării economice internaţionale, de Maria D. Popescu. — Colaborarea şi cooperarea economică dintre ţările socialiste : Domeniul producţiei materiale (XXII), de Radu Constantinescu. — Metodologie Cum să dimensionăm stocurilecurente de dr. D. Fundătură — Economie mondială Documentar : Dimensiuni ale economiei şi dimensiuni ale cercetării ştiinţifice. — Interviu cu Pieter Lieftînck, director executiv al F.M.I., despre : Direcţiile colaborării cu România. ÎN SUPLIMENT : — Executarea şi încasarea amenzilor penale şi contravenţionale de I. Oprescu — Termenul de sesizare pentru orice pretenţii băneşti ale salariaţilor faţă de unitate de D. Marinescu — Contractul de transport internaţional de mărfuri pe calea ferată (răspunderi) de Lucian Theodoru. — Obligaţiile întreprinderii de comerţ exterior comisionare de I. Iczkovits Redactor şef: Gheorghe DOLGU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA : dtr. Nicolae Iorga nr. 36 • telefon 50.40.40 • Bucureşti Tiparul: întreprinderea Poligrafică „Informaţia" str. Brezoianu, nr. 23—25. 40 470 5 Şantierul naval — Galaţi la 80 de ani PE MALUL sting al Dunării, la Galaţi, se găseşte amplasat cel mai mare şantier de construcţii navale din ţara noastră. Acest important obiectiv industrial va sărbători in curînd 80 de ani de la înfiinţare. Succesele constructorilor de nave gălăţeşii, prestigiul şantierului de la mila 80 se da toceşte unui lung şir de eforturi. Navele fluviale şi marime ce poartă însemnul „Made in Romania“ cutreieră astăzi apele mărilor şi oceanelor sub pavilion românesc şi straja, navigatori fiind satisfăcuţi de calităţile nautice ale acestorr nave. Poziţia portuară a municipiului Galaţi, aşezat pe malul unei artere de comunicaţii internaţională, a determinat ca încă de la sfîrşitul secolului al XVIIi-lea să ia fiinţă aici şi să se dezvolte construcţiile de nave. în anii 1839—1840 se construiesc 17 vase de război otomane, cu o capacitate de 60 de tunuri. Actul de naştere al şantierului va fi semnat însă în 1993, cînd Gh. Ferine a obţinut dela primăria oraşului cîteva hectare de pămînt. Tabloul pe care ni-l oferă astăzi şantierul naval din Galaţi este acela al unui obiectiv industrial puternic dezvoltat, echipat cu o tehnică modernă, capabil să răspundă oricăror cerinţe în construcţiile de nave. în prezent, se construiesc aici nave specializate şi de mare tonaj. Dintre acestea, menţionăm navele mineraliere de 12 500 şi 15 000 tdw. Munca proiectanţilor şi constructorilor nu se va opri însă la aceste realizări. Pe planşetele proiectanţilor prinde contur mineralierul de 40 OOO tdw, iar constructorii pregătesc mijloacele de construire, se dezvoltă halele de asamblat-montaj, se lărgesc calele de lansare, iar cheiul va fi extins cu 360 m. Se va dezvolta, de asemenea, atelierul de tubulatură, se va construi o fabrică de oxigen şi o hală de acetilenă. Cu ocazia celor 8 decenii, le dorim construcţion lor de nave şi şantierului gălăţean „La mulţi am !“, ec. Ioan tarcian MEHEDINŢI •Direcţia judeţeană de statistică * Galaţi Ce reprezintă 4 zile LA 1 iunie 1969, din nunctive independente de voinţa mea în baza H.C.M nr. 352/1968 ara părăsit întreprinderea unde lucram. în luna iulie m-am înscris la un concurs pentru ocuparea unei funcţii la o altă unitate. Am cîştigat concursul, dar am primit încunoştiinţarea scrisă la 4 septembrie, cu patru zile după expirarea celor trei luni prevăzute pentru reîncadrare cu drept de vechime neîntreruptă în muncă. Toate încercările mele de obţinere a vechimii neîntrerupte au rămas zadarnice. Nu se ţine seama de faptul că am cîştigat concursul cu mult înaintea termenului, că n-am avut nici o zi de concediu de odihnă pînă în momentul desfacerii contractului. A fost, oare, vina mea că rezultatul concursului s-a anunţat cu patru zile după cele 90 ? Cred că forurile de resort ar putea să ţină seama de unele situaţii de excepţie. E. NICOLAUS Sibiu Ce întreprindem pentru reducerea normelor de consum IN ARTICOLUL pe această temă (V.L. nr. ÎS) se arăta că nivelul cheltuielilor de producţie se menţine încă ridicat in ţara noastră în comparaţie cu standardele mondiale. In multe întreprinderi constructoare de maşini, de pildă, consumurile de materiale sunt mai mari, coeficientul de utilizare a metalului fiind in minus faţă de unităţile similare din vecinătate. La problemele ridicate in acest articol ne-au răspuns : # întreprinderea „Unirea“Cluj: ÎN CADRUL întreprinderii noastre există o activitate susţinută pentru a realiza produse de bună calitate, iar producţia să fie rentabilă, economică din toate punctele de vedere. Pentru a obţine rezultate cît mai bune, considerăm ca sarcină permanentă, reducerea cheltuielilor materiale ca urmare a revizuirii, in continuare, a normelor de consum şi gospodărirea raţională a materialelor. Dintre măsurile întreprinse amintim reproiectarea parţială sau totală a unor produse care, prin îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice a maşinilor textile, aduce însemnate avantaje tehnico-economice. Analizînd aceasta sub aspectul valorificării pe treaptă superioară a materialelor cu ajutorul indicelui consumului de greutate relativă, se preconizează că se va obţine la maşina de filat bumbac pardat o reducere de 15,2% (la toate maşinile, începînd cu producţia de serie a anului 1975) , la maşina de filat lină pieptănată cu 17%; maşina de răsucit fire — 15,5% ; carda de bumbac — 29,5% ; războiul automat pentru mătase — 8,8% şi la laminorul de bumbac — 14,3%. Fiind de acord cu cele menţionate în articolul apărut în nr. 15 al „Vieţii economice“, arătăm că, pe lingă impulsionarea muncii de descoperire și valorificare a rezervelor, se ridică și problema asigurării cu materiale normate necesare. ing. IOAN GIURGEA director # întreprinderea mecanică- Roman: ECONOMIHIItEA METALULUI prin reducerea continuă a normelor de consum a constituit o preocupare permanentă a colectivului nostru, concretizată, în fiecare din anii trecuţi, în importante cantităţi de metal economisit. Aceasta cu toate că întreprinderea noastră produce maşini-unelte pentru prelucrarea lemnului, maşini ce se produc, în general, în serie mică, iar sortimentele se menţin an de an în fabricaţie. Este adevărat însă, aşa cum se arăta şi in articolul care ne viza şi pe noi, că mai erau rezerve. In anul 1979, prin măsurile tehnicoorganizatorice s-au economisit : 127,30 tone metal ; în 1971 — 66,470 t ; în 1972 — 57,981 t, iar în primele luni ale anului in curs 14 t. Pentru anul 1973, s-a întocmit un plan de măsuri privind proiectări tehnologice şi constructive care să conducă la o economie de 28 t metal. Reducerile s-au aplicat în situaţia în care coeficientul de utilizare a metalului pe ansamblul întreprinderii este de 0,790. Considerăm că prin măsurile ce se vor lua, în continuare, pînă la sfirşitul anului să reuşim ca propunerea iniţială de reducere a normelor să se materializeze. ing. Vasile GOGU director 9 Înfrăţirea Oradea: ACŢIUNEA întreprinsă în luna aprilie pe linia diminuării consumurilor specifice, s-a soldat cu o economie de 69,19 tone metal, din care 24,21 laminate. Suntem deci de acord cu afirmaţia din „Viaţa Economică“, că posibilităţile şi rezervele reducerii consumului de metal şi a altor materiale nu sunt încă epuizate. Activitatea colectivului nostru privind valorificarea superioară a metalelor este oglindită elocvent şi de evoluţia indicatorului utilizării metalului raportat la valoarea producţiei globale, tone/mil. lei Astfel : 1965 — 116,86 ; 1966 — 106,25 ; 1967 — 105,95 ; 1968 — 160,25 ; 1969 — 96,64 ; 1970 — 99,09 ; 1971 — 84,30; 1972 — 77,67. La nivelul posibilităţilor şi a specificului unităţii noastre, cantitatea de 69,19 tone economie de metal este o contribuţie reală şi proporţională în cadrul celor 1 800 tone de metal cît s-a prevăzut să fie economisită la nivel de centrală. ing. I. MĂRGINEAN director - întreprinderea mecanică Sibiu. ÎN SCOPUL realizării unor produse de o calitate superioară, care să satisfacă cerinţele interne şi să fie competitive pe piaţa externă, s-au reproiectat o serie de produse vechi, rezultînd produse cu caracteristici tehnice mult îmbunătăţite şi cu consum redus de metal. Ca urmare a acestei acţiuni de modernizare a producţiei şi a însuşirii în fabricaţie a noi tipuri de utilaje, s-a reuşit ca circa 60% din producţia anului 1973 să o constituie produsele noi. Prezentăm comparativ consumul de metal la cîteva produse vechi şi noi. Şi coeficientul de utilizare a metalului este in atenţia colectivului unităţii noastre. Astfel, ca urmare a reproiectării şi îmbunătăţirilor tehnologice în PEII—63 PAI 63 50 6,590 5,863 PELI—63 PAI—63 A 50 6,590 5,938 FG—31 FG—825 50 14,200 11,800 F.P.—14 104 7,520 6,720 decursul anilor, coeficientul de înnoire a înregistrat o creştere simţitoare la unele produse, in viitor ne vom strădui sa îmbunătăţim acest coeficient şi să ne apropiem de cel al ţărilor avansate din punct de vedere economic. ing. VasMe VASU director I ECOURI ===, -S Produsul Plan pe 1973 Norme de consum aprobate La produse vechi La produse noi 1 CURIER Ă Prescripţie I. ILISIE, Oradea — Potrivit art. 176 din Codul muncii, în vigoare de la data de 1 martie 1973, pentru orice pretenţii băneşti ale persoanelor încadrate în muncă faţă de unitate, prejudicii suferite sau drepturi neacordate, termenul de sesizare este de trei ani de la data producerii pagubelor sau de cînd drepturile trebuia să le fie acordate. In vechiul Cod al muncii (art. 118) acest termen era stabilit la un an. Pentru cazurile rezolvate sau recunoscute prin hotărîri ale organelor de jurisdicție a muncii sau pe cale administrativă, în condițiile reglementării anterioare datei de 1 martie 1973, nu se poate pune problema reactivării drepturilor respective. Atunci cînd cererea de recunoaștere a drepturilor este însă ulterioară datei de 1 martie 1973, respectiv datei de intrare în vigoare a noului Cod al muncii, salariaţii sunt îndreptăţiţi să ceară stabilirea și plata acestor drepturi petrei ani în urmă De pildă, dacă un salariat solicită la 1 iunie 1973 acordarea retroactivă a sporului de vechime neîntrerupta în aceeaşi unitate, producînd acte care să dovedească această vechime de la data de 1 februarie 1972, în ipoteza cînd se constată că cererea este temeinică, urmează să primească sumele cuvenite pe 16 luni care s-au scurs de la nașterea dreptului, în timp ce, conform vechii reglementări, n-ar fi avut dreptul decît la sporul pe ultimele 12 luni. • Concediu de odihnă ERNEST BIRO, Miercurea Ciuc. * 1) Potrivit art. 189 din Codul muncii, în vigoare de la 1 martie 1973, prin personal cu funcţii de conducere în sensul acestui Cod se înţeleg conducătorii de unităţi numiţi de organele superioare, directorii, directorii generali şi asimilaţii acestora din organele centrale şi locale, şefii compartimenilor de muncă ai unităţilor, precum şi asimilaţii lor. în ce priveşte funcţiile de ceducere a unităţilor, care pot beneficia de concediu suplimentar de odihnă de 2 zile lucrătoare, acestea sunt prevăzute limitativ în lista întocmită în acest scop de organele stabilite de Legea nr. 27/1967. Asemenea funcţii sunt cele de directori generali şi directori ai direcţiilor independente din ministere şi celelalte organe centrale, precum şi funcţiile, asimilate acestora, de directori ai institutelor de proiectare sau de cercetare ştiinţifică, de directori generali şi directori ai întreprinderilor de grad special, I şi II, precum şi din alte unităţi. Alte funcţii de conducere din cadrul personalului, în afara celor de directori generali şi de directori, nu sunt prevăzute în lista susmenționată. 2) Hotărîrea Comisiei de judecată poate fi revizuită la sesizarea comitetului sindicatului sau a procuraturii, în termen de 30, respectiv de 60 de zile de la pronunțarea Hotârîrii, numai dacă nu este supusă unei căi de atac obişnuite, deci numai în cazul litigiilor a căror valoare îmi depăşeşte 1 000 lei. • Salarizare GH. ANDREESCU, BUcUreşti — Problema ridicată de dv. îşi găseşte soluţia în prevederile pct. 5 din anexa XI la H.C.M. nr. 914/1965. conducerea unitarîi are dreptul ca, după un an de la data reîncadrării, să vă acorde un nurăr de gradaţii, până la gradaţia avută. în ce priveşte cea de a doua întrebare, precizăm că de la 1 martie 1973, data aplicării noului Cod al muncii, contractele de munca se încheie, de regulă, pe durată nedeterminată. Prin excepţie, contractele de mncă se încheie pe durată determinată numai în cazul înlocuirii titularului unui post care lipseşte temporar de la serviciu, căruia unitatea este obligată să-i păstreze postul, pentru prestarea unei munci cu caracter sezonier, precum şi a altor activităţi, cu caracter temporar. • NICOLAE ŞERBAN, Ploieşti — Perioadele cât aţi funcţionat ca inspector şef învăţărmnt, şef serviciu cadre şi învăţămint şi şef serviciu personal nu se includ în vechimea necesară pentru încadrarea dv. ca tehnician principal. • DORIN DUMITRIAN, Hunedoara. — Pentru a urma cursurile serale de subingineri trebuie să susţineţi un nou concurs de admitere. Nu este posibil ca diploma de economist să fie echivalată cu aceea de inginer-economist. , am fi IOAN NECULCEA, DAVID SIMION, Bucureşti. ~ Direcţia salarizării în industrie, construcţii, transporturi şi telecomunicaţii din Ministerul Muncii ne cdffirmică căa reţinut propunerea dv. ft Teodor papuC. Suceava — Nu putem răspunde întrebărilor dv. dacă niu ne furnizaţi dăte despre studiile absolvite, dacă Cie sîrtt cele cerute pentru fii dicţia de ş£f secţie răcoritoare şi despre motivul deselor modificări de funcții.