Viața Nouă, ianuarie-martie 1955 (Anul 12, nr. 3143-3217)

1955-01-04 / nr. 3143

|Ug, z-a VIAȚA NOUA Toată grija gospodăririi fondurilor silvice comunale Pădurea ocupă un loc important printre numeroasele bogății naturale ale patriei noastre. Ea ne aduce mul­tiple foloase ca: lemn de construcții și întrebuințări industriale, lemne de foc, materie primă pentru obiecte de uz casnic, apără culturile agricole de vînturile uscate și arșiță, oprește furia puhoaielor de pe dealurile ster­pe, contribuie la buna circulație apei, oferă adăpost împotrivindu-se a vîntului, contribuie la menținerea și întărirea continuă a sănătății oame­nilor prin prezența ei ori­unde s-ar afla. Sub regimul burghezo-moșieresc, pădurea a fost privită ca un mijloc de îmbogățire a claselor avute, care prin exploatarea ei obțineau profituri maxime lipsind pe oamenii muncii de lemnul atît de necesar în gospo­dăria fiecăruia. Și astăzi se mai văd unele exploa­tări barbare, din trecut, munți de piatră fără nici un arbore unde to­­renții și-au croit drurn, distrugînd șosele, căi ferate și sate. In regiunea Galați au dispărut vestitele păduri de stejar din raioa­nele Galați, Bujorii, iar în locul lor au rămas torenții de pe Valea Chinejii care în fiecare an pun în pericol de distrugere însemnate suprafețe de­­ teren agricol. De asemenea, dezgolirea munților Dobrogei prin exploatarea irațională a arborilor de valoare și pășunatul abuziv, dealurile de piatră dezgolite de la Macin, Cerna, Horia și Beștepe, sunt moșteniri de la regimul burghe­zo-moșieresc. Urmare a acestor despăduriri ma­sive a contribuit repede la schimba­rea din : Regimul democrat popular a luat măsuri pentru exploatarea rațională a pădurilor, pentru buna lor pază, protecție și refacerea arboretelor de­gradate. Numai în ultimii 5 ani s-au împă­durit suprafețe, care depășesc de zeci de ori suprafețele împădurite de ca­pitaliști în ultimii 50 de ani. Pentru îmbunătățirea continuă a aprovizionării oamenilor muncii cu materiale lemnoase, a căror cerințe au crescut an de an, datorită ridicării nivelului de trai, partidul și guvernul au hotărît ca o parte din trupurile de păduri ale statului să treacă în ad­ministrarea și gospodărirea comune­lor. Oamenii muncii din regiunea noastră au primit cu bucurie hotărî­­rea partidului și guvernului care a fost dezbătută în organizațiile de bază și adunările obștești și sub în­­­­drumarea organelor de partid și de stat, s-a trecut la alegerea comitete­lor de gospodărire a fondurilor sil­vice comunale. Astfel, în regiunea Galați s-au ales un număr de 70 co­mitete comunale care trebuie să pri­mească cele 290 trupuri de pădure. In comitetele de gospodărire a fon­durilor silvice comunale au fost aleși în adunările obștești colectiviști, în­tovărășiți, țărani muncitori cu gos­podării individuale, delegate de femei, deputați, tehnicieni etc. In aduptările obștești unde au par­ticipat peste 7.000 țărani muncitori, aceștia și-au exprimat dragostea și devotamentul față de partid luîndu-și angajamente de a gospodări, păzi și reface pădurile încredințate. Astfel, în comuna Piscu din raionul Galați, țăranul muncitor Ștefan Petrache și-a luat angajamentul să contribuie la buna gospodărire și refacere a fon­dului silvic, iar în comuna Băneasa din raionul Bujoru comitetul ales și-a luat angajamentul să contribuie la împădurirea terenurilor degradate, a­­rătînd că hotărîrea este în sprijinul țărănimii muncitoare. Pentru ducerea la îndeplinire a sar­cinilor izvorîte din hotărîre, organele silvice trebuie să țină o strînsă le­gătură cu sfaturile populare și să în­­drumeze în mod permanent comite­tele de gospodărire­­ a fondurilor sil­vice comunale în privința lucrărilor de îngrijire, pază și refacere a pădu­rilor comunale. Trebuie dusă o acțiune hotărîtă și­­ neșovăitoare pentru sancționarea oricăror abuzuri și tendințe ne­­sănătoare ce s-ar manifesta din partea unor elemente dușmă­noase. Trebuie combătută cu tă­rie orice încercare de a nu se ține seama de regulile silvice în vigoare în folosirea și gospodărirea păduri­lor comunale, sau de a trece peste prevederile hotărîrii și a instrucțiuni­lor de aplicare respective, în lucrările de gospodărire a acestor păduri. Comitetele de gospodărire a fondu­lui silvic comunal trebuie să mobili­zeze țărănimea muncitoare pentru ca pădurile ce li s-au încredințat să fie bine îngrijite și păzite, iar materia­lele lemnoase să fie fost repartizate Pentru întărirea muncii politice în vederea atragerii de noi membri în gospodăriile colective Datorită sprijinului acordat de că­tre organele de partid și de stat cît și a­ eforturilor comune depuse de colectiviști, multe gospodării colec­tive din raionul Galați, aplicînd re­gulile agrotehnice, au reușit an de an să obțină recolte tot mai bo­gate. Gospodăria colectivă din satul Ijdileni, raionul Galați, de pildă, în acest an a obținut o recoltă medie la porumb de 1.800 kg. la hectar, pe cită­ri­­me țăranii muncitori cu gospodării individuale au obținut o producție medie de numai 1.400 kg. porumb la hectarr. Și la floarea-soarelui colectiviștii din satul Ijdileni au obținut o recoltă medie de 1.200 kg. la hectar, în timp ce țăranii rim­ncitori cu gospodării individuale au obținut o medie de nu­mai 600 kg. floarea-soarelui la hectar. In comuna Frumușița, de exemplu anul trecut a luat ființă o gospodă­rie colectivă cu un număr de 32 membri. Deși tînără, această gospo­dărie, aplicînd regulile­ agrotehnice, a reușit să obțină recolte mult mai mari decît țăranii muncitori cu gos­podării individuale. Acest lucru a creat condiții ca nu­mărul membrilor colectiviști să crească mereu. Insă aici trebuie arătat că organi­zațiile­ de bază din aceste două­ gos­podării colective n-au acordat în­treaga atenție muncii politice în vederea atragerii de noi membri în gospodăriile colective. Spre a ne putea da mai bine sea­ma asupra acestui fapt este suficient să arătăm că la gospodăria co­lectivă din satul Ijdileni în tot cursul aului tre­i nu­­ s-au făcut decît două înscrieri. Tov. Noul Ion secretarul organizației de bază în loc să se ocupe de instruirea agita­torilor pentru ca aceștia să cunoască temeinic statutul gospodăriei, în loc să se ocupe de munca politică, el își pierde timpul cu alte probleme, cu totul străine muncii pe care o are. Asemănătoare sunt lucrările în a­­ceastă direcție și la gospodăria co­lectivă din comuna Frumușița unde în acest an au fost înscriși numai 5 membri. Atît în satul Ijdileni, cît și în comuna Frumușița din raionul Galați in tot cursul anului trecut nu s-a ținut nici o adunare la cămi­nul cultural cu obștea satului unde să fi fost popularizate succesele do­­bîndite, precum și statutul model al gospodăriilor colective. Mai mult, în satul Ijdileni, căminul cultural (di­rector Maldeș Ionel) stă de multă vreme închis. I­n acest sat sînt mulți țărani muncitori care manifestă dragoste față de gospodăria colectivă, așa cum sînt de-­ pildă, țăranii muncitori Drosu Stavăr, Bigheț Dumitru și alții, dar care datorită faptului că organizația de bază nu a dus o muncă temeinică de lămurire și nu le-a arătat concret avantajele pe care le au în gospodăria colectivă ei nu s-au înscris încă în gospodărie. O lipsă serioasă în această pri­vință o au și președinții acestor două gospodarii colective tovarășii Denițiu Ion și Drăgan Pavel care nu s-au preocupat de atragerea de noi mem­bri în gospodăria colectivă și nu au combătut atitudinea greșită unor colectiviști de a se depărta de a țăranii muncitori cu gospodării indi­viduale. De asemenea, nu se poate trece cu vederea lipsa ce o are în această direcție comitetul executiv al sfatului popular din comuna Frumușița (pre­ședinte tov. Spătaru Ghiță), care prea puțin a sprijinit gospodăriile co­lective în vederea creșterii număru­lui de membrii. Față de această situație o lipsă o are și comitetul raional de partid Galați care nu a controlat pe acti­viștii trimiși pe teren spre a vedea cum se preocupă aceștia de consoli­darea și dezvoltarea gospodăriilor colective de atragerea de noi membri. Țăranul muncitor trebuie să se con­vingă, să vadă cu ochii lui foloasele gospodăriei colective. In cazul gos­podăriilor colective din Frumușița și Ijdileni au fost create toate aceste condiții, numai că aici a lipsit munca politică, dusă cu răbdare și susținută cu exemple vii. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej la Con­gresul fruntașilor din gospodăriile a­­gricole colective ce a avut loc in luna mai 1953 a arătat că „transfor­­­­marea socialistă a agriculturii, în ca­­­drul operei de construire a socialis­mului, cere o muncă încordată, răb­dătoare, stăruitoare“. De aici reiese sarcina comitetului raional de partid Galați de a trece de îndată la o astfel de muncă, pentru ca fie­care succes obținut să fie consolidat și pregătite condițiile pentru obține­rea de noi succese. în același timp, comitetul raional de partid Galați are datoria de a instrui temeinic activiștii de partid în această direcție, pentru ca aceștia la rîndul lor să poată da un sprijin concret organizațiilor de bază în ve­derea creșterii și dezvoltării gospo­dăriilor colective existente și pentru înființarea de noi gospodarii colec­tive. D. MOȘESCU Respectarea regulilor agrotehnice asigură Gospodăria noastră de stat a ob­ținut in anul 1954, datorită folosirii metodelor științifice și a aplicării re­gulilor agrotehnice, recolte bogate la majoritatea culturilor. Invățînd din experiența anilor trecuți, la începutul anului 1954 am hotărît să­­ muncim în așa fel pămîntul încît să dobîn­­dim și în acest an recolte cît mai bune. Trebuie arătat dintr-un început ca la majoritatea culturilor noi am res­pectat cu strictețe regulile agroteh­nice. Așa de pildă, noi am acordat o deosebită atenție calității arături­lor, timpului de însămînțare, felul în care s-a făcut însămînțatul cu ma­șinile, aplicarea îngrășămintelor na­turale și artificiale, etc. La cultura griului de exemplu, a­­răturile de însămînțări au fost fă­cute așa cum cer regulile agroteh­nice, adică cu o lună înainte de în­sămînțare la o adîncime de 18—20 cm. Insămînțarea s-a făcut cu semă­­nătorile mecanice în timpul optim la o adîncime de 5—6 cm., cu sămînță selecționată. Datorită acestui fapt, grîul s-a dezvoltat bine, a înfrățit și a intrat în iarnă fiecare fir cu 3-4 frați. Fiind bine dezvoltat și la adîncime sufi­cientă, grîul nu a înghețat în timpul iernii. O recoltă bogată de grîu a obți­nut brigadierul Samotriceanu, care a avut o solă de 256 hectare și care datorită faptului că a respectat cu strictețe regulile agrotehnice de la însămînțare și pînă la recoltare prin îngrijirea acestei culturi a obținut în medie la hectar cîte 1.500 kg. grîu. Același rol ca timpul de însămîn­țare și îngrijire a grîului îi are la porumb aplicarea prașilelor. Sala bri­gadierului Ștefan Iosif cu o suprafață de 60 hectare porumb a fost cea mai frumoasă pe gospodărie. Acest brigadier s-a preocupat ca imediat ce porumbul era bun de prășit să a­­plice prașilele necesare, și la recol­tare rezultatele nu au întîrziat a se sporuri de recolte arăta. In medie la hectar el a obți­nut peste 3.000 kg. porumb. Rezultatele ar fi fost cu­­ mult mai mari aici, dacă brigadierul Ștefan Iosif ar fi fost îndrumat de conduce­rea gospodăriei să însămînțeze po­rumbul în cuiburi așezate în pătrat, să folosească polenizarea suplimen­tară, îngrășămintele minerale și or­ganice, etc. Experiența anului 1954 a arătat pe deplin colectivului de muncitori și tehnicieni din gospodăria noastră de stat că indiferent de condițiile cli­matice și de sol, folosirea metodelor agrotehnice înaintate și a experienței sovhozurilor și colhozurilor sovietice, asigură întotdeauna recolte bogate. Trăgînd învățăminte din această ex­periență, colectivul nostru muncește în prezent pentru pregătirile nece­sare efectuării în bune condițiuni a lucrărilor agricole de primăvară, care să asigure recolte bogate. Ing. POPA VASILE director al gospodăriei de stat „Dr. Alexandrov“-raionul Macin Succesele planilor muncitori din raionul Brăila Intensificînd munca politică de lă­murire a maselor largi de țărani mun­­citori de a-și preda cotele la colecta­re, în raionul Brăila s-a reușit ca pla­­nijl de colectare la carne de vacă pe 1954 să fie realizat în proporție de 100,59 la suta, iar la carne de porc ijjjyjCom_ent de 82320‘V»„ in fruntea aces­tei acțiuni s-au situat comunele Latinu, Racovița, Măxineni și altele care au realizat planul atît la carne de vacă, cît și la carne de porc în întregime. Rezultatele obținute în aceste co­muni se datoresc muncii politice bi­ne organizate. Astfel, organizațiile de bază, au îndrumat și sprjinit co­mitetele executive ale sfaturilor populare de a antrena deputații în munca pe circumscripții, să lămu­rească și să îndemne pe țăranii mun­citori să își predea­­ c­ot­ele­­ cuvenite sta­tului. MICU­GH, corespondent Vi .VLJ Ne scriu corespondenții din regiunea noastră Pentru o buna difuzare a presei La oficiul poștal al rafonului Bu­joru se muncește temeinic In pro­blema abonamentelor la ziare și revis­­te și mai ales pentru buna difuzare a lor către abonați. Dirigintele oficiului, tov. Mihăilescu Alexandru, urmărește zilnic activita­tea factorilor poștali. Exemplul dirigintelui este urmat și de factorii poștali De pildă, tov. Pa­­raschiv Andone colectează în fiecare zi numeroase abonamente. In primele zile ale lunii decembrie 1954 el a abo­nat peste 60 tovarăși la publicațiile „Scînteia“, „Viața nouă“, „Albina“, „Săteanca“, „Scînteia tineretului“, etc. El se străduiește de asemenea să difuzeze cu regularitate presa abona­ților și de aceea țăranii muncitori se abonează cu încredere. Pentru pătrunderea unui număr cu­ mai mare de ziare în masa de țărani muncitori, oficiul poștal raional Bu­joru organizează cu regularitate echi­pa care să colecteze abonamente. S-a evidențiat în munca de colectare a abonamentelor echipa con­dusă de tov. Bujoreanu Geta, care a colectat 20 de abonamente, la diferite publicații. Felul cum se muncește in direcția difuzării și a măririi numărului de a­­bonamente la oficiul Bujoru poate servi ca exemplu și celorlalte oficii din regiunea noastră. M. NEGREANU Comitetul executiv al sfatului popular din comuna Luncavița, raio­nul Macin, nu acordă suficientă aten­ție difuzării și distribuirii presei la abonații din această comună. Astfel, în una din zilele lunii de­cembrie 1954 au fost găsite de orga­nele de difuzare, peste 200 ziare și reviste care erau încuiate în dulapul referentei Dumanovschi Valerica, di­fuzor de presă pe lingă sfatul popular. Tot la această dată se mai găseau pe unul din dulapuri 35 exemplare din „Carnetul agitatorului“ care aparți­neau agitatorilor de la școala ele­mentară și gospodăria agricolă co­lectivă. O mare parte din abonații la zia­rele „Scînteia“, „Viața nouă“, și „Ro­­mînia Liberă“, au primit într-o lună numai cîte 2—3 ziare. Ase­menea aspecte s-au mai constatat și la secția piscicolă și cooperativa din co­mună. Abonații din această comună cer ca tov. Calian Ghiță președintele sfatu­lui popular, să controleze mai des fe­lul cum se difuzează presa și să tra­gă la răspundere pe cei care frînează buna distribuire a presei. COSTICA CIREAȘA Grijă față de om In trecut invalizii erau socotiți ca un balast pentru societate și tratați ca atare. Astăzi, invalizii de toate categoriile nu numai că sînt ocrotiți, dar se caută ca ei să devină folosi­tori muncii constructive. Prin grija secției prevederi socia­le în colaborare cu cooperativele meșteșugărești s-a trecut la experti­­zarea cooperatorilor invalizi din Ga­lați, Brăila și Tulcea, operațiuni care s-a făcut în procent de 50 la sută. Un număr de 30 invalizi, absol­venți ai școlilor profesionale a Mi­nisterului Prevederilor Sociale au fost încadrați la diferite cooperative. M. MTRIA Exemple de vrednicie Colectivul de muncă al morii „Va­sile Roaitu“ din comuna Indepen­dența, raionul Galați, a desfășurat cu însuflețire întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor ce-i re­veneau. Lucrînd organizat, tovarășii de a­­ici au reușit ca pe luna decembrie 1954 să depășească planul la măci­­niș și uium. Fruntași în această realizare se sî­­tuiază tov. Lisnia V, mecanic și ad­ministrator al morii, care a muncit cu hotărîre reușind să repare moto­rul și valtul morii cu o lună înainte de termen. Pentru activitatea sa ne­întreruptă a primit diploma de onoa­­re de fruntaș în producție pe raion. Exemple de vrednicie mai dau printre alții și morarul Constantin D. Ionel, care nu precupețește nici un efort pentru buna desfășurare a muncii. I. BARAG Au livrat statului animalele contractate Respectînd contractul încheiat cu organele comerțului de stat, pentru creșterea, îngrăș­area și livrarea de animale, țăranii muncitori din co­muna Obilești, raionul Liești, se pre­zintă la baza de recepționare a ani­malelor de la Hanu-Conache pentru a livra animalele contractate. Țăranul muncitor Nica I. Ținea care a li­vrat statului un porc de 160 kg., conform contractului încheiat a în­casat suma de 1.600 lei, a fost scutit de 200 kg. porumb din cota obliga­torie și 46 kg. carne. De asemenea, i s-a mai dat dreptul de a cumpăra din cooperativă mărfuri din comerțul de întimpinare în valoare de lei 400. La baza de recepție s-au mai pre­zentat și țăranii muncitori Bagai Constantin, Neculai Pașalău, și alții care au livrat statului cîte o pereche de boi. Ei au cumpărat la prețul de stat 7 fuse piele, un metru cub che­restea și altele, în afară de banii în­casați. STOICAN NICOLAE Vor planta pomi fructiferi îndrumată de organizația de bază P.A­.R. din satul Muchea, organiza­ția U T. M. a mobilizat tineretul din sat pentru efectuarea d­e lucrări pen­tru plantarea de pomi fructiferi. Astfel pe marginea șoselelor a a­­cestui sat s-au făcut pînă acum peste 40 gropi pentru ca la primăvară să fie plantați pomi fructiferi. Fruntași în aceste munci se situează tov: Ilie Ionescu, Gheorghe Mirică, Eugen Do­­bre și alții. TASLAOANU VASILICA Folosesc gunoiul de grajd Intr-o adunare generală avută în gospodăria agricolă colectivă „7 No­iembrie“ din comuna Tudor Vladimi­­rescu, raionul Bujoru, colectiviștii s-au angajat să obțină în anul 1955 o re­coltă mult mai bogată. Pentru aceasta ei au cărat încă din luna decembrie a anului trecut circa 50 tone bălegar de grajd pe tarlalele ce vor fi însămîn­­țate in primăvară. Printre primii care s-au evidențiat cărinoi gunoi sînt tov. Covrig Nicolae, Gheorghe Puică și­ alții. ILIE MUNTEANU Muncitorii așteaptă noi programe ale brigăzii Sub îndrumarea organizatei U.T.M. cît și cu sprijinul tov. Mihăilescu de la Teatrul de Stat a luat ființă la fabrica de confecții Brăila o bri­gadă artistică de agitație care zilele trecute a prezentat primul său spectacol. Spectacolul a plăcut mult munci­torilor prin faptul că s-a arătat în­ același timp realizările în producție ale muncitorilor fruntași cît și lipsu­rile unora. Salariații de la fabrica de confecții Brăila așteaptă cu nerăbdare și alte spectacole mai reușite ale brigăzii artistice de agitație. GHEVIRTZ RENE A fost demascat ca element necinstit In comuna Movila Miresii, raionul Brăila, recensămintul a­nimalelor e pe terminate. Acest recensămînt are drept scop o bună planificare a terenurilor ce vor fi cultivate cu plante furajere pentru asigurarea hranei animaleor. Avînd asigurată bază furajată, anima­lele vor putea da o producție sporită la lapte, lină, carne etc. De asemenea, se poate îmbunătăți și rasa lor In această acțiune chiaburii au căutat să folosească cozile lor de topor pentru a împiedica buna desfășurare a recen­­sămînului. Țăranii muncitori cinstiți însă au demascat manevrele lor. Ast­fel Ureche Stan, coada de topor a chiaburilor, care a căutat să ducă in e­­roare comisia de recensămînt, ascun­­zind o vacă, un vițel și trei oi, a fost demascat în fața țăranilor muncitori din comună. PLOPEANU STAN Să asigurăm din Toamna anului 1954 ne-a oferit condiții bune și acestea au fost folo­site pentru însămințările de toamnă. Mai avem o perioadă scurtă pînă cînd din nou în primăvară va trebui să dăm pămîntului sămînța care să asigure recolta anului viitor. Pămîntul pe care l-am pregătit prin îngrășare, prin arături, pe care l-am afînat și pe care l-am curățat de buruieni, trebuie să primească o sămînță bună, care să folosească cel mai bine condițiile favorabile de producție, create cu grijă dar tot­odată cu trudă și cheltuieli. De aceea principala grijă a cul­tivatorului este să-și asigure din timp o sămînță superioară. Condițiile pe care trebue să le îndeplinească­ o sămînță pentru a fi bună de semănat sînt următoarele: — Să fie dintr-un soi bun și adaptat regiunii unde se cultivă. — Să aibă o valoare culturală mare, adică să fie curată, mare, uni­formă, sănătoasă, să aibă culoarea normală a solului și să aibă puterea de germinație. — Să fie tratată împotriva bo­lilor. Să vedem acum, cum putem rea­liza aceste cerințe pentru ca în ade­văr să asigurăm pămîntului o să­­mînță bună. — Semințele de sol se creează de Institutul de Cercetări Agrono­mice și apoi se înmulțesc la gos­podăriile agricole de stat așa cum s-a făcut și la noi în gospodăriile agricole de stat „Berea Barbu“, Ro­­manu, Brăila, „Dr. Rusetl“, „30 De­cembrie“ și „Brateșul“. De aici ele se înmulțesc mai de­parte în celelalte gospodării de stat și colective, unde se urmăresc în timpul vegetației și apoi se dau pen­tru schimb în toate sectoarele. Dar, o sămînță de soi bună, este și aceea pe care o cultivăm de mai mulți ani, pe care o știm că dă rezultate bune și o îngrijim. Deci Samința da soi bun, o pa­tem­ ave­a în gospodăria noastră sau o procurăm prin schimb de­ la stat, sa­u între cultivatori , timp sămînță bună Pentru ca să obținem o­­ să­mînță cu valoare culturală mare, ia­răși nu e greu. Știm că semințele ieșite de­­ la treierat prezintă un amestec de se­mințe întregi și sănătoase și corpuri străine. Corpurile străine sînt: sfără­­măturile, semințele atacate de boli și insecte (măturate, tachinate, mu­cegăite, încinse, etc.), semințe de buruieni (neghină, rapiță, măzări­­che și altele), precum și corpuri moarte (pămînt, pleavă, paie, etc.). Dacă vom însămînța produsul așa cum iese de la mașina de treierat, în primul rînd vom azvîrli fără rost spărturile din semințe care se pot da la animale sau păsări, vom da o cantitate mai mică la hectar decît trebuie și lucrul cel mai dăunător îl creăm prin însămînțarea buruieni­lor care știm că se dezvoltă mai puternic decît plantele de cultură și astfel vom avea cîmpul din ce în ce mai înburuienit, iar recoltele vor fi mici și de proastă calitate. Dacă semănăm o sămînță încinsă, mucegăită, bolnavă și fără putere de încolțire, cultura noastră va fi plă­­pîndă, va străbate greu stratul de pămînt care o acoperă, va fi rară și nefolosind pămîntul pe care este semănată, atunci buruenile, vor nă­pădi cultura. Semănînd o sămînță curată, să­nătoasă și cu putere de germinație (încolțire) mare, ea va fi viguroasă de la început, va folosi toată ume­zeala și timpul răcoros din primă­vară, se va dezvolta bine, va fi cu­rată de burueni, va rezista mai bine la secetă și ne va asigura producții mari. Ca să obținem sămînță cu valoare culturală mare, trebuie să o cură­țim. Acest lucru nu este greu și el se face cu selectorul, cu zb­orul, cu vînturătoarea sau cu ciurul. In multe din comunele noastre se găsesc centre de curățit semințe cu selectoare și trioare, cum sînt de exem­plu, la Traian Sat, Scorțarul Nou, însu­răței, Bujoru, Horia, Măcin, apoi pe lingă­ cele mai multe S.M.T.-uri, sînt asemenea mașini, care trebuie ține­ pentru primăvară chiar puse în funcție și folosite de gospodăriile colective, întovărășiri, a­­sociații și țăranii muncitori cu gos­podărie individuală. Aceste centre trebuie să lucreze,­ din plin acum, așa cum s-a făcut în­ campaniile trecute la Bujoru, însu­răței și Horia. Gospodăriile agricole de stat tre­buie să se afle într-un stadiu avan­sat cu condiționarea, pentru a-și a­­sigura semințele, așa cum face G.A.S. „Dr. Rusell“, Urleasca, „Justin Geor­­gescu“, care întotdeauna au culturile curate, în timp ce la G.A.S. Bărboși stau 2 selectoare neutilizate, fără să se ia vreo măsură de a se pune în funcțiune, iar gospodăria se mul­­țumește să semene sămînța condițio­nată cu ajutorul batozei, numai pen­­tru a indeplini o formalitate. După ce semințele pentru gospodaria­le agricole de stat, colective și anexe au fost curățate, se formează probe care să reprezinte lotul din care s-au format și se trimit laboratoarelor pentru controlul semințelor, care se analizează și își dau avizul dacă sunt bune sau nu de însămînțat . Tiranii muncitori cu gospodă­rie individuală își pot face sin­guri proba de încolțire, punînd din fiecare fel de sămînță la căldură, în străchini cu nisip umed, cîte 100 boabe, pe care după încolțire le nu­mără și socotește cîte din ele au încolțit. Obținerea unei semințe curate, să­­nătoase și cu putere de încolțire se obține ușor, însă această lucrare se face de­ acum, pentru a o avea gria pregătită la primăvară,­­în așa fel încît să nu fim nevoiți ca în preaj­ma semănatului să dăm din colț în colț, că nu e bună sămînța și pînă la urmă să semănăm ce avem. După ce ne-am procurat sămînța de soi, am urmărit-o și i am veri­ficat germinația, o păstrăm la loc uscat și apoi ne interesăm de pra­furi sau soluții pentru a o trata împotriva bolilor. Prafurile sau soluția se păstrează pînă aproape de semănat și numai atunci se rihtează sămînța. Ing. y. BULINARU

Next