Viața Nouă, ianuarie-martie 1955 (Anul 12, nr. 3143-3217)
1955-01-04 / nr. 3143
|Ug, z-a VIAȚA NOUA Toată grija gospodăririi fondurilor silvice comunale Pădurea ocupă un loc important printre numeroasele bogății naturale ale patriei noastre. Ea ne aduce multiple foloase ca: lemn de construcții și întrebuințări industriale, lemne de foc, materie primă pentru obiecte de uz casnic, apără culturile agricole de vînturile uscate și arșiță, oprește furia puhoaielor de pe dealurile sterpe, contribuie la buna circulație apei, oferă adăpost împotrivindu-se a vîntului, contribuie la menținerea și întărirea continuă a sănătății oamenilor prin prezența ei oriunde s-ar afla. Sub regimul burghezo-moșieresc, pădurea a fost privită ca un mijloc de îmbogățire a claselor avute, care prin exploatarea ei obțineau profituri maxime lipsind pe oamenii muncii de lemnul atît de necesar în gospodăria fiecăruia. Și astăzi se mai văd unele exploatări barbare, din trecut, munți de piatră fără nici un arbore unde torenții și-au croit drurn, distrugînd șosele, căi ferate și sate. In regiunea Galați au dispărut vestitele păduri de stejar din raioanele Galați, Bujorii, iar în locul lor au rămas torenții de pe Valea Chinejii care în fiecare an pun în pericol de distrugere însemnate suprafețe de teren agricol. De asemenea, dezgolirea munților Dobrogei prin exploatarea irațională a arborilor de valoare și pășunatul abuziv, dealurile de piatră dezgolite de la Macin, Cerna, Horia și Beștepe, sunt moșteniri de la regimul burghezo-moșieresc. Urmare a acestor despăduriri masive a contribuit repede la schimbarea din : Regimul democrat popular a luat măsuri pentru exploatarea rațională a pădurilor, pentru buna lor pază, protecție și refacerea arboretelor degradate. Numai în ultimii 5 ani s-au împădurit suprafețe, care depășesc de zeci de ori suprafețele împădurite de capitaliști în ultimii 50 de ani. Pentru îmbunătățirea continuă a aprovizionării oamenilor muncii cu materiale lemnoase, a căror cerințe au crescut an de an, datorită ridicării nivelului de trai, partidul și guvernul au hotărît ca o parte din trupurile de păduri ale statului să treacă în administrarea și gospodărirea comunelor. Oamenii muncii din regiunea noastră au primit cu bucurie hotărîrea partidului și guvernului care a fost dezbătută în organizațiile de bază și adunările obștești și sub îndrumarea organelor de partid și de stat, s-a trecut la alegerea comitetelor de gospodărire a fondurilor silvice comunale. Astfel, în regiunea Galați s-au ales un număr de 70 comitete comunale care trebuie să primească cele 290 trupuri de pădure. In comitetele de gospodărire a fondurilor silvice comunale au fost aleși în adunările obștești colectiviști, întovărășiți, țărani muncitori cu gospodării individuale, delegate de femei, deputați, tehnicieni etc. In aduptările obștești unde au participat peste 7.000 țărani muncitori, aceștia și-au exprimat dragostea și devotamentul față de partid luîndu-și angajamente de a gospodări, păzi și reface pădurile încredințate. Astfel, în comuna Piscu din raionul Galați, țăranul muncitor Ștefan Petrache și-a luat angajamentul să contribuie la buna gospodărire și refacere a fondului silvic, iar în comuna Băneasa din raionul Bujoru comitetul ales și-a luat angajamentul să contribuie la împădurirea terenurilor degradate, arătînd că hotărîrea este în sprijinul țărănimii muncitoare. Pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor izvorîte din hotărîre, organele silvice trebuie să țină o strînsă legătură cu sfaturile populare și să îndrumeze în mod permanent comitetele de gospodărire a fondurilor silvice comunale în privința lucrărilor de îngrijire, pază și refacere a pădurilor comunale. Trebuie dusă o acțiune hotărîtă și neșovăitoare pentru sancționarea oricăror abuzuri și tendințe nesănătoare ce s-ar manifesta din partea unor elemente dușmănoase. Trebuie combătută cu tărie orice încercare de a nu se ține seama de regulile silvice în vigoare în folosirea și gospodărirea pădurilor comunale, sau de a trece peste prevederile hotărîrii și a instrucțiunilor de aplicare respective, în lucrările de gospodărire a acestor păduri. Comitetele de gospodărire a fondului silvic comunal trebuie să mobilizeze țărănimea muncitoare pentru ca pădurile ce li s-au încredințat să fie bine îngrijite și păzite, iar materialele lemnoase să fie fost repartizate Pentru întărirea muncii politice în vederea atragerii de noi membri în gospodăriile colective Datorită sprijinului acordat de către organele de partid și de stat cît și a eforturilor comune depuse de colectiviști, multe gospodării colective din raionul Galați, aplicînd regulile agrotehnice, au reușit an de an să obțină recolte tot mai bogate. Gospodăria colectivă din satul Ijdileni, raionul Galați, de pildă, în acest an a obținut o recoltă medie la porumb de 1.800 kg. la hectar, pe citărime țăranii muncitori cu gospodării individuale au obținut o producție medie de numai 1.400 kg. porumb la hectarr. Și la floarea-soarelui colectiviștii din satul Ijdileni au obținut o recoltă medie de 1.200 kg. la hectar, în timp ce țăranii rimncitori cu gospodării individuale au obținut o medie de numai 600 kg. floarea-soarelui la hectar. In comuna Frumușița, de exemplu anul trecut a luat ființă o gospodărie colectivă cu un număr de 32 membri. Deși tînără, această gospodărie, aplicînd regulile agrotehnice, a reușit să obțină recolte mult mai mari decît țăranii muncitori cu gospodării individuale. Acest lucru a creat condiții ca numărul membrilor colectiviști să crească mereu. Insă aici trebuie arătat că organizațiile de bază din aceste două gospodării colective n-au acordat întreaga atenție muncii politice în vederea atragerii de noi membri în gospodăriile colective. Spre a ne putea da mai bine seama asupra acestui fapt este suficient să arătăm că la gospodăria colectivă din satul Ijdileni în tot cursul aului trei nu s-au făcut decît două înscrieri. Tov. Noul Ion secretarul organizației de bază în loc să se ocupe de instruirea agitatorilor pentru ca aceștia să cunoască temeinic statutul gospodăriei, în loc să se ocupe de munca politică, el își pierde timpul cu alte probleme, cu totul străine muncii pe care o are. Asemănătoare sunt lucrările în această direcție și la gospodăria colectivă din comuna Frumușița unde în acest an au fost înscriși numai 5 membri. Atît în satul Ijdileni, cît și în comuna Frumușița din raionul Galați in tot cursul anului trecut nu s-a ținut nici o adunare la căminul cultural cu obștea satului unde să fi fost popularizate succesele dobîndite, precum și statutul model al gospodăriilor colective. Mai mult, în satul Ijdileni, căminul cultural (director Maldeș Ionel) stă de multă vreme închis. In acest sat sînt mulți țărani muncitori care manifestă dragoste față de gospodăria colectivă, așa cum sînt de- pildă, țăranii muncitori Drosu Stavăr, Bigheț Dumitru și alții, dar care datorită faptului că organizația de bază nu a dus o muncă temeinică de lămurire și nu le-a arătat concret avantajele pe care le au în gospodăria colectivă ei nu s-au înscris încă în gospodărie. O lipsă serioasă în această privință o au și președinții acestor două gospodarii colective tovarășii Denițiu Ion și Drăgan Pavel care nu s-au preocupat de atragerea de noi membri în gospodăria colectivă și nu au combătut atitudinea greșită unor colectiviști de a se depărta de a țăranii muncitori cu gospodării individuale. De asemenea, nu se poate trece cu vederea lipsa ce o are în această direcție comitetul executiv al sfatului popular din comuna Frumușița (președinte tov. Spătaru Ghiță), care prea puțin a sprijinit gospodăriile colective în vederea creșterii numărului de membrii. Față de această situație o lipsă o are și comitetul raional de partid Galați care nu a controlat pe activiștii trimiși pe teren spre a vedea cum se preocupă aceștia de consolidarea și dezvoltarea gospodăriilor colective de atragerea de noi membri. Țăranul muncitor trebuie să se convingă, să vadă cu ochii lui foloasele gospodăriei colective. In cazul gospodăriilor colective din Frumușița și Ijdileni au fost create toate aceste condiții, numai că aici a lipsit munca politică, dusă cu răbdare și susținută cu exemple vii. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul fruntașilor din gospodăriile agricole colective ce a avut loc in luna mai 1953 a arătat că „transformarea socialistă a agriculturii, în cadrul operei de construire a socialismului, cere o muncă încordată, răbdătoare, stăruitoare“. De aici reiese sarcina comitetului raional de partid Galați de a trece de îndată la o astfel de muncă, pentru ca fiecare succes obținut să fie consolidat și pregătite condițiile pentru obținerea de noi succese. în același timp, comitetul raional de partid Galați are datoria de a instrui temeinic activiștii de partid în această direcție, pentru ca aceștia la rîndul lor să poată da un sprijin concret organizațiilor de bază în vederea creșterii și dezvoltării gospodăriilor colective existente și pentru înființarea de noi gospodarii colective. D. MOȘESCU Respectarea regulilor agrotehnice asigură Gospodăria noastră de stat a obținut in anul 1954, datorită folosirii metodelor științifice și a aplicării regulilor agrotehnice, recolte bogate la majoritatea culturilor. Invățînd din experiența anilor trecuți, la începutul anului 1954 am hotărît să muncim în așa fel pămîntul încît să dobîndim și în acest an recolte cît mai bune. Trebuie arătat dintr-un început ca la majoritatea culturilor noi am respectat cu strictețe regulile agrotehnice. Așa de pildă, noi am acordat o deosebită atenție calității arăturilor, timpului de însămînțare, felul în care s-a făcut însămînțatul cu mașinile, aplicarea îngrășămintelor naturale și artificiale, etc. La cultura griului de exemplu, arăturile de însămînțări au fost făcute așa cum cer regulile agrotehnice, adică cu o lună înainte de însămînțare la o adîncime de 18—20 cm. Insămînțarea s-a făcut cu semănătorile mecanice în timpul optim la o adîncime de 5—6 cm., cu sămînță selecționată. Datorită acestui fapt, grîul s-a dezvoltat bine, a înfrățit și a intrat în iarnă fiecare fir cu 3-4 frați. Fiind bine dezvoltat și la adîncime suficientă, grîul nu a înghețat în timpul iernii. O recoltă bogată de grîu a obținut brigadierul Samotriceanu, care a avut o solă de 256 hectare și care datorită faptului că a respectat cu strictețe regulile agrotehnice de la însămînțare și pînă la recoltare prin îngrijirea acestei culturi a obținut în medie la hectar cîte 1.500 kg. grîu. Același rol ca timpul de însămînțare și îngrijire a grîului îi are la porumb aplicarea prașilelor. Sala brigadierului Ștefan Iosif cu o suprafață de 60 hectare porumb a fost cea mai frumoasă pe gospodărie. Acest brigadier s-a preocupat ca imediat ce porumbul era bun de prășit să aplice prașilele necesare, și la recoltare rezultatele nu au întîrziat a se sporuri de recolte arăta. In medie la hectar el a obținut peste 3.000 kg. porumb. Rezultatele ar fi fost cu mult mai mari aici, dacă brigadierul Ștefan Iosif ar fi fost îndrumat de conducerea gospodăriei să însămînțeze porumbul în cuiburi așezate în pătrat, să folosească polenizarea suplimentară, îngrășămintele minerale și organice, etc. Experiența anului 1954 a arătat pe deplin colectivului de muncitori și tehnicieni din gospodăria noastră de stat că indiferent de condițiile climatice și de sol, folosirea metodelor agrotehnice înaintate și a experienței sovhozurilor și colhozurilor sovietice, asigură întotdeauna recolte bogate. Trăgînd învățăminte din această experiență, colectivul nostru muncește în prezent pentru pregătirile necesare efectuării în bune condițiuni a lucrărilor agricole de primăvară, care să asigure recolte bogate. Ing. POPA VASILE director al gospodăriei de stat „Dr. Alexandrov“-raionul Macin Succesele planilor muncitori din raionul Brăila Intensificînd munca politică de lămurire a maselor largi de țărani muncitori de a-și preda cotele la colectare, în raionul Brăila s-a reușit ca planijl de colectare la carne de vacă pe 1954 să fie realizat în proporție de 100,59 la suta, iar la carne de porc ijjjyjCom_ent de 82320‘V»„ in fruntea acestei acțiuni s-au situat comunele Latinu, Racovița, Măxineni și altele care au realizat planul atît la carne de vacă, cît și la carne de porc în întregime. Rezultatele obținute în aceste comuni se datoresc muncii politice bine organizate. Astfel, organizațiile de bază, au îndrumat și sprjinit comitetele executive ale sfaturilor populare de a antrena deputații în munca pe circumscripții, să lămurească și să îndemne pe țăranii muncitori să își predea cotele cuvenite statului. MICUGH, corespondent Vi .VLJ Ne scriu corespondenții din regiunea noastră Pentru o buna difuzare a presei La oficiul poștal al rafonului Bujoru se muncește temeinic In problema abonamentelor la ziare și reviste și mai ales pentru buna difuzare a lor către abonați. Dirigintele oficiului, tov. Mihăilescu Alexandru, urmărește zilnic activitatea factorilor poștali. Exemplul dirigintelui este urmat și de factorii poștali De pildă, tov. Paraschiv Andone colectează în fiecare zi numeroase abonamente. In primele zile ale lunii decembrie 1954 el a abonat peste 60 tovarăși la publicațiile „Scînteia“, „Viața nouă“, „Albina“, „Săteanca“, „Scînteia tineretului“, etc. El se străduiește de asemenea să difuzeze cu regularitate presa abonaților și de aceea țăranii muncitori se abonează cu încredere. Pentru pătrunderea unui număr cu mai mare de ziare în masa de țărani muncitori, oficiul poștal raional Bujoru organizează cu regularitate echipa care să colecteze abonamente. S-a evidențiat în munca de colectare a abonamentelor echipa condusă de tov. Bujoreanu Geta, care a colectat 20 de abonamente, la diferite publicații. Felul cum se muncește in direcția difuzării și a măririi numărului de abonamente la oficiul Bujoru poate servi ca exemplu și celorlalte oficii din regiunea noastră. M. NEGREANU Comitetul executiv al sfatului popular din comuna Luncavița, raionul Macin, nu acordă suficientă atenție difuzării și distribuirii presei la abonații din această comună. Astfel, în una din zilele lunii decembrie 1954 au fost găsite de organele de difuzare, peste 200 ziare și reviste care erau încuiate în dulapul referentei Dumanovschi Valerica, difuzor de presă pe lingă sfatul popular. Tot la această dată se mai găseau pe unul din dulapuri 35 exemplare din „Carnetul agitatorului“ care aparțineau agitatorilor de la școala elementară și gospodăria agricolă colectivă. O mare parte din abonații la ziarele „Scînteia“, „Viața nouă“, și „Romînia Liberă“, au primit într-o lună numai cîte 2—3 ziare. Asemenea aspecte s-au mai constatat și la secția piscicolă și cooperativa din comună. Abonații din această comună cer ca tov. Calian Ghiță președintele sfatului popular, să controleze mai des felul cum se difuzează presa și să tragă la răspundere pe cei care frînează buna distribuire a presei. COSTICA CIREAȘA Grijă față de om In trecut invalizii erau socotiți ca un balast pentru societate și tratați ca atare. Astăzi, invalizii de toate categoriile nu numai că sînt ocrotiți, dar se caută ca ei să devină folositori muncii constructive. Prin grija secției prevederi sociale în colaborare cu cooperativele meșteșugărești s-a trecut la expertizarea cooperatorilor invalizi din Galați, Brăila și Tulcea, operațiuni care s-a făcut în procent de 50 la sută. Un număr de 30 invalizi, absolvenți ai școlilor profesionale a Ministerului Prevederilor Sociale au fost încadrați la diferite cooperative. M. MTRIA Exemple de vrednicie Colectivul de muncă al morii „Vasile Roaitu“ din comuna Independența, raionul Galați, a desfășurat cu însuflețire întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor ce-i reveneau. Lucrînd organizat, tovarășii de aici au reușit ca pe luna decembrie 1954 să depășească planul la măciniș și uium. Fruntași în această realizare se sîtuiază tov. Lisnia V, mecanic și administrator al morii, care a muncit cu hotărîre reușind să repare motorul și valtul morii cu o lună înainte de termen. Pentru activitatea sa neîntreruptă a primit diploma de onoare de fruntaș în producție pe raion. Exemple de vrednicie mai dau printre alții și morarul Constantin D. Ionel, care nu precupețește nici un efort pentru buna desfășurare a muncii. I. BARAG Au livrat statului animalele contractate Respectînd contractul încheiat cu organele comerțului de stat, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea de animale, țăranii muncitori din comuna Obilești, raionul Liești, se prezintă la baza de recepționare a animalelor de la Hanu-Conache pentru a livra animalele contractate. Țăranul muncitor Nica I. Ținea care a livrat statului un porc de 160 kg., conform contractului încheiat a încasat suma de 1.600 lei, a fost scutit de 200 kg. porumb din cota obligatorie și 46 kg. carne. De asemenea, i s-a mai dat dreptul de a cumpăra din cooperativă mărfuri din comerțul de întimpinare în valoare de lei 400. La baza de recepție s-au mai prezentat și țăranii muncitori Bagai Constantin, Neculai Pașalău, și alții care au livrat statului cîte o pereche de boi. Ei au cumpărat la prețul de stat 7 fuse piele, un metru cub cherestea și altele, în afară de banii încasați. STOICAN NICOLAE Vor planta pomi fructiferi îndrumată de organizația de bază P.A.R. din satul Muchea, organizația U T. M. a mobilizat tineretul din sat pentru efectuarea de lucrări pentru plantarea de pomi fructiferi. Astfel pe marginea șoselelor a acestui sat s-au făcut pînă acum peste 40 gropi pentru ca la primăvară să fie plantați pomi fructiferi. Fruntași în aceste munci se situează tov: Ilie Ionescu, Gheorghe Mirică, Eugen Dobre și alții. TASLAOANU VASILICA Folosesc gunoiul de grajd Intr-o adunare generală avută în gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din comuna Tudor Vladimirescu, raionul Bujoru, colectiviștii s-au angajat să obțină în anul 1955 o recoltă mult mai bogată. Pentru aceasta ei au cărat încă din luna decembrie a anului trecut circa 50 tone bălegar de grajd pe tarlalele ce vor fi însămînțate in primăvară. Printre primii care s-au evidențiat cărinoi gunoi sînt tov. Covrig Nicolae, Gheorghe Puică și alții. ILIE MUNTEANU Muncitorii așteaptă noi programe ale brigăzii Sub îndrumarea organizatei U.T.M. cît și cu sprijinul tov. Mihăilescu de la Teatrul de Stat a luat ființă la fabrica de confecții Brăila o brigadă artistică de agitație care zilele trecute a prezentat primul său spectacol. Spectacolul a plăcut mult muncitorilor prin faptul că s-a arătat în același timp realizările în producție ale muncitorilor fruntași cît și lipsurile unora. Salariații de la fabrica de confecții Brăila așteaptă cu nerăbdare și alte spectacole mai reușite ale brigăzii artistice de agitație. GHEVIRTZ RENE A fost demascat ca element necinstit In comuna Movila Miresii, raionul Brăila, recensămintul animalelor e pe terminate. Acest recensămînt are drept scop o bună planificare a terenurilor ce vor fi cultivate cu plante furajere pentru asigurarea hranei animaleor. Avînd asigurată bază furajată, animalele vor putea da o producție sporită la lapte, lină, carne etc. De asemenea, se poate îmbunătăți și rasa lor In această acțiune chiaburii au căutat să folosească cozile lor de topor pentru a împiedica buna desfășurare a recensămînului. Țăranii muncitori cinstiți însă au demascat manevrele lor. Astfel Ureche Stan, coada de topor a chiaburilor, care a căutat să ducă in eroare comisia de recensămînt, ascunzind o vacă, un vițel și trei oi, a fost demascat în fața țăranilor muncitori din comună. PLOPEANU STAN Să asigurăm din Toamna anului 1954 ne-a oferit condiții bune și acestea au fost folosite pentru însămințările de toamnă. Mai avem o perioadă scurtă pînă cînd din nou în primăvară va trebui să dăm pămîntului sămînța care să asigure recolta anului viitor. Pămîntul pe care l-am pregătit prin îngrășare, prin arături, pe care l-am afînat și pe care l-am curățat de buruieni, trebuie să primească o sămînță bună, care să folosească cel mai bine condițiile favorabile de producție, create cu grijă dar totodată cu trudă și cheltuieli. De aceea principala grijă a cultivatorului este să-și asigure din timp o sămînță superioară. Condițiile pe care trebue să le îndeplinească o sămînță pentru a fi bună de semănat sînt următoarele: — Să fie dintr-un soi bun și adaptat regiunii unde se cultivă. — Să aibă o valoare culturală mare, adică să fie curată, mare, uniformă, sănătoasă, să aibă culoarea normală a solului și să aibă puterea de germinație. — Să fie tratată împotriva bolilor. Să vedem acum, cum putem realiza aceste cerințe pentru ca în adevăr să asigurăm pămîntului o sămînță bună. — Semințele de sol se creează de Institutul de Cercetări Agronomice și apoi se înmulțesc la gospodăriile agricole de stat așa cum s-a făcut și la noi în gospodăriile agricole de stat „Berea Barbu“, Romanu, Brăila, „Dr. Rusetl“, „30 Decembrie“ și „Brateșul“. De aici ele se înmulțesc mai departe în celelalte gospodării de stat și colective, unde se urmăresc în timpul vegetației și apoi se dau pentru schimb în toate sectoarele. Dar, o sămînță de soi bună, este și aceea pe care o cultivăm de mai mulți ani, pe care o știm că dă rezultate bune și o îngrijim. Deci Samința da soi bun, o patem avea în gospodăria noastră sau o procurăm prin schimb de la stat, sau între cultivatori , timp sămînță bună Pentru ca să obținem o sămînță cu valoare culturală mare, iarăși nu e greu. Știm că semințele ieșite de la treierat prezintă un amestec de semințe întregi și sănătoase și corpuri străine. Corpurile străine sînt: sfărămăturile, semințele atacate de boli și insecte (măturate, tachinate, mucegăite, încinse, etc.), semințe de buruieni (neghină, rapiță, măzăriche și altele), precum și corpuri moarte (pămînt, pleavă, paie, etc.). Dacă vom însămînța produsul așa cum iese de la mașina de treierat, în primul rînd vom azvîrli fără rost spărturile din semințe care se pot da la animale sau păsări, vom da o cantitate mai mică la hectar decît trebuie și lucrul cel mai dăunător îl creăm prin însămînțarea buruienilor care știm că se dezvoltă mai puternic decît plantele de cultură și astfel vom avea cîmpul din ce în ce mai înburuienit, iar recoltele vor fi mici și de proastă calitate. Dacă semănăm o sămînță încinsă, mucegăită, bolnavă și fără putere de încolțire, cultura noastră va fi plăpîndă, va străbate greu stratul de pămînt care o acoperă, va fi rară și nefolosind pămîntul pe care este semănată, atunci buruenile, vor năpădi cultura. Semănînd o sămînță curată, sănătoasă și cu putere de germinație (încolțire) mare, ea va fi viguroasă de la început, va folosi toată umezeala și timpul răcoros din primăvară, se va dezvolta bine, va fi curată de burueni, va rezista mai bine la secetă și ne va asigura producții mari. Ca să obținem sămînță cu valoare culturală mare, trebuie să o curățim. Acest lucru nu este greu și el se face cu selectorul, cu zborul, cu vînturătoarea sau cu ciurul. In multe din comunele noastre se găsesc centre de curățit semințe cu selectoare și trioare, cum sînt de exemplu, la Traian Sat, Scorțarul Nou, însurăței, Bujoru, Horia, Măcin, apoi pe lingă cele mai multe S.M.T.-uri, sînt asemenea mașini, care trebuie ține pentru primăvară chiar puse în funcție și folosite de gospodăriile colective, întovărășiri, asociații și țăranii muncitori cu gospodărie individuală. Aceste centre trebuie să lucreze, din plin acum, așa cum s-a făcut în campaniile trecute la Bujoru, însurăței și Horia. Gospodăriile agricole de stat trebuie să se afle într-un stadiu avansat cu condiționarea, pentru a-și asigura semințele, așa cum face G.A.S. „Dr. Rusell“, Urleasca, „Justin Georgescu“, care întotdeauna au culturile curate, în timp ce la G.A.S. Bărboși stau 2 selectoare neutilizate, fără să se ia vreo măsură de a se pune în funcțiune, iar gospodăria se mulțumește să semene sămînța condiționată cu ajutorul batozei, numai pentru a indeplini o formalitate. După ce semințele pentru gospodariale agricole de stat, colective și anexe au fost curățate, se formează probe care să reprezinte lotul din care s-au format și se trimit laboratoarelor pentru controlul semințelor, care se analizează și își dau avizul dacă sunt bune sau nu de însămînțat . Tiranii muncitori cu gospodărie individuală își pot face singuri proba de încolțire, punînd din fiecare fel de sămînță la căldură, în străchini cu nisip umed, cîte 100 boabe, pe care după încolțire le numără și socotește cîte din ele au încolțit. Obținerea unei semințe curate, sănătoase și cu putere de încolțire se obține ușor, însă această lucrare se face de acum, pentru a o avea gria pregătită la primăvară,în așa fel încît să nu fim nevoiți ca în preajma semănatului să dăm din colț în colț, că nu e bună sămînța și pînă la urmă să semănăm ce avem. După ce ne-am procurat sămînța de soi, am urmărit-o și i am verificat germinația, o păstrăm la loc uscat și apoi ne interesăm de prafuri sau soluții pentru a o trata împotriva bolilor. Prafurile sau soluția se păstrează pînă aproape de semănat și numai atunci se rihtează sămînța. Ing. y. BULINARU