Viața Nouă, ianuarie-martie 1956 (Anul 13, nr. 3455-3531)

1956-01-03 / nr. 3455

Pag 2-a ||) l mill1 iIMUI'lllbH lliliilfl IMII I—IMfftfniWriil' Ollirill "Tulin lifíi "Iii hH'llllll1 IMAMII SSH INFORMAȚIE pe partid Oamenii muncii din regiunea noastră studiază documentele Congresului partidului In vederea popularizării In rândul rala oamenilor muncii din regiunea noastră a documentelor celui de al îI-lea Congres al P.M.R., organele raionale și orășenești de partid au instruit din timp secretarii organi­zațiilor de partid în această direc­ție. Acest lucru a făcut, ca de îndată­­ ce a apărut în presa Raportul de activitate al C.C. al P.M.R., tentat la Congresul partidului pre­de către tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, precum și celelalte documente ale Congresului, birourile organizațiilor­­ de bază să organizeze citirea aces­tor documente. Paragrafele din cu­prinsul Raportului de activitate a C.C. al P.M.R. care se referă la spe­cificul­ locului de muncă al între­prinderii, instituției sau satului res­pectiv, sunt citite de către membrii de partid, agitatori, propagandiști, cu tovarășii lor de muncă, pe locul de producție creindu-se în jurul a­­cestora vii discuții și desprinzînd prețioase învățăminte pentru activi­tatea lor de viitor. Acest document a fost citit pînă în­ prezent în numeroase întreprin­deri, instituții, în colțurile roșii din G.A.S., gospodării­­ agricole Colective, la căminele culturale și pe circumscripții, unde au participat un n­umăr de peste 85 000 muncitori, ingineri, tehnicieni, țărani muncitori, etc., membri și nemembri de partid. Cu acest prilej, participanții și-au manifestat dragostea și­­ recunoștința față de partid, pentru succesele ob­ținute pe drumul construirii socialis­mului și și-au luat însuflețite anga­jamente de a îndeplini cu devota­ment sarcinile măreție ce stau în fața întregului nostru popor muncitor sarcini ce reies din cel de al 2-lea Plan cincinal. La Șantierul naval Galați, de exemplu, au avut loc pe ateliere adunări, in cadrul cărora s-a citit în colectiv paragrafe din Raportul de activitate a C.C. al P.M.R., unde numeroși muncitori printre care tov. Pătăciune Gheorghe, Costică Teodo­ru, Badiu Paraschiv și alții de la secția ajusta), s-au angajat să dea lucru de bună calitate și să îndepli­nească lună de luna planul de pro­ducție cu ajutorul metodelor înainta­te de lucru. De asemenea, la D.R.N.F. Galați, muncitorii Urdă­­reanu Constantin, Cazacu Ion, Popa­ Ion și alții, și-au luat angajamentul să depășească zilnic norma CU 5 la sută și în același timp să ajute și pe tovarășii lor de muncă, mai slab calificați să îndeplinească și chiar să depășească sarcinile ce le revin din planul de producție. In același timp, activiștii de partid propagandiștii, agitatorii din cadrul raioanelor regiunii noastre, desfășoară o vie activitate, pentru a face cunoscut fiecărui om al mun­cii de pe ogoare, documentele ce­lui de al II-lea Congres al P.M.R. De pildă, la S.MT. Vameș, după ci­tirea Raportului­ de activitate al C.C. al P.M.R., numeroși mecani­zatori au participat la discuții, vor­bind despre importanța bunei în­trețineri a tractoarelor și mașinilor agricole, a reparării la timp și de calitate a acestora, despre ridicarea nivelului profesional a mecanizatori­lor, etc. Mecanicul șef Vasilache Cezar și șeful de atelier Ghiță Stan din cadrul acestui S.M.T., s-au­­ an­gajat să facă economii la piese de schimb, materiale și combustibil în procent de 5 la sută și să desfă­șoare în același timp o susținută muncă de lămurire în rîndul țăra­nilor muncitori, ca aceștia să se unească pentru a munci pămîntul în comun cu mijloace mecanizate pe care statul nostru democrat-popular le pune la dispoziție. Citirea și studierea Raportului de activitate al C.C. al P.M.R., precum și a celorlalte documente ale Con­gresului partidului, au stîrnit un viu interes în rîndul oamenilor muncii din regiunea noastră, care privesc cu încredere perspectivele mărețe ce sînt oglindite în cuprinsul acestor luminoase documente. Au încheiat contracte pentru cultivarea întovărășiți­ din comunele Mărti­­r­ești, Mihălcenli și Obilești din raionul Liești, au încheiat Contracte pe o du­rată m­­ai lungă CU fabrica de zahăr .,Tudor Vladimirescu“ din Sascut pen­tru a cultiva sfeclă de zahăr. In sco­pul obținerii unor recolte sporite, în­tovărășiți­ au executat ogor de toam­nă pe suprafețele ce vor fi însă­ Jlîînțate cu sfeclă. întovărășiți­ din satul Tătaru și Vî­­jietoarea au contractat cite 10,50 ha, pe timp de 2 ani. De asemenea, și în­­tovărășiții din Salcia Veche, Mihăl­­ceni, Bordeasca Veche și altele, au contractat pentru cultivarea cu sfeclă de zahăr a unor însemnate suprafețe. Ofiliind exemplul intovărășiților, tiranii muncitori din comuna Mihăl­­ceni au contractat cu fabrica „Tudor M Vladimirescu“ cultivarea unei supra­fețe de 83 ha. Taran­ii muncitori Constantin Pa­­raschiv, Constantin Crăciun, Ion I. Anton și alții au însămînțat 1,25 ha. cu sfeclă in toamna aceasta ca lot experimental, aplicînd îngrășăminte­­ de su­perfostat și gunoi de grajd. BERBECEA RADU M. STOICA corespondenți sfeclei de zahăr Țăranii muncitori din asociația pentru cultivarea sfeclei de zahăr din comuna Liești, raionul Liești, ca ur­mare a aplicării regulilor agrotehnice au obținut în anul 1955 o recoltă bo­gată de sfeclă de zahăr. Cultivatorul A. Sanduc, de pildă, a obținut 27.860 kg. sfeclă de zahăr la hectar, iar Ciorătă Neagu a reali­zat de pe 0,25 ha. o cantitate de 5.000­ kg. sfeclă de zahăr. însuflețiți de aceste succese, culti­vatorii sfeclei de zahăr din această a­­sociație, au hotărit să încheie contrac­te CU statul pe timp de 3 ani. Până zilele trecute un număr de 158 cultivatori au contractat 63 ha. pen­tru a le cultiva cu sfecla de zahăr in anii 1956—1957—1958. Primii care au încheiat asemenea contracte au fost țăranii muncitori Dragomir Gh. Matei, Susanu Mano­­lache, Panaite P. Vasile și alții. VASILE MATEI corespondent VIAȚA NOUA Roadele muncii harnice în gospodăriile agricole colective . Ca urmare a aplicării regulilor agrotehnice, membrii gospodăriei a­­gricole colective din satul Măgurele, raionul Macin, au obținut în anul 1955 recolte mult mai bogate față de anii trecuți. Acest lucru a făcut ca și colecti­viștii să primească pentru zilele-mun­­că cantități însemnate de cereale și alte produse. Astfel, colectivistul D. Petcu care cu cei 4 membri ai fami­liei sale a efectuat 670 zile-muncă a primit 3.550 kg. grîu, 5.400 kg. porumb, 2.025 kg. legume și alte pro­duse. Produse multe au primit și har­nicii colectiviști Ion R. Vasile, Duțu Ioniță și numeroși anii. D. GERBANA corespondent . Membrii gospodăriei agricole co­lective din comuna Frumușița, raionul Galați, muncind cu hărnicie pămintul au izbutit ca în anul 1955 să obțină sporuri însemnate de recolte. Colec­tiviștii fruntași din această gospodărie, cum sunt Munteanu Costică, I. Băda­­che, T Gherasim și mulți alții pentru munca lor harnică au primit numai cereale între 5.000—7.000 kg. VRÎNCEANU MARIN corespondent El Gospodăria agricolă colectiva „Nikos Beloiannis“ din comuna Bordei Verde, este una din gospodăriile co­lective fruntașe din raionul Calm­ățui. Colectiviștii de aici cu ajutorul tehnicienilor și inginerilor agronomi au aplicat cu succes regulile agroteh­nice, reușind astfel să smulgă pămin­­tului roade bogate. Acest lucru a făcut ca pentru fie­care zi­ munca membrii gospodăriei colective sa primească 4,750 kg. grîu, 2,160 kg. floarea-soarelui, 1,300 kg. orz, 8 kg. porumb și alte produse. Colectivistul Panait Paraschiv, cu 3 membri ai familiei sale a efectuat 874 zile-muncă pentru care a primit nu­mai cereale 14.160 kg. N. IACOB corespondent Se dezvolta mișcarea de cultură fizică și sport din regiunea noastră Graficul de țară arată că numai între anii 1951-1955 numărul spor­tivilor din regiunea noastră a crescut cu 30 la sută, iar numărul ba­zelor sportive a crescut în aceeași perioadă cu 110 la sută. Mișcarea de cultură fizică și sport care formează oameni sănătoși, o­­țeliți la trup și ageri la minte, a luat un mare avânt în anii regimu­lui democrat-popular. INFORMAȚII Se aáuce la cunoștința tuturor întreprin­derilor și organizațiilor economice de stat, unități cooperatiste, unități economice a­­rtexe, de pe lângă instituții și organizații sociale precum și ori­ce alte întreprinderi obligate a plăti impozitul pe circulația mărfurilor, operațiuni necem­ierciale, impo­zit pe spectacole și la vărsarea cotelor părți de beneficii sau la piața impozitu­lui pe venit, că în conformitate cu H.C.M. n­r. 351/903 Sunt obligate ca în perioada dintre 1—20 ianuarie să depună decla­rațiile și adeverințele conform dispozițiu­­­nilor de la cap. II al instrucțiunilor de aplicarea H.C.M. 351/953. Formularele necesare acestei lucrări se găsesc la Secțiunea Financiară a orașului Galați Inspecția V-a Stat, din Strada 13 Iunie 1916, nr. 1—3, intrarea a II-a la etaj, de Unde se vor ridica, iar după completarea lor cu toate datele cerute se vor depune în același loc înlăun­trul ter­menului de la 1—20 ianuarie 1956. Orice informațiuni în legătură cu a­­ceasta­ lucrare se pot lua de la secția financiară oraș, inspecția , venituri de stat. ★ Secțiunea „Combustibil” a sfatului popu­lar regional Galați anunță că a început distribuirea lemnelor de foc pe tichetul nr. 1 de combustibil. Cetățenii din orașul Galați sunt rugați să se prezinte la depozitele I.C.S. „Com­bustibilul" pentru a-și ridica din timp can­titățile de lemne ce li se cuvin. Nr. 3459 A 80-a aniversare a tovarășului Wilhelm Pieck La 3 ianuarie oamenii muncii din Ger­mania și împreună cu ei, întreaga mișcare mui­eitorească internațională, toți luptătorii pentru pace, democrație și socialism sar­­bătoresc cea de a 80-a aniversare a tovară­șului Wilhelm Pieck, președintele Republicii Democrate Germane, întreaga viață a tovarășului Wilhelm Pieck este un minunat exemplu de luptă și devotament fără margini pentru cauza pro­letariatului, democrației, socialismului și păcii. Născut la 3 ianuarie 1876 dintr-o familie de muncitori Wilhelm Pieck cu­noaște de timpuriu condițiile grele de trai ale populației munci­toare din Germania. Din fragedă tinerețe, el trăiește intens mari­­le frămîntări sociale din Germania caracte­rizate printr-un mare număr de greve și de alte acțiuni și revendicative politice proletariatului. La ale iulie 1895, pe cînd era 1 în vîrstă de 19 ani, Wilhelm Pieck intră în rîndurile partidului so­cial democrat din Ger­mania. El cîștigă în­crederea tovarășilor săi de muncă timplari, conduce lupta lor, a­­firmîndu-se ca un acti­vist politic înzestrat cu calități deosebite. Capitaliștii și apara­tul de represiune în slujba lor îl trece pe Wilhelm Pieck pe lista neagră și îl supun persecuțiilor. Dar fiecare manifestare a te­rorii patronilor n-a făcut altceva decât să o­­felească spiritul său de luptă. De la începutul activității sale politice Wilhelm Pieck a fost un înflăcărat adept al marxismului, un adversar hotărât al o­­portunismului. Alături de Karl Liebknecht, Roza Luxemburg și Clara Zetkin, el este în partidul social democrat unul din ani­matorii aripei stingi, nucleul viitorului partid comunist din Germania. Wilhelm Pieck s-a ridicat cu tărie împo­triva imperialismului german și pregătirilor de război. Atunci cind catastrofa din 1914 a fost declanșată, Pieck organizează demon­strații împotriva războiului. In mai 1905 autoritățile prusace I­ arestează și-l arun­că în închisoare. Izbînda Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a avut o mare înrîurire și asu­pra luptelor revoluționare din Germania. Sub influența mărețelor ei învățăminte Karl Liebknecht, Roza Luxemburg, Wil­helm Pieck și alți conducători ai proleta­riatului german, formează „Uniunea Spar­tacus“ — grupare revoluționară sub con­ducerea căreia muncitorimea germană duce o serie de eroice lupte cu caracter politic și revendicativ. In 1918 Wilhelm Pieck a prezidat ședințele de constituire a Partidu­lui Comunist din Germania și a fost ales membru al C. C. al P. C. G. Reacțiunea imperialistă germană se nă­pustește cu o furie oarbă împotriva tînă­­rului partid care întruchipa năzuințele clasei muncitoare germane de a se elibera de sub jugul capitalismului. Karl Liebknecht și Ro­za Luxemburg sunt uciși mișelește de agen­ții imperialismului iar Wilhelm Pieck și alți conducători comuniști reușesc să scape cu greutate din ghiarele ucigașilor fasciști, împreună cu Ernst Thälmann, neuitatul conducător al clasei muncitoare din Germa­nia — Wilhelm Pieck activează intens pen­tru transformarea Partidului Comunist in­tr-un partid marxist-leninist, pentru purita­tea și întărirea rîndurilor sale. Ernst Thälmann, Wilhelm Pieck și alți conducători de frunte ai proletariatului ger­man au văzut în unitatea de acțiune a cla­sei muncitoare o forță de neînvins, in lupta pentru interesele poporului german. Nume­roase acțiuni unite ale proletariatului ger­man conduse de partid în anii 1918—1932 au dovedit că în sînul­ clasei muncitoare germane există uriașe forțe revoluționare capabile să înfăptuiască, în strînsă unitate, fapte mărețe. . In 1933 cercurile agresive din Occident, cu concursul liderilor social-democrați de dreapta, sprijină venirea lui Hitler la pute­re, aruncă Germania în ghiarele fascismu­lui- Hitleriștii pornesc o cruntă campanie de represiune împotriva Partidului Comu­­­nist. Ernst Thälmann este arestat, torturat și ucis mișelește în temnița de călăii fas­­ciști atunci Und aceștia au simțit că li se aproprie sfârșitul. Wilhelm Pieck este nevo­it să plece din Germania, și sa conducă de departe lupta clasei muncitoare germane împotriva fascismului și a pregătirii răz­boiului antisovietic. In anii celui de al doilea război mon­­dial, Wilhelm Pieck continuă să demaște fascismul, duce muncă de lămurire în rân­­durile prizonierilor ger­mani din U­. R. S. S., cheamă pe compatrioții săi la luptă pentru doborîrea lui Hitler. Glorioasa Armată So­­vietică, zdrobind ar­matele hitleriste, elibe­­rînd popoarele Euro­pei de urgia fascismu­lui a eliberat partea de răsărit a Germani­ei, creind astfel condi­țiile victoriei forțelor democratice antifas­ciste în această parte a țării. Wilhelm Pieck, se reîntoarce în patrie, după 12 ani împreună cu alți luptători con­­secvenți pentru unita­tea clasei muncitoare. Pe teritoriul Germani­ei răsăritene Wilhelm Pieck realizează uni­ficarea partidelor co­munist și socialist. Crearea Partidului Socialist Unit din Ger­mania a deschis calea făuririi blocului partidelor democrate anti-fasciste. Marile transformări cu caracter politic, social și e­­conomic, care au avut loc după război pe teritoriul Germaniei răsăritene, precum și sprijinul permanent acordat de U.R.S.S. po­porului german, au făcut posibilă crearea Republicii Democrate Germane. La 1 octombrie 1949 când a fost procla­mată Republica Democrată Germană, tova­rășul Wilhelm Pieck a fost ales președinte al primului stat german democrat și iubi­tor de pace. Ca președinte al R. D. Ger­mană, Wilhelm Pieck consacră întreaga sa capacitate luptei pentru propășirea și în­tărirea noului stat german și totodată pen­­tru unitatea Germaniei. Ținând seama de marele pericol pe care-l reprezintă pentru poporul german politica cercurilor reacțio­nare internaționale, de scindare a Germa­niei și transformarea părții ei occidentale într-o bază de agresiune împotriva state­lor iubitoare de pace, Wilhelm Pieck a lup­tat și luptă neobosit pentru crearea unei mișcări largi a forțelor democratice și pa­triotice, pentru unitatea Germaniei, pentru securitate în Europa. In mesajele și în cu­­vîntările sale radiodifuzate, Wilhelm Pieck s-a adresat de nenumărate ori întregului popor german, chemându-l la luptă acti­vă împotriva remilitarizării Germaniei, pen­tru o Germanie unită, pașnică și demo­crată. Astăzi toată lumea știe că Republica De­mocrată Germană, al cărei președinte este tovarășul Wilhelm Pieck, reprezintă bastio­nul forțelor democratice ale întregului popor german. R. D. Germană reprezintă Germa­nia nouă, temelia Germaniei de mîine, uni­tă, pașnică și democrata. Întregul popor german saluta cu bucurie în persoana to­varășului Wilhelm Pieck pe luptătorul cu­rajos pentru pace și unitatea națională a patriei sale. Oamenii muncii din țara noastră îl sti­mează pe Wilhelm Pieck ca pe un luptător încercat și consecvent pentru prietenia și colaborarea dintre poporul german cu po­poarele Uniunii Sovietice și ale țărilor de democrație populari. In persoana lui Wil­helm Pieck, poporul nostru salută pe luptătorul neobosit pentru cauza noii Ger­manii Cu prilejul celei de a 80-a aniver­sări a tovarășului Wilhelm Pieck clasa muncitoare din țara noastră, întregul nos­tru popor îi­mează multă sănătate, viață îndelungată și noi succese în lupta sa pentru binele poporului german, pentru o Germanie unită, pașnică și democrată, pen­tru pace în lumea întreagă. £ f Cum sunt folosite posibilitățile pentru obținerea unor produse de Printre primele stas-uri apărute în țara noastră sunt și cele cari fixea­ză principiile de calitate, de amba­lare și de livrare a produselor noas­tre, în special la uleiurile comesti­bile și sroturile de orice fel. Apariția stas-urilor a contribuit la fabricarea unor uleiuri de bună ca­litate, care să corespundă cerințe­lor Consumatorilor. economia capitalistă De acest lucru nu ținea cîtuși de puțin seama. Dimpotrivă, dena­turările și falsificările uleiurilor erau frecvente. îmi amintesc de un maistru rafi­nat, care povestea cum făcea „ulei de măsline“ din ulei de floarea­­soarelui obligat fiind de patron să facă această denaturare prin­­ fel de fel de amestecuri. Băcanii­­ îl vindeau ca Ulei de măsline, căci într adevăr mirosul, culoarea și gus­tul se asemănau destul de bine. ți­țeiul era însă de floarea soarelui, fabricat în scopul obținerii unor cîș­tigur mari atît de către fabricant cit și de băcanii care înșelau cu bună știință pe cumpărători. In economia noastră socialistă consumatorul este apărat de stas-ul contra produselor necorespunzătoare Stas-ul reprezintă chezășia că pen­tru banii pe care-i plătește consuma­torul va primi un produs de căl­tă le. .La fabrica „Prutul” colectivul de muncitori și tehnicieni cunoaște a­­manunțit stas-urile produselor sale deoarece ele au făcut obiectul mul­tor discuții în diverse ședințe de producție. Printre măsurile tehnico-organiza­­torice luate de conducerea tehnică a întreprinderii pentru a asigura indicele de călita­te a produselor e­­numerăm: afișarea și prelucrarea conținutului corespunzătoare; stas-urilor în secțiile afișarea în toate secțiile productive la locuri vizibile a normelor tehnologice de lucru, ce contribuie la obținerea produselor de calitate; organizarea funcționării la­boratorului în 3 schimburi. Aici se urmăresc calitățile tuturor materiilor prime, a tuturor produselor interme­diare cit și finite. In special la ra­finarea uleiurilor se efectuează ana­lize la fiecare fază de rafinare con­­trolindu-se, cu precizie, efectul fie­cărei reacții chimice din intregul circuit tehnologic. De remarcat aici este exemplu bun al Iov. Ștefă­­nescu Ion, muncitor la scindarea aci­zilor grași cu acid sulfuric concen­trat, care nu consideră nici o șarjă terminată pînă­­ nu o supune unei analize și unei contra analize, urmă­rind în același timp realizarea de e­­conomii maxime la acest material. Iată, de exemplu, în anul 1955 el a realizat o economie de acid sulfuric noastre bună calitate în valoare de lei 2.636. Organizarea cotrolului calității. Controlul calită­ții produselor în întreprindere, se face de către un colectiv care are sarcina de a rezisa secțiile productive de fie­care abatere de la procesul tehnolo­gic, și care se reflectă imediat în analizele efectuate. Elaborarea unor teme de Inovații în problema ridică­rii indicelui de calitate. Șroturile de floarea-soarelui con­stituie un prețios nutreț pentru vi­te. Ele sunt din ce în ce mai între­buințate în gospodăriile noastre de stat. Valoarea lor se exprimă prin conținutul de proteină ceea ce de­pinde în cea mai mare măsură de cantitatea de coji de floarea-soare­lui rămase în măcinătură. La ceastă fază a procesului de produc­­­­ție exista o deficiență care făcea ca semințele descojite să conțină prea multe coji, ceea ce influența asupra calității produselor, iar pe de altă parte în cojile separate să ră­­mîna resturi de miez care măreau pierderile de ulei. Pentru remedierea acestei situații, maistrul Voican Ma­rin a conceput o modificare a dis­pozitivului de absorbție de la des­­cojitoare, inovație­ care a dus la micșorarea pierderilor de ulei în coji și la îmbunătățirea calității șrotului. Drept stimulent acest maistru a pri­mit un premiu în bani. Un alt exemplu de îmbunătățire a calității produselor îl constituie modificarea radicală a procesului de rafinare a uleiului din rapiță. In urma inițiativei ministerului tutelar s-a organizat la București un schimb de­ experiență între fa­bricile care au profilul tehnologic pentru prelucrarea acestui ulei. Și fa­brica noastră a participat la acest schimb prin maistrul Pascal Gheor­ghe. Pentru introducerea noului pro­ces tehnologic, maistrul a trecut de îndată la instruirea muncitorilor din­­ secție urmărind fază cu fază felul cum se aplică rafinarea după noul procedeu și în același timp urmă­rind calitatea produselor. In scurt timp muncitorii secției au reușit să obțină produsul dorit prin însușirea și aplicarea noului procedeu de ra­finare. Dacă pînă în această toamnă, consumatorii de ulei de rapiță pri­meau la cumpărare un ulei de culoa­re roșietică acum însă, datorită schimbării procesului tehnologic, u­­leiul de rapiță are o culoare fru­moasă și cu un gust plăcut. Un important ajutor în această direcție, a fost dat de către membrii cercului A.S.I.T. din întreprindere prin studierea și urmărirea acestui proces de rafinare, precum și prin adaptarea normelor la condițiunile utilajului nostru. Un ajutor tehnic prețios în întreprinderea iroatică, am primit din Republica Cehos­lovacă, cu ocazia vizitei făcute de către unii ingineri din țara noastră la fabricile de ulei de acolo și care au primit schemele tehnologice și tehnice a solidificării acizilor grași, produs nefabricat încă în țara noas­tră. Prin aceasta se transformă un produs secundar de la rafinarea ule­iurilor într-un produs valoros la fa­bricarea săpunului de calitate supe­rioară, eliberînd în același timp cantitate de ulei comestibil care pî­­­­nă atunci era întrebuințat după so­­lidificarea lui la fabricarea săpunu­lui. In experiențele efectuate la solidi­­ficarea acizilor grași, deși noi am întîmpinat la început greutăți, da­torită deosebirilor între utilaje am obținut totuși produsul urmărit și de o calitate corespunzătoare. Un aport important în această acțiune l-a dat colectivul de muncă al sec­ției solidificare, unde s-a evidențiat brigadierul Bursuc Mihalache. Problema calității nu se mărgineș­te la fabricația produselor conform stas­urilor în vigoare. Este nece­sară și o ambalare atentă și cores­punzătoare. Astfel, noi controlăm cu toată grija cisternele și butoaiele care vin spre încărcare cu ulei comesti­bil. Nu odată am refuzat ambalaje care miroseau a produse petrolifere sau care­ conțineau felurite impurități. Socotim că această ..problemă depă­șește limitele fabricii, și că de acum aceasta privește magazinele alimen­tare și chiar consumatorii. 6 ★ Analizînd cum colectivul de mun­citori și tehnicieni al fabricii a reu­șit în cursul anului 1955 să îmbună­tățească calitatea produselor, putem afirma că au fost obținute uleiuri cu un conținut mai mic de substan­țe albuminoase, ceea ce dă transpa­rența uleiului precum și un gust mai bun. Aceasta s-a realizat prin a­­plicarea în mod experimental a mai multor procese tehnologice recoman­date de către secția alimentară A.S.I.T. Ca rezultat al îmbunătățirii « calității uleiului produs de fabrica noastră ministerul tutelar ne-a tra­sat ca sarcină pentru trimestrul 1/1956 să înființăm o secție de im­­buteliere a uleiului în sticle cu marca fabricii, un produs de calitate su­perioară denumit ulei de salată. Sarcina noastră este deci de a stu­dia și supraveghea permanent pro­blema calității produselor, indice principal și cu un caracter de obli­gativitate și în industria alimenta­ră. In această direcție colectivul nos­tru și-a luat ca sarcină să studieze și să aplice noile procedee de obți­nere a uleiurilor comestibile de ca­litate superioară. I. CATZ inginer șef la fabrica „Pratui*

Next