Viața Nouă, octombrie-decembrie 1956 (Anul 13, nr. 3687-3745)

1956-10-02 / nr. 3687

ANUL XIII SERIA II 3687 Marți 2 octombrie 1956 4 PAGINI ~ 20 bani Toate întreprinderile regiunii cu planul îndeplinit la toți indicii! Din toate colturile regiunii zilnic sose­sc la redacție vești despre succe­sele oamenilor muncii din industrie și agricultură. Numeroase colective de muncitori, ingineri și tehnicieni din în­treprinderile regiunii anunță, cu în­­dreptă­ stă mîndrie, că in cadrul întrece­rii socialiste și-au îndeplinit și depășit sarcinile de plan. Nu de mult colec­tivele de muncă ale Direcției regionale a navigației fluviale Galați, atelierelor navale „Viitorul“ Brăila și cel al în­treprinderii piscicole Brăila au obținut un succes deosebit: de la 9 septem­brie, 22 septembrie și respectiv 21 sep­tembrie și-au îndeplinit sarcinile de pian anuale. Succese însemnate în re­alizarea sarcinilor de plan au dobîndit și o serie de alte întreprinderi ca de exemplu, Șantierul naval Galați, „Bra­­teșul“-Galați, „Fusul“-Galați și altele care și-au îndeplinit plănul trimes­trial. Desigur că aceste succese nu sunt întîmplătoare, explicația lor poate fi pusă pe seama mai multor factori. Printre aceștia cel mai de seamă este, fără îndoială, introducerea pe scară largă a tehnicii avansate, înzestrarea întreprinderilor cu mașini și agregate de înaltă productivitate, folosirea cu pricepere a acestora. Activitatea rodnică, înflăcărată oamenilor muncii din industrie face ca a în întimpinarea zilei de 7 Noiembrie­­— cea de a 39-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie — angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste să devină fapte. Astfel, țesă­toarele Valerica Pavlenco, Marioara Tercu, Rusanda Dobre și altele de la fa­brica „Munca“-Galați, pe lângă faptul că își depășesc cu regularitate sarci­nile de plan­­ zilnice cu 10-12 la sută, realizează totodată numai produse de bună calitate. Tinerii constructori de nave gălățeni s-au angajat ca pînă la 7 Noiembrie să realizeze economii de materii prime și materiale în valoare egală cu prețul de cost al unei șalupe. Și la fabrica de confecții Brăila, mun­citoarele din cadrul sectorului II, care au început să lucreze după metoda „prod-sincron“ au reușit ca pînă la data de 24 septembrie să realizeze planul lunar în proporție de 107,7 la sută. Practica arată însă că nu în toate Întreprinderile din regiunea noastră elanul muncitorilor și tehnicienilor este sprijinit printr-o temeinică muncă po­litică și organizatorică, aceasta rămâ­­nînd uneori în urmă față de dorința arzătoare a maselor de oameni ai muncii de a spori zi de zi producția și productivitatea muncii, „ de a cinsti ca fapte deosebite ziua de 7 Noiem­brie. Pe alocuri, conducerile întreprin­derilor, organizațiile de partid și co­mitetele de întreprindere nu se ocupă îndeajuns ca în cadrul întrecerii so­cialiste, toți muncitorii și toate sec­țiile și sectoarele de muncă să dis­pună de condițiile tehnico-organizato­­rice necesare pentru a-și îndeplini cu cinste angajamentele luate. Cum ar putea să obțină rezultate deosebite în întrecere colectivul de la întreprinde­rea „Filimon Sîrbu“ Galați când aici munca nu este temeinic organizată, nu există o preocupare generalizarea experienței continuă pentru înaintare și publicitatea sistematică a întrecerii so­cialiste ? In fața organizațiilor de partid din industrie și a comitetelor de întreprin­deri stă sarcina de a dezvolta succe­sele obținute pînă acum în întrecerea socialistă. Obiectivele întrecerii socia­liste care se desfășoară în întimpinarea zilei de 7 Noiembrie trebuie să fie clare și să răspundă celor mai ime­diate necesități de ordin economic. Printre acestea îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an trebuie să constituie principala preocupare a tuturor colectivelor de muncă din in­dustrie. Planului însuflețitor al oamenilor muncii din industrie, al acelora care în frunte cu comuniștii muncesc cu hotărîre pentru îndeplinirea integrala a sarcinilor de plan pe întreg anul trebuie să i se creeze de către toate conducerile întreprinderilor condițiile corespunzătoare unei bune, normale și rapide desfășurări a proceselor de producție. Fiecare conducător de între­prindere din regiunea noastră este dator de a lua cele mai indicate măsuri tehnico-organizatorice în vederea apro­vizionării la timp a sectoarelor și sec­țiilor cu materii prime, materiale a­­uxiliare și piese de schimb. În vederea bunei desfășurări a în­trecerii pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an, o problemă de seamă, care cere o re­zolvare atentă și rapidă este organi­zarea evidenței și controlul efectiv al muncii, in această privință maiștrii au un rol deosebit de important, lor re­­venindu-le sarcina să sprijine lupta pentru promovarea noului în produc­ție, pentru stimularea și popularizarea inovatorilor, pentru ridicarea nivelului întregii mase a muncitorilor la nivelul fruntașilor. in ce privește răspîndirea experien­ței înaintate, ca și în problema răs­­pîndirii noului în producție, a populari­zării realizărior un rol de prim ordin revine comitetelor de întreprindere. Ele au totodată sarcina de a lupta împo­triva formalismului în întrecere, împo­triva metodei luării de angajamente „în general“. Desfășurarea unei te­meinice munci de popularizarea rezul­tatelor bune și criticarea lipsurilor existente la fiecare loc de muncă va contribui la intensificarea întrecerii so­cialiste. de Fiecare întreprindere, fiecare colectiv muncă, trebuie sa înțeleagă că lupta pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an nu con­stituie un scop în sine, ci folosește pe­­de-a-ntregul ridicării bunăstării oame­nilor muncii. Iată de ce circ trei luni care au mai rămas pînă la sfîrșitul anului se impune a fi cit mai judicios folosite. Conducerile întreprinderilor din regiunea noastră sînt chemate să­ asi­gure desfășurarea în mod ritmic a planului de producție, așa încît acesta să poată fi realizat zi de zi, decadat și lunar. Organizațiile de partid din fiecare întreprindere trebuie să îmbunătă­țească simțitor munca politică de masă pentru a ridica întrecerea socia­listă la un nivel mai înalt. Ele tre­buie să explice și să convingă te­meinic pe fiecare muncitor și tehni­cian că întrecerea înseamnă schimb de experiență, de cunoștințe și indiferent cine ar ieși învingător, toți partici­panții la întrecere au de câștigat. Cu cit se realizează mai mult cu atât există garanție mai trainică că planul anual va fi îndeplinit în întregime. In cinstea zilei de 7 Noiembrie să ridicăm sus steagul întrecerii socia­liste, pentru îndeplinirea integrală­­ a sarcinilor de plan pe întreg anul 1 Toate întreprinderile din regiunea noastră cu sarcinile de plan anuale îndeplinite în întregime 1 l Sporesc producția de ciment . : . La fabrica „Stînca“ din orașul • : Brăila se desfășoară alegerile orga­­­­­­nelor conducătoare sindicale. In • • cinstea acestui eveniment, muncitorii­­ • de aici desfășoară larg întrecerea • • socialistă, obținînd realizări de •­­ seamă în producție. Numai în prim­­­­­mele două decade ale lunii septem­­­b , brne sarcinile de plan la producția­­­­ de ciment au fost depășite­ cu î75­­ : tone. î • Un aport deosebit la obținerea a­­­­­cestor realizări l-au adus comuniș­­­­­­tii Victor Trușcă, Mihai Belău, mun­­­­i­citorii Niță Mircea, Nae , Antam și­­ î alții, care își depășesc zilnic sarci­­­­­­nile de producție între 45—60 la­­ 1 sută. I­I Mulți dintre fruntașii în produc­­­­­­ție, au fost aleși cu noile organe : I sindicale din fabrică. Printre mun­­­­­­citorii fruntași care s-au bucurat : I de încrederea tovarășilor lor fiind f­i aleși organizatori de­ grupă, sînt tov. • : Constantin Ion, Ion Piroșcă, Marin­­ • Buzea, Constantin Lefter și alții, j Propunerile cetățenilor devin fapte Multe din propunerile pe care le-au făcut in luna martie cetățenii din ora­șul Brăila, cu ocazia adunărilor care au avut loc cu deputații lor, au devenit fapte. Astfel, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular orășenesc și al deputatei Elena Nicolae, precum și prin munca activă a­ comitetului de cetățeni,­ locuitorii străzii Viitorul și-au pavat strada pe o lungime de 350 me­tri. Printre cetățenii care au­ muncit cu tragere de inimă la această acțiune se numără Radu Stancu, Vasile Ionescu, Mircea Icsărescu, Staicu Aurel și alții. De asemenea, in cartierul Lacu Dulce pe str. 23 August cetățenii au instalat prin muncă voluntarei o conductă de apă potabilă pe o lungime de 200 me­tri. Printre fruntașii în această acțiune s-au evidențiat Bălănică State, Radu Niță, Stana Angh­el, Gheorghe Mica, Mița Ciocanu­ și alții. . ELENA ZA­­DM­AN Recoltează sfecla de zahăr Zilele acestea în comuna Liești s-a­­ început recoltatul sfeclei de zahăr. Prin­tre harnicii cultivatori care au început pomii recoltatul se află Nicolae D Ne­­­­culai care de pe suprafață de 0,25 ha.­ a recoltat 5­000 kg sfeclă și Matei N. Gh­eorghe care a recoltat 4500 kg. de pe suprafața de 0,25 ha. Recoltatul sfeclei de zahăr este pe sfîrșite. VASILE N. MATEI corespondent ÎNSĂMI­NȚ­ARI­LE DE TOAM­NA TREBUIE GRĂBITE - Raid ancheta organizat de ziarul „Viața nouă"1 (pag. 2-a) — Roadele muncii politice de masă (pag. 2-a) —■. Gu­ sprijinul mecanizatorilor * ; (pag. 2-a) — La 10, la 5 sau la 1 octombrie ? (pag. 2-a) t’ Agronomie.. din birou (pag. 2-a) In numărul de ărfi — Cînd se vor începe însăra în țările în comuna Măxineni (pag. 2-a) — E, C‘fam .— Gospodăria ’colectivă izvor de bunăstare și belșug _ (pag. 2-a) — Predarea cotelor la colectare — îndatorire patriotică (pag. 2-a) — C. Nadler — Pentru deservirea ci­­­­vi­liza­ta a consumatorilor (pag. 3-a) .- In întrecerea dintre boxierii, Voin­ța—­Dinamo 21—­19­­ (pag. 3-a) — Vizita președintelui Tito la Yalta (pag. 4-a) , — Recepția de la Pekin Ir. cins­­tea conducătorilor agențiilor de presă din țările socialismului (pag. .. 4-a) .­­ — Sosirea președintelui Sukarno la Pekin (pag. 4-a) — D. T. Șepilov va participa la dezba­­terea problemei Suezului în Consiliul de Securitate (pag. 4-a) —• Declarația ministrului de externa­­ al Italiei în legătură cu problema tului (pag. 4-a) STATUTUL-MODEL al cooperativei agricole de producție­ ­. Scopuri și sarcini Art. 1. — Pentru mărirea continuă a producției agricole, care ne asigură îmbunătățirea nivelului de trai, mate­rial și cultural, noi, țăranii muncitori din satul. . ., comuna, raionul. . ., regiunea. . ., din R.P.R., ne unim de bună voie în coo­perativa agricolă de producție — cu­rentă — cu denumirea de „ t . .“ Ne­colă de organizăm în cooperativa­­ agri­lătura orice producție cu scopul de a în­exploatare și toate nea­junsurile gospodăriei individuale fărî­­mițate, făcîndu-ne nouă și familiilor noastre o viață îndestulată, prin lucra­rea în comun a pămîntului comasat, folosind tractoarele și mașinile agri­cole ale S.M.T. și inventarul agricol și animalele aduse de noi în coope­rativă, pe baza creării și dezvoltării avutului obștesc tru noi și familiile asigurînd astfel pen­’ noastre o viață îmbelșugată. Art. 2 — Membrii cooperativei a­­gricole de producție se obligă : — să aplice pe terenurile coopera­tivei regulile agrotehnice înaintate, să Art. 3. — Cooperativa agricolă de producție se organizează pe baza pă­mîntului, proprietate particulară membrilor ei, adus în cooperativă pen­­­tru folosința în comun. Membrii cooperativei agricole de facă lucrări de îmbunătățire a solu­lui (îndiguiri, desecări irigații etc.), să asigure o bună îngrijire și hrănire a animalelor­ ,­ să îngrijească tractoarele și ma­șinile puse la dispoziție de către stat prin S.M.T., să folosească cît mai bine animalele de muncă, mașinile și uneltele cooperativei; — să dezvolte proprietatea obș­tească prin: sporirea efectivelor de animale și păsări, a inventarului agri­col, ridicarea de construcții, planta­rea de vii și livezi, organizarea de ateliere pentru repararea inventarului agricol etc.; — să muncească organizat, pe bază de plan de producție și să împartă între ei veniturile atît după munca depusă, cit și după pămîntul adus în cooperativă; — să îndeplinească toate obligațiile față de statul democrat-popular­ — să respecte toate prevederile sta­tutului — lege de bază — după care se conduce în toată activitatea ei cooperativa agricolă de producție: producție aduc la intrarea în coope­rativă întreaga suprafață de teren pe care o posedă ei și membrii familiilor lor, precum și tot pămîntul pe care aceștia îl vor obține după intrarea lor în cooperativă, prin moștenire, dona­­ție sau pe altă cale, în afară de tere­nul ocupat de casă, construcții gospo­dărești și curte, precum și o suprafață de 20—­30 ani teren ce îi răzu pe ca lot personal.­­ Suprafețele de pămînt aduse în coo­­perativa agricolă de producție se mă­­­soară și se evaluează după­ calitate și­ categorii de folosință, înscriindu-se în conturile personale ale membrilor coo­peratori. Pămîntul adus în cooperativă se co­masează în unul sau mai multe trupuri p­e care se culturilor în așa organizează o rotație a­ fel ca să se obțină o producție cît mai mare. Art. 4 — Pămîntul adus de membri în cooperativa agricolă de produc­ție rămîne mai departe proprie­tate individuală a membrilor coo­r­peratori. Membrii cooperatori au dreptul să doneze sau să lase moște­­­nire prin testament pămîntul lor altor­ membri, precum și cooperativei. De­ asemenea, ei au dreptul să lase pămîn­­­tul moștenire și unor persoane dtrn afara cooperativei, în cazul cînd moș­­­tenitorul este pămîntul se va membru al cooperativei? trece pe numele lui) acordîndu-i-se toate drepturile prevali­zate în prezentul statut pentru mem­brii proprietari de terenuri. In cazul cînd moștenitorul nu este membru al cooperativei, el are dreptul ca sftrșîtul anului agricol să primească o suprafață egală cu a pămîntului moștenit din terenuri necomasate . .ale cooperativei, iar dacă nu există . ase*. (continuare in pag. 3-a) II. Despre pămînt și celelalte mijloace de producție ---------------------­ Recolte bogate, familii noi în colectivă Gospodăria agricolă co­lectivă „16 Februarie 1933“ din Odobești, ra­ionul Focșani, a luat ființă anul acesta : cu 20 de familii și 36 brațe de muncă. Muncind cu în­suflețire, colectiviștii au obținut recolte mult mai mari decît țăranii mun­citori cu gospodării indi­viduale. La grîu, de pildă, recolta a fost mai mare cu 200—250 kg. la hectar. Gospodăria colectivă din Odobești a avut în a­­cest an 4 ha. însămînțate cu floarea-soarelui și a obținut o producție de 7.600 kg., ceea ce înseam­nă 1.900 kg. la ha. Colec­tiviștii au însămînțat și prășit această cultură la timp, iar la vremea potri­vită s-au făcut polenizarea suplimentară artificială. Vazînd recoltele îmbel­șugate obținute de colec­tiviști, pînă acum s-au mai înscris în gospodăria colectivă din Odobești 32 familii de țărani munci­tori care cuprind 51 brațe de muncă. AUREL NEGOESCU corespondent DIN CUPRINSUL REGIUNII NOASTRE Cu planul îndeplinit înainte de termen . Chiar din primele zile ale­ lunii septembrie, cele 2 brigăzi de pescari de la punctul piscicol Jijila au înregistrat noi și im­portante succese în mun­ca, ceea ce le-au permis ca acum să raporteze con­­­ducerii, întreprinderii cu planul pe luna septem­brie a fost îndeplinit cu 18 zile înainte de ter­men. La data de 21 sep­tembrie, bunăoară, planul pe luna septembrie a fost îndeplinit în proporție de 167 la sută. Alături de Iov. Dumi­tru Militaru­ și Enache Popescu, șefi de brigadă, au lucrat cu mult succes și pescarii Gh. M.­­Pa­­­raschiv, Manacu Trifan și Nicolae Țăranu. Au terminat însămînturile de toamnă După terminarea cu succes a muncilor agricole de vară, tracto­riștii din cele trei brigăzi de trac­toare de la gospodăria agricolă de stat Florești, raionul Focșani, nu au încetat nici o clipă lucrul. Ei au revizuit la timp și cu multă atenție tractoarele și cele­lalte mașini agricole și au început dem­olată muncile­ agricole de toam­nă. Printr-o bună organizare a mun­cii și a folosirii întregii capacități de lucru a mașinilor, precum prin întreținerea lor din punct de și vedere tehnic, brigada l-a condusă de tov. Mihai Moise,­ a reușit să termine însamințatul celor 211 ha. cu grîu și orz de toamnă cu patru zile mai înainte față de angaja­mentul luat. Fruntași în executa­rea la timp a arăturilor și însă­­mînțărilor de toamnă sînt tracto­riștii Neculai Hînculișteanu, Paras­­chiv doniță, Petre Moldoveanu, care zilnic și-au depășit norma de lucru cu 100 la sută. Succese însemnate la însămînțări a obținut și brigada a II-a de tractoare condusă de tov. Ștefan Marinescu care a realizat peste 50 la sută din planul campaniei de toamnă. D. SPIRIDON Recoltează de zor orezul Anul acesta, membrii gospodăriei a­­gricole colective „Congresul al II-lea al P.M.R.“ din comuna Jirlău, raionul Fi­­lirm­on Sîrbu, au însămînțat și 25 ha. cu orez. Ca urmare a sfaturilor primite de la tehnicieni și a aplicării regulilor agro­tehnice în timpul vegetației, recolta colectiviștilor este mai bună decît țăranilor muncitori cu gospodărie indi­­­­viduală. Pe ziua de 25 septembrie colectiviștii au trecut la recoltatul orezului. Numai în 6 zile s-au recoltat peste 12 ha. La recoltatul orezului s-au evidențiat Moise Baciu, Stroe Geta, Grosu Niculina, Mîn­­tulescu Ion și alții care zilnic depășesc norma la secerișul orezului. ANGHEL ARTIC corespondent Ziua Forțelor Armate ale R. P. R. Pentru militarii Armatei noastre popu­lare, 2 octombrie este zi de mare sărbă­toare, e Ziua Forțelor Armate ale Re­publicii Populare Române. La această sărbătoare ia parte întregul popor, care își exprimă în acest chip dragostea fa­ță de fiii săi îmbrăcați în haine ostă­șești. Ziua de 2 octombrie a intrat in tra­diția scumpă a poporului nostru. La 2 octombrie 1943 guvernul sovie­tic a aprobat înființarea pe teritoriul U.R.S.S. a primei divizii de voluntari rom­îni, Divizia „Tudor Vladimirescu“, care să lupte alături de glorioasa Arma­tă Sovietică împotriva hitlerismului, pentru eliberarea Romîniei. In caldă fră­ție de arme cu glorioșii ostași sovietici, pandurii diviziei „Tudor Vladimirescu“ și ostașii celorlalte unități ale armatei române care după 23 August 1944 au răspuns cu avînt la chemarea partidu­lui, au luptat vitejește împotriva cotro­pitorilor­­ hitleriști pînă la victoria fina­lă asupra lor. In luptele comune duse pe frontul antihitlerist s-a cimentat frăția de arme romîno-sovietică, reînnodîndu-se firul tradiției frăției de arme romîno-ruse dăinuind de veacuri. După 23 August 1944 partidul a tre­cut la opera de construire a unei arma­te de tip nou, credincioasă și devotată poporului muncitor. De mult a dorit poporul nostru să ai­bă o astfel de armată, o armată care să mi fie un instrument în mîinile claselor­ exploatatoare și a aventurierilor război­nici, cum era în timpul regimului bur­ghezo moșieresc, ci un scut al interese­lor celor ce muncesc, rod al înfrățirii muncitorilor cu țăranii muncitori și in­telectualii legați de popor, al frăției în­tre poporul român și minoritățile națio­nale. Acest țel a fost realizat în anii pute­rii populare de către partid și guvern. Armata noastră populară dotată cu o tehnică de prim rang, instruită de un corp ofițeresc cu experiență și pregătire, educată de partid, este o armată de tip nou, strajă neobosită a cuceririlor revo­luționare ale poporului, preocupată de a veghea la munca pașnică de constru­ire a socialismului. O atitudine plină de conștiinciozitate, demnitate, curaj și­­ inițiativă caracteri­zează pe militarii armatei noastre ori­unde și-ar desfășura activitatea, pe cîm­­pul de instrucție, în sălile de specialita­te, în ateliere și pe șantiere, în posturile de luptă, pe frontieră, la paza obiecti­velor militare. Alături de rezultatele generale bune pe care armata în totalitatea ei le obține în asigurarea creșterii puterii de apărare a țării, nu e zi în care din unități să nu vină, vești despre fapte vrednice de laudă ale unor militari. Unde găsesc ostașii noștri izvor de tărie, curajul și inițiativa lor ? Răs­punsul se află pe drapelele de lupta ale unităților, pe drapelele de luptă în fața cărora ostașii rostesc jurămîntul mili­tar pe care, în fir de aur, sînt scrise șase cuvinte cu o adîncă semnificație: „Pentru patria noastră, Republica Popu­lară Romînă“. Nimic nu poate întrece în măreție în u­­rma unui militar al Armatei noastre Populare sentimentul adînc al dragostei de patrie, devotamentul față de cauza pentru care este chemat să ia arma în mînă. Aceste sentimente sunt negrăit de puternice pentru că izvorăsc din conștiința că armata slujește interesele poporului nostru, ale Republicii noastre Populare — țară liberă și­ pașnică în pli­nă înflorire. Armatei noastre îi este cu desăvîrșire străin orice scop agresiv, ea apără cu dîrzenie mărețele cuceriri și realizări ale poporului. Luptînd pentru pace și pentru progres, poporul nostru susține cu tărie politica partidului și guvernului de destindere în relațiile internaționale, de rezolvare a tuturor problemelor litigioa­­­se pe calea tratativelor. O dovadă grăi­toare a politicii consecvente de pace a statului nostru o constituie reducerea for­țelor armate ale R. P. R. cu 40.000 de oa­meni și apoi cu încă 20.000 de oameni. In­ același timp însă, poporul nostru nu uită că mai există cercuri agresive, războinice, care se opun din toate pute­rile, destinderii în relațiile internațio­nale. De aceea vigilența și întărirea statului democrat-popular și a capacității sale de apărare constituie o sarcină de seamă. Bizuindu-se pe prietenia și ali­anța cu marea Uniune Sovietică și cu țările frățești de democrație populară poporul român luptă pentru pace și pro­gres și întreține armata sa pentru a-și apăra oricînd independența și securitatea sa. Oamenii muncii iubesc armata popu­lară pentru­ că ea este continuatoarea u­­nor glorioase tradiții de luptă. De-a lungul multor secole ostașii rom­îni au dovedit dușmanilor că știu să se bată atunci cînd e în cauză libertatea poporului, in­dependența țării. Sub astfel de domnitori și­ căpetenii de oști ca Mircea cel Bă­­trîn, Ștefan cel Mare,­ Mihai Viteazu, Ion Vodă cel Cumplit, și alții, oștirile române au uimit lumea­­ prin vitejia lor ,fără seamăn în limtele cu cotropitorii. La Plevna , și Grivița, în 1877, la Oituz, Mărăști și Mărășești, soldații rom­îni au arătat că le este mai scumpa independen­ța și libertatea țării decît propriul lor singe. La 23 August 1944, ostașii r­o­mini, la chemarea partidului, au îndrep­tat fără cruțare ascuțișul baionetei îm­potriva celor care pînă atunci îi înșe­laseră, și îi jertfiseră intr-un război ne­drept. Poporul român își iubește cu o dragos­te fierbinte aramata sa populară, este mîndru de ea. De aceea în acesta zi de sărbătoare gîndurile tuturor se îndreaptă cu dragoste spre militarii Forțelor noas­tre Armate.­ La centrele de vinificație După ce au început culesul viilor, nu­meroși țărani muncitori din raionul Te­cuci care au încheiat anul trecut con­tracte cu statul s-au și prezentat la centrele de achiziții ale întreprinderii Vinalcool din orașul Tecuci, predînd în­sem­nate cantități de struguri. Printre aceștia se numără și țăranii muncitori Panaitiu N. Toader, Popa Cos­­tică și alții, din comuna Matca care au predat întreaga cantitate de struguri prevăzută în contract. In numai 4 zile, la centrul de vinifi­cație nr. 2 a întreprinderii Vinalcool din orașul Tecuci, planul de producție a fost realizat în proporție de 20 la suta. Rezultate bune au fost obținute și fie colectivele celorlalte centre de vinifica­­ție din comunele Corod,­ Cudalbi ,Um­­brărești și altele. ÎN CLIȘEU: Un aspe­­t de la primirea cotelor și achizițiilor de struguri la Centru­ de preluarea și prelucrarea strugurilor din comuna Foltești, raionul

Next