Viața Nouă, octombrie-decembrie 1956 (Anul 13, nr. 3687-3745)
1956-10-02 / nr. 3687
ANUL XIII SERIA II 3687 Marți 2 octombrie 1956 4 PAGINI ~ 20 bani Toate întreprinderile regiunii cu planul îndeplinit la toți indicii! Din toate colturile regiunii zilnic sosesc la redacție vești despre succesele oamenilor muncii din industrie și agricultură. Numeroase colective de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile regiunii anunță, cu îndreptă stă mîndrie, că in cadrul întrecerii socialiste și-au îndeplinit și depășit sarcinile de plan. Nu de mult colectivele de muncă ale Direcției regionale a navigației fluviale Galați, atelierelor navale „Viitorul“ Brăila și cel al întreprinderii piscicole Brăila au obținut un succes deosebit: de la 9 septembrie, 22 septembrie și respectiv 21 septembrie și-au îndeplinit sarcinile de pian anuale. Succese însemnate în realizarea sarcinilor de plan au dobîndit și o serie de alte întreprinderi ca de exemplu, Șantierul naval Galați, „Brateșul“-Galați, „Fusul“-Galați și altele care și-au îndeplinit plănul trimestrial. Desigur că aceste succese nu sunt întîmplătoare, explicația lor poate fi pusă pe seama mai multor factori. Printre aceștia cel mai de seamă este, fără îndoială, introducerea pe scară largă a tehnicii avansate, înzestrarea întreprinderilor cu mașini și agregate de înaltă productivitate, folosirea cu pricepere a acestora. Activitatea rodnică, înflăcărată oamenilor muncii din industrie face ca a în întimpinarea zilei de 7 Noiembrie— cea de a 39-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie — angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste să devină fapte. Astfel, țesătoarele Valerica Pavlenco, Marioara Tercu, Rusanda Dobre și altele de la fabrica „Munca“-Galați, pe lângă faptul că își depășesc cu regularitate sarcinile de plan zilnice cu 10-12 la sută, realizează totodată numai produse de bună calitate. Tinerii constructori de nave gălățeni s-au angajat ca pînă la 7 Noiembrie să realizeze economii de materii prime și materiale în valoare egală cu prețul de cost al unei șalupe. Și la fabrica de confecții Brăila, muncitoarele din cadrul sectorului II, care au început să lucreze după metoda „prod-sincron“ au reușit ca pînă la data de 24 septembrie să realizeze planul lunar în proporție de 107,7 la sută. Practica arată însă că nu în toate Întreprinderile din regiunea noastră elanul muncitorilor și tehnicienilor este sprijinit printr-o temeinică muncă politică și organizatorică, aceasta rămânînd uneori în urmă față de dorința arzătoare a maselor de oameni ai muncii de a spori zi de zi producția și productivitatea muncii, „ de a cinsti ca fapte deosebite ziua de 7 Noiembrie. Pe alocuri, conducerile întreprinderilor, organizațiile de partid și comitetele de întreprindere nu se ocupă îndeajuns ca în cadrul întrecerii socialiste, toți muncitorii și toate secțiile și sectoarele de muncă să dispună de condițiile tehnico-organizatorice necesare pentru a-și îndeplini cu cinste angajamentele luate. Cum ar putea să obțină rezultate deosebite în întrecere colectivul de la întreprinderea „Filimon Sîrbu“ Galați când aici munca nu este temeinic organizată, nu există o preocupare generalizarea experienței continuă pentru înaintare și publicitatea sistematică a întrecerii socialiste ? In fața organizațiilor de partid din industrie și a comitetelor de întreprinderi stă sarcina de a dezvolta succesele obținute pînă acum în întrecerea socialistă. Obiectivele întrecerii socialiste care se desfășoară în întimpinarea zilei de 7 Noiembrie trebuie să fie clare și să răspundă celor mai imediate necesități de ordin economic. Printre acestea îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an trebuie să constituie principala preocupare a tuturor colectivelor de muncă din industrie. Planului însuflețitor al oamenilor muncii din industrie, al acelora care în frunte cu comuniștii muncesc cu hotărîre pentru îndeplinirea integrala a sarcinilor de plan pe întreg anul trebuie să i se creeze de către toate conducerile întreprinderilor condițiile corespunzătoare unei bune, normale și rapide desfășurări a proceselor de producție. Fiecare conducător de întreprindere din regiunea noastră este dator de a lua cele mai indicate măsuri tehnico-organizatorice în vederea aprovizionării la timp a sectoarelor și secțiilor cu materii prime, materiale auxiliare și piese de schimb. În vederea bunei desfășurări a întrecerii pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an, o problemă de seamă, care cere o rezolvare atentă și rapidă este organizarea evidenței și controlul efectiv al muncii, in această privință maiștrii au un rol deosebit de important, lor revenindu-le sarcina să sprijine lupta pentru promovarea noului în producție, pentru stimularea și popularizarea inovatorilor, pentru ridicarea nivelului întregii mase a muncitorilor la nivelul fruntașilor. in ce privește răspîndirea experienței înaintate, ca și în problema răspîndirii noului în producție, a popularizării realizărior un rol de prim ordin revine comitetelor de întreprindere. Ele au totodată sarcina de a lupta împotriva formalismului în întrecere, împotriva metodei luării de angajamente „în general“. Desfășurarea unei temeinice munci de popularizarea rezultatelor bune și criticarea lipsurilor existente la fiecare loc de muncă va contribui la intensificarea întrecerii socialiste. de Fiecare întreprindere, fiecare colectiv muncă, trebuie sa înțeleagă că lupta pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an nu constituie un scop în sine, ci folosește pede-a-ntregul ridicării bunăstării oamenilor muncii. Iată de ce circ trei luni care au mai rămas pînă la sfîrșitul anului se impune a fi cit mai judicios folosite. Conducerile întreprinderilor din regiunea noastră sînt chemate să asigure desfășurarea în mod ritmic a planului de producție, așa încît acesta să poată fi realizat zi de zi, decadat și lunar. Organizațiile de partid din fiecare întreprindere trebuie să îmbunătățească simțitor munca politică de masă pentru a ridica întrecerea socialistă la un nivel mai înalt. Ele trebuie să explice și să convingă temeinic pe fiecare muncitor și tehnician că întrecerea înseamnă schimb de experiență, de cunoștințe și indiferent cine ar ieși învingător, toți participanții la întrecere au de câștigat. Cu cit se realizează mai mult cu atât există garanție mai trainică că planul anual va fi îndeplinit în întregime. In cinstea zilei de 7 Noiembrie să ridicăm sus steagul întrecerii socialiste, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe întreg anul 1 Toate întreprinderile din regiunea noastră cu sarcinile de plan anuale îndeplinite în întregime 1 l Sporesc producția de ciment . : . La fabrica „Stînca“ din orașul • : Brăila se desfășoară alegerile organelor conducătoare sindicale. In • • cinstea acestui eveniment, muncitorii • de aici desfășoară larg întrecerea • • socialistă, obținînd realizări de • seamă în producție. Numai în primmele două decade ale lunii septemb , brne sarcinile de plan la producția de ciment au fost depășite cu î75 : tone. î • Un aport deosebit la obținerea acestor realizări l-au adus comuniștii Victor Trușcă, Mihai Belău, municitorii Niță Mircea, Nae , Antam și î alții, care își depășesc zilnic sarcinile de producție între 45—60 la 1 sută. II Mulți dintre fruntașii în producție, au fost aleși cu noile organe : I sindicale din fabrică. Printre muncitorii fruntași care s-au bucurat : I de încrederea tovarășilor lor fiind fi aleși organizatori de grupă, sînt tov. • : Constantin Ion, Ion Piroșcă, Marin • Buzea, Constantin Lefter și alții, j Propunerile cetățenilor devin fapte Multe din propunerile pe care le-au făcut in luna martie cetățenii din orașul Brăila, cu ocazia adunărilor care au avut loc cu deputații lor, au devenit fapte. Astfel, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular orășenesc și al deputatei Elena Nicolae, precum și prin munca activă a comitetului de cetățeni, locuitorii străzii Viitorul și-au pavat strada pe o lungime de 350 metri. Printre cetățenii care au muncit cu tragere de inimă la această acțiune se numără Radu Stancu, Vasile Ionescu, Mircea Icsărescu, Staicu Aurel și alții. De asemenea, in cartierul Lacu Dulce pe str. 23 August cetățenii au instalat prin muncă voluntarei o conductă de apă potabilă pe o lungime de 200 metri. Printre fruntașii în această acțiune s-au evidențiat Bălănică State, Radu Niță, Stana Anghel, Gheorghe Mica, Mița Ciocanu și alții. . ELENA ZADMAN Recoltează sfecla de zahăr Zilele acestea în comuna Liești s-a început recoltatul sfeclei de zahăr. Printre harnicii cultivatori care au început pomii recoltatul se află Nicolae D Neculai care de pe suprafață de 0,25 ha. a recoltat 5000 kg sfeclă și Matei N. Gheorghe care a recoltat 4500 kg. de pe suprafața de 0,25 ha. Recoltatul sfeclei de zahăr este pe sfîrșite. VASILE N. MATEI corespondent ÎNSĂMINȚARILE DE TOAMNA TREBUIE GRĂBITE - Raid ancheta organizat de ziarul „Viața nouă"1 (pag. 2-a) — Roadele muncii politice de masă (pag. 2-a) —■. Gu sprijinul mecanizatorilor * ; (pag. 2-a) — La 10, la 5 sau la 1 octombrie ? (pag. 2-a) t’ Agronomie.. din birou (pag. 2-a) In numărul de ărfi — Cînd se vor începe însăra în țările în comuna Măxineni (pag. 2-a) — E, C‘fam .— Gospodăria ’colectivă izvor de bunăstare și belșug _ (pag. 2-a) — Predarea cotelor la colectare — îndatorire patriotică (pag. 2-a) — C. Nadler — Pentru deservirea civilizata a consumatorilor (pag. 3-a) .- In întrecerea dintre boxierii, Voința—Dinamo 21—19 (pag. 3-a) — Vizita președintelui Tito la Yalta (pag. 4-a) , — Recepția de la Pekin Ir. cinstea conducătorilor agențiilor de presă din țările socialismului (pag. .. 4-a) . — Sosirea președintelui Sukarno la Pekin (pag. 4-a) — D. T. Șepilov va participa la dezbaterea problemei Suezului în Consiliul de Securitate (pag. 4-a) —• Declarația ministrului de externa al Italiei în legătură cu problema tului (pag. 4-a) STATUTUL-MODEL al cooperativei agricole de producție . Scopuri și sarcini Art. 1. — Pentru mărirea continuă a producției agricole, care ne asigură îmbunătățirea nivelului de trai, material și cultural, noi, țăranii muncitori din satul. . ., comuna, raionul. . ., regiunea. . ., din R.P.R., ne unim de bună voie în cooperativa agricolă de producție — curentă — cu denumirea de „ t . .“ Necolă de organizăm în cooperativa agrilătura orice producție cu scopul de a înexploatare și toate neajunsurile gospodăriei individuale fărîmițate, făcîndu-ne nouă și familiilor noastre o viață îndestulată, prin lucrarea în comun a pămîntului comasat, folosind tractoarele și mașinile agricole ale S.M.T. și inventarul agricol și animalele aduse de noi în cooperativă, pe baza creării și dezvoltării avutului obștesc tru noi și familiile asigurînd astfel pen’ noastre o viață îmbelșugată. Art. 2 — Membrii cooperativei agricole de producție se obligă : — să aplice pe terenurile cooperativei regulile agrotehnice înaintate, să Art. 3. — Cooperativa agricolă de producție se organizează pe baza pămîntului, proprietate particulară membrilor ei, adus în cooperativă pentru folosința în comun. Membrii cooperativei agricole de facă lucrări de îmbunătățire a solului (îndiguiri, desecări irigații etc.), să asigure o bună îngrijire și hrănire a animalelor , să îngrijească tractoarele și mașinile puse la dispoziție de către stat prin S.M.T., să folosească cît mai bine animalele de muncă, mașinile și uneltele cooperativei; — să dezvolte proprietatea obștească prin: sporirea efectivelor de animale și păsări, a inventarului agricol, ridicarea de construcții, plantarea de vii și livezi, organizarea de ateliere pentru repararea inventarului agricol etc.; — să muncească organizat, pe bază de plan de producție și să împartă între ei veniturile atît după munca depusă, cit și după pămîntul adus în cooperativă; — să îndeplinească toate obligațiile față de statul democrat-popular — să respecte toate prevederile statutului — lege de bază — după care se conduce în toată activitatea ei cooperativa agricolă de producție: producție aduc la intrarea în cooperativă întreaga suprafață de teren pe care o posedă ei și membrii familiilor lor, precum și tot pămîntul pe care aceștia îl vor obține după intrarea lor în cooperativă, prin moștenire, donație sau pe altă cale, în afară de terenul ocupat de casă, construcții gospodărești și curte, precum și o suprafață de 20—30 ani teren ce îi răzu pe ca lot personal. Suprafețele de pămînt aduse în cooperativa agricolă de producție se măsoară și se evaluează după calitate și categorii de folosință, înscriindu-se în conturile personale ale membrilor cooperatori. Pămîntul adus în cooperativă se comasează în unul sau mai multe trupuri pe care se culturilor în așa organizează o rotație a fel ca să se obțină o producție cît mai mare. Art. 4 — Pămîntul adus de membri în cooperativa agricolă de producție rămîne mai departe proprietate individuală a membrilor coorperatori. Membrii cooperatori au dreptul să doneze sau să lase moștenire prin testament pămîntul lor altor membri, precum și cooperativei. De asemenea, ei au dreptul să lase pămîntul moștenire și unor persoane dtrn afara cooperativei, în cazul cînd moștenitorul este pămîntul se va membru al cooperativei? trece pe numele lui) acordîndu-i-se toate drepturile prevalizate în prezentul statut pentru membrii proprietari de terenuri. In cazul cînd moștenitorul nu este membru al cooperativei, el are dreptul ca sftrșîtul anului agricol să primească o suprafață egală cu a pămîntului moștenit din terenuri necomasate . .ale cooperativei, iar dacă nu există . ase*. (continuare in pag. 3-a) II. Despre pămînt și celelalte mijloace de producție --------------------- Recolte bogate, familii noi în colectivă Gospodăria agricolă colectivă „16 Februarie 1933“ din Odobești, raionul Focșani, a luat ființă anul acesta : cu 20 de familii și 36 brațe de muncă. Muncind cu însuflețire, colectiviștii au obținut recolte mult mai mari decît țăranii muncitori cu gospodării individuale. La grîu, de pildă, recolta a fost mai mare cu 200—250 kg. la hectar. Gospodăria colectivă din Odobești a avut în acest an 4 ha. însămînțate cu floarea-soarelui și a obținut o producție de 7.600 kg., ceea ce înseamnă 1.900 kg. la ha. Colectiviștii au însămînțat și prășit această cultură la timp, iar la vremea potrivită s-au făcut polenizarea suplimentară artificială. Vazînd recoltele îmbelșugate obținute de colectiviști, pînă acum s-au mai înscris în gospodăria colectivă din Odobești 32 familii de țărani muncitori care cuprind 51 brațe de muncă. AUREL NEGOESCU corespondent DIN CUPRINSUL REGIUNII NOASTRE Cu planul îndeplinit înainte de termen . Chiar din primele zile ale lunii septembrie, cele 2 brigăzi de pescari de la punctul piscicol Jijila au înregistrat noi și importante succese în munca, ceea ce le-au permis ca acum să raporteze conducerii, întreprinderii cu planul pe luna septembrie a fost îndeplinit cu 18 zile înainte de termen. La data de 21 septembrie, bunăoară, planul pe luna septembrie a fost îndeplinit în proporție de 167 la sută. Alături de Iov. Dumitru Militaru și Enache Popescu, șefi de brigadă, au lucrat cu mult succes și pescarii Gh. M.Paraschiv, Manacu Trifan și Nicolae Țăranu. Au terminat însămînturile de toamnă După terminarea cu succes a muncilor agricole de vară, tractoriștii din cele trei brigăzi de tractoare de la gospodăria agricolă de stat Florești, raionul Focșani, nu au încetat nici o clipă lucrul. Ei au revizuit la timp și cu multă atenție tractoarele și celelalte mașini agricole și au început demolată muncile agricole de toamnă. Printr-o bună organizare a muncii și a folosirii întregii capacități de lucru a mașinilor, precum prin întreținerea lor din punct de și vedere tehnic, brigada l-a condusă de tov. Mihai Moise, a reușit să termine însamințatul celor 211 ha. cu grîu și orz de toamnă cu patru zile mai înainte față de angajamentul luat. Fruntași în executarea la timp a arăturilor și însămînțărilor de toamnă sînt tractoriștii Neculai Hînculișteanu, Paraschiv doniță, Petre Moldoveanu, care zilnic și-au depășit norma de lucru cu 100 la sută. Succese însemnate la însămînțări a obținut și brigada a II-a de tractoare condusă de tov. Ștefan Marinescu care a realizat peste 50 la sută din planul campaniei de toamnă. D. SPIRIDON Recoltează de zor orezul Anul acesta, membrii gospodăriei agricole colective „Congresul al II-lea al P.M.R.“ din comuna Jirlău, raionul Filirmon Sîrbu, au însămînțat și 25 ha. cu orez. Ca urmare a sfaturilor primite de la tehnicieni și a aplicării regulilor agrotehnice în timpul vegetației, recolta colectiviștilor este mai bună decît țăranilor muncitori cu gospodărie individuală. Pe ziua de 25 septembrie colectiviștii au trecut la recoltatul orezului. Numai în 6 zile s-au recoltat peste 12 ha. La recoltatul orezului s-au evidențiat Moise Baciu, Stroe Geta, Grosu Niculina, Mîntulescu Ion și alții care zilnic depășesc norma la secerișul orezului. ANGHEL ARTIC corespondent Ziua Forțelor Armate ale R. P. R. Pentru militarii Armatei noastre populare, 2 octombrie este zi de mare sărbătoare, e Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Române. La această sărbătoare ia parte întregul popor, care își exprimă în acest chip dragostea față de fiii săi îmbrăcați în haine ostășești. Ziua de 2 octombrie a intrat in tradiția scumpă a poporului nostru. La 2 octombrie 1943 guvernul sovietic a aprobat înființarea pe teritoriul U.R.S.S. a primei divizii de voluntari romîni, Divizia „Tudor Vladimirescu“, care să lupte alături de glorioasa Armată Sovietică împotriva hitlerismului, pentru eliberarea Romîniei. In caldă frăție de arme cu glorioșii ostași sovietici, pandurii diviziei „Tudor Vladimirescu“ și ostașii celorlalte unități ale armatei române care după 23 August 1944 au răspuns cu avînt la chemarea partidului, au luptat vitejește împotriva cotropitorilor hitleriști pînă la victoria finală asupra lor. In luptele comune duse pe frontul antihitlerist s-a cimentat frăția de arme romîno-sovietică, reînnodîndu-se firul tradiției frăției de arme romîno-ruse dăinuind de veacuri. După 23 August 1944 partidul a trecut la opera de construire a unei armate de tip nou, credincioasă și devotată poporului muncitor. De mult a dorit poporul nostru să aibă o astfel de armată, o armată care să mi fie un instrument în mîinile claselor exploatatoare și a aventurierilor războinici, cum era în timpul regimului burghezo moșieresc, ci un scut al intereselor celor ce muncesc, rod al înfrățirii muncitorilor cu țăranii muncitori și intelectualii legați de popor, al frăției între poporul român și minoritățile naționale. Acest țel a fost realizat în anii puterii populare de către partid și guvern. Armata noastră populară dotată cu o tehnică de prim rang, instruită de un corp ofițeresc cu experiență și pregătire, educată de partid, este o armată de tip nou, strajă neobosită a cuceririlor revoluționare ale poporului, preocupată de a veghea la munca pașnică de construire a socialismului. O atitudine plină de conștiinciozitate, demnitate, curaj și inițiativă caracterizează pe militarii armatei noastre oriunde și-ar desfășura activitatea, pe cîmpul de instrucție, în sălile de specialitate, în ateliere și pe șantiere, în posturile de luptă, pe frontieră, la paza obiectivelor militare. Alături de rezultatele generale bune pe care armata în totalitatea ei le obține în asigurarea creșterii puterii de apărare a țării, nu e zi în care din unități să nu vină, vești despre fapte vrednice de laudă ale unor militari. Unde găsesc ostașii noștri izvor de tărie, curajul și inițiativa lor ? Răspunsul se află pe drapelele de lupta ale unităților, pe drapelele de luptă în fața cărora ostașii rostesc jurămîntul militar pe care, în fir de aur, sînt scrise șase cuvinte cu o adîncă semnificație: „Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă“. Nimic nu poate întrece în măreție în urma unui militar al Armatei noastre Populare sentimentul adînc al dragostei de patrie, devotamentul față de cauza pentru care este chemat să ia arma în mînă. Aceste sentimente sunt negrăit de puternice pentru că izvorăsc din conștiința că armata slujește interesele poporului nostru, ale Republicii noastre Populare — țară liberă și pașnică în plină înflorire. Armatei noastre îi este cu desăvîrșire străin orice scop agresiv, ea apără cu dîrzenie mărețele cuceriri și realizări ale poporului. Luptînd pentru pace și pentru progres, poporul nostru susține cu tărie politica partidului și guvernului de destindere în relațiile internaționale, de rezolvare a tuturor problemelor litigioase pe calea tratativelor. O dovadă grăitoare a politicii consecvente de pace a statului nostru o constituie reducerea forțelor armate ale R. P. R. cu 40.000 de oameni și apoi cu încă 20.000 de oameni. In același timp însă, poporul nostru nu uită că mai există cercuri agresive, războinice, care se opun din toate puterile, destinderii în relațiile internaționale. De aceea vigilența și întărirea statului democrat-popular și a capacității sale de apărare constituie o sarcină de seamă. Bizuindu-se pe prietenia și alianța cu marea Uniune Sovietică și cu țările frățești de democrație populară poporul român luptă pentru pace și progres și întreține armata sa pentru a-și apăra oricînd independența și securitatea sa. Oamenii muncii iubesc armata populară pentru că ea este continuatoarea unor glorioase tradiții de luptă. De-a lungul multor secole ostașii romîni au dovedit dușmanilor că știu să se bată atunci cînd e în cauză libertatea poporului, independența țării. Sub astfel de domnitori și căpetenii de oști ca Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Ion Vodă cel Cumplit, și alții, oștirile române au uimit lumea prin vitejia lor ,fără seamăn în limtele cu cotropitorii. La Plevna , și Grivița, în 1877, la Oituz, Mărăști și Mărășești, soldații romîni au arătat că le este mai scumpa independența și libertatea țării decît propriul lor singe. La 23 August 1944, ostașii romini, la chemarea partidului, au îndreptat fără cruțare ascuțișul baionetei împotriva celor care pînă atunci îi înșelaseră, și îi jertfiseră intr-un război nedrept. Poporul român își iubește cu o dragoste fierbinte aramata sa populară, este mîndru de ea. De aceea în acesta zi de sărbătoare gîndurile tuturor se îndreaptă cu dragoste spre militarii Forțelor noastre Armate. La centrele de vinificație După ce au început culesul viilor, numeroși țărani muncitori din raionul Tecuci care au încheiat anul trecut contracte cu statul s-au și prezentat la centrele de achiziții ale întreprinderii Vinalcool din orașul Tecuci, predînd însemnate cantități de struguri. Printre aceștia se numără și țăranii muncitori Panaitiu N. Toader, Popa Costică și alții, din comuna Matca care au predat întreaga cantitate de struguri prevăzută în contract. In numai 4 zile, la centrul de vinificație nr. 2 a întreprinderii Vinalcool din orașul Tecuci, planul de producție a fost realizat în proporție de 20 la suta. Rezultate bune au fost obținute și fie colectivele celorlalte centre de vinificație din comunele Corod, Cudalbi ,Umbrărești și altele. ÎN CLIȘEU: Un aspet de la primirea cotelor și achizițiilor de struguri la Centru de preluarea și prelucrarea strugurilor din comuna Foltești, raionul