Viața Nouă, iulie-septembrie 1957 (Anul 14, nr. 3920-3995)

1957-07-02 / nr. 3920

I Válya #> EKOBMIÖ «DIN TOA,XE TÄRILE,UNIT1-VÄ ! ara noua Organ al Comitetului regional P.M.R. și al Sfatului Popular regional Galati ANUL XIV. SERIA II. Nr. 3920 .MARTI 2 IULIE 1957 4 PAGINI — 20 RĂNI Primul Festival al tineretului din re­giunea Galați a prilejuit o mare afluen­ță de oameni ai muncii spre orașul nos­tru. Cu vapoarele, cu trenurile, cu auto­busele , din toate colțurile regiunii și din alte regiuni ne-au sosit oaspeți dra­gi. Toți veneau cu zîmbetul tinereții pe buze, dornici să îm­prumute din veselia ce țîșnea pretutinde­ni ca o fîntînă arte­ziană iritînd curcu­beele unor inimi în­setate de viață. Se simțea peste tot lu­mina unei sărbători contaminante. Sufle­tul tinăr și entuziast al poporului nostru se manifesta și de data aceasta în toa­tă splendoarea lui. N-a scăpat nimă­nui nici complicita­tea naturii la reuși­ta Festivalului. Du­nărea, se vede trea­ba s-a bucurat sincer că vede a­­tîta lume voioasă pe malul ei și n-a în­găduit nici unui nor să treacă pe deasu­pra orașului. Zilele au fost ireal de se­nine, iar nopțile de un farmec irezistibil, te îmbiau să ieși pe stradă. Iar odată ie­ști pe stradă nu știai la care din zecile de manifestări cultu­rale să te duci mai întii. Programul cărei estrade să-l urmărești în primul rând ? Iți poți per­mite să-ți scape repertoriul corului in­­tersindical din Brăila, mai ales dacă ești amator de arii din opere? Nu cred- Nu e însă de neglijat nici corul sindi­catului învățămînt, dacă vrei să te bucuri de o execuție muzicală îngrijită. Trec clipele ca un vis frumos Clipele fericite ale zilelor de festival sboară ca un vis. Nu-ți îngădui decit un somn scurt­ și te îndrepți din nou spre o sală de festivități, spre o estradă. Mai ești încă sub impresia spectacolului de gală oferit de Teatrul de Stat Galați cu piesa „Don Gil... de Ciorap-Verde. In­terpretarea a fost îngrijită, jocul acto­rilor cald și nuanțat. Nu-ți vei permite de acum să mai pierzi vre-o piesă din cele ce se vor mai juca pe scena tea­trului gălățean... Atîtea lucruri minunate s-au petrecut în orașul nostru ! Multe îti sînt cunos­cute bine. Cu altele de-abia acum vii în contact. Răpit de munca ta de la strung, de pe șantier, m-ai arătat întotdeauna interesul necesar pentru atît­. manifes­tări culturale pline de merit. Festivalul te-a pus în fața un­r plăcu­te realități. Viața are nesfîrșite frumu­­seți. Spectacole de artă adevărată poți vi­ziona acum și l­a Galați. Și acum ai vrea să te bucuri de fiecare melodie, de fie­care joc popular, de fiecare interpretare! In jurul fiecărei estrade sînt adunați mii de oameni. Toți acești oameni au chipurile iluminate de încîntare și ad­mirație. Adeseori vezi pe scenă oameni cunoscuți, prieteni. Te bucuri de talen­tul lor. Sînt artiști amatori din între­prinderi, dar cîtă căldură pun în fiecare tocmai cînd ești gata să iei o hotă­­rîre, te întîlnești cu un prieten care își făcea cu greu drum prin masa de oa­meni. — Dar încotro, tovarășe ? — Lasă-mă, dragă, sunt grăbit. Peste cîteva minute la estrada de la grădina publică va dansa băiețașul acela excep­țional înzestrat, Lică Nicolau. L-am vă­zut și cu alte ocazii. Ar fi păcat să scap numărul lui. Știi, execută o ,,Fecioreas­că“ de rămîi înmărmurit. — Bine, dacă așa stau lucrurile, te însoțesc. ©<La 9 © SSî2­ cîntec, cît de înălțătoare sunt clipele ce ți le petreci în tovărășia echipelor lor artistice! Un cunoscut te-a zărit. Se apropie. Iți strînge mîna. Ei, cum îți place programul acesta oferit de orchestra G. F. R. ? Cum ți se pare pînă acum Festivalul ? — Cum să mi se pară? Trec clipele ca un vis frumos. Festivalul acesta mi-a mers la inimă. Nu Voi uita toată viața bucuria și lumina acestor zile... Excursie pe Dunăre Delegații la festival au fost invitați și la excursie. Cîteva remorchere, pline cu cetele vesele ale tinerilor participanți, alunecau pe apele Dunării în sunetul muzicii. Era atîta veselie întipărită pe chipurile lor tinere, atîta dragoste de viață ! Cîteva fete chicotind voioase se lă­sau „regizate“ de un băiat blond care voia să le fotografieze. Un grup de dansatori vrînceni strînși la prova re­morcherului, discutau aprins cu cîțiva membri ai coruluii sindicatului învăță­­mînt din Galați. Doi tineri priveau strîngîndu-și mîi­­ni­le în tăcere, apele învolburate parcă de același suflu tumultos de viață. Iată și cîțiva muzicanți din orchestra D.R.S C.F.G. Ei au cîntat la concurs „Cîntecul primăverii“, sugerînd prin su­netele armonioase ale instrumentelor, i Hotărîre care însă nu poate fi și cea din urmă. Pe drum te va întîlni un alt prieten la fel de grăbit. — Ce-mi vorbești de dans ? Vino cu mine la estrada din piața .,13 iunie 1916" să asculți orchestra Casei raio­nale de cultură din Focșani. Să vedem ce vei mai zice după aceea ! ...Și cetățenii a­­leargă de colo—colo, dornici să nu le sca­pe nimic, să guste din plin fiecare spec­tacol. Un fluviu imens de veselie se revar­să peste miile de oameni, inundă ini­mile și stîrnește va­luri de rîsete și voie bună. Orașul întreg cîntă și dansează. Nu e nici o frunte încrețită. Nu e nici un om posomorit. Bucuria stăpînește nestingherită peste orașul dunărean. Vîrsta nu mai are nici o însemnăta­te. Bătrînii sorb din voioșia tinereții ca dintr-un bun firesc și încîntător. De altfel, în fermecătoarea sea­ră de carnaval era și greu să ghicești cine se ascunde în spatele fiecărei măș­ti. Destul că parte­nerul dansa țios și debita glume reușite. Abia ora­tîr­­ziu, cînd inima începuse de-acum să se aprindă, puteai avea surpriza să afli că ai dansat două ore cu o mătușă sau cu o verișoară din Măcin, a cărei venire la Galați ți-a fost ascunsă de familie toc­mai pentru a-ți trage o păcăleală la car­naval, furtuna, veselia cîmpiilor, sărbătorile vo­ioase ale anotimpului tinereții, capriciile timpului, deșteptarea naturii și a oame­nilor. Artiștii noștri amatori acum se distrează gustînd, cu o plăcere lacomă, din mulțumirea de a fi tînăr și a a­­duce vîrstei prinosul ei de femicire. pus o fată îmbrăcată cu catrință și cu ea­acoperit de o năframă străvezie, cîntă : „Au pornit olteni la coasă“. Gla­sul ei pita, acoperă muzica de dans pe care o intonează orchestra iar perechile se opresc ascultînd-o. Pe punte sînt și cei doi dirijori ai corului intersindical din Brăila ale cărui­ cîntece au fost răsplătite de spectatori cu aplauze atît de furtunoase concursul de la Institutul tehnic, de vi­la veri. Cu cîtă vigoare au reușit acești coriști să redea emoția artistică în in­terpretarea bucăților de muzică clasică și națională! Odată cu vasul „I. L. Caragiale" au mai plecat din port și alți excursioniști. Pe lingă el trece un remorcher din care se aude muzică și cîntece. Se fac sem­ne cu batista. Numeroși excursio­niștii au găsit iloc să încingă cîteva hore și desigur că s-a trecut apoi cu ușurință la faimoasa „Periniță“.­­ Soarele se ridica de amiază, i­ar va­sul care mersese pînă la cotul Pisica se apropia de Galați. Remorcherul e ancorat la țărm, dar nimeni nu încearcă să coboare. A fost atît de frumos, atît de vesel! G­A­L­A­T Festivalului regional Un grup de tineri și tinere participanti la Festivalul bucuroși să fie fotografiați. E doar o amintire regional, au primit de neuitat. In clișeul alăturat se poate vedea un grup de participanți la Festivalul regio­nal făcînd o plăcu­tă excursie pe Du­năre. Ai recoltat la timp, ai cîștigat! în aceste zile, oamenii muncii din agricultură încep una din cele mai im­portante lucrări din cursul întregului an agricol : strângerea recoltei de cereale. Cine muncește cu hărnicie folosind toate posibilitățile pentru grăbirea secerișului și treierișului — cîștigă­ cine amină de azi pe mîine pierde. In acest an griul a crescut înalt, iar ploile și vînturile s-au culcat în multe locuri. Aceasta îngreunează, intro oarecare măsură, recoltatul cu mașinile. De aceea este necesar să fie mobilizate toate forțele ca recoltatul să nu întîrzie. O mare atenție trebuie acordată strîngerii recoltei în gospodăriile agricole de stat care au de secerat și treierat griul de pe mari suprafețe. Con­ducătorii de gospodării de stat sînt datori să mobilizeze toate mijloacele și forțele pentru terminarea recoltatului în 15 zile — așa cum prevede planul de măsuri aprobat de partid și guvern. Acolo unde grînele nu pot fi recol­tate cu mașinile trebuie angajați lucrători care să recolteze cu coase și seceri. Participînd cu toții la lucru zi de zi și muncind organizat, colectiviștii membrii cooperativelor agricole de producție și întovărășirii vor strînge recolta în scurt timp, dovedind astfel și cu acest prilej Forța și avantajele muncii unite. Totodată gospodăriile colective, și întovărășirile agricole cu suficiente brațe de muncă pot da un ajutor organizat la strînsul recoltei în gospodă­riile agricole de stat. Țăranii cu gospodărie individuală vor putea strînge recolta mai repede dacă se vor intra ajutora în muncă. Organele și organizațiile de partid, sfaturile populare și organele agricole au datoria să desfășoare în aceste zile o largă muncă politică organizatorică pentru mobilizarea tuturor mijloacelor și a forțelor capabile să contribuie la strîngerea recoltei la timp și fără pierderi. GATA PENTRU RECOLTARE Antrenați în între­cerea socialistă, mun­­­citorii și mecaniza­torii de la G.A.S. „30 Decembrie“, raionul Bujor, zoresc în a­­ceste zile pregătirile pentru recoltat și treierat. Echipele de repa­rații conduse de me­canicul șef Isac Bu­­tunoiu, au terminat în Uinuii mari repara­ția tractoarelor, com­binelor, a seceră­tor­i­­lor-legători și bato­zelor. Mecanizatori ca Niculiță Moise, Grigore Bobeică, Ion Huzum și alții au realizat înainte de termen, în bune con­­dițiuni, planul de re­parații la mașini agricole. De asemenea, a fost repartizat secțiilor gospodăriei in­ventarul agricol necesar campanie­i agricole de vară meca­nizatorilor și s-au asigurat la locul de muncă condiții op­time de hrană, cazare etc. NEAGA MAXINEANU corespondență AU ÎNCEPUT PRAȘILA III. Folosind din plin timpul favorabil mun­cilor de întreținere a culturilor, membrii gospodăriei colective „1 Mai“ din satul Fratim­ele, raionul Galați, lucrează de zor la prășitu­l po­rumbului, a florii­­soareluii etc. Prașiila II-a pe cele peste 100 ha. cultivate cu pră­­șitoare a fost termi­nată încă de săp­­tămîna trecută. Zilele acestea, co­lectiviștii din satul Fîntînele au început și prașila 3-a. Nu­mai într-o singură zi, ei au executat prășiturl cartofilor pe o suprafață de 5 ha. cu cartofi. Fruntași la muncile de întreținere a culturilor se situează harnicii colectiviști Dumitru Moldoveanu, Ghiță Basalic și Panait Teodoriiaide, care-și depășesc zilnic nor­mele de lucru. * ANDREI DONCIU corespondent j Muncă harnică pe ogoarele G. A. L. „Brateș“ 60 HA. RECOLTA- In fiecare zi, TE ÎNTR-O ZI inginerii gospodă­riei de stat „Brateș“ din raionul Galați, trec prin lanurile de culturi urmărind îndeaproape sta­diul lor de vegetație. Culturile sînt frumoase mai ales după ultima ploaie, legănîndu-se gin­gașe în bătaia vîntului. Orzul de toam­nă și-a îmbrăcat mantia aurie devenind bun de recoltat. Au spus-o și tehni­cienii gospodăriei. Așa că n-au zăbovit nici o clipă și au pornit mai la treabă. Numai în prima zi cu cele 10 secerători legături, mecanizatorii de aici au recoltat 60 ha. cu orz. Fruntași în această muncă s-au situat tractoriștii Ion Alexe, Mircea Oprea, Tănase Trandafir și alții, care au reu­șit să-și realizeze norma de lucru. Orzul este bun și va da o produc­ție de peste 2400 kg. la hectar. LIVREAZĂ STA­­ȘI în grădina gus­TULUI LEGURIE Podăriei care ocupă o suprafață de pes­te 80 ha. se lucrea­ză de zor la întreținerea legumelor și zarzavaturilor cît și la recoltatul lor. Zilnic pleacă de aici camioane în­cărcate cu diferite zarzavaturi. Pină mai zilele trecute au mai fost livrate încă un vagon de varză, 8000 kg. mor­cov și peste 26 tone de alte zarzavaturi. ■SSSSSXSCSäS' O interesantă chemare la întrecere­ ­ Z­ilele trecute, lucrătorii din aparatul de recepționare C.R.R.­­ Galați au trăit un eveniment deosebit de important. Ei au fost chemați la întrecere socialistă de către trei între­prinderi cu același specific din R.P. Bulgaria. Chemarea la întrecere adresată de către întreprinderile „Bla­­goi Csabov“ din orașul Varna, „Bubrudja“ din orașul Tol­buhin și „Carnet“ din orașul Cavarna toate din județul Varna, Bulgaria, au umplut de bucurie inimite lucrătorilor din apa­ratul de recepționare a regiunii noastre. întrecerea socialistă a fost încheiată pe întreg anul 1957 cu următoarele obiective: 1. Să fie terminate cu 10 zile înainte de termenul stabilit pregătirile tehnico-materiale, necesare depozitării cerealelor cu­venite­ statului. 2. Planul de recepționare și depozitare a cerealelor contrac­tate cu statul să fie realizat în termenul stabilit. 3. Procentul conturilor „debitori-creditori“ să fie lichidat într-o măsură mai mare fată de cel existent la 31 decembrie 1956. In contractul de întrecere socialistă a mai fost stabilit, de asemenea, ca dările de seamă să se întocmească trimestrial și să se trimită schimburi de informații scrise la fiecare 25 ale lunii după trimestrul expirat. In afară de informațiile scri­se trimise de ambele părți, contractul de întrecere socialistă mai precizează că se pot face verificări de ambele părți la fața locului. Animați de întrecerea socialistă la care au fost chemați de către colegii lor din R.P. Bulgaria, lucrătorii apratului de re­cepționare a produselor vegetale din regiunea noastra și-au intensificat eforturile pentru cîștigarea întrecerii socialiste pe care au acceptat-o cu viu interes. O NOUĂ SECȚIE PENTRU DESERVIREA POPULAȚIEI De curînd, la cooperativa „Căruța brăileană“ a fost deschisă o nouă secție de reparat unelte agricole, lă­­cătușerie și sudură autogem­­­ă. Noua secție este deservită de membri cooperatori bine pregătiți profesional și ea va răspunde în mare mă­sură cerințelor populației. înființarea de noi secții a impus consiliului de con­ducere al cooperativei și a­­tragerea de pol mici me­seriași. In ultimul timp au mai fost atrași încă zece membri cooperatori. DUMITRU DURBACA corespondent NOI LUCRĂRI PRIN AUTOIMPUNERE In satul Slobozia-Corni, comuna Tălpigi, raionul Te­cuci, s-a construit o nouă școală prin autoimpunere. Adunarea populară care a avut loc în primăvara­ a­­cestui an in comuna Tălpigi, a hotărit noi construcții prin autoimpunere. Astfel, au ho­tărit să construiască un lo­cal pentru grădinița de co­pii în satul Slobozia-Corni, iar in satul Tălpigi o sală de clasă, pe­­ngă școala de 7 ani. De asemenea, se va construi încă o încăpere la sfatul popular comunal. Pentru a realiza obiecti­vele propuse, prin grija co­mitetului executiv al sfatului popular s-au procurat pînă acum 4.000 kg. ciment, 3.000 kg. var, 7 m.c. cherestea, 10 m.c. balast și alte materiale de construcție. LENUȚA RACOVIȚA corespondentă ★ Și în comuna Frumușița, raionul Galați, s-au obținut realizări frumoase prin auto­impunere și muncă volunta­ră. Acum, in satul Tămăoani se ridică construcția cămin cultural de care unul se simțea atîta nevoie. Comitetul executiv al sfa­tului popular a luat mai bune măsuri pentru ce le asigura materialele de con­­­strucții necesare. Folosin­­du-se și materiale din resur­se proprii pînă acum a fost terminată lemnăria acestuia. Pentru a obține tot mai multe succese în construcția acestui cămin cultural, or­ganizația U.T.M. (secretar tov. Gh. Codreanu) a antre­nat un însemnat număr de tineri Cure íriütice SC VOlt­it­­tar. S-au evidențiat cu acest prilej tov. Chiță Rușită, Ioana Drăgan, D. Pașcanu, Mihăilă Perju și mulți al­ții.­ ­2. BADESCU corespondent DIN ÎNTREPRINDERI VEȘTI C APLICIND METODE RAPIDE DE LUCRU F Despre secția tineretului din cadrul uzinelor metalurgice „Progresul“ Brăila s-a dus vestea dincolo de zi­durile uzinei. Lună de lună, sarcinile de plan sunt îndeplinite și depășite. Cum au reușit să obțină tinerii din această secție asemenea rezultate. ? A­­ceasta se dato­rește în bună parte și folosirii metodelor rapide și intensi­ve de prelucrare a metalului. De la tînărul strungar Gheorghe Ghencea am aflat că la început nu­mărul muncitorilor care foloseau aș­­chierea rapidă era foarte redus. Cu timpul însă, rezultatele obținute în cadrul întrecerii socialiste de cei care aplicau metode înaintate au convins pe cei mai mulți dintre tineri să folo­sească și du aceste metode. Tînărul Gheorghe Ghencea, de pil­dă, de cînd aplică metode rapide de prelucrare a metalelor, depășește cu­­ mult sarcinile de plan. Numai pe pri­mele două decade ale acestei luni sar­cinile de plan au fost realizate cu 3 zile mai devreme. La fel și tinerii Stan Șerban și Sandu Mogoș, care au început să a­­plice de curînd așchierea rapidă au reușit să realizeze planul pe două decade cu 2 zile mai devreme, situ­­îndu-se în același timp printre frun­tașii secției. un Aplicînd metode înaintate de lucru număr tot mai mare de tineri strungari iau reușit ca sarcinile d­e pian pe întreaga secție să fie realizate tot pe primele două decade din luna a­­ceasta cu două zile mai devreme. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Mos­cova tinerii de aici sunt hotărîți ca aplicînd așchierea rapidă și intensivă a metalelor să obțină realizări și mai însemnate. DIN REALIZĂRILE DOCHERILOR GĂLAȚENI A M­uncitorii, tehnicienii și inginerii de nică la D.R.N.F. Galați — ne­comit­corespondentul nostru voluntar Ion Grobanovici — au obținut în ultimul timp însemnate realizări, în­deplinind cu o lună de zile înainte de termen planul pe semestrul I au reu­șit ca pînă la 25 iunie să-l și depă­șească cu 23,3 la sută. In sectorul transporturi fluviale pla­nul semestrial a fost îndeplinit în proporție de 112,43 la sută, iar sec­torul manipularea mărfurilor în pro­porție de 125,66 la sută. Mecanizarea multor lucrări de manipulare a mărfurilor a permis să se reducă prețul de cost cu 10,5 la sută. Pe întreaga întreprind­ere, ne comu­nică în încheiere corespondentul, au fost realizate economii în valoare de 640.000 lei. Cursa prieteniei romîno-bulgare București-Sofia Aurel Șelaru­ (R. P. R.) cîștigă­torul primei etape a îmbrăcat tricoul galben BRĂILA (prin telefon). — Porniți din București la ora 12,45 cei 40 de alergători (20 romîni, 20 bulgari) la cea de-­a 3-a ediție a cursei București-Sofi­a organizată de zia­rele „Informația Bucureștiului“ și „Vecerni Novini“ au parcurs în prima etapă distanța București-Brăila. Plutonul a mers compact pînă la 30 km. de București unde alergătorul român Ion Vasile inițiază o evadare. După 2 km. este ajuns de pluton. La lanca pe teritoriul regiunii Galați Ion Vasile ini­țiază o nouă evadare împreună cu alți 6 cicliști printre care ciclistul bulgar Nicola Filipov. Pe străzile orașului Brăila alergătorul român Aurel Șelaru demarează și în aplauzele entuziaste ale zecilor de mii de spectatori înșiruiți pe traseu trece primul linia de sosire îmbrăcând tricoul galben. Iată clasamentul etapei București- Brăila : 1) Aurel Șelaru (R. P. R.)­5­h. 35’32“ ; 2) Ștefan Porcea­­nu (R. P. R.) 5 h. 35’53“ ; 3) Nicolae Calc­șcă (R. P. R.) 5 h., 35’53“­ ; 4) Nicola Filipov (R. P. R.) același timp 5) Andrei Folbert (R. P. R.) același timp ; 6) Ion Vasile (R. P. R.) același ti­m­p ; 7) Richard Klein (R. P. R ) ace­lași timp. Grosul plutonului în care se afla și ciclistul român Constantin Dumitrescu a fost cronometrat cu timpul de 5 h. 45’54". Luni seara cicliștii români și bulgari au parti­cipat la o masă tovărășească unde au primit frumoase­ da­ruri din partea instituțiilor din orașul Brăila. Astăzi se desfășoară cea de a 2-a etapă pe distanța Bră­­ila-Galați-Brăila-Buzău (168 km.). Cicliștii vor lua startul festiv în­ Brăila la ora 12. In orașul Galați, cicliștii vor sosi în jurul orei 13. Ei vor străbate străzile : Brăilei, Bălcescu, 1 Mai (Tecuci), Traian, 6 Martie și vor ajunge în Bulevar­dul Republicii unde va avea loc sprintul. Apoi, cicliștii își vor continua drumul spre Buzău. GALATENI ! SA PARTICIPAM IN NUMĂR CIT MAI MARE LA SOSIREA CICLIȘTILOR CARE SE ÎNTREC IN CURSA PRIETENIEI ROMINO BULGARE, BUCUREȘTI SOFIA I * *

Next