Viața Nouă, aprilie-iunie 1959 (Anul 16, nr. 4458-4533)

1959-04-01 / nr. 4458

PROLETARI DIN TOATE TARII F­UNITIAĂ Organ al Comitetului regional P­MR.si al Sfatului popular regional Galati A­N­U­L XV. Nr. 4458 MIERCURI 1 APRILIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI PENTRU DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE LA SATE ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] .T­extul Prezidiului Marii Adunări Naționale a luat cunoștință de prevederile Decretului, exprimindu-și­­­­­publicii Populare Româ­ne cu privire la deplina aprobare față de măsurile ce trebuie Udarea rămășițelor oricăror forme de ex­ pentru lichidarea oricăror forme de exploatare luate a S­ploatare omului de către om în agricultură, nu omului de către om in agricultură. S scopul i­deii continue a nivelului de trai material Participanții la aceste adunări au arătat în ca­­­ și cultura­ țărănimii muncitoare și al dezvoltării onutui­­ or că ?i %n satele comunele in care lo­r construcție socialiste, 'a găsit un larg răsunet in min­ cuiesc_ există incă rămășițe ale unor asemenea rela­ I­iul tăranilv muncitori din regiunea noastră. „ " „ , , , , « m ' .I . , ,, r, t 1­tu de producție învechite cum sunt darea „in parte ” De indu­ce ziarele care au publicat Decretul ■ * ■­­ 5 au ajuns ilte, in cadrul adunărilor populare, la sau în arendă, ori lucrarea pământului ca muncă căminele arabe, și la cercurile de citit din circums- salariată folosite de către elementele capitaliste chia­­r cripțiile c­orale mulți țărani muncitori",­au burești. ■ j M­­ ..................... In folosităranilor muncitori Comuna Nicorești, raionul Te­cuci, cuprinde mai Eare. Unul dintre acestea este Bășești. In trecut, celor ce locui acest sat li se spuneau „robii Catargiu“. Afirmația cuprindeat adevăr. Moșierul care a culii moșia de prin părțile locului a0 cu oa­meni cu tot: „Robii Catargiu“, după cum erau socotițu­ seau pe moșia boierului de topea zăpada și pînă cînd­ alta. Ei nu­ se alegeau cu nimitidrențuiți și nemincați erau. Ba înalt, cei ce nu puteau face tinncilor grele îndurau chinuri­l­e. Așa s-a întîmplat cu țăranu­‘or Ion Liciu din acest sat cLpt pe­deapsă pentru neînoii con­dițiilor­­ grele puse |el, a fost...legat la cumpăr cu fîn. tmi în loc de greutje 0ț­n. .A -se apă cu d­ 1im^0 z­_ 1* Alții erau obligați să urc scară înaltă și să coboare appe ea cu capul în jos. Medúig au fost exploatați țăranii ți pe vremurile, vechii cîrmuiri cj­ește aici. I Și chiaburii din această a lo­cului au exploatat ani­­ de-a rîndul masa țărănimii mui lip­­sită de pămînt­­ și de­­ ace de lucrare a lui. Chiaburii din comuna noastră, de teapa lui Berha Nicolae, Giurgea Alexandrina, Eugenia Meran și alții, care dețin mari suprafețe de teren arabil, și-au muncit tot timpul pămîn­­turile prin exploatarea țăranilor mun­citori. Exemple din acestea sînt nu­meroase. Astfel, țăranii muncitori Do­­bre Spirache din Mălureni și Marin Gheorghe au lucrat ani de-a rîndul în via chiaburo­aicei Alexandrina Giur­­gea fără ca să se aleagă cu ceva. In schimb, toamna chiaburoaica acapara întregul rod al viei. Gradul de exploatare a țăranilor muncitori din comuna Nicorești poa­te fi ilustrat și prin faptul că, prin diferite mijloace necinstite, chiaburii au ajuns să dețină aproape o pătrime din suprafața arabilă a comunei și o treime din suprafața viticolă. Apariția recentului Decret al Prezi­diului Marii Adunări Naționale a R. P. R. confirmă pe deplin grija par­tidului și guvernului pentru lichidarea oricăror forme de­ exploatare a ță­rănimii muncitoare, ceea ce duce fără îndoială la creșterea continuă a ni­velului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare. ICHIM MARIN președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Nicorești, raionul Tecuci IN FOTOGRAFI un grup de colectiviști din comuna Tudor Vladimi­rii raionul Li fiind recentul Decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. ' Respectarea obligațiilor din contractul colecții contribuie la buna organizare a procesului de producție în repetate rînduri colectivul de­­ muncă al uzinei „Nicolae Cristea" din orașul Galați a fost evi­dențiat pentru frumoasele rezultate ob­ținute în procesul de producție. Oda­tă cu sfîrșitul primului trimestru din acest an, alte succese vin să se adau­ge șirului bogat de fapte. Propunerile din contractul colectiv destinate pen­tru a fi traduse în viață în această perioadă, au fost realizate. De remar­cat este faptul că din totalul de 23 propuneri realizate în trimestrul I, 14 obligațiuni prevăd îmbunătățirea pro­cesului de producție prin aplicarea de noi măsuri cu caracter organizatoric. Printre măsurile care s-au văzut a fi de mare eficacitate în asigurarea unui proces de producție continuu, se află propunerea ce indică desfășura­rea lucrului după graficul orar. Ca o consecință a îmbunătățirilor a­­duse în procesul de producție, a fost posibil ca de la începutul anului și pînă în prezent să se lamineze cu 12 la sută mai multă tablă față de ace­eași perioadă din anul trecut. Realizarea la termenul stabilit a o­­bligațiunilor din contractul colectiv, a stat în atenția comitetului de între­prindere cit și a conducerii tehnice­­administrative de­ la S. N. G. Ca urmare a traducerii în viață a obiek­tivelo­r din cotntrac­tul colectiv, pînă la 15 martie au fost întocmite grafice tip pentru fiecare vas aflat în construcție, precum și cu detailarea lucrărilor. 30 martie — acesta a fost termenul prevăzut pentru amenajarea laboratorului de radiografiere a sudu­rilor în hala de asamblaj. In prezent laboratorul funcționează. ★ 7- Respectarea obligațiilor din contrac­tul colectiv, a constituit o datorie de seamă și pentru colectivul de condu­cere al fabricii de ulei „Prutul". Prin traducerea în viață a angajamentelor înscrise în contractul colectiv au fost aduse însemnate îmbunătățiri privind folosirea mai rațională a utilajului în procesul de producție. In această direcție, în baza unei obligațiuni din contractul colectiv, cu dată de execu­ție 15 martie a.c., s-a trecut la revi­zuirea motoarelor electrice și instala­rea acestora, la utilaje cu sarcină co­respunzătoare înlăturîndu-se astfel pe­nalizările pentru neîndeplinirea facto­rului de putere. Tot ca urmare a res­pectării obligațiilor din contractul co­lectiv, a fost instalat un ventilator pu­ternic la dispozitivul de transportat coji de sămînță. Grijă sporită muncilor agricole de primăvară Rodnică activitate la S.M.T. - Șendreni pentru executarea lucrărilor agri­cole de primăvară la timp și în condiții agrotehnice,, în cele 15 gospodării agricole colective din ra­za de activitate a stațiunii, conduce­rea S. M. T.-ului Șendreni a luat mă­suri ca mașinile să fie pregătite și re­partizate din vreme la unitățile ce se deservește. Aceasta a făcut ca în fa­za de activitate a stațiunii însămîn­­țările din prima epocă să fie termi­nate încă din ziua de 22 martie. Paralel cu aceste lucrări mecaniza­torii acestei stațiuni au lucrat cu hăr­nicie și la efectuarea arăturilor, gră­­parul culturilor de toamnă și culti­vatul ogoarelor de toamnă cu scopul de a menține umiditatea în sol. Ast­fel s-a reușit ca prin folosirea timpu­lui prielnic de lucru cit și a întregii capacități a mașinilor și tractoarelor mecanizatorii stațiunii să realizeze 4350 hanuri. MECANIZATORII FO­LOSIND AGREGATELE AU GRU­­PAT 1900 HA, SEMĂNĂTURI DE TOAMNA PRECUM ȘI 540 HA. O­­GOR. IN ULTIMELE ZILE MECANIZA­TORII DE AICI AU PREGĂTIT TE­RENUL PENTRU INSĂMINTATUL CULTURILOR DIN URMĂTOARELE EPOCI. Ca urmare , gospodării a­­gricole colective printre care Movi­­leni, Șendreni, Filești și altele pri­mind sprijinul mecanizatorilor au ter­minat complet pregătirea terenului. Dar grija mecanizatorilor a fost de a-și pregăti din timp semănătorile cu care vor însămînța porumb. ASTFEL CELE PESTE 20 SEMĂNĂTORI CARE VOR LUCRA LA INSAMINTA­­TUL PORUMBULUI SINT DEJA PREGĂTITE NUMAI SA INTRE IN BRAZDA. Acu­m mecanizatorii celor 7 brigăzi de tractoare așteaptă timpul optim în­­sămînțării culturilor din următoarele epoci. Fiecare zi, fiecare oră este folosită din plin Primăvara a sosit. Colectiviștii plantarea viei și a livezii de pomi din Movila Miresii, organizați pe brigăzi folosec zilele bune de lucru în cîmp. Ei s-au pregătit pentru e­­fectuarea acestor lucrări cu mult timp înainte. Prin grija consiliului de conducere, sub îndrumarea orga­nizației de partid, colectiviștii au re­parat uneltele agricole, au asigurat semințele pentru­ culturile din epoca I-a, pe care le-au și selecționat și au pregătit sămînța de porumb hi­­brid pentru suprafața ce urmează sa fie însămînțată. Pentru îngrășarea terenului au fost transportate la cîmp 2315 tone gunoi de grajd. Cînd munca este bine organizată și rezultatele, sînt bune. In primele zile ale­ lunii martie, vremea a fost favorabilă efectuării diferitelor lu­crări agricole în cîmp, cum ar fi a­­ratul, semănatul, boronitul, lucrări în grădină, în vie, etc. Ținînd seama de acest lucru consiliul de conducere a repartizat în așa fel brigăzile ni­cit să poată fi cuprinse cît mai multe sectoare de muncă. Astfel, brigada legumicolă a însămînțat 1,50 ha. ar­pagic și a pregătit răsadnițe unde au fost semănate roșii, varză, ardei etc. Aici au lucrat colectiviștii Alexe Ciobanu și Gheorghe Orzaru. au O altă lucrare importantă la care contribuit mai multe brigăzi a fost amenajarea terenului pentru Stan Gh. Plopeanu corespondent fructiferi. Ca urmare a participării unui număr mare de colectiviști nu­mai în două zile s-au plantat 500 pomi fructiferi, 200 duzi și s-au a­­menajat aleile. Acum colectiviștii pre­gătesc terenul pentru plantatul viței de vie tot pe o suprafață de 3 hec­tare. Cu ajutorul S. M. T. Traian sat s-au arat peste 150 ha. și s-au dis­cuit 80 ha pentru însămînțările de primăvara. In afară de aceasta mem­brii gospodăriri colective au grăpat peste 1000 ha reprezentînd 90 la sută din suprafața culturilor de toamnă. Prin grăparea culturilor de toamnă, se menține umiditatea în sol și se a­­sigură recolte bogate la hectar. Acestea sînt doar cîteva din pri­mele realizări obținute de harnicii colectiviști în zilele bune de lucru la cîmp. Ele dovedesc însă că membrii gospodăriei colective sînt hotărîți să răspundă prin fapte chemării lucră­torilor fruntași din agricultură, lan­sată de consfătuirea care a avut loc pe regiune, la începutul lunii martie, pentru a obține recolte bogate prin aplicarea unei agrotehnici înaintate. In mare familie a colectiviștilor In raionul Li Ca rezultat al­ungute munci politice desfășurjatre membrii comitetului (țiră în frunte cu comunișt­tul Boțîrlău, din raionul La inaugurat zilele trecute p0_ dărie colectivă cu del 9 Măi“. In noua unitate a grip,­cialistă s-au înscris 34 ]la care vor lucra în comun 3. șinile statului o suprafț7 ha. In cadrul adunării tnice, urmînd exemplul L lecti­vi­ști, alte 5 familii - muncitori au prezentat­­ înscriere în G.A.C. Acum gospodăria agri Iectivă „9 Mai“ din sat­lău, numără 39 familii cu față de 64,55 ha. ★ G.A.C. „Viața nouă“ Olăneasca, raionul Liești ) taie un exemplu puternic ceilalți țărani muncitori să pășească pe drumur­i­ socialiste. Printr-o munca susținută dusă de agitat­ tați și colectiviști numai zile din rîndurile înto s-au înscris­ în G.A.C. 1 de 60 familii cu o suprafa­ța. terer­ arabil. In prezent G.A.C. „Vi­ numără peste 183 familii prafață de 798 ha. Ce este faptul că­­ organele ■ desfășoară zilnic munca­­ la om la om continuîndu-se astfel atragerea de noi familii în G.A.C. Ghețu Tudorei corespondent In raionul Focșani Convir­gîndu-se de avantajele muncii în G.A.C., tot mai mulți ță­rani muncitori din comuna Po­pești, raionul Focșani, se înscriu de bună voie în cele 2 gospodării colective din comună. Astfel, în G.A.C. „Victoria socia­lismului“ care a fost inaugurată de curînd cu 68 familii de țărani mun­citori, s-au mai înscris încă 147 fa­milii. De asemenea în G.A.C. „1 Mai“ tot din aceeași comună au mai fost primite numai în­ ultima adunare generală încă 169 familii de țărani muncitori. Datorită muncii politice desfășu­rată în continuare de către organi­zațiile de partid numeroși țărani muncitori, printre care Cîrnu An­drei, Ion D. Serea și alții au cerut să fie primiți în gospodăria agri­colă colectivă. ★ Ca urmare a muncii politice des­fășurată de organizațiile de partid tot mai mare este numărul țăranilor m­uncitori din raionul Focșani care iăsesc cu încredere în gospodăriile . Solective. 1 Numai duminică în adunările ge­­nerale care au avut loc în mai mul­­ae gospodării colective au fost pri­nți sute de țărani muncitori în zetrea familie a colectiviștilor. e.fel de exemplu, în G.A.C. ,,Filimon­abu“ în comuna Budești au fost primite 140 familii de țărani muncitori, în G.A.C. „Unirea“ sa­tul Dălhăuți 60 familii de noi co­lectiviști. De asemenea au mai fost primite în G.A.C. „Viața nouă“ 65 familii de țărani muncitori, în G.A.C. „N. Bălcescu“ din Broș­­teni 101 familii de țărani muncitori, iar în cele patru gospodării colec­tive din comuna Jariștea 120 fa­milii. Noii colectiviști au pornit cu elan la muncă pentru executarea la timp a lucrărilor din vii și a ce­lorlalte munci agricole de primă­vară. In comuna Gimpuri Zilele trecute în G.A.C. „Moș Ion Roată“ din comuna Cîmpuri, raio­nul Panciu, alte 20 familii de ță­rani munci­ori au fost aprobate de adunarea generală pentru a face parte din marea familie a G.A.C. La venirea în G.A.C. acestea au a­­dus 80 ha. pămînt arabil, mai mul­te căruțe, pluguri, vite și altele. Luînd cuvîntul noii colectiviști An­drei Bârnă, și Catană Constantin au spus că așa cum au fost gospo­dari vrednici în gospodăria lor personală tot astfel vor depune în­treaga lor pricepere pentru înflori­rea gospodăriei colective. împreună cu ceilalți colectiviști s-au angajat să lupte pentru obținerea de pro­ducții sporite de cereale și struguri la ha, transformînd gospodăria co­lectivă într-o bogată și puternică unitate socialistă. Ștefan Lungu corespondent ■ grf-t-­ D LA S. IV. G. In sectorul mecanic-se f­ acă într-o întreprindere proce­sul de producție se desfășoa­ră fără întrerupere, printr-o funcționare în bune condițiuni a în­tregului utilaj, faptul lasă să se în­trevadă limpede că, colectivul de mun­citori și tehnicieni care deservește sectorul mecanicului șef își face pe deplin datoria. Această concluzie mi-am formulat-o zilele trecute cînd am vizitat hala de mecanică a sec­torului mecanic șef din cadrul Șantie­rului naval Galați. Este greu să ex­plici care este activitatea și mai cu seamă preocuparea de moment a ce­lei mai mari părți dintre muncitori. Firește însă că explicația o capeți des­tul de repede. Activitatea oamenilor aste condiționată de lucrările de re­parații fie capitale, fie mijlocii, care se execută la utila­jele diferitelor sec­toare. Căutînd să intru parcă cu mai mult spirit de ob­servație in preocu­pările oamenilor, am simțit moment pentru un ca prin­tr-o străfulgerare întreaga perspectivă a șantierului, cu tot ceea ce indică semnificativul și impresionantul în măreața operă de construcție navală. Spun aceasta de­oarece în secție există pentru a fi reparate piese de strunguri, raboteze, macarale, electro­motoare și chiar aparate de sudură. Am căutat să cunosc rezultatele, în luna martie pla­nul de producție al acestui sector de activitate a fost de­pășită cu 4 la sută. Rezultatele ne fac să înțelegem că înainte de termen au fost reparate și redate procesului de producție mai multe mașini. Pentru a prezenta pe unii dintre eroii acestor succese am utilizat a­­paratul fotografic. Dar, iată-ne ajunși în dreptul unui banc. Aici, după cum am aflat, lucrea­ză brigada de tineret codusă de ate­­mistul Anton Bercan. Dar dacă nu toți membrii din brigadă mi-au fost pînă la această dată îndeajuns cunos­cuți, rezultatele lor mi-au stat dese­ori în atenție. Și de astă dată am aflat că au încheiat cu 4 zile înainte de termen lucrările din primul trimes­­­tru. Clișeul de sus vi­i prezintă doar­ pe doi dintre membrii brigăzii A.­­Bercan și B. Grimberg executînd re­­parația unui cărucior de strung. Dar dacă cei tineri lasă să se ob­serve multă agerita­te în activitatea­ zilnică nu-i mai puțin adevărat că și muncitorii mai bătrîni nu se lasă cuti, de­cît învinși. Anii de muncă i-au­­ ajutat să acumuleze multă experiență1’", practică, care aplicată în procesul­ de producție aduce rezultate demne de laudă. Din rîndul acestei genera­­­­ții de oameni face parte și muncitorul Mihai Feher pe care vi-l prezentăm în clișeul de jos. El este unul din fruntașii secției mecanice, iar aceasta­ ne-o spun depășirile de normă de 15—20 la sută precum și lucrul ca­­­litativ realizat. Dar să împărți din experiența unei munci îndelungate și tinerilor, desigur că aceasta este da­toria muncitorilor vîrstnici. Muncito­rul Mihai Feher nu s-a abătut nicio­dată de la această datorie. In anii de muncă trăiți în­­ șantier, de la el mulți tineri au învățat tainele­ mese­riei. Acum lucrează la același banc cu utemistul Andrei Brînzoi pe care îl ajută să deprindă tainele meseriei. Cu deosebită însuflețire participă la realizarea de cît mai­ frumoase, suc­cese și muncitorii din secția­ electrică a aceluiași sector. Zilnic aici așteaptă să fie reparate diverse automate și aparate electrice. In luna martie și rezultatele obținute de către colectivul de aici indică o depășire de plan de 3 la sută. In acest compartiment de activita­te cu mult suflet lucrează printre al­­­ții electricianul fruntaș Victor Dumi­­­tru și tînărul Milică Donici. > In vederea înfrumusețării continue a orașului Galați Ca urmare a grijii partidului și guvernului nostru, orașul Galați și în special centrul său, a devenit un mare șantier, construcțiile înălțîn­­du-se zi de zi. Gălățenii sînt însă și martorii al­tor acțiuni menite să facă orașul lor mai frumos, mai modern. In a­­fară de marile lucrări de recon­strucție se realizează altele mai mici dar tot atît de importante. Alături de cetățenii vîrstnici din orașul Galați o mare contribuție la înfăptuirea acestor lucrări e tineretul.. Membrii celor peste aduce 120 brigăzi de muncă patriotică din în­treprinderi, instituții, facultăți, școli s-au angajat să efectueze zeci de mii de ore de muncă voluntară pentru înfrumusețarea orașului lor. La chemarea comitetului orășenesc -j „ »I­o onn lîngi-î­mt ftropui­d­ l­a realizarea diferitelor acțiuni de în­­frumus­e­țare în primele două luni și jumătate ale acestui an, peste 15.600 d­e muncă voluntară. Printre brigăzile de muncă pa­triotică care s-au situat fruntașe in această direcție se numără și bri­gada patriotică de la Șantierul na­val condusă de tov. Jane­­ Pavel. Membrii acestei brigăzi printre care Coman B. Vasile, Gheorghe și alții au dovedit că merită Cjoc pe deplin titlul de brigadă permanentă fruntașă pe orașul Galați. De cum a sosit primăvara cu zi­lele ei frumoase în orașul Galați s-au deschis alte zeci de șantiere. Amenajarea parcului din centrul o­­rașului, taluzarea malului Dunării, cănarea cantului runduf­ipî fi­1­­ană potabilă și astuparea­ lui, sînt doar cîteva dintre aceste lucrări care se înfăptuiesc în prezent. In același timp se lucrează intens la întreți­nerea și îngrijirea spațiilor verzi și a parcurilor. Incepînd cu ziua de 22 martie — declarată în cinstea Săptămînii Mon­diale a Tineretului zi a muncii vo­luntare — mii de tineri, răspunzînd chemării organizațiilor U.T.M. au participat din plin la înfăptuirea acțiunilor de înfrumusețare, a­ orașu­lui Galați. In cele cîteva zile cite au de atunci, la nivelarea parcului trecut din centrul orașului, la taluzarea malului Dunării și pe alte șantiere pot fi văzuți sute și sute de tineri. Prin­tre alte lucrări tinerii din Galați s-au angajat să efectueze în mod vo­luntar instalarea unei conducte de apă potabilă. Numai într-o singură zi pe șan­tierul tineretului din strada Emi­­nescu, erau prezenți peste 1000 de tineri, dintre care cei­ mai mulți de la Școala pedagogică din Galați. U­­nii săpau șanțul pentru conducta de apă potabilă, alții pe măsură ce conducta era montată, astupau șan­țul. Lucrînd cu mult avînt tinerii de pe acest șantier au săpat pînă zilele trecute peste 1800 metri cubi pămînt și au astupat conducta pe o lungime de 800 metri. Prin aceasta s-a reali­zat o economie de peste 13.500 lei. Lucrările continuă cu avînt. Entuziasmul tineresc a domnit în ultimele­­ zile și pe celelalte șantiere din orașul Galați. Acest entuziasm creator se soldează zi de zi cu bi­lanțuri tot atît de rodnice. Ca orice lucru creator și acesta trebuie oglindit prin fapte. Iată doar cîteva. Intre 22—26 martie a.c. peste 3.600 tineri din întreprinderi, instituții, facultăți și școli, au e­­fectuat aproape 15.000 d­e muncă voluntară. M. BIRA $ ♦ 1 Deputata ! i! și alegătorii r o ~A T­a da mult deputata Emi­­­> a IV ha Cardaș din cir­cum­ < ► < ► scripția electorală orășe­­n ► * J­nească nr. 155 Galați, s-a ínfű­ < * < ►­nit cu alegătorii din această t ► j I circumscripție și s-a informat ] J ♦ despre activitatea desfășurată de <►­­I cetățeni, deputați și comitetul J J * ► executiv al sfatului popular < ► , > orășenesc pentru o mai bună < * < * gospodărire și înfrumusețare a < ►­­, orașului. 4 ► * I — In circumscripția nr. 115— ♦ % a spus deputata — cu sprijinul X î cetățenilor s-au plantat nume­ ♦ ♦ roși pomi, pe străzi, au fost cu­­m î­rățate fațadele caselor, a fost J ^ deschisă de curînd o casă de %. * citit și altele. ■ ^ a O contribuție de seamă la ^ j toate acestea au adus-o femeile «• <> muncitoare din circumscripția e­­i T­lector a­l A 2 Noi ne mindrim cu tovară­ A 2 se ca Bălașa Zaharenco, Mitrița T . Ungureanu, și altele care fac 2 X cinste circumscripției noastre ' £ Y electorale. o Au luat cuvintul numeroși n­­o­i legatari printre care Sofița < * Grigore, Petre Oprescu care au < ► O discutat despre realizările inscri­ J * Y se ca și despre lipsurile ce mai < > 2 există în circumscripția elec­­t ‘ 2­torală nr. 155 și au propus să < > ❖ se înființeze un solar pentru t ‘­i copii, un debit de apă și altele. < > % Gh. Strugureanu < ► ♦ corespondent <,

Next