Viața Nouă, iulie-septembrie 1959 (Anul 15-16, nr. 4534-4611)
1959-07-01 / nr. 4534
PROLETARI DIN TOATE TâRILE.UNIȚIVA! noua Galați ANUL XV. NR. 4534 MIERCURI 1 IULIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI O o * Citiți in pagina 4-a — Hotărîrea adoptată de Plenara C. C. al P. C. U. S. cu privire la accelerarea progresului tehnic în industrie și construcții. •— Apelul Plenarei C.C al P.C.U.S.— Semnarea Declarației comune polono-bulgare. — S. U. A. fac presiuni asupra Greciei pentru a grăbi instalarea rampelor pentru rachete. a!3lcRulUICityiST Metalurgiștii uzinelor „Progresul“ își sporesc din nou angajamentele . Numai în două luni, iulie și august vor da peste plan : © 1.100.000 lei producție marfă. 120 tone oțel lichid și 30 tone fontă. @ 900.00 lei economii la volumul cheltuielilor de fabricație. ¹ Vor spori productivitatea muncii de la 4 la sută cu cît se angajase inițial, la 5 la sută. Entuziasmul și hărnicia au cuprins întregul colectiv de muncă de la U.M. Progresul“ Brăila. Antrenați în întrecere socialistă vie, concretă și mobilizatoare, harnicii metalurgiști reușesc să-și depășească cu mult propriile lor angajamente. Au trecut doar două luni (mai și iunie) de cînd ei și-au reînnoit angajamentele în cinstea zilei de 23 August și iată că ele de pe acum au și fost depășite. Este semnificativ faptul că oțelarii care se angajase să dea pină la 23 August peste plan 700 tone oțel lichid, acestea au și fost realizate pînă la data de 29 iunie a.c. Și la celelalte angajamente s-au obținut însemnate depășiri. Toate acestea se datoresc noilor metode și inițiative născute în întrecerea socialistă care aplicate și generalizate în producție au dat rezultate importante. Așa de exemplu, reamenajarea vetrelor la cuptoare precum și însuflarea de oxigen în cuptor în faza de topire au mărit cu mult indicele de utilizare al cuptoarelor, permițînd oțelurilor să-și depășească angajamentul luat și în plus pînă la 23 August să-și sporească angajamentele de la 700 tone la 520 tone oțel lichid. Turnătorii, forjorii, cazangii, mecanicii și strungarii urmînd exemplul harnicilor oțelari și-au propus să-și sporească și ei eforturile și astfel pînă în ajunul marii sărbători să dea însemnate cantități de produse peste plan. Astfel turnătorii vor produce peste plan o cantitate de 20 tone piese brute, forjorii 30 tone piese brute, muncitorii secției construcții mecanice, un concasor „Titan“, 3 concasoare IV A, cinci reductoare viteză, iar cazangiii vor da 30 tone utilaj siderurgic, un pod rulant, 15 tone utilaj, 50 osii montate pentru vagoane etc. Toate acestea vor totaliza o producție mare peste plan în valoare de 1.100.000 lei, iar la producția globală se va realiza o economie de 900.000 lei. Prin respectarea riguroasă a procesului de fabricație) coeficientul admis de rebuturi va fi cu mult redus realizîndu-se astfel pe întreaga uzină o economie de aproape 200.000 lei. In sprijinul realizării angajamentelor sporite pe care metalurgiștii brăileni și le-au luat în cinstea marii sărbători, oțelarii și-au propus să lucreze sub lozinca Niki o șarjă peste 6 ore, timp de elaborare“. în acest fel ei vor putea da pină la 23 August 150 șarje rapide, din care 90 la cuptoarele electrice și 60 la cuptoarele Siemens- Martin. Continuînd să dea viață prețioasei inițiative de economisire a metalului întregul colectiv al uzinei își propune ca în această scurtă perioadă să economisească 45 tone metal, prin debitarea rațională a laminatelor, precum și prin extinderea forjârii în matrițe. însemnatele sporturi de producție pe care colectivul uzinei s-a angajat să le realizeze se va face pe seama creșterii productivității muncii care pînă la 23 August va fi depășită cu 5 la sută, peste cea planificată. In scopul îndeplinirii cu succes a angajamentelor sporite, conducerea uzinei cu sprijinul comitetului de partid a întocmit un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice, care aplicate în procesul de producție va conduce la îmbunătățirea tehnologiei de fabricație, la folosirea mai din plin a capacităților de producție, precum și la ușurarea efortului fizic al muncitorilor. Ca și pînă acum întrecerea socialistă va constitui un factor hotărîtor și mobilizator în îndeplinirea și depășirea angajamentelor sus amintite. Astfel oțelarii și forjurii, încă cu cîteva zile în urmă s-au constituit în brigăzi socialiste de producție, unice de acest gen, în întreprinderile regiunii noastre și care au ca obiectiv principal să obțină cele mai mari producții, cu consumurile specifice cele mai mici, pe baza unei temeinice organizări a muncii și a folosirii intensive a utilajelor la care lucrează. In cadrul angajamentelor luate metalurgiștii brăileni au acordat un interes deosebit înfrumusețării uzinei. Angajamentele sporite ale colectivului de muncă de la U.M. „Progresul“ dovedesc cu prisosință elanul cu care muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinei, sub îndrumarea comitetului de partid, întimpină cu realizări deosebite în producție cea de a XV-a aniversare a eliberării patriei noastre. Cu prilejul consfătuirii lucrătorilor din S. A. T.-urile regiunii noastre, participanții au vizitat o brigadă de tractoare, gospodării colective din raza de activitate a S.M.T. Chiraites, terenurile pe care s-au amenajat terase în vederea plantării viței de vie, cabinetul tehnic agricol din comuna Băleni, etc. Peste tot vizitatorii s-au interesat îndeaproape de realizările obținute, de metodele folosite în muncă, cît și de perspectivele de viitor, în fotografie, membrii G.A.C. „I. V. Stalin"din comuna Băleni, raionul Bujor, lucrînd la amenajarea teraselor. Construită în anii puterii populare, Uzina „Nicolae Cristea" din Galați dispune de un X complex modern de instalații. V Pentru încălzirea țaglelor care O 9 sunt transformate apoi cu ajutătorul liniilor de laminare în ta- Oablă subțire este necesară și o $ 5 stație de gazogene. O Q, IN FOTO : Stația de gazo- X O gene a uzinei. 9 X X 0900000000OO ȘOOOOOOOOOOOd ----------------------- In ramura transporturilor și telecomunicațiilor închiderea festivă a cursurilor Universității populare muncitorești în lumina directivelor celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romin, care prevede printre altele și dezvoltarea învățămintului, a științei și artei, în scopul ridicării nivelului cultural și tehnic al oamenilor muncii, anul trecut a luat ființă in ramura Transporturilor și Telecomunicațiilor din Galați, Universitatea populară muncitorească. La cursurile acesteia au participat un număr de 55 muncitori și tehnicieni din întreprinderi și instituții ca D. R. N. F. I. R. T. R., P. T. T. R. și complexul C. F. R. Planul de învățământ a prevăzut patru discipline și anume: socialismul științific, științele naturii, științele juridice și istoria R. P. R Fiecare disciplină a cuprins 3 cicluri de conferințe cu subiecte din cele mai variate, care s-au desfășurat conform tematicii stabilite. Pe durata funcționării universității, cele 64 lecții cuprinse in program au fost ținute cu regularitate de către conferențiari bine pregătiți desemnați de S. R. S. G. In expunerile făcute, s-a ținut seama de nivelul de cultură, al cursanților, de cerințele lor, de legătura cu viața și producția. Acolo unde a fost cazul, conferințele au fost însoțite de materiale demonstrative ca planșe, mulaje, dia filme etc. Discuțiile ce au avut loc după expunerea conferințelor au lămurit numeroase probleme ridicate de cursanți, sistematizînd în felul acesta cunoștințele cerute in program. Se mai poate arăta de asemenea că după expunerea unor conferințe s-a dat și material bibliografic în scopul ca fiecare cursant să-și completeze In orele de studiu individual cunoștințele căpătate cu ocazia audierii conferinței. De relevat este faptul că bună parte din conferințe au stirnit un viu interes în rândul cursanților. Așa se poate spune de conferința expusă de tov. Victor Pop, profesor, care a vorbit despre „Mișcarea corpurilor", „Dilatarea termică a corpurilor“, „Atomi și molecule“. La fel de interesantă a fost conferința expusă de tov. profesor Ivașchievici in cadrul ciclului de fizică cu aplicare în industrie. In cadrul disciplinei Istoria P.M.R. tov. profesoară Florica Grosu a vorbit despre forma statului sclavagist dac, răscoalele daco-romane, rolul slavilor in formarea poporului român, despre lupta Moldovei împotriva pericolului otoman, precum, și despre răscoala țăranilor de la Bobîlna și altele. In cele 3 cicluri de conferințe ce au fost predate in cadrul disciplinei socialismului științific, mun (continuare în pag. IlI-a) Munca strîns cultural-educativă de masă legată de sarcinile actuale Experiența de pînă acum ne a dovedit că unul din mijloacele cele mai importante pentru întărirea legăturilor partidului cu masele, pentru educarea acestora în spiritul conștiinței socialiste, pentru atragerea lor la îndeplinirea sarcinilor economice și politice izvorîte din hotărîrile partidului și guvernului este munca cultural-educativă de masă. In scopul ridicării la un nivel mai înalt a muncii cultural-educative de masă în regiunea noastră, zilele trecute deputații și invitații participanți la cea de a VI-a sesiune a Sfatului popular regional Galați, au dezbătut printre altele și felul cum sfaturile populare s-au preocupat de această problemă. Referatul Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, prezentat de tov. Alecu Stan, vicepreședinte, ca și discuțiile purtate de deputați au scos în evidență importanța deosebită a sarcinilor pe care plenara C.C. al P.A.R. din noiembrie 1958 le-a pus în fața oamenilor muncii. Munca cultural-educativă de masă desfășurată de către sfaturile populare din regiunea noastră sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid a avut un rol deosebit de important în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor planurilor de producție, la creșterea productivității muncii, a reducerii continue a prețului de cost cît și la obținerea de însemnate economii. La sate, ca urmare a unei preocupări mai susținute din partea sfaturilor populare precum și a sprijinului acordat de organele și organizațiile de partid, activitatea cultural-educativă , de masă, a fost îndreptată spre munca de transformare socialistă a agriculturii și în mod deosebit spre întărirea sectorului socialist al agriculturii. Aceasta a făcut ca pînă la 1 iunie a.c. să intre în cele 831 gospodării agricole colective pe baza liberului consimțămînt, un număr de 177.356 familii de țărani muncitori cu o suprafață de 506.647 ha. pămint. De asemenea, ca rezultat al intensificării muncii cultural-educative de masă și a orientării ei în scopul rezolvării sarcinilor economice, în regiunea noastră au fost obținute însemnate succese și în ceea ce privește întărirea și dezvoltarea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Astfel, munca desfășurată, s-a concretizat în faptul că s-a dat o mai mare atenție acestui pe marginea lucrărilor celei de a V’-a sesiuni a Sfatului popular repaal-Salați domeniu important de activitate. Gospodăriile agricole colective din regiunea noastră s-au orientat mai mult în dezvoltarea avutului lor obștesc și în mod deosebit au pus accent pe creșterea și dezvoltarea ramurilor de producție aducătoare de mari venituri. Un exemplu grăitor în această direcție îl constituie dezvoltarea sectorului zootehnic. Atît discuțiile cît și referatul prezentat a scos în relief că numai în perioada 1 octombrie 1958 — 1 iunie 1959, numărul animalelor a crescut aproape dublu față de perioada anului 1957. O serie de succese au fost dobindite și în ceea ce privește atragerea oamenilor muncii la activitatea cultural-educativă. Astfel, mase tot mai mari participă efectiv la această muncă, nu numai ca simpli spectatori, ci ca membri activi ai numeroaselor echipe și ansambluri cultural-artistice ai cercurilor de specialitate profesională, artistice, științifice și de cultură generală, ca participanți la conferințele pe diferitele teme etc. Dacă în noiembrie 1958, au participat la diferitele manifestări culturale peste 390.000 oameni ai muncii, iar în decembrie a aceluiași an peste 430.000, apoi în lunile următoare numărul acestora a fost de peste 480.000. La realizările obținute de oamenii muncii din regiunea noastră în toate domeniile de activitate, un susținut aport a fost adus de activitatea desfășurată de cele 617 cămine culturale și case de cutit, 230 colțuri roșii din gospodăriile agricole colective, 7 case raionale de cultură, 98 biblioteci raionale și comunale, 70 cinematografe sătești și 33 stații de radioficare, care au desfășurat o intensă muncă pentru atragerea unui număr cît mai mare de oameni ai muncii la activitatea culturală de masă. Un rol important în educarea maselor de oameni ai muncii l-au avut și ținerea celor 2.127 conferințe pe teme politice, tehnice și științifice, a organizării a peste 200 cercuri de cultură generală avînd ca temă matematica elementară cu aplicații în G.A.C., a organizării schimburilor de experiență etc. Deputații participanți la discuții au mai scos în evidență faptul că dacă au fost obținute succese pe țăran cultural educativ, In regiunea noastră, totuși în această direcție se mai fac simțite o seamă de deficiențe. — La noi în raionul Vrancea activitatea cultural-educativă de masă se desfășoară mai anevoios și nu a cuprins mase largi de oameni — a spus deputatul Constantin Burlui. Aceasta se datorește și faptului că noi ne-am ocupat mai puțin de această importantă problemă. De altfel, pot arăta că raionul nostru, a fost lipsit mai multă vreme de un ajutor competent din partea Comitetului executiv al sfatului popular regional Galați, și a secției sale de învățămint și cultură. In mod concret, nici un membru al comitetului executiv regional nu a participat la vreo sesiune a sfatului popular raional pentru a ne ajuta în mod practic. De aceea, consider că pentru a avea rezultate dintre cele mai bune în munca desfășurată de noi în această parte a regiunii în toate domeniile cît și pe tărîm cultural, este necesar și de ajutorul sfatului popular regional, a deputaților regionali și a secțiilor sale respective. Unii deputați regionali printre care Vasile Bărbăcaru, Elena Buchidău și alții au criticat Comitetul executiv al Sfatului popular regional Galați și secția de învățămint și cultură regională, că nu au desfășurat o susținută muncă pentru a împleti munca culturală de masă cu activitatea economică. Aceasta și ca urmare a lipsei de îndrumare și control efectuat asupra comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, și comunale care au lăsat orășenești această muncă numai pe seama secțiilor de învățămint și cultură. In încheierea lucrărilor sesiunii, deputatul Carol Boroș care a condus lucrările, a arătat printre altele că activitatea cultral-educativă de masă este privită de către unele sfaturi populare raionale și comunale ca o muncă în sine și nu totdeauna i se dă atenția cuvenită. După ce a arătat care sunt sarcinile actuale ce stau in fața sfaturilor populare, în problema muncii culturale educative de masă, vorbitorul a recomandat apoi deputaților regionali să lupte și să sprijină mai activ munca sfaturilor populare raionale și comunale in vederea îmbunătățirii continue a activității culturale de masă, pentru sporirea contribuției ce-o aduce aceasta la aplicarea în viață a importantelor obiective trasate de plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Cea de a VI-a sesiune a Sfatului popular regional Galați, a adoptat o hotărîre menită să contribuie la îmbunătățirea continuă a muncii cultural-educative de masă în regiunea noastră. O nouă acțiune patriotică a colectiviștilor Bujor Preocuparea colectiviștilor din raionul Bujor pentru dezvoltarea și consolidarea gospodăriilor colective, pentru lărgirea suprafețelor de terenuri cultivabile, crește de la o zi la alta. Paralel cu efectuarea lucrărilor agricole membrii gospodăriilor agricole colective din comunele Băleni, Oasele, Cuca, Smulți, din satele Plevna, Suhurlui, Urlești și Măcișeni au amenajat în primăvara acestui an peste 180 ha. terenuri în terase și benzi care vor fi cultivate at viță de vie. Folosind experiența cîștigată in urma efectuării acestor lucrări, Comitetul raional de partid Bujor a inițiat o nouă acțiune : organizarea unui șantier de muncă patriotică pentru amenajarea în terase a unei suprafețe de 34 ha. pe coasta dealului de lingă comuna Bujor, denumit Dealul Jirului unde se va planta vie nobilă de către G. A. S. Moscu. Răspunzînd chemării comitetului raional de partid, ieri dimineață au sosit pe acest șantier aproape 2000 de bărbați și femei, membri ai gospodăriilor colective din Băleni, Smulți, Oasele și satele Pleva și Suhurlui. Asemenea unor harnice albine colectiviștii organizați pe brigăzi și echipe au umplut dintr-o dată coasta dealului mușcind cu hiclețe și lopeți din pămîntul bătătorit de veacuri. încă din prima zi rezultatele muncii lor sînt grăitoare. După calculele aproximative ale inginerilor ce se află alături de colectiviști pe șAntier. IN PRIMA ZI S-AU EFECTUAT LUCRĂRI DE TERASE ÎN VOLUM DE 16.000 METRI CUBE DUPĂ RITMUL IN CARE SE DESFĂȘOARĂ MUNCA PATRIOTICA PLINA DE ELAN A COLECTIVIȘTILOR, TERASELE DE PE DEALUL JIRULUI DIN RAIONUL BUJOR, VOR FI TERMINATE IN TREI ZILE. Exemplul colectiviștilor din raionul Bujor care participă cu entuziasm la redarea de noi terenuri agriculturii trebuie să constituie un prețios imbold pentru toți țăranii muncitori din regiune. Comori artistice de neprețuit A fost un spectacol de calitate. Iată o remarcă des subliniată de către mulți dintre spectatori care au fost prezenți duminică dimineața în sala Teatrului de Stat din Galați. Și într-adevăr, această prețuire este conformă cu realitatea. Artiștii amatori ai formațiilor premiate la faza regională a celui de al V-lea concurs au furnizat un spectacol plin de inedit, la un nivel artistic, corespunzător, argument netăgăduit al marilor posibilități și valori artistice pe care harnicul și talentatul nostru popor le are... Deși era un spectacol festiv, n-au lipsit nici de astă dată emoțiile, nerăbdarea, atribute proprii, nelipsite de la artiștii profesioniști, darămite la cei amatori, mai puțin învățați cu scena, cu sutele de ochi ce te privesc, îți studiază critic fiecare mișcare. In majoritatea cazurilor însă emoțiile au fost lăsate pe treptele scenii, nu de puține ori artiștii amatori uitînd pur și simplu că se află pe scena unui teatru adevărat, ridicîndu-se la nivelul artistic demn de toată lauda. Cînd spunem acest lucru ne vin în minte aplauzele însuflețite ale spectatorilor, la cîntecele interpretate de către corul bărbătesc al clubului „7 Noiembrie“ din Brăila sau al Casei raionale de cultură din Tecuci, la corul ce în curînd va împlini un sfert de veac de existență, (este vorba de corul din Jirlău) cît și cel din Nămoloasa cu certe valori artistice demne de evidențiat. De asemenea nu pot fi uitate nici celelalte formații artistice de amatori clasate pe locul I la faza regională a celui de al V-lea concurs. Dar să ne oprim mai bine pe scurt asupra spectacolului prezentat. Festivitatea este deschisă de corul bărbătesc mai sus amintit. Bucățile interpretate ca de altfel întregul repertoriu al acestei formații corale, au fost dintre cele mai diverse. Au fost cîntate bunăoară cu același talent și măestrie bucățile: „Foaie verde viorea“ ca și „La malurile Prutului“ cunoscută melodie a lui Ciprian Forumbescu. Pentru nivelul artistic interpretativ la care a ajuns întreaga formație corală, merită laude și prețuirea deosebită a iubitorilor de muzică întregul colectiv și dirijorii corului Petrică Beschia și Andrei Heinel. Un „Brîuleț“ și o „Horă“ a cîntat mai apoi la fluier cu stucatură de Spectacolul festiv al formațiilor premiate la faza regională a celui de al V-lea concursată, țăranul colectivist Ion Marin, solist al Casei raionale de cultură din Bujor. Despre formația de dansuri din Năruja, în costume de o rară frumusețe cît și despre fluerașii din comuna Poduri, raionul Vrancea, ziarul nostru a mai scris cuvinte de laudă cu un alt prilej. Am vrea în rîndurile de țară să ne oprim un pic asupra formației de dansuri a Casei raionale de cultură. Dansatorii de aici au executat cu vioiciune și tinerețe mai ales, o suită de dansuri molodovenești. Ce caracterizează această echipă, ce a impresionat mai mult? Fără îndoială că vioiciunea și prospețimea jocului popular, o anumită notă discretă de umor. Sunt calități pe linia cărora trebuie neapărat să se meargă în viitor. O frumoasă impresie a lăsat și fanfara de la U. M. „Progresul“, în primul rînd este un punct de laudă pentru conducerea uzinelor de aici care a sprijinit și sprijină din plin această formație. Și repertoriul acestei formații s-a dovedit a fi destul de variat. Au fost cîntate bucăți specifice pentru fanfară ca „Valurile albastre“, „Marșul potpuriu de muzică lui Octombrie“, nn populară ucraineană, etc. Fanfara are îndeosebi elemente tinere, a ajuns la un nivel artistic interpretativ corespunzător. Unitatea ei ar fi și mai evidentă dacă s-ar insista mai mult la compartimentul trompetă, unde se mai observă o rămînere în urmă. Momente de adevărată emoție artistică, au stîrnit prin verva și priceperea lor cu care și-au construit programul, brigada artistică a colțului roșu de la G.A.C. „Grivița roșie“ însurăței, formația de dansuri de din la S.N.G., orchestra de muzică populară a Casei raionale de cultură din Brăila, etc. In încheierea rîndurilor de față am vrea să mai subliniem un lucru: între solistele premiate la concurs se află și Voica Tănase de la I.C.Z. Rușețu. Și de data aceasta melodiile pe care tovarășa Voica, crescătoare de păsări la stațiunea experimentală din Rușețu, le-a cîntat, produs cu adevărat o furtună de a- aplauze. Ceea ce trebuie dintr-un început remarcat în maniera de interpretare a acestei cîntărețe este în primul rînd aducerea în cîntec a modulațiilor specifice baladelor noastre populare. Cînd Voica își deapănă melodia ei, simți folclorul popular creiat de geniul poporului. De altfel și versurilor cîntecelor pledează pentru aceasta: Fata mamii cea frumoasă Nu te las să ieși din casă Că afară-i noapte și ceață Și ciobanu-I frumușel Cu căciuliță de miel Și te ia mamă cu el Fata că nu asculta La poartă că tot ieșea Ciobanu o tot vedea In cojoc o băga și pe cal cu ea fugea. Comorile artistice pe care le deține poporul nostru sînt inepuizabile de neprețuit. Rămîne ca o sarcină și a noastră, a tuturor, de a le da la iveală, de a le face cunoscute, pentru educația tuturor celor iubitori de frumos.