Viața Nouă, iulie-septembrie 1959 (Anul 15-16, nr. 4534-4611)

1959-07-01 / nr. 4534

PROLETARI DIN TOATE TâRILE.UNIȚI­VA! noua Galați ANUL XV. NR. 4534 MIERCURI 1 IULIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI O o * Citiți in pagina 4-a — Hotărîrea adoptată de Plenara C. C. al P. C. U. S. cu privire la accelerarea progresului tehnic în in­dustrie și construcții. •— Apelul Plenarei C.C al P.C.U.S.­­— Semnarea Declarației comune polono-bulgare. — S. U. A. fac presiuni asupra Greciei pentru a grăbi instalarea ram­pelor pentru rachete. a­!3lcRu­lUI­Cit­yiST Metalurgiștii uzinelor „Progresul“ își sporesc din nou angajamentele . Numai în două luni, iulie și august vor da peste plan : © 1.100.000 lei producție marfă. 120 tone oțel lichid și 30 tone fontă. @ 900.0­0 lei economii la volumul cheltuielilor de fabricație. ¹ Vor spori pro­ductivitatea muncii de la 4 la sută cu cît se angajase inițial, la 5 la sută. Entuziasmul și hărnicia au cuprins întregul colectiv de muncă de la U.M. Progresul“ Brăila. Antrenați în în­trecere socialistă vie, concretă și mobilizatoare, harnicii metalurgiști reușesc să-și depășească cu mult pro­priile lor angajamente. Au trecut doar două luni (mai și iunie) de cînd ei și-au reînnoit angajamentele în cinstea zilei de 23 August și iată că ele de pe acum au și fost depășite. Este semnificativ faptul că oțelarii care se angajase să dea pină la 23 August peste plan 700 tone oțel li­chid, acestea au și fost realizate pînă la data de 29 iunie a.c. Și la celelalte angajamente s-au obținut însemnate depășiri. Toate acestea se­­ datoresc noilor metode și inițiative născute în întrecerea socialistă care aplicate și generalizate în producție au dat re­zultate importante. Așa de exemplu, reamenajarea vetrelor la cuptoare precum și însuflarea de oxigen în cuptor în faza de topire au mărit cu­­ mult indicele de utilizare al cuptoa­relor, permițînd oțelurilor să-și depă­șească angajamentul luat și în plus pînă la 23 August să-și sporească angajamentele de la 700 tone la 520 tone oțel lichid. Turnătorii, forjorii, cazangii, meca­nicii și strungarii urmînd exemplul harnicilor oțelari și-au propus să-și sporească și ei eforturile și astfel pînă în ajunul marii sărbători să dea însemnate cantități de produse peste plan. Astfel turnătorii vor produce peste plan o cantitate de 20 tone piese brute, forjorii 30 tone piese brute, muncitorii secției construcții mecanice, un concasor „Titan“, 3 concasoare IV A, cinci reductoare vi­teză, iar cazangiii vor da 30 tone utilaj siderurgic, un pod rulant, 15 tone utilaj, 50 osii montate pentru vagoane etc. Toate acestea vor tota­liza o producție mare peste plan în valoare de 1.100.000 lei, iar la pro­­ducția globală se va realiza o econo­­­mie de 900.000 lei. Prin respectarea riguroasă a procesului de fabricație) coeficientul admis de rebuturi va fi­ cu mult redus realizîndu-se astfel pe întreaga uzină o economie de aproa­pe 200.000 lei. In sprijinul realizării angajamentelor sporite pe care meta­lurgiștii brăileni și le-au luat în cin­stea marii sărbători, oțelarii și-au propus să lucreze sub lozinca­­ Niki o șarjă peste 6 ore, timp de ela­borare“. în acest fel ei vor putea da pină la 23 August 150 șarje ra­pide, din care 90 la cuptoarele elec­trice și 60 la cuptoarele Siemens- Martin. Continuînd să dea viață pre­țioasei inițiative de economisire a metalului întregul colectiv al uzinei își propune ca în această scurtă pe­rioadă să economisească 45 tone metal, prin debitarea rațională a la­minatelor, precum și prin extinderea forjârii în matrițe. însemnatele spor­­turi de producție pe care colectivul uzinei s-a angajat să le realizeze se va face pe seama creșterii producti­vității muncii care pînă la 23 Au­gust va fi depășită cu 5 la sută, peste cea planificată. In scopul îndeplinirii cu succes a angajamentelor sporite, conducerea uzinei cu sprijinul comi­­tetului de partid a întocmit un plan concret de măsuri tehnico-organizato­­rice, care aplicate în procesul de pro­ducție va conduce la îmbunătățirea tehnologiei de fabricație, la folosirea mai din plin a capacităților de pro­ducție, precum și la ușurarea efortu­lui fizic al muncitorilor. Ca și pînă acum întrecerea socia­listă va constitui un factor hotărîtor și mobilizator în îndeplinirea și­ depă­șirea angajamentelor sus amintite. A­stfel oțelarii și forjurii, încă cu cîteva zile în urmă s-au constituit în brigăzi socialiste de producție, uni­ce de acest gen, în întreprinderile regiunii noastre și care au ca obiec­tiv principal să obțină cele mai mari producții, cu consumurile specifice cele mai mici, pe baza unei temeinice organizări a muncii și a folosirii in­tensive a utilajelor la care lucrează. In cadrul angajamentelor luate me­talurgiștii brăileni au acordat un in­teres deosebit înfrumusețării uzinei. Angajamentele sporite ale colecti­vului de muncă de la U.M. „Progre­sul“ dovedesc cu prisosință elanul cu care muncitorii, tehnicienii și ingine­rii uzinei, sub îndrumarea comitetului de partid, întimpină cu realizări deo­sebite în producție cea de a XV-a aniversare a eliberării patriei noas­tre. Cu prilejul consfătuirii lucră­torilor din S. A­. T.-urile regiu­nii noastre, participanții au vi­zitat o brigadă de tractoare, gospodării colective din raza de activitate a S.M.T. Chiraites, terenurile pe care s-au amena­jat terase în vederea plantării viței de vie, cabinetul tehnic a­­gricol din comuna Băleni, etc. Peste tot vizitatorii s-au in­teresat îndeaproape de realiză­rile obținute, de metodele folo­site în muncă, cît și de pers­pectivele de viitor, în fotografie, membrii G.A.C. „I. V. Stalin"din comuna Bă­leni, raionul Bujor, lucrînd la amenajarea teraselor. Construită în anii puterii populare, Uzina „Nicolae Cris­­­­tea" din Galați dispune de un X complex modern de instalații. V Pentru încălzirea țaglelor care O 9 sunt transformate apoi cu aju­­t­ă­torul liniilor de laminare în ta- O­a­blă subțire este necesară și o $ 5 stație de gazogene. O Q, IN FOTO : Stația de gazo- X O gene a uzinei. 9 X X 0900000000OO ȘOOOOOOOOOOOd -----------------------­ In ramura transporturilor și telecomunicațiilor închiderea festivă a cursurilor Universității populare muncitorești în lumina directivelor celui de al I­I-lea Congres al Partidului Munci­toresc Romin, care prevede printre al­tele și dezvoltarea învățămintului, a științei și artei, în scopul ridicării nivelului cultural și tehnic al oame­nilor muncii, anul trecut a luat fi­ință in ramura Transporturilor și Tele­comunicațiilor din Galați, Universita­tea populară muncitorească. La cursu­rile acesteia au participat un număr de 55 muncitori și tehnicieni din între­prinderi și instituții ca D. R. N. F­. I. R. T. R., P. T. T. R. și complexul C. F. R. Planul de învățământ a prevăzut patru discipline și anume: socialis­mul științific, științele naturii, știin­țele juridice și istoria R. P. R Fiecare disciplină a cuprins 3 ci­cluri de conferințe cu subiecte din cele mai variate, care s-au desfășu­rat conform tematicii stabilite. Pe durata funcționării universității, cele 64 lecții cuprinse in program au fost ținute cu regularitate de către con­ferențiari bine pregătiți desemnați de S. R. S. G. In expunerile făcute, s-a ținut sea­ma de nivelul de cultură, al cursanți­lor, de cerințele lor, de­ legătura cu­ viața și producția. Acolo unde a fost cazul, conferințele au fost însoțite de materiale demonstrative ca planșe, mulaje, dia filme etc. Discuțiile ce au avut loc după expunerea conferințelor au lămurit numeroase probleme ridi­cate de cursanți, sistematizînd în fe­lul acesta cunoștințele cerute in pro­gram. Se mai poate arăta de aseme­nea că după expunerea unor confe­rințe s-a dat și material bibliografic în scopul ca fiecare cursant să-și completeze In orele de studiu indivi­dual cunoștințele căpătate cu ocazia audierii conferinței. De relevat este faptul că bună parte din conferințe au stirnit un viu interes în rândul cursanților. Așa se poate spune de conferința expusă de tov. Victor Pop, profesor,­ care a vor­bit despre „Mișcarea corpurilor", „Di­latarea termică a corpurilor“, „Atomi și molecule“. La fel de interesantă a fost conferința expusă de tov. profe­sor Ivașchievici in cadrul ciclului de fizică cu aplicare în industrie. In cadrul disciplinei Istoria P.M.R. tov. profesoară Florica­­ Grosu a vor­bit despre forma statului sclavagist dac, răscoalele daco-romane, rolul sla­vilor in formarea poporului român, despre lupta Moldovei împotriva peri­colului otoman, precum, și despre răscoala țăranilor de la Bobîlna și altele. In cele 3 cicluri de conferin­țe ce au fost predate in cadrul dis­­ciplinei socialismului științific, mun­ (continuare în pag. IlI-a) Munca strîns cultural-educativă de masă legată de sarcinile actuale Experiența de pînă acum ne a do­vedit că unul din mijloacele cele mai importante pentru întărirea legăturilor partidului cu masele, pentru educarea acestora în spiritul conștiinței socia­liste, pentru atragerea lor la îndepli­nirea sarcinilor economice și politice izvorîte din hotărîrile partidului și guvernului este munca cultural-educa­­tivă de masă. In scopul ridicării la un nivel mai înalt a muncii cultural-educative de masă în regiunea noastră, zilele tre­cute deputații și invitații participanți la cea de a VI-a sesiune a Sfatului popular regional Galați, au dezbătut printre altele și felul cum sfaturile populare s-au preocupat de această problemă. Referatul Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, pre­zentat de tov. Alecu Stan, vicepreșe­dinte, ca și discuțiile purtate de de­putați au scos în evidență importanța deosebită a sarcinilor pe care plenara C.C. al P.A­.R. din noiembrie 1958 le-a pus în fața oamenilor muncii. Munca cultural-educativă de masă desfășurată de către sfaturile popu­lare din regiunea noastră sub îndru­marea organelor și organizațiilor de partid a avut un rol deosebit de im­portant în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor pla­nurilor de producție, la creșterea productivității muncii, a reducerii continue a prețului de cost cît și la obținerea de însemnate economii. La sate, ca urmare a unei preocu­pări mai susținute din partea sfatu­rilor populare precum și a sprijinului acordat de organele și organizațiile de partid, activitatea cultural-educati­vă , de masă, a fost îndreptată spre munca de transformare socialistă a a­­griculturii și în mod deosebit spre în­tărirea sectorului socialist al agricul­turii. Aceasta a făcut ca pînă la 1 iunie a.c. să intre în cele 831 gos­podării agricole colective pe baza li­berului consimțămînt, un număr de 177.356 familii de țărani muncitori cu o suprafață de 506.647 ha. pă­­mint. De asemenea, ca rezultat al inten­sificării muncii cultural-educative de masă și a orientării ei în scopul re­zolvării sarcinilor economice, în re­giunea noastră au fost obținute în­semnate succese și în ceea ce pri­vește întărirea și dezvoltarea econo­­mico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Astfel, munca des­fășurată, s-a concretizat în faptul că s-a dat o mai mare atenție acestui pe marginea lucrărilor celei de a V’-a sesiuni a Sfatului popular repaal-Salați domeniu important de activitate. Gos­podăriile agricole colective din regiu­nea noastră s-au orientat mai mult în dezvoltarea avutului lor obștesc și în mod deosebit au pus accent pe creșterea și dezvoltarea ramurilor de producție aducătoare de mari veni­turi. Un exemplu grăitor în această di­recție îl constituie dezvoltarea secto­rului zootehnic. Atît discuțiile cît și referatul prezentat a scos în relief că numai în perioada 1 octombrie 1958 — 1 iunie 1959, numărul ani­malelor a crescut aproape dublu față de perioada anului 1957. O serie de succese au fost dobin­­dite și în ceea ce privește atragerea oamenilor muncii la activitatea cultu­ral-educativă. Astfel, mase tot mai mari participă efectiv la această muncă, nu numai ca simpli specta­tori, ci ca membri activi ai nume­roaselor echipe și ansambluri cultu­­ral-artistice ai cercurilor de specia­litate profesională, artistice, științifice și de cultură generală, ca partici­panți la conferințele pe diferitele teme etc. Dacă în noiembrie 1958, au participat la diferitele manifestări culturale peste 390.000 oameni ai mun­cii, iar în decembrie a aceluiași an peste 430.000, apoi în lunile urmă­toare numărul acestora a fost de peste 480.000. La realizările obținute de oamenii muncii din regiunea noastră în toate domeniile de activitate, un­ susținut aport a fost adus de activitatea des­fășurată de cele 617 cămine culturale și case de cutit, 230 colțuri roșii din gospodăriile agricole colective, 7 case raionale de cultură, 98 biblioteci ra­ionale și comunale, 70 cinematografe sătești și 33 stații de radioficare, care au desfășurat o intensă muncă pentru atragerea unui număr cît m­ai mare de oameni ai muncii la activitatea culturală de masă. Un rol important în educarea ma­selor de oameni ai muncii l-au avut și ținerea celor 2.127 conferințe pe teme politice, tehnice și științifice, a organizării a peste 200 cercuri de cultură generală avîn­d ca temă ma­tematica elementară cu aplicații în G.A.C., a organizării schimburilor de experiență etc. Deputații participanți la discuții au mai scos în evidență faptul că dacă au fost obținute succese pe țăran cultural educativ, In regiunea noastră, totuși în această direcție se mai­ fac simțite o seamă de deficiențe. — La noi în raionul Vrancea acti­vitatea cultural-educativă de masă se desfășoară mai anevoios și nu a cu­prins mase largi de oameni — a spus deputatul Constantin Burlui. Aceasta se datorește și faptului că noi n­e-am ocupat mai puțin de a­­ceastă importantă problemă. De altfel, pot arăta că raionul nostru, a fost lipsit mai multă vreme de un ajutor competent din partea Comitetului e­­xecutiv al sfatului popular regional Galați, și a secției sale de învățămint și cultură. In mod concret, nici un membru al comitetului executiv regio­nal nu a participat la vreo sesiune a sfatului popular raional pentru a ne ajuta în mod practic. De aceea, con­sider că pentru a avea rezultate din­tre cele mai bune în munca desfă­șurată de noi în această parte a regi­unii în toate domeniile cît și pe tă­­rîm cultural, este necesar și de aju­torul sfatului popular regional, a­ deputaților regionali și a secțiilor sale respective. Unii deputați regionali printre care Vasile Bărbăcaru, Elena Buchidău și alții au criticat Comitetul executiv al Sfatului popular regional Galați și secția de învățămint și cultură regio­nală, că nu au desfășurat o susți­nută muncă pentru a împleti munca culturală de masă cu activitatea eco­nomică. Aceasta și ca urmare a lip­sei de îndrumare și control efectuat asupra comitetelor executive ale sfa­turilor populare raionale, și comunale care au lăsat orășenești această muncă numai pe seama secțiilor de învățămint și cultură. In încheierea lucrărilor sesiunii, deputatul Carol Boroș care a condus lucrările, a arătat printre altele că activitatea cult­ral-educativă de masă este privită de către unele sfaturi populare raionale și comunale ca o muncă în sine și nu totdeauna i se dă atenția cuvenită. După ce a arătat care sunt sarcinile actuale ce stau in fața sfaturilor populare, în problema muncii culturale educative de masă, vorbitorul a recomandat apoi deputa­ților regionali să lupte și să sprijină mai activ munca sfaturilor populare raionale și comunale in vederea îm­bunătățirii continue a activității cul­turale de masă, pentru sporirea con­tribuției ce-o aduce aceasta la apli­carea în viață a importantelor obiective trasate de plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Cea de a VI-a sesiune a Sfatului popular regional Galați, a adoptat o hotărîre menită să contribuie la îm­bunătățirea continuă a muncii cultu­ral-educative de masă în regiunea noastră. O nouă acțiune patriotică a colectiviștilor Bujor Preocuparea colectiviștilor din ra­ionul Bujor pentru dezvoltarea și consolidarea gospodăriilor colective, pentru lărgirea suprafețelor de tere­nuri cultivabile, crește de la o zi la alta. Paralel cu efectuarea lucrărilor agricole membrii gospodăriilor agri­cole colective din comunele Băleni, Oasele, Cuca, Smulți, din satele Plev­na, Suhurlui, Urlești și Măcișeni au amenajat în primăvara acestui an pes­te 180 ha. terenuri în terase și benzi care vor fi cultivate at viță de vie. Folosind experiența cîștigată in ur­ma efectuării acestor lucrări, Comite­tul raional de partid Bujor a inițiat o nouă acțiune : organizarea unui șan­tier de muncă patriotică pentru ame­najarea în terase a unei suprafețe de 34 ha. pe coasta dealului de lingă co­muna Bujor, denumit Dealul Jirului unde se va planta vie nobilă de către G. A. S. Moscu. Răspunzînd chemării comitetului ra­ional de partid, ieri dimineață au so­sit pe acest șantier aproape 2000 de bărbați și femei, membri ai gospodă­riilor colective din Băleni, Smulți, Oasele și satele Pleva și Suhurlui. Asemenea unor harnice albine co­lectiviștii organizați pe brigăzi și e­­chipe au umplut dintr-o dată coasta dealului mușcind cu hiclețe și lopeți din pămîntul bătătorit de veacuri. încă din prima zi rezultatele mun­cii lor sînt grăitoare. După calculele aproximative ale inginerilor ce se a­­flă alături de colectiviști pe șAntier. IN PRIMA ZI S-AU EFECTUAT LU­CRĂRI DE TERASE ÎN VOLUM DE 16.000 METRI CUBE DUPĂ RITMUL IN CARE SE DESFĂȘOARĂ MUNCA PATRIOTICA PLINA­­ DE ELAN A COLECTIVIȘTILOR, TERASELE DE PE DEALUL JIRULUI DIN RAIO­NUL BUJOR, VOR FI TERMINATE IN TREI ZILE. Exemplul colectiviștilor din raionul Bujor care participă cu entuziasm la redarea de noi terenuri agriculturii trebuie să constituie un prețios im­bold pentru toți țăranii muncitori din regiune. Comori artistice de neprețuit A fost un spectacol de calitate. Iată o remarcă des sub­liniată de către mulți din­tre spectatori care au fost prezenți du­minică dimineața în sala Teatrului de Stat din Galați. Și într-adevăr, această prețuire este conformă cu realitatea. Artiștii ama­tori ai formațiilor premiate la faza regională a celui de al V-lea concurs au furnizat un spectacol plin de ine­dit, la un nivel artistic, corespunzător, argument netăgăduit al marilor posi­bilități și valori artistice pe care har­nicul și talentatul nostru popor le are... Deși era un spectacol festiv, n-au lipsit nici de astă dată emoțiile, ne­răbdarea, atribute proprii, nelipsite de la artiștii profesioniști, dară­mi­te la cei amatori, mai puțin învățați cu scena, cu sutele de ochi ce te pri­vesc, îți studiază critic fiecare miș­care. In majoritatea cazurilor însă e­­moțiile au fost lăsate pe treptele sce­­nii, nu de puține ori artiștii amatori uitînd pur și simplu că se află pe scena unui teatru adevărat, ridicîn­­du-se la nivelul artistic demn de toa­tă lauda. Cînd spunem acest lucru ne vin în minte aplauzele însuflețite ale spectatorilor, la cîntecele interpre­tate de către corul bărbătesc al clu­bului „7 Noiembrie“ din Brăila sau al Casei raionale de cultură din Te­cuci, la corul ce în curînd va împlini un sfert de veac de existență, (este vorba de corul din Jirlău) cît și cel din Nămoloasa cu certe valori artis­tice demne de evidențiat. De asemenea nu pot fi uitate nici celelalte formații artistice de amatori clasate pe locul I la faza regională a celui de al V-lea concurs. Dar să ne oprim mai bine pe scurt asupra spectacolului prezen­tat. Festivitatea este deschisă de corul bărbătesc mai sus amintit. Bucățile in­terpretate ca de altfel întregul reper­toriu al acestei formații corale, au fost dintre cele mai diverse. Au fost cîntate bunăoară cu același talent și măestrie bucățile: „Foaie verde vio­rea“ ca și „La malurile Prutului“ cu­noscută melodie a lui Ciprian Forum­­bescu. Pentru nivelul artistic inter­pretativ la care a ajuns întreaga for­mație corală, merită laude și prețuirea deosebită a iubitorilor de muzică în­tregul colectiv și dirijorii corului Pe­­trică Beschia și Andrei Heinel. Un „Brîuleț“ și o „Horă“ a cîntat mai apoi la fluier cu stucatură de­ Spectacolul festiv al formațiilor premiate la faza regională a celui de al V-lea concurs­ată, țăranul colectivist Ion Marin, so­list al Casei raionale de cultură din Bujor. Despre formația de dansuri din Nă­­ruja, în costume de o rară frumusețe cît și despre fluerașii din comuna Poduri,­ raionul Vrancea, ziarul nostru a mai scris cuvinte de laudă cu un alt prilej. Am vrea în rîndurile de țară să ne oprim un pic asupra formației de dansuri a Casei raionale de cul­tură. Dansatorii de aici au executat cu vioiciune și tinerețe mai ales, o suită de dansuri molodovenești. Ce ca­racterizează această echipă, ce a im­presionat mai mult? Fără îndoială că vioiciunea și prospețimea jocului popu­lar, o anumită notă discretă de umor. Sunt calități pe linia cărora trebuie neapărat să se meargă în viitor. O frumoasă impresie a lăsat și fan­fara de la U. M. „Progresul“, în pri­mul rînd este un punct de laudă pen­tru conducerea uzinelor de aici care a sprijinit și sprijină din plin a­­ceastă formație. Și repertoriul aces­tei formații s-a dovedit a fi destul de variat. Au fost cîntate bucăți speci­fice pentru fanfară ca „Valurile al­bastre“, „Marșul potpuriu de muzică lui Octombrie“, nn populară ucrai­neană, etc. Fanfara are îndeosebi ele­mente tinere, a ajuns la un nivel ar­tistic interpretativ corespunzător. Uni­­tatea ei ar fi și mai evidentă dacă s-ar insista mai mult la comparti­mentul trompetă, unde se mai obser­vă o rămînere în urmă. Momente de adevărată emoție ar­tistică, au stîrnit prin verva și price­perea lor cu care și-au construit­ pro­gramul, brigada artistică a colțului roșu de la G.A.C. „Grivița roșie“ însurăței, formația de dansuri de din la S.N.G., orchestra de muzică populară a Casei raionale de cultură din Brăi­la, etc. In încheierea rîndurilor de față am vrea să mai subliniem un lucru: între solistele premiate la con­curs se află și Voica Tănase de la I.C.Z. Rușețu. Și de data aceasta me­lodiile pe care tovarășa Voica, crescă­­toare de păsări la stațiunea experi­mentală din Rușețu, le-a cîntat, produs cu adevărat o furtună de a- a­plauze. Ceea ce trebuie dintr-un în­ceput remarcat în maniera de inter­pretare a acestei cîntărețe este în pri­mul rînd aducerea în cîntec a modu­lațiilor specifice baladelor noastre populare. Cînd Voica își deapănă me­lodia ei, simți folclorul popular creiat de geniul poporului. De altfel și ver­surilor cîntecelor pledează pentru a­­ceasta: Fata mamii cea frumoasă Nu te las să ieși din casă Că afară-i noapte și ceață Și ciobanu-I frumușel Cu căciuliță de miel Și te ia mamă cu el Fata că nu asculta La poartă că tot ieșea Ciobanu o tot vedea In cojoc o băga și pe cal cu ea fugea. Comorile artistice pe care le deține poporul nostru sînt inepuizabile de neprețuit. Rămîne ca o sarcină și a noastră, a tuturor, de a le da la iveală, de a le face cunoscute, pen­tru educația tuturor celor iubitori de frumos.

Next