Viața Nouă, octombrie-decembrie 1959 (Anul 16, nr. 4612-4690)

1959-10-01 / nr. 4612

Pag. 2-a ' * VIA JA KO'JA f-"• ■­­___________________I­. ...'■ [UNK] [UNK] [UNK]iBBBgBg ■—­------------1..........................................................................■ —tt- ju_i-------------­—t=====­--—­ Dezvoltarea industriei cărbunelui Producția de cărbune a Chinei este anul a­­cesta de 10,3 ori mai mare decît în anul 1949. Acest ritm ver­tiginos de creștere a producției oglindește rit­­ml vertiginos al con­­strucției socialiste In R. p. Chineză. In cei 10 ani de­­ proclamarea Republicii KocfcMrt, producția de pune a­ crescut com­­­un.JI­­r. anul 1958 Rroducția a crescut de la 130.000.000­­a 270.000. 000 tone. ția Anul acesta produc­a continuat crească. In primele să 8 luni ea a fost de 220.000. 000 tone, adică cu 78 la sută mai mare decît în aceeași peri­oadă a anului trecut. Pină la sfîrșitul anului ea va atinge cifra de 335.000. 000 tone, depă­șind producția de anul trecut cu 65.000.000 tone. In anii primului plan cincinal s a înre­gistrat o creștere a­ producției de 63.000.000 tone. Trebuie arătat ca termen de compara­ție că în S.U.A. a fost nevoie de trei ani (1902—1905) pentru a se realiza o creștere de producție de la 270.000. 000 tone la 350.000. 000 tone. Recoltatul a fost că în ultimii 10 ani China a trecut de pe locul al VI-lea în lume în ceea ce privește producția de cărbune — cu pro­ducție de 32.000.000 tone în 1949, pe locul al III-lea în lume, fi­ind întrecută numai de Uniunea Sovietică și S.U.A. In China există în prezent 55 de mine de cărbune mari, avînd fiecare o capacitate a­­nuală de peste 1.000.000 tone. Șapte dintre a­­cestea au o rate anuală de capaci­peste 10.000. 000 tone fiecare. Aceasta formează baza industriei care cează în același îngro­timp sute de mine mici și mijlocii, majoritatea to­tal sau parțial meca­nizate. Fără îndoială că dez­voltarea rapidă a in­dustriei cărbunelui în China a contribuit în mare măsură la dez­voltarea industriei me­talurgice și a indus­triei energetice, precum și la dezvoltarea trans­porturilor feroviare. In perioada de 9 ani care se încheie cu anul 1958, producția de oțel a crescut aproape de 59 de­­ ori, iar produc­ția de‘a fontă de 54 de ori. In acești ani nivelul de trai al minerilor s-a schimbat cu desă­­vîrșire. Salariile lor au crescut cu 49,9 la sută în perioada 1952—l­»58 timp în care prețurile mărfurilor neschimbate­ au­­ rămas i­M , Extinderea industriei energetice In primele opt luni alle anului ciu­­frent producția de energie electrică a R. P. Chineze a crescut cu 51 la sută în comparație cu perioada co­respunzătoare a malui trecut. Pro­ducția totală a atins 25.100 milioane ne kwh. Se prevede că producția totală de­ energie electrică a Chinei va atin­ge anul acesta 39.000 milioane kwh., apropiindu-se astfel de cifra fixată inițial pentru anul 1962 în ca­drul cincinalului. Această va repre­zintă o creștere de 42 la sută față de anul trecut. In perioada 1952—1957, producția de energie electrică a Chinei a cres­cut în medie cu 21,6 la sută anual. In aceeași perioadă ritmul de creș­tere a fost în S. U. A. de 9,1 la sută, în Anglia de 7,8 la sută, iar în Franța de 7,2 la sută. In primele opt luni ale anului cu­­rent, în R. P. Chineză au fost puse în funcțiune instalații pentru pro­ducția de energie electrică avînd o capacitate totală de 700.000 k­w. Pina la sfîrșitul anul­ui vor fi date în folosință instalații avînd o capa­citate de încă 1.600.000 k­w. Creșterea producției de energie mrică realizată , amil­acifeta iu hina este echivalentă cu peste sută din creșterea obținută în perioada primului plan cincii î.a.j (1952 -1957). In întreaga țară se află în con­strucție în prezent 184 de hidrocen­trale și termocentrale. Printre aces­tea se numără termocentrala de la Pekin care va fi înzestrată cu utila­je primite din Uniunea Sovietică. Numeroasele centrale electrice mici și mijlocii construite anunî acesta în China au contribuit în mare măsură la dezvoltarea industriei locale. Ca­pacitatea totală a acestor centrale (sub 6000 k.w.) "a Măt calculații­, la K0.000 k.w. ■ Ca de la cer ta­ i Bin­i în vîrstă de 50 de ani, este astăzi tehnician la uzina de mașini textile din Șanhai. ...Avem acum o viață fericită, spu­ne el, dar nici nu vă puteți imagina cum era viața noastră înaite de eli­berare. La vîrsta de 15 ani, în loc să în­vețe la școală, Li Bin­i a intrat u­­cenic într-o fabrică. Ucenicia în China dinainte de eliberare însemna ani de muncă grea, și de multe ori foamete și bătăi. In fabrică era­­ tra­tat ca un servitor și în primii doi ani nu a putut învăța nimic. De dimineața pînă noaptea era ținut în bucătăria directorului său, sau în­grijea de copii acestuia. In fabrică nu existau mijloace de protecție a muncii și dacă unul din­tre muncitori se accidenta nu primea nici un fel de ajutor material. După patru ani de ucenicie, Li a devenit fierar. El a fost unul din­tre primii muncitori care a lucrat în industria­­ constructoare de mașini din Sem­an. Dar, în timpul ocupației japoneze și al regimului gomindanist el a fost supus celei mai crunte ex­ploatări și opresiuni. Cu salariul mi­zerabil pe care-l primea nu și-a putut întreține familia, astfel încît în cele din urmă, copiii, au fost trimiși la un orfelinat, iar­­ soția lui Li a plecat în alt oraș pentru a căuta de lucru. A doua zi după eliberare, cînd unitățile Armatei Populare de elibe­rare au preluat fabrica, Li Bin­i și-a reluat lucrul împreună cu ceilalți muncitori și a luat cu el și pe fiul său, Li Ci­ in în vîrstă de 15 ani, pen­­tru a învăța meseria. După doi ani, tînărul Ci­in își­­ terminase ucenicia și absolvise cursu­rile școlii medii organizate de fa­­­brică. El a fost trimis apoi la școa­la text­il din Șem­an de către ad­ministrația întreprinderii pentru a-și continua studiile. Anul trecut, Ci­in s-a înscris la universitate. Fiul meu a devenit ca și mine u­­cenic la vîrsta de 15 ani, spune I­i Bin­i. Dar între­­anii mei de uceni­cie și anii lui este o diferență ca de la cer la pămînt. Fiul m­eu va de­veni inginer. Fica lui Li studiază la Institutul medical din Harbin. Nora Sa este lu­­crătoare la fabrica textilă din Șem­an, întreaga familie locuiește intr-o casă confortabilă, frumos mobilată. Imediat după eliberare, Li Bin­i s-a înscris la cursurile de alfabetizare și în prezent el urmează cursurile șco­lii medii pentru muncitori. :1 ° Amploarea construcțiilor capitale a­nul acesta volumul construc­­țiilor capitale în R. P. Chi­neză a luat o amploare fără prece­dent. El depășește chiar volumul construcțiilor din an­ul 1958, în care s-a realizat u­u­­ record în acest do­meniu. ■ In cadrul vastului plan de con­strucții­ capitale au fost deja con­struite pînă acum în întreaga țară peste ,­.700 de obiective mari și a­­proape 10.0OO de obiective mici și mijlocii­? Sumele inves­tite anul a­­cest­ a­­n de stat vor atinge 24.800 mi­lioane iuani, în compara­ț­ie cu 2Î-MOO milioa­ne iuani anul trecut. Potrivit datelor furnizate, de Biroul de stat de statistică, gumele inves­tite în primele șapte luni ale anu­­u­i curent au fost de 12.650 milion iuani, depășind cu peste 30 la comparabil mai mari decît în ori­care alt an. Mari obiective moderne constituie baza construcțiilor capi­tale­i (uriașe, combinate metalur­gice, combinate de metale neferoase, mine de cărbuni, centrale electrice, uzine de mașini, rezervoare uriașe, fabrici textile, rafinării de zahăr și fabrici de hîrtie, se numără printre cele mai importante. Cu ajutorul Uniunii Sovietice și al altor țări so­cialiste, în primele șapte luni ale anului acesta au fost puse total sau parțial în funcțiune peste 150 de­ mari construcții industriale și miniere, ceea ce a contribuit în mare măsu­ră la creșterea capacității de pro­ducție a celor mai importante sec­toare atît al­e industriei grele, cît și ale industriei ușoare. Dintre nume­roasele­­ furnale terminale anul' aces­sută sumele investite în aceeași p­­;­lar cel mai mare are un volum de . 1 . . . . ... . A ® peste 1.400 m.c. Dintre cele 400 rloaC­ă " anului tro­mit qi îilnn m­­r de perechi de galerii în minele de cărbuni care se află în prezent în construcție, una va avea o capacita­te anuală de 2,4 milioane tone. Printre celeilalte numeroase con­strucți mari se numără uriașul re­zervor de la Anmîn, care se constru­iește in prezent pe cursul mijlociu al fluviului Huanhe. Și mai numeroase sunt obiectivele mici și mijlocii con­struite­­ din­­ inițiativa autorităților locale. Numai în prim­el­e șapte luni ale­­ anului curent au fost terminate definitiv sau parțial și puse în func­țiune peste 4.000 de astfel de con­strucții. Ca rezultat, capacitatea de producție în industria siderurgică a crescut cu peste 1,2 milioane tone anual, în industria oțelului cu 640.003 tone anual în producția de cops cu 280.000 tone anual, în producția de cărbune cu 1,54 milioane tone anual, în producția de ciment cu 250.000 tone anual și în producția de ener­anului trecut și fiind in­gie electrică cu 120.000 k.w. anual. In urma cercetărilor făcute l­a un număr de 7.200 de întreprinderi in­dustriale și mine, mari, mijlocii și mici din diferite regiuni ale țării, s-a constatat că construcțiile m­ijlo­­cii și mici prezintă anumite avan­taje în ce privește timpul necesar construcției, investițiile reduse și re­zultatele obținute într-un timp mai scurt; în același timp, productivita­tea muncii este mai mare în între­prinderile mari. Cu toate acestea, autoritățile locale consideră mai a­­vantajos să construiască întreprinderi mici și mijlocii pentru a obține re­­zutate­ într-un timp cît mai scurt. In medie, în anii primului plan cincinal care s-a încheiat în 1957, la fiecare trei zile a fost pusă in funcțiune o nouă întreprindere mare, modernă, industrială sau minieră. Numai în anul 1958, anul marelui salt în industrie, a fost terminată construirea a peste 700 de obiective mari, depășindu-se astfel numărul construcțiilor executate în întreaga perioadă a primului plan cincinal. 60 la sută din totalul producției in­dustriale a anului 1958 a fost reali­zată de întreprinderile construite după eliberare. Printre cele 1900 de obiective construite în perioada de șase ani care s-a încheiat cu anul 1958 se numără cîteva construcții uriașe ca de pildă reconstruirea com­pletă a combinatului metallurgic de la Anșan care a devenit acum cel de-al 7-lea mare combinat metalurgic din lume. Ca rezultat, a luat naștere în China un sistem industrial, aproape complet, înglobînd industrie grea, industrie ușoară, industri­e minieră și industrie constructoare de mașini. Aceasta a creat o bază sănătoasă pentru industrializarea socialistă și ridicarea bunei stări a populației.­ ­ M­ rea fabrică de transforma­tori electrici din Senian (China de muncitori și specialiștii întreprinderii termină asamblarea unui transformator de 75.000 kilovolți-am­peri 100 noi întreprinderi ale industriei ușoare In primele 8 luni ale anului cu­rent, în R. P. Chineză a fost termi­nată construirea unui număr de 103 întreprinderi mari și mijlocii ale in­dustriei ușoare. Alte 81 de întreprin­deri se află în construcție, în afară de grupurile de fabrici mici, de uz local. Unele dintre noile fabrici au și în­ceput producția. Printre acestea se numără fabrici de hîrtie, rafinării de zahăr, fabrici pentru prelucrarea să­rii, fabrici de sticlă, de vase smălțu­ite, de produse din­­ material plastic, de ceasuri, de săpun, de alcool, de bere.­­Unele dintre acestea au fost construite cu ajutorul țărilor prietene. Anul acesta s-a pus accentul pe extinderea industriei hîrtiei, zahăru­lui și sării. Datorită fabricilor nou construite, capacitatea anuală de pro­ducție va crește cu 80.000 tone în industria hîrtiei, cu 270.000 tone în industria zahărului și cu 1,79 milioane tone în ceea ce privește producția să­rii. Ijj Fabrica de carton de calitate su­perioară de la Tufan, în provincia Anhui, care a fost deja pusă parțial în funcțiune este cea mai mare fa­brică de acest fel din China. Cînd va fi terminată capacitatea sa a­­nuală de producție va fi de 50.000 tone. Fabrica de carton de cali­tate superioară de la Lind­au­ care se află în prezent în construc­ție va acoperi nevoile industriei de aparataj electric și industriei de autovehicole. In luna februarie a fost pusă parțial în funcțiune fabrica de produse chimice din povincia Guan­­dun, prima prindere din între­Chi­na pentru folosirea complexă a tres­tiei de zahăr. Aci sunt prelucrate zilnic 3.000 de to­ne de trestie de zahăr și­ se obține o producție de 360 tone de zahăr. In afară de rafinarea zahărului, în a­­ceastă fabrică se mai obține 40.000 tone pentru de celuloză hîrtie, al­cool și diferite al­te produse secun­dare. Această în­­trepindere­ de pro­­b­e chimice a fost construită cu a ajutorul Poloniei, are a livrat Chi­nei utilajul cel mai modern pentru rafinatul zahărului. Aspict dintr-un magazin de stat Construcții capitale la Șanhai In perioada ianuarie —­­august anul acesta, la Șanhai au fost puse in­ funcțiune peste 130 de obiective impor­tante ele industriei. Printre acestea sa află un furnal și ateliere ale unor oțelării și uzine con­structoare de­ ma­șini, precum și ateliere și secții noi in fabricile de produse chimice, în industria ușoară textilă, și in indus­tria energetică. In cel de-al doilea trimestru al a­­nului curent la Șanhai au fost efo­ci­ate­­ cu 35 la sută mai mu­te con­strucții capitale decit in prim­ul tri­mestru al anului. In­­ cel de-al treilea trimestru, volumul construcțiilor capi­tale va continua să crească. In prezent se pot fabrica la Șan­hai mașini grele de forjat și presat și piesele principale ale turbinelor cu aburi, mari motoare electrice și mo­toare Diesel. In primele opt luni ale anului au fost efectuate importante const­ructi municipale, au fost construite nume­roase drumuri și poduri și au fost instalate conducte de apă. Au fost construite de asemenea locuințe pentru muncitori pe o su­prafață totală de 280­ 000 metri pă­trați și în prezent se află in con­strucție locuințe pe o suprafață de încă 200.000 metri pătrați. Nr. 4012 100.000.000 elevi έn noul an școlar au fost în­cadrați în școlile de toate gradele din R. P. Chineză, aproa­pe 100.000.000 de cursanți. La sfîr­șitul anului 1958 numărul e­levilor încadrați în școlile elementare a crescut de la 24 milioane, cîți e­­xistau în 1949, la 86 milioane, ceea ce reprezintă 85 la sută din totalul numărulu­i de copii de vîrs­tă școlară, față de numai 25 la sută în 1949. In principalele orașe învățămîntul elementar a devenit obligatoriu. In diferite regiuni, peste 95 la sută din numărul co­piilor de vîrstă școlară urmează cursurile școlilor elementare. Nu­mărul e­levilor care urmează cursu­rile școlilor medii a crescut de la 1.040.000 în 1949 la 8.520.000 la sfîrșitul anului 1958. In principa­lele orașe, printre care Pekin Șanhai învățămîntul mediu, a de­venit aproape universal. In anul­ școlar 1958—1959 îjp școlile medii pentru adulți, numă­rul cursanților a crescut la 1.180.000. Numărul studenților care urmea­ză cursurile institutelor de în­vă­­țămînt superior a crescut de la 110.000 în 1949 l­a 660.000 în anul școlar 1958—1959. Pînă la sfîrși­tul anului 1958 au absolvit uni­versitățile și instituțiile de învăță­­mînt superior peste 400.000 de stu­denți, adică de 1,3 ori mai mult f­ață de numărul total al absolvenților din perioada anil­or 1928—1947. Pentru îmbinarea cunoștințelor teoretice cu munca practică s-au creiat școli în fabrici și comune populare. Toți elevii iau parte la efectuarea unor munci productive pe măsura vîrstei și puterii lor fizice. Studenții lucrează în pro­ducție cîte două și trei luni pe an, iar elevii șco­lilor medii cîte 4—6 ore pe săptămînă. Atuncitorii și țăranii sînt încurajați și îndru­mați să învețe. Sarcina principală este de a lichida diferența dintre munca fizică și cea intellectuală. Studenții au posibilitatea nu nu­mai să-și aprofundeze cunoștințe­le lor teoretice ci și să se aplice în practică. Cu 10 ani în urmă existau foar­te puține școli la sate. Numai cî­teva familii bogate puteau să-și trimită copiii la școlile raionale. Numeroase raioane nu aveau școli medii. Școlile medii și instituțiile de învățămînt superior erau con­centrate în special în centrele de pe litoral. In prezent aproape in fie­care sat există școli elementare. Guvernul chinez a luat o serie de măsuri pentru a da posibilitate copiilor oamenilor muncii să înveț­țe, creind în cursul primului plan cincinal peste 6.000 de școli medii și 200.000 de școli elementare, în regiunile rurale, industriale și mi­niere. Printre măsurile luate au fost de asemenea și crearea de noi tipuri de școli pentru munci­tori și țărani, înființarea de uni­versități populare, dezvoltarea ra­pidă a învățămîntului seral pentru muncitori și țărani și acordarea de burse pentru copiii de munci­tori și țărani din școlile medii. Studenții institutelor și universită­ților se bucură de învățămînt, cazare și asistență medicală gra­tuită. Muncitorii, țăranii și copiii lor care studiază în institutel­e de învățămînt superior primesc burse și alte înlesniri. întreprin­derile industriale își trimit în per­manență muncitorii la școli și u­­niversități, plătindu-le acestora o parte însemnată din salariu. In 1958 nummărul copiilor de munci­tori și țărani din școlile medii a reprezentat 75 la sută, iar în institutele de­­ învățămînt superior 48 la sută din totalul elevilor și studenților. mii Progresul economic rapîd în ulti­m pentru 10 ani a asigurat condițiile impetuoasa dezvoltare a culturii și aceasta la rîndul asigură forțele tehnice pentru con­­­­struirea socialismului și creșterea nivelului material și cultural al poporului. Producția de bumbac a R. P. Chi­neze a crescut continuu pentru ai face față rapidei dezvoltări a indus­triei textile chineze. ÎN FOTO: Culesul bumbacului în comuna populară Hum­ei, provin­­­cia Șandun. Realizări uimitoare în agricultură Schimbările care au avut loc în a­­gricultura Chinei în cei zece ani de la instaurarea Republicii Populare sunt cu adevărat uimitoare. Recolta de cereale a Chinei a crescut de la 200 kg. calculat pe cap de locuitor în anul 1949 la 385 kg. anul trecut. Trebuie arătat că în a­­ceastă perioadă populația țării a cres­cut cu aproximativ 100 milioane. In anul 1958, producția totală de cereale a atins 250 milioane tone, depășind pe aceea a anului 1949 de 1,3 ori și pe aceea a anului 1957 cu 35 la sută. Ca termen de compa­rație trebuie arătat că în S.U.A. în perioada 1949—1958 producția de ce­reale a crescut cu numai 23,2 la sută. Producția totală de bumbac egre­­nat a fost în anul 1958 în China de 2,1 milioane tone, ceea ce reprezintă o creștere de 4,7 ori în comparație cu anul 1949. Aceasta depășește cu mult ritmul anual de creștere a pro­ducției­ de bumbac în oricare dintre marile țări capitaliste. In această perioadă producția de bumbac a S.U.A. chiar a scăzut cu 23,1 la sută. O creștere însemnată a producției s-a înregistrat în această perioadă și la alte produse agricole principale, ca de pildă: semințe oleaginoase, pul­turi pentru industria zahărului și iută. In anul 1958 totalul producției agricole și al produselor secundare a crescut de 2,3 ori în termeni va­lorici în comparație cu 1949. Anul aceasta recoltele de grîu și orez timpuriu sunt mai mari decît anul trecut în pofida calamităților na­turale­­ și a faptului că suprafața în­­sămînțată a fost redusă. în planul pe anul acesta se prevede o creștere de 10 la sută a producției de ce­reale și de bumbac. Stagnarea și înapoierea agriculturii care dăinuia în China de secole a fost complet lichidată. Cînd în anul 1949 a fost instaurată Republica Populară Chineză imperia­liștii americani au prezis că China Nouă nu va putea să-și hrănească uriașa sa populație în creștere con­tinuă. Dar, după cum se știe, luctu­­rile s-au petrecut cu totul altfel. Deoarece prevederile planului în ceea ce privește producția de cereale pe ultimul an al celui de-al doilea plan cincinal­ (1958—1962) au fost realizate încă în anul trecut, cu pa­tru ani înainte de termen, recenta ședință plenară a C.C. al Partidului Comunist Chinez a anunțat că la numeroase alte produse agricole prin­cipale sarcinile prevăzute în cel de-al doilea cincinal pot fi îndeplinite cu trei ani înainte de termen. De ase­menea sînt posibilități ca și progra­mul agricol de 12 ani (1956—1967) să fie îndeplinit înainte de termen. In acest program se prevede o creștere a recoltei la hectar la ce­reale, bumbac și semințe oleaginoase astfel încît producția totală de ce­reale să depășească de 2,5 ori pe aceea a anului 1955, iar producția de bumbac să fie de trei ori mai mare decît în anul 1955. în China există posibilitatea unei creșteri rapide a producției în agri­cultură, deși suprafața cultivată a fost foarte puțin extinsă. Aceasta se datorește în primul rînd faptului că s-a realizat o creștere a productivi­tății la hectar prin extinderea culti­vării pămîntului în colectiv ceea ce a deschis calea spre o largă popu­larizare a tehnicii agricole înaintate. Recolta de cereale la hectar a­ crescut de la 1,064 tone în 19$ la 2,056 tone în 1958.­­ Fiecare fază nouă de dezvoltare a mișcării cooperatiste în agricultura Chinei a adus cu sine o creștere a producției agricole. In anul 1952 cînd în întreaga țară au fost create gru­puri de ajutor reciproc în muncă, producția de cereale a crescut cu 19,35 milioane tone, depășind creșterea anuală realizată în cei trei ani pre­cedenți ; în 1956 cînd au luat ființă unitățile de tip socialist, producția de cereale a crescut cu încă 7,7 mili­oane tone, în ciuda faptului ca în acest an au avut loc cele mai mari inundații din ultimul secol, în anul 1958, cînd au apărut comunele popu­lare, producția de cereale a crescut cu 65 milioane tone, ceea ce înseam­nă mai mult de­cît dublu în compa­rație cu creșterea producției, de ce­reale obținută în întreaga perioadă a primului cincinal. Această creștere, este egală cu producția totală de ce­­reale din anul 1958 a Marii Britanii, Japoniei și Germaniei Occidentale, luate împreună. De o deosebită importanță în ob­ținerea acestor rezultate este con­struirea pe scară largă de către ță­ranii muncitori a unor vaste sisteme de irigație, în anul 1958 suprafețele de pămînt irigat s-au extins de la 31 la sută cît erau în anul precedent, la 59,5 la sută. Anul acesta, cu toate că regiuni întinse din China de nord și China Centrală au fost bîntuite de o secetă serioasă, iar în provincia­­ Guandun multe regiuni au fost inundate, totuși, datorită siste­melor de irigație și stăvilarelor con­strui­e de țăranii organizați în co­mune populare, s-a obținut o recoltă mai bună decît în anul 1958. Organizarea de comune populare a dat posibilitatea țăranilor să aplice pe scară largă metoda arăturilor a­dînci. Arăturile­­ adînci și îngrășatei pămîntului au făcut să crească­­ umi­ditatea și fertilitatea solului. In anul 1958 a fost organizată o mișcare de masă pentru studierea so­lului. Membrii comunelor populare au cercetat aproape toate suprafețele a­­gricole din țară și au elaborat pla­nuri pentru comunele lor în vederea folosiri în modul cel mai eficace a pămînturilor și aplicării metodei a­­griculturii prin asolamente raționale. Principalele­ măsuri care au luate în vederea creșterii producției agricole au fost următoarele :­­ arătu­rile adînci, lucrările de ameliorație, folosirea rațională a îngrășămintelor, construirea de sisteme de irigație, se­lecționarea semințelor, cultivarea în rînduri strînse, măsuri pentru protec­ția plantelor și îmbunătățirea unelte­lor agricole. Venitul țăranilor a crescut în fie­care an și nivelul lor de trai s-a înbunătățit odată cu creșterea pro­ducției. Volumul vînzărilor cu amă­nuntul la sate a fost în anul 195 S cu­ 23,4 la sută mai mare decît în anul 1957, iar numeroase articole ca: lingerie tricotată, vase smălțuite, pantofi cu talpă de cauciuc, săpun de toaletă și țigări, care înainte erau considerate la sate obiecte de lux, se vînd astăzi în cantități mari. Ca rezultat al faptului că statul a oferit prețuri mai mari pentru pro­dusele agricole, precum și ca rezultat al reducerii prețurilor produselor­­ in­dustriale, marea diferență care exista între prețurile produselor industriale și alșesea ale poduselor agricole, a fost redusă cu 19 la sută în perioada 1952—1958, fapt care a contribuit la sporirea veniturilor țăranilor.

Next