Viața Nouă, aprilie-iunie 1961 (Anul 17, nr. 5078-5154)

1961-04-01 / nr. 5078

Pas». 2-á Tătaru. O așezare din Câmpia Bărăganului, situată la marginea de sud a regiunii noastre. Comu­nă mare, frumoasă, cu harnici și entuziaști. Aici la oameni Tă­tari, cu un deceniu în urmă (la 1 aprilie 1951), a fost constituită gospodăria agricolă colectivă „Tu­dor Vladimirescu". Un număr de 48 familii de țărani muncitori, in­­țelegind pe deplin justețea poli­ticii partidului nostru cu privire la transformarea socialistă a agricul­turii, au­ hotărit să-și unească su­prafețele lor pentru a le lucra în­ comun, cu mașinile statului. A­­veau atunci colectiviștii doar 16 cai, 4 boi de muncă, 4 pluguri, 2 semănători, și alte citeva unelte a­­­gricole. De altfel, și ei erau pu­țin. Insă toți erau stăpiniți de o dorință comună, aceea de a lupta ei cu toate forțele pentru a dezvol­­­­ta continuu colectiva, pentru a o­­ tot mai bogată și inflorirea­­ ­ WVVWVW ANMADlWlWWU Anii s-au scurs unul după altul, fiecare incheindu-se cu bogat, fiecare aducind tot un bilanț mai mult belșug in casele colectiviști­lor. Azi se împlinesc 10 ani de la inființarea gospodăriei colective „Tudor Vladimirescu La această sărbătoare, colectiviștii se prezin­tă cu însemnate realizări In dez­­voltarea gospodăriei lor colective. Astfel, acum in colectivă lucrea­ză 605 familii; suprafața a ajuns la 1908 ha.; gospodăria a dezvol­tat diferite ramuri de producție, a­­ducătoare de importante venituri bănești; s-au ridicat in partea de apus a satului multe construcții — grajduri, magazii, maternități pen­tru scroafe, ateliere — un adevă­rat sat. Dar nu numai atît. Dacă în a­­nul 1951, fondul de bază era de numai 62.000 lei in prezent el este de aproape 2.000.000 lei. Oda­­tă cu aceasta au sporit de la an­­ la an și veniturile colectiviștilor, § wwwwwwww Comu­niștii - forța colectiveir Organizația de partid din G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ cuprinde 45 membri și 5 candidați de partid. Pen­­tru ca activitatea de partid să se des­­fășoare în bune condițiuni, noi am format 4 grupe de partid în cadrul brigăzilor de cîmp și una la brigăzile sootehnică și legumicolă. La aceste grupe am ales ca organizatori pe cei mai buni membri de partid, pregătiți politic și profesional, oameni care se bucura de prestigiu în rândurile co­­lectiviștilor. Această măsură, pe care noi am luat-o sub îndrumarea comitetului ra­­ional de partid, a avut ca rezultat Îmbunătățirea muncii politice în gos­podărie. Astfel, la locul de producție se prelucrează hotărîrile partidului, cu privire la creșterea producției a­­gricole, se dezbat sarcinile de plan, stabilindu-se măsurile ce trebuie lua­te pentru îndeplinirea lor, se citesc diferite articole din presă pe teme interne și internaționale, materiale din experiența gospodăriilor colective frun­­tașe. Colectiviștii privesc cu toată seriozitatea acestei acțiuni, dovedind mult interes pentru cunoașterea pro­­blemelor. Rezultatul practic al muncii politi­ce de masă desfășurate de grupele de partid, îl constituie obținerea unor producții vegetale și animale sporite. De exemplu, brigada I de unde este organizator de grupă cîmp, de partid tov. Vasile N. Strîmbeanu, ca urmare a luării în cursul anului tre­cut a unor măsuri de luptă împotriva secetei, prin executarea lucrărilor de întreținere a culturilor în timpul op­tim, a reușit să obțină în medie un hectar 2.450 kg. porumb boabe, a­­proape 1.600 kg. grîu, 1.792 kg. floa­­rea-soarelui și peste 20.500 kg. sfeclă de z­ahăr. Felul în care au lucrat a­­nul trecut membrii acestei­­ brigăzi, dovedește că ei au o atitudine nouă față de muncă, față de gospodăria co­lectivă, că a crescut conștiința lor. In scopul generalizării metodelor bune de muncă, organizația de partid a popularizat această brigadă, pe co­lectiviștii fruntași și totodată experien­­ța dobîndită de alte gospodării colec­tive din raionul și regiunea noastră, învățînd din experiența gospodăriilor colective fruntașe, anul trecut în gos­­podăria noastră s-a aplicat retribuția suplimentară la culturile prășitoare, ceea ce a dus la sporirea producției la hectar, cu toate condițiile nefavorabile de climă. De aceea, organizația de partid a recomandat consiliului de conducere ca în anul curent retribu­ția în raport cu producția obținută să fie aplicată și în sectorul zootehnic.­ O atenție deosebită acordă mem­brii de partid din gospodăria noastră calității lucrărilor agricole. Lor nu le este indiferent dacă lucrarea res­­pectivă s-a făcut la timp, sau nu, dacă ea și-a atins scopul, sau nu. Astfel, constatînd că anul trecut la echipa condusă de Vasile M. Bianu, membru de partid, unele lucrări erau necorespunzătoare din punct de vede­re calitativ, adunarea generală a or­ganizației de partid l-a tras la răs­pundere pe acest tovarăș pentru că nu a controlat ca toate lucrările să fie de calitate. Făcîndu-se din timp a­­cest lucru, Vasile M. Bianu a vegheat cu mai mult simț de răspundere ca toți colectiviștii din echipă să execu­te lucrări corespunzătoare. Pentru rezolvarea deplină a proble­melor legate de creșterea producției vegetale și animale, de dezvoltarea economică a G.A.C., organizația de partid antrenează în această muncă pe cei 60 colectiviști ce fac parte din activul fără de partid, cît și pe agi­tatori. Astfel, la adunarea generală în care s-a discutat problema învăță­­mîntului agrozootehnic au fost invitați și tovarășii din activul fără de partid, discutîndu-se ce forme de învățămînt trebuie să se organizeze in raport cu specifical gospodăriei. La dezbaterea planului de produc­ție comuniștii și-au luat importante angajamente. Astfel, tov. Mihalache Voicilă, brigadier de cîmp, a arătat că va organiza munca în brigada sa in așa fel, încît să obțină anul aces­­ta 2.700 kg. porumb boabe la hectar, în loc de 2.500 kg. cît prevede pla­nul, brigadierul Stan I. Florea s.a angajat că va obține 1.700 kg. floa­­rea-soarelui la hectar, iar Dumitru Brezultă o producție medie de griu la brigada sa de cel puțin 1.900 kg­­la hectar. Prin activitatea lor, prin dragostea cu care lucrează, comuniștii din gos­podăria noastră s.au dovedit meri de nădejde, cu adevărat a fi ea­forta colectivei. Ca și brigadierii de cîmp de care am vorbit mai sus și ceilalți membri de partid, printre care Ion Vlad, brigadier zootehnic, Ion Șer­­bănescu, șef de fermă la ovine, Traian Strîmbeanu și Ion F. Pitulice de la construcții și Mitu Manole din bri­gada legumicolă sunt cei dinții la ori­ce acțiune, mobilizează și pe ceilalți colectiviști la muncă și nu precupe­țesc nimic pentru dezvoltarea și con­solidarea­ gospodăriei noastre colecti­ își iub meseria Prietenoși cum le «»te felul, membrii G.A.C. „Tudor Vladimi­­rescu“ din comuna Tătaru, raionul Făurei, îți vorbesc cu mândrie despre munca și realizările dobin­­dite, despre năzuințele lor de vii­tor. Discutând cu ei desprinzi la toți trăsături comune: dragoste față de colectivă, entuziasm in lupta pentru creșterea avuției obș­tești. ...Ion Seceleanu lucrează de 2 ani ca îngrijitor de scroafe. înainte de a se înscrie în colectivă a lu­crat 7 ani în aceeași meserie la G.A.S. „Pavel Teacenco“. Scroafele pe care le are în primi­re sînt bine îngrijite, lucru ce do­vedește că el e pregătit profesional și că are dragoste față de animale. Multe dintre scroafe sînt înconju­rate de purcei. La prima fătare s-au obținut în medie de la fiecare scroafă cîte 9,5 purcei. Pe la scroafa „Marga“ s-au obținut la o fătare 16 purcei, din care trei au fost repartizați la alte scroafe. Toți purceii sînt în viață și ee dezvoltă bine. ...La grajdul vițeilor l-am cu­noscut pe Dumitru V­ Lungu. E tînăr, dar este fruntaș în muncă. Așa se cere unui atemist. Anul trecut Dumitru a fost tot îngriji­tor de viței. Peste 270 zile-muncă au fost trecute în dreptul lui pe tabelul de evidența aitelor-m­uncă. 0. T. Prieteni ai scenei Aproape în fiecare seară, după ce se întorc de la lucru, mulți dintre co­lectiviști se adună la colțul roșu. A­­ici, ei dispută aprige partide sau de șubah, răsfoiesc reviste­ de șah, îm­prumută cărți, ascultă emisiunile de radio. Unii dintre ei — artiștii amatori — fac adesea repetiții la noi programe artistice. Cei 12 colectiviști printre care Nicolae I. Tom­a, Vasile I. Cră­ciun, Olimpia Durel, Marioara Cristi­an, care fac parte din brigada artis­tică de agitație, au ce-ți povesti des­pre activitatea lor. In cei doi ani de cînd a luat ființă brigada, ei au pre­zentat mai multe programe ca: „Sa­tul nostru ieri și azi“, „De la noi din colectivă“, un program închinat alege­rilor etc. Dar nu numai în comună este cunoscută brigada lor. De două ori ea a prezentat programe pe estra­dele din orașul Galați, odată în cadrul unui concurs în orașul Brăila, mai multe ori a fost oaspetele iar de co­lectiviștilor din Roșiori, Zăvoaia, Ni­­culești-Jianu, Ciocile și din alte co­mune. Buni prieteni ai scenei sînt și alți membri ai acestei gospodării colecti­ve. Peste 40 dintre ei fac parte din corul căminului cultural care în pre­zent cuprinde 100 persoane. Costea Pitulice, Rădița Crăciun, Ioana Ne­gru, și Radu Manole, sînt printre pri­mii întotdeauna la repetițiile coru­lui. Dumitru Vlad, Georgeta Mușat, Ion Vasilescu, fac parte din echipa de dansuri, iar Gheorghe V. Dima și al­­ți­­ fii în cea de teatru. Toate aceste exemple arată că mem­­brii G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ au îndrăgit mult activitatea culturală, că prin aceasta ei contribuie la educarea celorlalți colectiviști din comună. Oile aduc în fiecare an venituri mari membrilor G.A.C. „Tudor Vla­dimirescu“ din Tătaru. IN FOTOGRAFIE: Ciobanii Gință Drăgan și Ilie Lungu cu oile pe care le îngrijesc. In urma aplicării însămînțării artificiale, s-a obținut un număr mare de miei. VTATA NOHA eaiă de­ eciectwis t Lucrăm cu gospodărie. Și în acest an brigada de trac­toare nr. 9 de la S.M.T. Nicu­­lești-Jianu lucrează pe ogoarele gospodar­ei colective „Tudor Vladi­mirescu“ din comuna Tătaru. Acest fapt, pentru cei mai mulți dintre noi înseamnă două bucurii. Mai în­­tîi, deoarece aici lucrăm de 6 ani, iar apoi pentru că mulți sîntem mem­brii ai acestei gospodării colective. Eu lucrez pe tarlalele G.A.C. „Tudor Vladimirescu" încă din anul 1956. In fiecare an am muncit cu trage­re de inimă pentru ca gospodăria noastră să obțină recolte bogate, ca astfel să crească tot mai necon­tenit și valoarea zilei-muncă. Pen­tru rezultatele pe care le-am obți­nut în sporirea producției agricole, anul trecut adunarea generală a colectivei m-a ales în consiliul de conducere al G.A.C. Această încre­dere pe care mi-au acordat­ o sutele de familii de colectiviști, mă obli­gă să lupt cu toate forțele, alături de ceilalți mecanizatori din brigadă, pentru dezvoltarea multilaterală G.A.C. și sporirea producției agrico­­­­le vegetale și animale. Cu aceeași însuflețire lucrează pe ogoarele G.A.C. și tractoriștii Gheorghe Brezuică, Traian Fugaciu, Gheorghe Orășanu, Tudor Bianu care de asemenea sînt membri acestei gospodării colective. Cur­os­ai­ci­nd bine terenurile G.A.C., ținînd o strînsă legătură cu brigăzile de cîmp, noi contribuim într-o măsură tot mai mare la obținerea unor pro­ducții mari la grîu, porumb, floa­­­ea-soarelui, sfeclă de zahăr și la celelalte culturi. Anul trecut, bună­oară, producția medie la porumb a fost de aproape 2400 kg. boabe la hectar, deși mai bine de 3 luni în timpul verii nu au căzut ploi. Ală­turi de colectiviști noi am luptat împotriva secetei, dînd porumbului 3 prașile mecanice și tot atîtea manuale ceea ce a dus la obține­rea producției amintite mai sus. De asemenea producția de sfeclă de zahăr a fost de aproape 20.000 kg­ la hectar, iar cea de floarea­ soare­­lui de peste 1600 kg. Pianul de producție pe anul în curs întocmit de gospodăria colec­tivă prevede obținerea în acest an a unor producții de grîu, porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr­, sporite față de cele realizate anul trecut. Mecanizatorii din brigada noastră sînt hotărîți să execute la timp și de calitate toate lucrările agricole, astfel ca producția plani­ficată, să fie cu mult depășită. Și acest lucru îl vom realiza fără îndoială deoarece și colectiviștii din brigăzile de cîmp sînt stăpî­­niți de aceeași dorință. gheorghe gilga tractorist din brigada a 9-a de S.M.T. Niculești-Jianu, drag pe tarlalele agricole colective la IN FOTOGRA­FIE. După ce s­a întors de la lucru din G.A.C., colecti­vistul Ion Vlad îm­preună cu soția și fetița lor, Tănțica, ascultă o emisiune transmisă de pos­turile noastre de radio. ­puHattare • In ultimii S atît, peste 80 de co­lectiviști și-au făcut case noi și fru­moase acoperite cu tablă sau cu ți­glă. Printre aceștia se află Ștefan D. Mușat, Dumitru Pitulice, Vasile Mîndroiu și alții. • Aparatele de radio, lucruri de lux în trecut, pot fi văzute în prezent In casele a peste 130 colectiviști din Tătaru, cum sînt Negrău Dra­gan, Leonte Bădica, Manole B. Gheor­­­ghe și alții. • La iluminatul eleetric nuntării abonaților crește mereu, Ion S. T. Bianu, Radu Gh. Pitulice, Marin 90 la număr— sele. ni.au electrificat etc . La capătul tarlalelor G.A.C. din Tătaru pot fi văzute în timpul lucrului zeci de biciclete. Aproape 170 de colectiviști de aici au în prezent biciclete. • Numeroși copii ai colectiviștilor din comuna Tătaru după ce absolvesc 7 clase, se înscriu la școlile medii și profesionale pentru a-și continua studiile. Numai în ultimii 9 ani mai bine de 110 absolvenți a 7 clase au plecat mai departe la învățătură. Mulți dintre aceștia sunt în prezent studenți, alții învățători, tehnicieni, «v»hj#4 )C^Z3C2ZZDCZ^3CZZZ2CSZZ> Ca și ceilalți țărani muncitori din comuna noastră, înainte de a mă înscrie in gospodăria colectivă munceam fără întrerupere din pri­măvară, până toamna târziu, pe pământul ce-l aveam. Deși prin numeroasele înlesniri acordate de statul democrat-popular viața noastră, a țăranilor muncitori, se schimba în spre mai bine de la an la an, totuși, lucrând cu unel­te vechi și după metodele apucate din bătrâni nu reușeam să agonisim suficiente produse pentru un trai îmbelșugat. In acest timp, colectiviștii pri­meau în fiecare toamnă mii de kg. grân, porumb și alte produse și frumoase sume de bani. De­seori am făcut diferite calcule asu­pra partiturilor, compar­ându-le pe ale TRĂIM O VIAȚĂ NOUA imit­a­tele realizate de o fami­lie de colectiviști. Fără îndoială, întotdeauna ieșeau mai ciștigați colectiviștii. Acest lucru, m-a convins să fac și eu pasul cu­­ încredere în gospodăria colectivă. De cină sunt colectivist, am participat cu regularitate la lucru, și am primit ca răsplată produse din belșug și însemnate sume de bani. Anul trecut, am efectuat 420 zile-muncă. Pentru acestea am primit numai griu și porumb pes­te 2000 kg., In afară de alte pro­duse, cît și suma de aproape 3800 tei. Ca urmare, In anul 1960 am tras lumină electrică în casă și mi-am cumpărat aparat de radio. Produse mai am destule, deși din cele primite am și valorifi­cat. De asemenea, copiii mei, ur­mează cu regularitate cursurile școlilor: Ștefan este In anul I la o școală profesională din Brăila, iar Vasile este in clasa a V-a a școlii de 7 ani din comună. Traiul pe care il duc acum nici nu se p­oate compara cu cel dina­inte de a fi colectivist. Acum trăiesc cu adevărat o viață nouă, lipsită de griji. 1 Marin O. Dobre colectivist csgffsyp cj&eeș ț > Nr. 5078 FRUNTAȘI între FRUNTAȘI NF.AGA VOTCII A Ingujitoare de pasări tudor lungu colectivist din brigada a de cimp. tit­ a VASILE V. BALAN colectivist ce lucrează în brigada jj 1 de cîmp li Creșterea animalelor asigură mari venituri Cu cîțiva ani în ur­­­mă, sectorul zootehnic al gospodăriei colec­tive „Tudor Vladimi­­rescu" din comuna Ta­­taru, cuprindea animale de muncă doar și îndeosebi cai. Cînd se punea problema pro­curării de animale de producție, o parte din­tre colectiviști își ară­tau Îndoiala, spunînd că nu sînt posibilități pentru așa ceva. Asta era concepția unor colectiviști în le­gătură cu dezvoltarea sectorului zootehnic. Și ea pornea de la faptul că oamenii nu cunoș­­teau avantajele crește­­rii animalelor, venituri­le mari ce se pot obți­ne prin dezvoltarea a­­cestei ramuri de pro­ducție. Era necesar deci ca organizația de par­tid și membrii consiliu­lui de conducere să le facă cunoscute aceste lucruri. Printr-o muncă permanentă, prin calcu­­le gospodărești, comu­niștii l-au convins de importanța economică a creșterii animalelor In G.A.C. La sfirșitul anului trecut gospodăria noas­tră avea 290 taurine din care 107 vaci, 230 porcine din care 104 scroafe, 1.384 ovine din care 963 oi mame și 21 familii de albine. Ca urmare a măsurilor luate de consiliul de conducere al G. A. C., sub îndrumarea organi­­zației de partid, pro­ducțiile realizate în a­­nul 1960 au fost mult mai mari decît cele obținute în anul 1959. Astfel producția de lap­te pe cap de vacă fura­­jată a depășit 1.590 litri în medie, ia oi a fost de 40 litri iar de la fiecare Kigali s-au obținut în medie la două fătări 14 purcei. Din sectorul zootehnic, gospodăria noastră a realizat anul trecut un venit de pes­­te 380.000 lei. In planul de producție pe acest an am stabi­lit măsuri care să ducă la obținerea de pro­ducții mai ridicate. Astfel pentru a asigu­ra 10—12 tone de fu­raje însilozate pentru fiecare vită mare și 7 tone pe cap de tineret, am hotărit să cultivăm cu porumb siloz și alte culturi pentru masă ver.­de 149 ha., iar pe alte 100 ha. vom obține fu­raje în cultură dublă. Pășunatul se va orga­niza atit pe unele din aceste suprafețe, cît și pe izlaz, care a fost cu­rățat de mărăcini și boronit încă din team­­­nă. De asemenea con­centratele se dau formă de ursuială sub și numai în amestec cu săruri minerale. La o parte din vacile cu lapte, furajarea se face in raport cu producția de lapte. In ceea ce privește pregătirea oa­menilor care lucrează ca îngrijitori de ani­­male, menționăm că 2 îngrijitori de vaci și două îngrijitoare de pă­sări au urmat cursuri de cîte 15 zile la S.E.Z. Rușețu, iar 17 au parti­cipat cu regularitate la cursurile agrozootehni­­ce din cadrul gospodă­riei. Prin diferite meto­de s-a popularizat ex­­periența fruntașilor, ca Leonte Bădica și Dumi­­tru Gheorghe îngrijitori de vaci, Ion Seceleanu de la scroafe și Neaga Voicilă de la păsări, astfel ca toți colectiviș­­tii ce lucrează la creș­tea animalelor a­­pu­ce metodele de ei. In același folosit e scop, la propunerea adunării generale a G.A.C. con­­siliu­l de conducere suat măsura de a per­a­manentiza îngrijitorii de animale. Ținînd seama de a­­jutorul deosebit pe care ni-l acordă statul ca urmare a recentei ho­­tărîri a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Mi­niștri privind creșterea animalelor în G.A.C.,, anul acesta vom cumpăra 25 vițele, mai 60 vaci de lapte, cu a­udi­torul creditelor acorda­­­te de stat și un nu­­măr de 200 oi. Astfel la sfirșitul anului 1961 vom avea 450 bovi­ne, din care 190 vaci cu lapte, 1.800 ovine, 11p scroafe, 240 porci­­* îngrășat și peste 2.000 găini. Cunoscînd avant­tajele pe care le oferă creșterea vacilor d­e lapte, am stabilit ca în anul 1905 să avem 363 vaci. Pentru a se de­­păși cu mult producta de 1.500 litri lapte pe cap de vacă furajată, cît am obținut în aul 1960 și pentru a­ realiza cel puțin 45 litri­­ lapte pe cap de oaie, cît și 14 pureci în mei die pe cap de soroa'^ anul acesta ap­ică m re« tribuția îngri­itor?Tot în raport cu producția obținută. Fiecare îngri­­jitor cunoaște prec­, sarcinile de plan în ce privește producția și se străduiește ca prin­­tr-o hrănire rafîr>nsită și o bună îngrijire să obțină sporuri cît mai mari de produse ani­male. COSTEA ANTOHI președintele G.A.C. „Tudor Vladimirescu* și ION VLAD brigadier. «țgtehnic

Next