Viața Nouă, aprilie-iunie 1961 (Anul 17, nr. 5078-5154)
1961-04-01 / nr. 5078
Pas». 2-á Tătaru. O așezare din Câmpia Bărăganului, situată la marginea de sud a regiunii noastre. Comună mare, frumoasă, cu harnici și entuziaști. Aici la oameni Tătari, cu un deceniu în urmă (la 1 aprilie 1951), a fost constituită gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu". Un număr de 48 familii de țărani muncitori, ințelegind pe deplin justețea politicii partidului nostru cu privire la transformarea socialistă a agriculturii, au hotărit să-și unească suprafețele lor pentru a le lucra în comun, cu mașinile statului. Aveau atunci colectiviștii doar 16 cai, 4 boi de muncă, 4 pluguri, 2 semănători, și alte citeva unelte agricole. De altfel, și ei erau puțin. Insă toți erau stăpiniți de o dorință comună, aceea de a lupta ei cu toate forțele pentru a dezvolta continuu colectiva, pentru a o tot mai bogată și inflorirea WVVWVW ANMADlWlWWU Anii s-au scurs unul după altul, fiecare incheindu-se cu bogat, fiecare aducind tot un bilanț mai mult belșug in casele colectiviștilor. Azi se împlinesc 10 ani de la inființarea gospodăriei colective „Tudor Vladimirescu La această sărbătoare, colectiviștii se prezintă cu însemnate realizări In dezvoltarea gospodăriei lor colective. Astfel, acum in colectivă lucrează 605 familii; suprafața a ajuns la 1908 ha.; gospodăria a dezvoltat diferite ramuri de producție, aducătoare de importante venituri bănești; s-au ridicat in partea de apus a satului multe construcții — grajduri, magazii, maternități pentru scroafe, ateliere — un adevărat sat. Dar nu numai atît. Dacă în anul 1951, fondul de bază era de numai 62.000 lei in prezent el este de aproape 2.000.000 lei. Odată cu aceasta au sporit de la an la an și veniturile colectiviștilor, § wwwwwwww Comuniștii - forța colectiveir Organizația de partid din G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ cuprinde 45 membri și 5 candidați de partid. Pentru ca activitatea de partid să se desfășoare în bune condițiuni, noi am format 4 grupe de partid în cadrul brigăzilor de cîmp și una la brigăzile sootehnică și legumicolă. La aceste grupe am ales ca organizatori pe cei mai buni membri de partid, pregătiți politic și profesional, oameni care se bucura de prestigiu în rândurile colectiviștilor. Această măsură, pe care noi am luat-o sub îndrumarea comitetului raional de partid, a avut ca rezultat Îmbunătățirea muncii politice în gospodărie. Astfel, la locul de producție se prelucrează hotărîrile partidului, cu privire la creșterea producției agricole, se dezbat sarcinile de plan, stabilindu-se măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea lor, se citesc diferite articole din presă pe teme interne și internaționale, materiale din experiența gospodăriilor colective fruntașe. Colectiviștii privesc cu toată seriozitatea acestei acțiuni, dovedind mult interes pentru cunoașterea problemelor. Rezultatul practic al muncii politice de masă desfășurate de grupele de partid, îl constituie obținerea unor producții vegetale și animale sporite. De exemplu, brigada I de unde este organizator de grupă cîmp, de partid tov. Vasile N. Strîmbeanu, ca urmare a luării în cursul anului trecut a unor măsuri de luptă împotriva secetei, prin executarea lucrărilor de întreținere a culturilor în timpul optim, a reușit să obțină în medie un hectar 2.450 kg. porumb boabe, aproape 1.600 kg. grîu, 1.792 kg. floarea-soarelui și peste 20.500 kg. sfeclă de zahăr. Felul în care au lucrat anul trecut membrii acestei brigăzi, dovedește că ei au o atitudine nouă față de muncă, față de gospodăria colectivă, că a crescut conștiința lor. In scopul generalizării metodelor bune de muncă, organizația de partid a popularizat această brigadă, pe colectiviștii fruntași și totodată experiența dobîndită de alte gospodării colective din raionul și regiunea noastră, învățînd din experiența gospodăriilor colective fruntașe, anul trecut în gospodăria noastră s-a aplicat retribuția suplimentară la culturile prășitoare, ceea ce a dus la sporirea producției la hectar, cu toate condițiile nefavorabile de climă. De aceea, organizația de partid a recomandat consiliului de conducere ca în anul curent retribuția în raport cu producția obținută să fie aplicată și în sectorul zootehnic. O atenție deosebită acordă membrii de partid din gospodăria noastră calității lucrărilor agricole. Lor nu le este indiferent dacă lucrarea respectivă s-a făcut la timp, sau nu, dacă ea și-a atins scopul, sau nu. Astfel, constatînd că anul trecut la echipa condusă de Vasile M. Bianu, membru de partid, unele lucrări erau necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, adunarea generală a organizației de partid l-a tras la răspundere pe acest tovarăș pentru că nu a controlat ca toate lucrările să fie de calitate. Făcîndu-se din timp acest lucru, Vasile M. Bianu a vegheat cu mai mult simț de răspundere ca toți colectiviștii din echipă să execute lucrări corespunzătoare. Pentru rezolvarea deplină a problemelor legate de creșterea producției vegetale și animale, de dezvoltarea economică a G.A.C., organizația de partid antrenează în această muncă pe cei 60 colectiviști ce fac parte din activul fără de partid, cît și pe agitatori. Astfel, la adunarea generală în care s-a discutat problema învățămîntului agrozootehnic au fost invitați și tovarășii din activul fără de partid, discutîndu-se ce forme de învățămînt trebuie să se organizeze in raport cu specifical gospodăriei. La dezbaterea planului de producție comuniștii și-au luat importante angajamente. Astfel, tov. Mihalache Voicilă, brigadier de cîmp, a arătat că va organiza munca în brigada sa in așa fel, încît să obțină anul acesta 2.700 kg. porumb boabe la hectar, în loc de 2.500 kg. cît prevede planul, brigadierul Stan I. Florea s.a angajat că va obține 1.700 kg. floarea-soarelui la hectar, iar Dumitru Brezultă o producție medie de griu la brigada sa de cel puțin 1.900 kgla hectar. Prin activitatea lor, prin dragostea cu care lucrează, comuniștii din gospodăria noastră s.au dovedit meri de nădejde, cu adevărat a fi eaforta colectivei. Ca și brigadierii de cîmp de care am vorbit mai sus și ceilalți membri de partid, printre care Ion Vlad, brigadier zootehnic, Ion Șerbănescu, șef de fermă la ovine, Traian Strîmbeanu și Ion F. Pitulice de la construcții și Mitu Manole din brigada legumicolă sunt cei dinții la orice acțiune, mobilizează și pe ceilalți colectiviști la muncă și nu precupețesc nimic pentru dezvoltarea și consolidarea gospodăriei noastre colecti își iub meseria Prietenoși cum le «»te felul, membrii G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ din comuna Tătaru, raionul Făurei, îți vorbesc cu mândrie despre munca și realizările dobindite, despre năzuințele lor de viitor. Discutând cu ei desprinzi la toți trăsături comune: dragoste față de colectivă, entuziasm in lupta pentru creșterea avuției obștești. ...Ion Seceleanu lucrează de 2 ani ca îngrijitor de scroafe. înainte de a se înscrie în colectivă a lucrat 7 ani în aceeași meserie la G.A.S. „Pavel Teacenco“. Scroafele pe care le are în primire sînt bine îngrijite, lucru ce dovedește că el e pregătit profesional și că are dragoste față de animale. Multe dintre scroafe sînt înconjurate de purcei. La prima fătare s-au obținut în medie de la fiecare scroafă cîte 9,5 purcei. Pe la scroafa „Marga“ s-au obținut la o fătare 16 purcei, din care trei au fost repartizați la alte scroafe. Toți purceii sînt în viață și ee dezvoltă bine. ...La grajdul vițeilor l-am cunoscut pe Dumitru V Lungu. E tînăr, dar este fruntaș în muncă. Așa se cere unui atemist. Anul trecut Dumitru a fost tot îngrijitor de viței. Peste 270 zile-muncă au fost trecute în dreptul lui pe tabelul de evidența aitelor-muncă. 0. T. Prieteni ai scenei Aproape în fiecare seară, după ce se întorc de la lucru, mulți dintre colectiviști se adună la colțul roșu. Aici, ei dispută aprige partide sau de șubah, răsfoiesc reviste de șah, împrumută cărți, ascultă emisiunile de radio. Unii dintre ei — artiștii amatori — fac adesea repetiții la noi programe artistice. Cei 12 colectiviști printre care Nicolae I. Toma, Vasile I. Crăciun, Olimpia Durel, Marioara Cristian, care fac parte din brigada artistică de agitație, au ce-ți povesti despre activitatea lor. In cei doi ani de cînd a luat ființă brigada, ei au prezentat mai multe programe ca: „Satul nostru ieri și azi“, „De la noi din colectivă“, un program închinat alegerilor etc. Dar nu numai în comună este cunoscută brigada lor. De două ori ea a prezentat programe pe estradele din orașul Galați, odată în cadrul unui concurs în orașul Brăila, mai multe ori a fost oaspetele iar de colectiviștilor din Roșiori, Zăvoaia, Niculești-Jianu, Ciocile și din alte comune. Buni prieteni ai scenei sînt și alți membri ai acestei gospodării colective. Peste 40 dintre ei fac parte din corul căminului cultural care în prezent cuprinde 100 persoane. Costea Pitulice, Rădița Crăciun, Ioana Negru, și Radu Manole, sînt printre primii întotdeauna la repetițiile corului. Dumitru Vlad, Georgeta Mușat, Ion Vasilescu, fac parte din echipa de dansuri, iar Gheorghe V. Dima și alți fii în cea de teatru. Toate aceste exemple arată că membrii G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ au îndrăgit mult activitatea culturală, că prin aceasta ei contribuie la educarea celorlalți colectiviști din comună. Oile aduc în fiecare an venituri mari membrilor G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ din Tătaru. IN FOTOGRAFIE: Ciobanii Gință Drăgan și Ilie Lungu cu oile pe care le îngrijesc. In urma aplicării însămînțării artificiale, s-a obținut un număr mare de miei. VTATA NOHA eaiă de eciectwis t Lucrăm cu gospodărie. Și în acest an brigada de tractoare nr. 9 de la S.M.T. Niculești-Jianu lucrează pe ogoarele gospodarei colective „Tudor Vladimirescu“ din comuna Tătaru. Acest fapt, pentru cei mai mulți dintre noi înseamnă două bucurii. Mai întîi, deoarece aici lucrăm de 6 ani, iar apoi pentru că mulți sîntem membrii ai acestei gospodării colective. Eu lucrez pe tarlalele G.A.C. „Tudor Vladimirescu" încă din anul 1956. In fiecare an am muncit cu tragere de inimă pentru ca gospodăria noastră să obțină recolte bogate, ca astfel să crească tot mai necontenit și valoarea zilei-muncă. Pentru rezultatele pe care le-am obținut în sporirea producției agricole, anul trecut adunarea generală a colectivei m-a ales în consiliul de conducere al G.A.C. Această încredere pe care mi-au acordat o sutele de familii de colectiviști, mă obligă să lupt cu toate forțele, alături de ceilalți mecanizatori din brigadă, pentru dezvoltarea multilaterală G.A.C. și sporirea producției agricole vegetale și animale. Cu aceeași însuflețire lucrează pe ogoarele G.A.C. și tractoriștii Gheorghe Brezuică, Traian Fugaciu, Gheorghe Orășanu, Tudor Bianu care de asemenea sînt membri acestei gospodării colective. Curosaicind bine terenurile G.A.C., ținînd o strînsă legătură cu brigăzile de cîmp, noi contribuim într-o măsură tot mai mare la obținerea unor producții mari la grîu, porumb, floaea-soarelui, sfeclă de zahăr și la celelalte culturi. Anul trecut, bunăoară, producția medie la porumb a fost de aproape 2400 kg. boabe la hectar, deși mai bine de 3 luni în timpul verii nu au căzut ploi. Alături de colectiviști noi am luptat împotriva secetei, dînd porumbului 3 prașile mecanice și tot atîtea manuale ceea ce a dus la obținerea producției amintite mai sus. De asemenea producția de sfeclă de zahăr a fost de aproape 20.000 kg la hectar, iar cea de floarea soarelui de peste 1600 kg. Pianul de producție pe anul în curs întocmit de gospodăria colectivă prevede obținerea în acest an a unor producții de grîu, porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, sporite față de cele realizate anul trecut. Mecanizatorii din brigada noastră sînt hotărîți să execute la timp și de calitate toate lucrările agricole, astfel ca producția planificată, să fie cu mult depășită. Și acest lucru îl vom realiza fără îndoială deoarece și colectiviștii din brigăzile de cîmp sînt stăpîniți de aceeași dorință. gheorghe gilga tractorist din brigada a 9-a de S.M.T. Niculești-Jianu, drag pe tarlalele agricole colective la IN FOTOGRAFIE. După ce sa întors de la lucru din G.A.C., colectivistul Ion Vlad împreună cu soția și fetița lor, Tănțica, ascultă o emisiune transmisă de posturile noastre de radio. puHattare • In ultimii S atît, peste 80 de colectiviști și-au făcut case noi și frumoase acoperite cu tablă sau cu țiglă. Printre aceștia se află Ștefan D. Mușat, Dumitru Pitulice, Vasile Mîndroiu și alții. • Aparatele de radio, lucruri de lux în trecut, pot fi văzute în prezent In casele a peste 130 colectiviști din Tătaru, cum sînt Negrău Dragan, Leonte Bădica, Manole B. Gheorghe și alții. • La iluminatul eleetric nuntării abonaților crește mereu, Ion S. T. Bianu, Radu Gh. Pitulice, Marin 90 la număr— sele. ni.au electrificat etc . La capătul tarlalelor G.A.C. din Tătaru pot fi văzute în timpul lucrului zeci de biciclete. Aproape 170 de colectiviști de aici au în prezent biciclete. • Numeroși copii ai colectiviștilor din comuna Tătaru după ce absolvesc 7 clase, se înscriu la școlile medii și profesionale pentru a-și continua studiile. Numai în ultimii 9 ani mai bine de 110 absolvenți a 7 clase au plecat mai departe la învățătură. Mulți dintre aceștia sunt în prezent studenți, alții învățători, tehnicieni, «v»hj#4 )C^Z3C2ZZDCZ^3CZZZ2CSZZ> Ca și ceilalți țărani muncitori din comuna noastră, înainte de a mă înscrie in gospodăria colectivă munceam fără întrerupere din primăvară, până toamna târziu, pe pământul ce-l aveam. Deși prin numeroasele înlesniri acordate de statul democrat-popular viața noastră, a țăranilor muncitori, se schimba în spre mai bine de la an la an, totuși, lucrând cu unelte vechi și după metodele apucate din bătrâni nu reușeam să agonisim suficiente produse pentru un trai îmbelșugat. In acest timp, colectiviștii primeau în fiecare toamnă mii de kg. grân, porumb și alte produse și frumoase sume de bani. Deseori am făcut diferite calcule asupra partiturilor, comparându-le pe ale TRĂIM O VIAȚĂ NOUA imitatele realizate de o familie de colectiviști. Fără îndoială, întotdeauna ieșeau mai ciștigați colectiviștii. Acest lucru, m-a convins să fac și eu pasul cu încredere în gospodăria colectivă. De cină sunt colectivist, am participat cu regularitate la lucru, și am primit ca răsplată produse din belșug și însemnate sume de bani. Anul trecut, am efectuat 420 zile-muncă. Pentru acestea am primit numai griu și porumb peste 2000 kg., In afară de alte produse, cît și suma de aproape 3800 tei. Ca urmare, In anul 1960 am tras lumină electrică în casă și mi-am cumpărat aparat de radio. Produse mai am destule, deși din cele primite am și valorificat. De asemenea, copiii mei, urmează cu regularitate cursurile școlilor: Ștefan este In anul I la o școală profesională din Brăila, iar Vasile este in clasa a V-a a școlii de 7 ani din comună. Traiul pe care il duc acum nici nu se poate compara cu cel dinainte de a fi colectivist. Acum trăiesc cu adevărat o viață nouă, lipsită de griji. 1 Marin O. Dobre colectivist csgffsyp cj&eeș ț > Nr. 5078 FRUNTAȘI între FRUNTAȘI NF.AGA VOTCII A Ingujitoare de pasări tudor lungu colectivist din brigada a de cimp. tit a VASILE V. BALAN colectivist ce lucrează în brigada jj 1 de cîmp li Creșterea animalelor asigură mari venituri Cu cîțiva ani în urmă, sectorul zootehnic al gospodăriei colective „Tudor Vladimirescu" din comuna Tataru, cuprindea animale de muncă doar și îndeosebi cai. Cînd se punea problema procurării de animale de producție, o parte dintre colectiviști își arătau Îndoiala, spunînd că nu sînt posibilități pentru așa ceva. Asta era concepția unor colectiviști în legătură cu dezvoltarea sectorului zootehnic. Și ea pornea de la faptul că oamenii nu cunoșteau avantajele creșterii animalelor, veniturile mari ce se pot obține prin dezvoltarea acestei ramuri de producție. Era necesar deci ca organizația de partid și membrii consiliului de conducere să le facă cunoscute aceste lucruri. Printr-o muncă permanentă, prin calcule gospodărești, comuniștii l-au convins de importanța economică a creșterii animalelor In G.A.C. La sfirșitul anului trecut gospodăria noastră avea 290 taurine din care 107 vaci, 230 porcine din care 104 scroafe, 1.384 ovine din care 963 oi mame și 21 familii de albine. Ca urmare a măsurilor luate de consiliul de conducere al G. A. C., sub îndrumarea organizației de partid, producțiile realizate în anul 1960 au fost mult mai mari decît cele obținute în anul 1959. Astfel producția de lapte pe cap de vacă furajată a depășit 1.590 litri în medie, ia oi a fost de 40 litri iar de la fiecare Kigali s-au obținut în medie la două fătări 14 purcei. Din sectorul zootehnic, gospodăria noastră a realizat anul trecut un venit de peste 380.000 lei. In planul de producție pe acest an am stabilit măsuri care să ducă la obținerea de producții mai ridicate. Astfel pentru a asigura 10—12 tone de furaje însilozate pentru fiecare vită mare și 7 tone pe cap de tineret, am hotărit să cultivăm cu porumb siloz și alte culturi pentru masă ver.de 149 ha., iar pe alte 100 ha. vom obține furaje în cultură dublă. Pășunatul se va organiza atit pe unele din aceste suprafețe, cît și pe izlaz, care a fost curățat de mărăcini și boronit încă din teamnă. De asemenea concentratele se dau formă de ursuială sub și numai în amestec cu săruri minerale. La o parte din vacile cu lapte, furajarea se face in raport cu producția de lapte. In ceea ce privește pregătirea oamenilor care lucrează ca îngrijitori de animale, menționăm că 2 îngrijitori de vaci și două îngrijitoare de păsări au urmat cursuri de cîte 15 zile la S.E.Z. Rușețu, iar 17 au participat cu regularitate la cursurile agrozootehnice din cadrul gospodăriei. Prin diferite metode s-a popularizat experiența fruntașilor, ca Leonte Bădica și Dumitru Gheorghe îngrijitori de vaci, Ion Seceleanu de la scroafe și Neaga Voicilă de la păsări, astfel ca toți colectiviștii ce lucrează la creștea animalelor apuce metodele de ei. In același folosit e scop, la propunerea adunării generale a G.A.C. consiliul de conducere suat măsura de a peramanentiza îngrijitorii de animale. Ținînd seama de ajutorul deosebit pe care ni-l acordă statul ca urmare a recentei hotărîri a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri privind creșterea animalelor în G.A.C.,, anul acesta vom cumpăra 25 vițele, mai 60 vaci de lapte, cu auditorul creditelor acordate de stat și un număr de 200 oi. Astfel la sfirșitul anului 1961 vom avea 450 bovine, din care 190 vaci cu lapte, 1.800 ovine, 11p scroafe, 240 porci* îngrășat și peste 2.000 găini. Cunoscînd avanttajele pe care le oferă creșterea vacilor de lapte, am stabilit ca în anul 1905 să avem 363 vaci. Pentru a se depăși cu mult producta de 1.500 litri lapte pe cap de vacă furajată, cît am obținut în aul 1960 și pentru a realiza cel puțin 45 litri lapte pe cap de oaie, cît și 14 pureci în mei die pe cap de soroa'^ anul acesta apică m re« tribuția îngriitor?Tot în raport cu producția obținută. Fiecare îngrijitor cunoaște prec, sarcinile de plan în ce privește producția și se străduiește ca printr-o hrănire rafîr>nsită și o bună îngrijire să obțină sporuri cît mai mari de produse animale. COSTEA ANTOHI președintele G.A.C. „Tudor Vladimirescu* și ION VLAD brigadier. «țgtehnic