Viața Nouă, aprilie-iunie 1962 (Anul 18, nr. 5388-5465)

1962-04-01 / nr. 5388

Pag 2-í iinea cu tineretul Recent, biroul organizației de bază de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Brăila, a analizat, în adunarea generală a organizației de partid, rezultatele obținute în munca de educație comunistă a tineretului. Referatul prezentat a scos în evidență felul cum cei 30 tineri încadrați la forma de învățămînt de partid, cercul de studiere a Statutului P. M. R., participă cu regularitate la convorbiri și la dezbaterea problemelor puse în discuție, își însușesc tot mai bine lecțiile predate. Ca fapt pozitiv a reieșit că biroul organizației de partid a ajutat pe tineri, prin intermediul comuniștilor,' 'hi.însușirea educației comuniste. Astfel, tov. JMicu Vlad, membru de partid. s-a ocupat îndeaproape de ajutorarea cursanților Mihai Negoiescu și Florica Radu. Ajutorul nu s-a limitat numai în pregătirea lor politică ci și în cea profesională. Devenind fruntași în producție ei obțin zi de zi rezultate tot mai bune. Pentru aceasta unul din ei, tov. Mihai Negoescu, de curînd a fost primit în rîndurile candidaților de partid. Alături de învățămîntul de partid și politic U.T.M., biroul organizației de partid a folosit în munca de educație comunistă a tineretului și alte forme și metode. Astfel, conferințele cu caracter politico-educativ au avut o mare înrîurire asupra educației tineretului. Printre conferințele ținute se numără : „Educația comunistă a tineretului, sarcină de frunte"", „P.M.R. — partid marxist-leninist al clasei muncitoare", „Despre știință și religie" etc Apreciind metodele bune folosite pentru educarea comunistă a tineretului, participanții la adunare in discuțiile lor au criticat biroul organizației de bază că nu întotdeauna a folosit ca metode de educare a tineretului, organizarea de vizionări de filme în colectiv, întîlniri cu comuniștii cu stagiu îndelungat în partid, acțiuni care ar fi contribuit la îmbogățirea cunoștințelor lor cu noi aspecte din trecutul de luptă al Partidului, i-ar fi ajutat să-și ridice nivelul politic și cultural. După terminarea discuțiilor, adunarea generală a luat o hotărîre în care au fost incluse măsuri menite să îmbunătățească activitatea de viitor a biroului organizației de partid privind educarea comunistă a tineretului. AVARIA BUCUR funcționază Consultație despre activul fără de partid, sprijin de nădejde al organizației de bază La punctul de consultații al Întreprinderilor Comunale Brăila, zilele acestea tov. Ion Radu activist al Comitetului orășenesc de partid Brăila a expus in fața membrilor birourilor organizațiilor de partid consultația „Activul fără de partid sprijin de nădejde ai organizației de bază". Din conținutul conferinței s-a desprins însemnătatea deosebită ce o are activul fără de partid pentru întărirea legăturilor partidului cu masele largi ale oamenilor muncii. Conferința a precizat că îmbunătățirea continuă a muncii cu activul fără de partid și lărgirea rândurilor sale contribuie la creșterea capacității politice și organizatorice a organizațiilor de partid. După expunerea conferinței, numeroși membri ai birourilor organizațiilor de bază au vorbit despre metodele ce le folosesc în activitatea lor cu activul fără de partid. Expunerea făcută și discuțiile purtate a constituit un mijloc prețios de îmbunătățire a stilului de muncă a birourilor organizațiilor de partid privind munca cu activul fără de partid. AVARIA ANGHELESCU funcționază Analiza învățămîntului de partid Comitetul orășenesc de partid Mărășești nu de mult, în plenara sa lărgită, a analizat rezultatele obținute și lipsurile ce s-au mai manifestat lr unele forme și cursuri ale învățămîntului de partid. Referatul prezentat de tov. Sebastian Babii membru al comitetului orășenesc de partid, a apreciat ca o realizare de seamă contribuția adusă de învățămîntul de partid la terminarea colectivizării agriculturii în orașul Mărășești. De asemenea în referat s-a arătat metodele de muncă folosite de comitetul orășenesc de partid pentru îmbunătățirea conținutului învățămîntului de partid și a frecvenței cursanților. Numeroși participanți la plenară în discuțiile lor au arătat rezultatele bune obținute in învățămîntul de partid și ca urmare a acestuia au crescut rezultatele în producție. Ei au criticat însă comitetul orășenesc de partid de lipsa de care a dat dovadă pentru procurarea unor materiale bibliografice Plenara a adoptat o hotărîre în care au fost prevăzute printre alte măsuri organizarea unor schimburi de experiență cu propagandiștii și analizarea în cel mai scurt timp a învățămîntului de partid de către toate organizațiile de bază din orașul Mărășești etc. ELEFTERIE PASCALI secretar al comitetului executiv al Sfatului popular Mărășești ]i)pomaM DESPRE ACTU'ITHTEIL ORGANZRIHLOD DE PRRNO Vești din S. M. T. De curînd grupa sindicală fierului din cadrul atomecanic al S.M.T.-ului Romanu a analizat munca desfășurată de muncitorii de aici pentru efectuarea unor reparații de calitate la tractoare și celelalte mașini agricole. Cu acest prilej a reieșit că întrecerea socialistă în care au fost antrenați mecanicii, strungarii, lăcătușii, fierarii și ceilalți, a contribuit la scurtarea termenului de reparații. Tovarășii Ucă Dumitru, Surdu Ștefan și Ghiță Carabăț s-au evidențiat în mod deosebit prin lucrările de calitate efectuate. De asemenea, în cursul lunii februarie muncitorii atelierului mecanic au construit și 4 pompe de apă, care au fost montate la 4 gospodării colective din raza de activitate a S.M.T.-ului. In discuțiile purtate, membrii grupei sindicale au scos totodată în evidență și activitatea pe linia aplicării inovațiilor. Bancul de încercare a pompelor și a distribuitorului din instalația hidraulică 1H 1 a tractorului, realizat in atelierul mecanic al S.M.T.-ului Romanu, aduce importante economii la prețul de cost al reparațiilor. COMAN ROMAN . Dumitru Costică, mecanizator destoinic de la S.M.T. Măxineni, lucrează de cîțiva ani pe un tractor R.D. 35. Buna îngrijire dată mașinii, îl ajută să se situeze mereu printre fruntași. In acest an el lucrează pe același tractor Pentru a asigura buna lui funcționare, Dumitru Costică și-a reparat cu multă exigență tractorul în timpul iernii Apoi, cînd GAG „Drumul belșugului“ din Corbu Nou a cerut un tractor care să acționeze o tocătoare pentru furaje, mecanizatorul a fost trimis la acea gospodărie. Colectiviștii sunt mulțumiți de calitatea lucrării efectuate la pregătirea furajelor de către tractoristul Dumitru Costică. Acum cind va ieși în timp, el va executa numai lucrări de calitate. AVRIANU mecanic VIAȚA NOUS Țesături de calitate superioară lupta pentru perioară a calitateuțesăturilor, împreună cu sporirea productivității muncii și reducerea prețului de cost constituie obiectivul principal al întrecerii socialiste ce se desfășoară la unitatea noastră. Dacă anul trecut la controlul tehnic de calitate, la noi au fost respinse 1.190 metri țesături, anul acesta în urma între care enumerăm măsurilor luate, introducerea controlului interfazic și prezentarea la rampa de control a țesăturilor de către muncitoarele care le-au executat la începutul anului și făcut ca de la pină în prezent controlul tehnic de calitate să nu mai respingă nici un metru de țesătură. Un factor care a contribuit și contribuie firea calității continuu la îmbunătățesăturilor este și întrajutorarea între țesătoare. In urma acestei inițiative s-a reușit ca lună de lună deșeurile să scadă, iar indicii de calitate să se ridice continuu. Printre țesătoarele fruntașe ale unității „A" de la I.T.G. se numără tov. Vasilica Irimia, V. Fulger, Ivana Glucaș și altele care lucrează la cite 2—3 războaie diin drin același timp produse de cea mai bună calitate. ZENOVIA MILEA țesătoare, întreprinderile textile Galați, Unitatea A, In fotografie : Tînărul Ion Lucaci, de la Uzina mecanică din Galați lucrînd la forjarea unei eclise pentru aparatele de cuplare C-F.R. Respectînd întocmai procesele tehnologice, veghind la o corectă încălzire a metalului el reușește să realizeze numai piese de calitate superioară. Pe loturile de 5.000 kg porumb boabe la hectar Pentru anul acesta colectiviștii din comuna Amara, raionul Făurei, au hotărît ca din cele 700 ha teren destinat culturii porumbului pe 350 ha să obțină 5.000 kg porumboabe la hectar în cultură neirigată. Pînă în prezent colectiviștii au transportat pe această suprafață 3.000 tone gunoi de grajd și au pregătit din timp sămînța. Locul agronomului pe ogoare (Urmare din pag.. 1) Alte scrisori asemănătoare, semnate de inginera zootehnistă Antonina Serbinov, de medicul veterinar Viorica Mocanu, de atîtea cadre de specialitate pentru agricultură. Cuvinte înflăcărate, prin care fiecare cere să lucreze, acolo unde se hotărăște soarta producției agricole, să dovedească ce poate, să-și pună toate cucunoștințele i slujba construcției, socialismului. Și fiecare cuvânt din aceste scrisori e un apel vibrant către toți acei care au datoria să meargă acolo unde-l cheamă profesia sa, unde este așteptat. „Colegi care mai lucrați in afara pregătirii noastre, se spune intr-o astfel de scrisoare. Veniți, să lucrați in ramura in care v-ați specializat și împreună să dăm viață mărețului program de desăvirșire a construcției socialismului din patria noastră elaborat de cel de-al III-lea Congres al P M.R."... La acest îndemn, nu poți răspunde decit DA! Agricultura noastră pusă pe temeinie noi ale socialismului vă așteaptă! Oamenii muncii de pe ogoare așteaptă să vă ureze un „bine ați venit“ și împreună„ sub conducerea partidului să scrieți epopeea zonelor sporite la hectar, epopeea belșugului și roadelor bogate ale pămîntului înfrățit. *♦«£ o „ ai; • ff* 44 ran tiu fa««« I 'orașul Galați, capătă an de an prin noile construcții de blocuri, un aspect tot mai plăcut. Iți crește inima de bucurie cină in noile cvartate răsare un nou bloc. La parterul unora din ele se deschide cite un nou magazin. Apar firme luminoase — care și ele înfrumusețează orașul — amintind că in noile magazine se vind: con Ifecții, încălțăminte, legume etc. Culorile vii ale neonului, crip Itonului, luminile lor jucăușe, atrag atenția in mod deosebit incitindu-i parcă pe cumpărători să in Paralel cu aceasta colectiviștii din G.A.C. „Congresul al II-lea al P.M.R.“ dau o mare atenție cultivării legumelor, care anul trecut au adus mari venituri. ENEN. ANDREI colectivist A crescut numărul abonaților la publicații Pentru îndeplinirea sarcinilor de producție și ridicarea necontenită a nivelului politic și cultural, citirea zilnică a presei de către muncitorii și tehnicienii atelierului modelărie a Uzinei de utilaj greu „Progresul“ Brăila, este de mare importanță. Un aport zarea presei îl în popularizarea și difrraduce responsabilul cultural al grupei sindicale nr. 15 tov. Zaharia Ion, precum și difuzoarea voluntară, tov. Niculina Costache. Prin munca pe care ei au desfășurat-o în scopul răspîndirii presei în rîndul muncitorilor, prin difuzarea la timp a presei s-a reușit ca numărul abonamentelor în cadrul grupei să sporească simțitor. Astfel, s-a reușit ca grupa sindicală să aibă un număr de peste 190 abonamente la ziare și reviste. Merită menționat faptul că tovarășii Gheorghe Lucian, Radu Tănase, Gheorghiceanu Nicu, Turcu Ion, Bejenaru Gheorghe și alții sunt abonați la cite 2—3 ziare. Acest lucru face ca nivelul politic și cultural al modeliștilor să crească continuu. VIOREL ȘEITAN tehnician Hotărîți să obțină producții mari de legume colectiviștii din G.A.O. „Partizanul roșu“ din comuna Independența, raionul Galați, au început căratul gunoiului de grajd necesar răsadnițelor calde. In numai trei zile ei au cărat 320 tone gunoi de grajd, acțiune în care s-au evidențiat Hristache Costin, Petrache Negriu, Petrache Coman, Ion Ivan, Ioniță Iordache și alții. IONEL BARAC colectivist Activitate culturală bogată Sub îndrumarea permanentă a Comitetului comunal de partid, în comuna Adam, raionul Bujor, se desfășoară o rodnică activitate culturală. Aici, în fiecare seară, la căminul cultural se adună mulți tineri și vîrstnici unde ascultă conferințe, iau parte la repetițiile brigăzii artistice de agitație, sau formației de dansuri. O activitate bună se desfășoară și la cercurile de citit de care răspunde comisia de femei. Aici se citesc diferite materiale din presă, fragmente din operele scrisorilor noștri, poezii etc. N. BRUMA colectivist Bíz. 5388 M <o>ir As tre în magazine. Acesta este aspectul general, lucru care place tuturor. Mai sint insă și unele „necazuri". Sunt aproape doi ani de cînd s-a dat in folosință blocul P 1. După puțin timp de la inaugurarea lui, la parter s-a deschis o unitate comercială de răcoritoare. Firma a apărut însă abia la sfirșitul anului 1961. Ea nu s-a aprins însă nici în ziua de azi. De ce oare? Pot da răspuns la această întrebare și tovarășii din conducerea T.A.P.L.-ului. Aceeași soartă o are și reclama „Economisiți la C.E.C." care e situată deasupra aceluiași bloc. Reclama este executată cu mult gust, dar ce folos dacă conducerea agenției C.E.C. nu se interesează de alimentarea ei cu curent electric. Se constată de asemenea la alte unități comerciale, neglijență față de buna funcționare a acestor firme. In seara zilei de 20 martie a.c. la unitățile comerciale ICRA de la blocul M. Mezeluri — Brânzeturi blocul D.. Legume și fructe, de la P2 firmele nu erau aprinse. S au găsit motive că sunt defecte. Dar oare nu se pot repara? Se mai întimplă ca instalațiile să fie bune însă unii responsabili uită să răsucească comutatorul și să dea drumul curentului electric in tuburile fluorescente. Aspectul acesta neplăcut și neeconomic ar putea fi înlăturat dacă și Sfatul popular al orașului Galați și în special Secția de arhitectură și sistematizare (șeful secției ros Ștefan Bobocea), ar manifesta mai multă preocupare față de această problemă și ar chema la răspundere conducerile unităților comerciale pentru neglijența ce o manifestă. STERE MANOLACHE Pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective Din experiența valoroasa a C.A.C. „Drum nou“ Plopu Comuna Plopu, situată în gura Bărăganului este o așezare destul de veche . Din vechime ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura. Se cultiva cu precădere porumbul — care constituia și hrana de bază a locuitorilor ei, — apoi orz, ovăz și foarte puțin griu. Despre bunăstare pe atunci nu se putea vorbi, fiindcă ea nu exista. Cu o pereche de cai și un plug, nu se putea scoate mai mult de 800—850 kg. porumb la ha. și rar de tot cînd se nimerea vreun an mai bun cite 900 kg porumb la hectar. Din firea lor, plopenii sunt oameni harnici. Harnici erau și în trecut, dar condițiile de trai și de muncă nu ie Membrii gospodăriei colective „Drum nou“ sprijiniți în permanență de organizația de bază, colectivi jtii în frunte cu comuniștii au muncit pe întrecute pentru sporirea fertilității solului și creșterea producției la hectar. In adunările de partid, comuniști ca: Ion Mucea, Marica Bercaru, Pilpermiteau să-și agonisească decit strictul necesar traiului. De doisprezece ani încoace, de cînd s-a înființat gospodăria agricolă colectiva „Drum nou“ s-a schimbat aspectul comunei, obiceiurile și viața oamenilor. Plopenii s-au convins de justețea cuvîntului partidului care spune că singura cale spre bunăstarea țărănimii muncitoare este gospodăria colectivă. Lumina științei de carte, cărțile agrotehnice, aparatul de radio și mai ales sfaturile comuniștilor i-a făcut să înțeleagă că pot smulge pămîntului roade mai bogate. Lucrările Congresului al III-lea al P. M. R. colectiviștii din Plopu le-au urmărit cu atenție ; hotărîrile Congresului al III-lea privind sarcinile agriculturii le-au studiat cu toată grija. Ei au găsit un ele un imbold pentru realizările viitoare în munca lor. Plenara C. C. al P. M. R. din 30 iunie iulie/if și le-a pus colectivii^stajj^B^^'o"? 'a și întregii țărănimi zi a noastră sarcini tP? ante. Prolog Cantemir, Moldovea sau Gheorghe, Nicolae Cristache și alții au arătat că se pot obține producții mult mai mari la ha. — Avem pămînt bun, dar dacă vrem să producă mai mult, atunci să-i dăm și noi gunoi de grajd. Inginerul agronom Nicolae Miristea, nu le-a susținut propunerea și pentru ca să demonstreze colectiviștilor cît de necesar este gunoiul de grajd în creșterea fertilității solului, le-a explicat, în casa laborator a gospodăriei colective și apoi cu diafilme, ce sporuri de producție se pot obține de pe terenurile îngrășate cu îngrășăminte naturale. In, primăvara anului trecut în cadrul unei adunări generale a gospodăriei colective, colectiviștii, analizînd posibilitățile pe care le are gospodăria colectivă în obținerea unei recolte mari la hectar, s-au angajat să realizeze cu 600 kg. porumb la ha. mai mult față de plan. Pentru traducerea în fapte a acestui angajament colectiviștii din cele 4 brigăzi de cîmp, la propunerea organizației de bază, au ținut consfătuiri de producție cu mecanizatorii din cele două brigăzi de tractoare care deservesc gospodăria colectivă. In primul rînd, au arătat mbeotiviștii și mecanizatorii, pentru ca să asigurăm o producție mare de porumb la hectar, trebuie să folosim numai semințe de soi de mare productivitate cu o perioadă de vegetație cît mai scurtă. Apoi tot porumbul să-l semănăm după plante premergătoare adica în terenul unde am avut în 1960 cultivat păioasele, teren care a fost arat adine încă din vară. Inginerul agronom a întocmit șefilor de brigadă schițele sotelor destinate culturii porumbului și a indicat colectiviștilor ce lucrări trebuie să facă chiar din primele zile ale desprimăvărării. Pentru cultivarea porumbului au fost repartizate terenurile cele mai fertile. O suprafață de 540 hectare fusese îngrășată în ultimii 3 ani cu 30 tone gunoi de grajd la hectar. In toamna anului 1960 au fost îngrășate alte 100 hectare cu 20—30 tone gunoi la hectar, care a fost încorporat în sol odată cu arătura adincă. La gospodăria colectivă din Plopu, era încetățenită părerea că .Exista în comuna Plopu cu ani în urmă părerea că lucrările agricole de primăvară și mai cu seamă semănatul porumbului să înceapă după primul cîntat al cucului, adică prin a doua decadă a lunii mai. Agrotehnica modernă a îndepărtat pentru totdeauna obiceiurile învechite. La Plopu acum fiecare colectivist din brigăzile de cîmp are temeinice cunoștințe agrotehnice căpătate la cursurile agro-zootehnice organizate în gospodăria colectivă. Iată de ce în anul trecut, chiar din primele zile ale desprimăvărării, imediat cînd timpul a permis membrii gospodăriei „Drum nou" au început grăparea terenului, împiedicînd astfel evaporarea apei din sol. De altfel, în Plopu, trebuie arătat că colectiviștii folosesc toate mijloacele pentru acumularea unei cantități tot mai mari de apă in sol șî păstrarea ei. In acest scop, pînă la începerea insămînțării porumbului ei, împreună cu mecanizatorii, au mai lucrat terenul de două ori cu cultivatorul, urmat de grapă — ultima cultivare a terenului făcîndu-se la adincimea de însămînțare. Semănatul porumbului a fost făcut cu semănătoarea mecanică cind temperatura solului a ajuns la 8—10 grade. Ca sămînță a fost folosit numai porumb dublu hibrid generația (HD 406 și 264) care a dat de altfel cele mai bune rezultate atît în gospodăria colectivă „Drum nou“ cît și in tot raionul Făurei. Din experiența colectiviștilor din Plopu în cultivarea pămîntului s-a constatat că introducerea în cultură a porumbului dublu hibrid generația I, alături de aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice, constituie o cale sigură de sporire a producției la hectar. După semănat, în urma unei ploi căzute, pămîntul prinsese crustă. Brigadierii de cîmp, la indicația agronomului, au luat măsuri ca mecanizatorii să execute o prașilă oarbă cu grapa reglabilă, iar cînd plantele de porumb erau în două frunze a fost efectuată o prașilă cu sapa rotativă. In total colectiviștii au dat trei prașile mecanice urmate pe rînduri de prașile manuale. Pentru executarea acestor lucrări deosebite — aproape hotărîtoare pentru soarta recoltei de porumb — colectiviștii au lucrat în perioada de întreținere a plantelor la prășit și noaptea. La scoaterea culturii porumbului din buruieni au participat toți membrii gospodăriei, bătrîni și tineri, bărbați și femei, colectiviști din sectorul zootehnic, din atelierele mecanice și chiar socotitori. Acolo unde pămîntul era moale și nu se puteau folosi sapele oamenii rupeau buruienile cu mina. In mai puțin de 5 zile întreaga cultură de porumb fusese scoasă din buruieni. A fost o faptă importantă a colectiviștilor, răsplătită cu sute de tone de porumb obținut în plus, înainte vreme, în comuna Plopu era obiceiul ca plantele de porumb să fie semănate foarte rar, spunîndu-se că „Rarul umple carul" (la un metru și ceva pe rimburi, plantă de plantă, ceea ce revenea 10.000—12.000 plante pe hectar). Era și normal ca în astfel de condiții producția de porumb să nu treacă de 1.200—1.400 kg porumb boabe la hectar. Anul trecut, însă traducînd în fapt, sarcinile trasate de cel de al III-lea Congres al partidului. Aplicarea principiului retribuției suplimentare a muncii a contribuit la creșterea cointeresării colectiviștilor pentru sporirea producției de porumb. De pildă, brigada de colectiviști condusă de comunistul Manea Bercaru a realizat o producție medie de 5.900 kg porumb boabe la hectar de pe cele 152 hectare de teren. Membrii acestei brigăzi au încorporat în solul destinat culturii porumbului cite 30 tone gunoi de grajd la hectar, iar densitatea plantelor a fost de 32.000 la hectar. Colectiviștii din brigadă au conlucrat zi de zi cu mecanizatorii Stan Balaban, Vasile Mihalcea și Ioniță Virgil, repartizați brigăzii de cîmp condusă de Manea Bercaru. Pentru sporul de producție obținut la hectar și vîndut statului pe bază de contract, brigada de Colectiviștii din Plopu au urmărit cu deosebit interes desfășurarea lucrărilor Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști. Ei au fost atenți la metodele folosite de fruntașii rectolelor mari și au ajuns la concluzia că deși au realizat o producție mare de porumb la hectar, totuși gospodăria continuă să aibă posibilități de sporire a rodniciei pămîntului. Încă din toamnă, întreaga suprafață de teren destinată culturii porumbului a fost arată adinc la adîncimea de 35 cm. cu plugul cu scormonitor. Pe o suprafață de 100 hectare s-au încorporat 3.000 tone gunoi de grajd, iar odată cu arătura adîncă au mai fost incorporate cîte 200 kg superfosfat la ha pe o suprafață de 300 de hectare, Intreaga suprafață de teren a fost repajtizată brigăzi și echipe. Timp a fost retribuită suplimentar cu 171.658 lei, sumă ce a fost apoi repartizată pe echipe. De pildă, echipei condusă de candidatul de partid Bănică Costică, formată din 20 de oameni care a realizat o producție de 6.300 kg porumb boabe la hectar (de pe 46 hectare) i-a revenit ca plată suplimentară suma de 28.024 lei. Sporirea producției de porumb a dat posibilitatea gospodăriei colective din Plopu să suplimenteze cu mult cantitățile de porumb vîndute statului pe bază de contract. In total gospodăria a vîndut statului 970 000 kg porumb boabe, adică cu 720 000 kg mai mult față de contractul încheiat la începutul anului, ceea ce a făcut ca veniturile din sectorul vegetal să ajungă in anul 196) la peste 2.100.000 lei iar fiecare brigadier a întocmit harta solelor destinate culturii porumbului, precum și graficul cantităților de gunoi de grajd și îngrășăminte chmmice încorporate in teren după cerința fiecărei sale. Luînd aceste măsuri și aplicînd pe mai departe întregul complex de reguli agrotehnice, adecvat la specificul solului și climei comunee, colectiviștii din Plopu sau angajat ca în acest an, traducînd în fapte recomandările comisiei pentru problemele privind producția de cereale și plante tehnice făcute la Consfătuirea pe țară a țăranilor colectiviști să obțină de pe întreaga suprafață de 800 hectare ce vor fi cultivate cu porumb o producție medie de 5.500 kg porumb boabe la hectar, insustuță sigirigatț. Metodele agrotehnice avansate și-au spus cuvîntul lâturile adinei de toamnă nu sînt necesare, și, chiar dacă în mod sporadic se făceau, terenurile erau arate din nou primăvara. Prin loturile demonstrative și prin cursurile agrotehnici ținute în perioada de iarnă în cadrul gospodăriei și la care a participat un număr tot mai mare de colectiviști, oamenii s-au convins de importanța acestei lucrări, reușind ca întreaga suprafață de teren destinată culturii porumbului (640 hectare) să fie arată adînc la 30—35 cm. de către mecanizatorii din cele 2 brigăzi de tractoare de la S. M. T. Ianca ce deservesc gospodăria agricolă colectivă. Pentru menținerea apei în sol arătura adîncă a fost întreținută prin grăpare și discuire, colectiviștii au lăsat cite 28.000—30.000 plante la hectar. Atît densitatea normală a plantelor de porumb la hectar cît și folosirea întregului complex de măsuri agrotehnice au contribuit la obținerea unei producții medie de pe întreaga suprafață de teren cultivat cu porumb de 5.044 kg boabe la hectar, adică dublu față de planul de producție și cu 2.044 kg mai mult taț de angajamentul luat în primăvara anului trecut. Intr-un timp foarte scurt — lucrări agricole de calitate Creșterea cointeresării colectiviștilor In acest an recolte și mai mari la hectar sporiri ha prin unei ■îl roade pămîntului", aceasta a i^^lozinca sub care colectiviștii din Plopu au desfășurat campaniile agricole din anul trecut. Și rezultatele s-au văzut la sfîrșitul anului : peste 5000 kg. porumb boabe la hectar în medie pe gospodărie.