Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)

1962-10-02 / nr. 5544

r Ws Pfoletéri din foaie farile, unifi-vä l Organ al Comitetului regional PM și al Sfatului popular regional Halali ______I­minwiriT................­­ . ____­­ _| , - --------------------------------------------------------——— e*----• ANUL XIX. Nr. 5541 MARȚI 2 OCTOMBRIE 1962 4 PAGINI — 20 BANI Invațămîntul agrozootehnic de masă­­ în atenția Comitetului raional de partid Pentru îndeplini­rea sarcinilor tra­sate agriculturii de Congresul al Ill-lea al P.M.R., este necesar ca oameniii muncii de pe ogoare să cunoască și să aplice în practică metodele avan­sate de lucrare a pămîntului și de creștere a animalelor. Cunoștințele ne­cesare se pot căpăta mai cu seamă la învățămîntul agrozootehnic de masă — această principală formă de ridicare a nivelului de cunoștințe profesionale al celor care lucrează în agricultură. De la un an la altul, numărul cercurilor și a cursanților învățămin­­tului agrozootehnic de masă a crescut mult in raionul Focșani, cursanții fi­ind selecționați din rîndul brigadieri­lor de cîmp și zootehnici, șefilor de echipe și colectiviștilor fruntași. In cercurile agrozootehnice au fost cu­prinși de asemenea colectiviști tineri, cit și femeile. La S­ALT, Mărtinești și Florești au fost organizate cursuri de mecanizare, iar la G.A.S. — acolo unde condițiile locale au permis — s-au organizat cercuri pomiviticole și agrozootehnice. Cursurile care au fost organizate în anul de învățămînt 1961/1962 au funcționat­ concomitent cu munca de colectivizare a agricul­turii și întărirea economico-organizato­­rică a unităților agricole socialiste din satele raionului. In cadrul gospo­dăriilor colective din raionul Focșani au funcționat 117 cercuri cu 3.498 cursanți. Comitetul raional de partid Focșani, pe baza indicațiilor Comitetului regio­nal de partid, s-a ocupat îndeaproa­pe de buna organizare și desfășurare a învățămîntului agrozootehnic de ma­să. Acest lucru s-a făcut pe baza unui plan de măsuri, cu sarcini concrete, care s-a dezbătut într-o recentă șe­dință plenară, cu birourile organizați­ilor de partid de la sate. Cu acest prilej a reieșit ca acolo unde orga­nizațiile de partid s-au preocupat în permanentă de desfășurarea învăță­­mîntului, participînd efectiv la preda­rea lecțiilor și seminarizarea cursanți­lor, rezultatele bune n-au întîrziat să se arate. Un exemplu demn de urmat l-au constituit cercurile agrozootehnice care au funcționat în iarnă la gospo­dăriile colective „Tractorul roșu“ și „Victoria socialismului“ din comuna Mărtinești. In cadrul acestor cercuri, prezența cursanților a fost de aproape sută la sută, lecțiile s-au predat la un nivel corespunzător, iar cu prilejul discuțiilor purtate s-a făcut o strînsă legătură între teorie și practică. Ca urmare la G.A.C „Tractorul roșu“ s-au obținut anul acesta în me­die peste 2.0­00 kggriu la h­a pe în­treaga suprafață cultivată iar la G.A.C. „Victoria socialismului“ pro­ducția de lapte pe­­ acă furajată era la 1 septembrie a.c. de 1.400 litri. Ion Trifan, unul dintre cei mai buni elevi ai cercului agrozootehnic, a obținut 2.000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Printre cercurile agrozootehnice cu activitate bună se află și cele de la gospodăriile colective „Otombrie ro­șu“—Slobozia Ciorăști, „Scînteia" — Popești, „Ah Vlahuță“ — Dragosloveni și allete. Aici, lectorii Ion Cojan, Va­­leriu Simulescu și D­ina Amalia s-au străduit ca lecțiile să fie predate pe înțelesul colectiviștilor, urmărind apoi îndeaproape felul cum sunt aplicate cele învățate in munca pe ogoare și în zootehnie. Datorită acestui lucru, membrii G.A.C. „Octombrie roșu“ din comuna Slobozia Ciorăști, au reușit să obțină pe o solă de 40 ha ci­e 2.500 kg grîu la hectar. La gospodăria co­lectivă din Popești s-au obținut pînă la 15 septembrie a.c. 1.516 litri de lapte pe vacă furajată, iar la gospo­dăria colectivă din Dragosloveni pro­ducția de porumb pe o mare suprafață este de 4.500 kg boabe la hectar. Pe lîngă rezultatele arătate mai sus, în desfășurarea învățămîntului agrozo­otehnic de masă s-au manifestat și unele lipsuri. In comunele Obilești, Vulturii și altele nu s-a respectat gra­ficu­l de ținere a lecțiilor, prezența a fost slabă, iar lectorii Emil Avram, Dumitru Anton și Stan Bumbu s-au prezentat uneori nepregătiți în fața cursanților. Lipsurile acestea se dato­­resc și organizațiilor de partid din a­­ceste comune pentru că nu au contro­lat calitatea , învățămîntului agrozo­otehnic de masă și nu s-au preocupat de buna lui funcționare. Aceste defec­țiuni, cum era și firesc. S-au răsfrînt în procesul de producție. Peste puțin timp se va deschide un nou an al învățămîntului agrozooteh­nic de masă. Anul acesta numărul cercurilor și al cursanților este mult mai mare decit anul trecut. E și firesc. ACUM, AGRICULTURA RAIONULUI FOCȘANI ESTE COMPLET COLEC­TIVIZATA. PESTE 28.500 FAMILII SUNT UNITE IN 66 GOSPODĂRII (continuare în pag lila) DUMITRU BĂLAN secretar al Comitetului raional de partid Focșani <Cităti în pag. a 4-a — Lucrările Adunării Generale a­­ O. N. U. — Poporul cuban este gata să-și apere independența națională și invio­labilitatea teritoriului. — Există toate condițiile necesare­­ pentru rezolvarea problemei încetării experiențelor nucleare. — S. U. A. are un procent din ce în ce mai ridicat de șomeri. ........... .......... -----------­ Vedere de la Șantierul naval din Galați. Sporind indicele de utilizare Luptînd pentru îndeplinirea înainte de termen și la toți indicatorii, a pla­nului de producție pe acest an, mun­citorii, inginerii și tehnicienii între­prinderii de glucoză și bere din Brăi­la și-au îndreptat atenția spre spori­rea continuă a indicelui de utilizare a instalațiilor și utilajelor. Pentru aceasta reparațiile și revi­ziile au fost executate în termen și de calitate, în vederea evitării stagnări­lor, s-a asigurat o bună aproviziona­re tehnico-materială etc. Ca urmare, la data de 25 septem­brie a.c. peste sarcinile de pian pe 9 luni, în această întreprindere, fusese­ră produse 11 tone amidon, 14 tone glucoză lichidă, 4 tone dixtrină și al­tele. Teatrul muzical din Galați la Cudalbi Peste 2.000 de colectiviști membrii celor patru gospodării colective din comuna Cudalbi, raionul Tecuci au aplaudat duminică pe scena improvi­zată in curtea școlii elementare nr. 1 din comună spectacolul dat de că­tre actori ai Teatrului muzical din Galați. Programul a cuprins muzică populară și ușoară, scenete vesele, dansuri populare românești precum și cite­a scene coregrafice din viața satului nou colectivizat. Spectacolul a fost răsplătit cu vii aplauze de că­tre colectiviștii din Cudalbi. Insâmînțările de toamnă la timp și de bună calitate La însămînțatul griului La îndemnul organizației de bază și a consiliului de conducere colecti­viștii din G.A.C. „Drum nou" din co­muna Ivești, raionul Galați, desfă­șoară o muncă susținută la pregăti­rea terenului și insămințatul culturi­lor de toamnă. Avind terenul pregătit cit și sămîn­­ța necesară, colectiviștii au insămin­­țat întreaga suprafață planificată cu secară precum și 40 h­a cu griu. Lu­crările de insămînțare a culturii griu­lui se desfășoară cu intensitate. MARIA ALENE profesoară Duminica Brăila. (De la trimisul nostru). Colectiviștii din raionul Brăila au învățat din practica anilor tre­cuți că însămînțatul este o lu­crare ce nu suferă întîrziere. Ca urmare în aceste zile ei desfășoa­ră o muncă intensă pentru a in­­sămînța la timp și la un înalt ni­vel calitativ griul și celelalte cul­turi de toamnă. Duminică în multe gospodării colective din raion mecanizatorii și colectiviștii au lucrat din plin la insămînțat. La G.A-C. „Ilie Pintilie" din comuna Goiașei, de exemplu, duminică au fost în­să­­mînțate cu griu 87 hectare, la G.A.C. „Drum nou'‘ din Movila Miresii 80 hectare iar la G­ A.C. „Secera și ciocanul“ din Spiru Haret 56 hectare, pe ogoare Bilanțul acestei zile a fost bo­gat și în alte gospodării colective. Numai duminică în raionul Brăila s-au insămînțat 2.583 hectare cu grin și 88 hectare cu orz și seca­ră. La baza de recepție din Ghidigeni Schimbarea griului de sămînță trebuie privită cu toata răspunderea Asigurarea unei producții mari de griu pentru anul viitor este strîns legată de stabilirea terenului după cele mai bune plante premergătoare, pregătirea patului germinativ, alege­rea celor mai productive soiuri de semințe și executarea însămînțatului in timpul optim. Putem arăta că o bună parte din gospodăriile colecti­ve din raionul Tecuci au tinut cont de acest lucru. Mai sînt unele care n-au reușit încă să schimbe întreagă cantitate de sămînță la bazele de recepție. Iată de exemplu în ziua de 26 septembrie a.c. colectiviștii din comuna Certești au venit cu 12 căruțe pline de saci cu grîu pentru a fi schimbat la bază. După o aștep­tare de o jumătate de zi șeful bazei de recepție Aurel Bordan și la­boranta Elena Vrabie au refuzat să aprobe schimbul griului fără să aibă un motiv bine întemeiat. Trebuie a­rătat că aci probele de laborator se fac superficial și, de asemenea, nu se iau probe din fiecare sac. Tovarășii de la baza de recepție din Ghidigeni găsesc cel mai nimerit să trimită griul înapoi la gospodărie. Condu­cerea bazei de recepție interraională (tov. Ștefan Grigoraș) trebuie să ia măsuri împotriva unor asemenea de­ficiențe. Nu se poate tolera o ase­menea lipsă de răspundere față d­e sarcinile de serviciu. Cei 12 colecti­viști au trebuit să piardă o zi de lucru care în momentul de față este foarte prețioasă. E vremea campaniei și brațele de muncă sunt planificate. Au stat 12 căruțe judicios care puteau transporta în ziua aceea o m­­are cantitate de plugu­b cufes. 0 noua școală de mecanici agricoli De cîteva zile pe lingă stațiunea de mașini și tractoare din comuna Cioara Doicești, raionul Brăila, a luat ființă o nouă școală de meca­nici agricoli. Cei 80 de elevi care au fost admiși aici au toate con­dițiile de cazare și învățătură pen­tru însușirea cunoștințelor profe­sionale. Din primele zile condu­cerea stațiunii (director Paul Sta­nică) s-a îngrijit ca până la înce­perea cursurilor teoretice elevii să fie repartizați pe lângă mecaniza­torii cu experiență penru însușirea cunoștințelor despre tractoare și mașini agricole. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer au sosit la Djakarta DJAKARTA Í Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmi­te­ Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreu­nă cu tovarășii Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Consiliului de Mi­niștri, și Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, face o vi­zită de prietenie în Indonezia I­i invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, stră­uit de palmieri legănați de briza o­­ceanului, este împodobit sârbă-p p­­torește. Sunt arborate drapele de slat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, drape­lul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele condu­cătorilor de stat ai Republi­cii Populare Romîne și In­doneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelentei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Con­siliului de Stat al R. P. Romîne". In întîmpinarea înalților oaspeți rom­ini au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul mi­nistru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, și alți membri ai guver­nului, înalți demnitari, personali­tăți ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri supe­riori. Era de fată o delegație din Iri­an­ul de vest in frunte cu reveren­dul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți mem­bri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, am­basadorul R. P. Române in Indone­zia și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de lo­cuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști români. pro Avionul „IL-18“ a apărut deasu­aeroportului escortat de avi­oane cu reacție aparținind forțelor armate indoneziene și după citeva minute a aterizat. Din avion au coborât tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, împreună cu­­ tovarășul Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost în­­tîmpinați de președintele dr. Su­karno care i-a salutat călduros. To­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat priete­nește. Președintele Sukarno s-a îm­brățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl înso­țesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indone­zia. Au răsunat acordurile solem­ne ale imnurilor de stat ale Repu­blicii Populare Române și Republi­cii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezen­­tând toate genurile de forțe arma­te ale Republicii Indonezia a pre­zentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a tre­cut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indone­zian pentru eroi". Președintele dr. Sukarno s-a a­­propiat de microfon și a rostit un cuvint de salut. Adresându-se În­alților oaspeți, președintele Sukar­no a spus : Suntem­ foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pă­­mîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de­ două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze In­donezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sînt prietenii noștri, to­varășii noștri, ci pentru că sînt con­vins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită în­semnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și dato­rită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colo­nialismul olandez. Astăzi a fost cobo­­rît drapelul olandez pînă acum deasupra care a fluturat Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că a­­ceasta este o zi nată pentru noi. In deosebit de însem­lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am­ bucurat în permanență de spri­jinul și simpatia poporului și guver­nului român. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în în­cheiere președintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nu­trește sentimente de adincă prietenie față de poporul român, că noi, indo­nezienii, muncim și luptăm cu dîrze­­nie pr­­im cauza iibti­tuții, pentru con­struirea unei societăți prospere juste, pentru socialism ,pentru făurirea și unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre Romînia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila in­vitație de a vizita frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște­ mai îndeaproape viața și munca har­nicului și talentatului popor indone­zian. In numele Consiliului de­ Stat și..al, guvernului Republicii Populare Româ­ne, în numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia uui cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta co­incide cu un eveniment de mare în­semnătate istorică în viața țării dv.: Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfirșit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment și­ ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuințe na­ționale a poporului indonezian. Po­porul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporu­lui indonezian îndreptate spre prospe­ritatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indone­ziei în viața internațională, meritelor d­^ficite ale scumpului nostru prie­­ten președintele Sukarno, în promo­varea înțelegerii și colaborării între­ popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările­ noastre, situate în regiuni geografice îndepăr­tate u­na de alta, s-au dezvoltat rela­i­ții de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al po­poarelor­­ noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lu­mea întreagă. Adresîndu-se președintelui Indone­ziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a spus: Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfac­­ția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prie­teniei dintre țările și popoarele noa­stre. Ingăduiți-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea legăturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și In­donezia, în interesul păcii și înțele­gerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pen­tru căldura și sentimentele de priete­nie cu care ne întîmpinați. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorgh­iu-Dej a spus in limba indo­­ziancă : Salam hatigat kepoba­radejat Indonesia I (Salut călduros poporului indonezian) și a adresat urări pentru prietenia româno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și președintele Sukarno și-au strins mâinile cu căldură. Președin­tele Sukarno a prezentat tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități care (continuare în pag. a IV-a), Pornind de la un panou Dacă intri în sediul bri­găzii a 17-a, de la G.A.S. Odobești ești plăcut im­presionat de construcțiile noi ridicate pentru vinifi­­care, de masivul compact de viță de vie încărcat cu ciorchini bogați de Gal­benă de Odobești, Mus­cat de Hamburg, care in­cintă ochiul și te îmbie să-i guști. Din joc în loc vine să completeze această ordi­ne, lozinci și panouri care oglindesc angajamentele muncitorilor de aici, che­mă­­ și îndrumări adresa­ saié de organizația de partid și conducerea gos­ podăriei lucrătorilor, la fiecare loc de muncă. Acest peisaj încîntător este completat de un ciu­te vino al oamenilor, al harnicilor , lucrători din brigadă, care aduc o ma­re contribuție la sporirea producției de struguri. Am avut o discuție cu cițiva muncitori în fața unui panou. Sunt mindri de tuduc­ule obținute. Și au , de ce. Vor recolta a­­nul acesta peste 18.500 kg struguri la hectar, de­­pășindu-și nu numai pla­­ nul, dar și angajamentul luat. S-a apropiat de noi bri­gadierul viticol Savin Gheorghe. Despre hărni­cia lui și a oamenilor pe care-i conduce s-a mai scris in coloanele ziarului nostru. Acum am înjghe­bat o discuție asupra an­gajamentelor și rezultate­lor din acest an. A început să citească textul panoului. Il cunoș­tea de altfel pe dinafară. Era doar angajamentul brigăzii pe care o condu­ce. „In planul de producție al brigăzii noastre ne-a spus tovarășul Savin, e prevăzut să obținem cele 14 000 kg struguri sa­­. La începutul anului mem­brii de partid au studiat posibilitățile pe care le avem. S-au consultat cu c eilalți lucrători cu expe­riență. Am ajuns la con­cluzia că putem depăși planul de producție CU 4.000 kg la hectar. Oameni harnici și pri­­cepuți aveam, experiența anilor trecuți ne-a dove­dit, că bine intrefiiwä, via poate da mai mult. Angajamentul nostru a fost definitivat. Vom de­pune toate eforturile pen­tru a obține 18.000 kg struguri la hectar­e. Angajamentul a fost trecut pe panouri. Au fost trecute de asemenea căile pentru obținerea a­­i­cestei producții. Muncito­rii și-au însușit angaja­mentul. Au luptat perma­nent pentru traducerea lui în viață. Zilele acestea a început recoltatul. Pri­mul hectar recoltat a fost 1 ha. experimental de Gal­benă de Odobești. Producția a depășit aș­teptările. S-au obținut 29.000 kg struguri la hec­tar. S-a trecut la recoltatul in masiv. După primele 21 hectare s-au recoltat 41 vagoane, ceea ce e egal cu o producție de peste 19.000 kg. struguri la hec­tar.­­ Secția noastră are și alte realizări ne-a spus brigadierul. Ne-am înde­plinit planul de livrare in struguri de masă care a fost de 7 vagoane. Am vi­­nificat in centrul nostru 48 vagoane struguri și am expediat Prod­exportului 8 vagoane must decantat. Era de acum lucrul pe terminate la brigada a 7-a. Brigadierul a plecat pentru un moment. S-a întors apoi cu un steag pe care scria „Steag al echi­pei fruntașe in întrecere". Ni s-a arătat, și apoi ne-a explicat: „Azi a fost o zi mare. Dealtfel în campanie ■—fiecare zi este o zi ma­re. Am analizat rezulta­tele. Fruntașă e eci­pa condusă de Nicolae Nico­­lae. El are 7 ani vechime in gospodăria de stat.­­ă Este pregătit și are tnu’­­experiență. $i-a orga­nizat mai bine munca și a ciștigat întrecerea. La noi să știți — toți sunt frun­tași. O secție care depă­șește planul cu peste 4.000 kg. struguri la hectar e compusă din fruntași. Insă avem fruntași in­tre fruntași. Așa este e­­chipa care a primit în a­­ceastă seară steagul de huntașă". G. REBULOV Deschiderea anului universitar la Galați Prima zi de cursuri — prima zi de studiu Studenții din patria a început un nou an de noastră, au învățătură. Porțile tuturor institutelor de învă­­țâmînt superior s-au deschis primind mii și mii de tineri dornici de a în­văța cu toată sîrguința, de a deveni cadre bine pregătite de care cons­trucția socialismului și mai tîrziu a comunismului au imperioasă nevoie. Ieri, la Institutul pedagogic de 3 ani din Galați s-a deschis, intr-un cadru sărbătoresc noul an universi­tar. In sala de festivități a Institutu­lui se aflau studenți și cadre didac­tice. Cuvîntul de deschidere a fost ros­tit de tovarășul conferențiar David Bujoreanu, directorul Institutului ca­re a subliniat succesele obținute în anul de învățămînt precedent ca ur­mare a muncii perseverente depuse de cadrele didactice, de studenți, a condițiilor materiale de viață și de studiu tot mai bune care au fost crea­te institutului.­­Numai pentru deschi­derea noului an universitar s-a în­vestit suma de aproximativ GOO.OOO lei pentru dotarea cu utilaje de spe­cialitate a laboratoarelor, procurarea d­e mobilier și reparații la clădiri etc.) La această festivitate, a luat cuvîntul tovarășul Ion Apostola­­tos secretar al Comitetului regional Galați, al P.M.R. care a sub­liniat c­ă principala îndatorire a studenților este aceea de a-și intensifica efortu­rile la învățătură pentru a deveni cadre temeinic pregătite, la nivelul sarcinilor cerute de desăvîrșirea con­strucției socialismului în patria noa­stră. ★ Deschiderea cursurilor universitare la Institutul politehnic din Galați, a constituit o adevărată sărbătoare. Au fost aici prezenți cadre didactice, studenți între care cei 370 din anul I Despre evenimentul începerii nou­lui an de­ învățămînt universitar a vorbit conf. ing. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic Galați. Vorbi­torul a arătat între altele ca in cei 12 ani de existentă Institutul politeh­nic a dat economiei nationale peste 2.000 de ingineri, a subliniat grija deosebită cu care tineretul studios este­ înconjurat în statul nostru de­­mocrat-popular. Institutului politehnic: d­iii Galați i-au fost create bune con­­diții de studiu, trebuie numai să per­severezi în învățătură, să vrei să devii bine pregătit, la nivelul acestor condiții și a sarcinilor trasate de partid. „Prima zi de cursuri, a spus în încheiere vorbitorul, să fie prima zi de studiu, prima zi de muncă in­tensă, înflăcărată pentru temeinica pregătire a fiecăruia“. In încheiere, tovarășul Georgien Strat, membru al Biroului Comitetu­lui regional de partid Galați a urat tuturor studenților și cadrelor didac­tice un an universitar rodnic, plin de noi succese la învățătură și în activitatea politico-educativă, pentru pregătirea temeinică a viitoarelor ca­­dre de specialiști la nivelul sarcinilor trasate de către Congresul al IlI-lea al P.M.R. Aspect de la festivitatea de deschidere a noului an universitar la Insti­tutul politehnic din Gau.^

Next