Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)
1962-10-02 / nr. 5544
r Ws Pfoletéri din foaie farile, unifi-vä l Organ al Comitetului regional PM și al Sfatului popular regional Halali ______IminwiriT................ . ____ _| , - --------------------------------------------------------——— e*----• ANUL XIX. Nr. 5541 MARȚI 2 OCTOMBRIE 1962 4 PAGINI — 20 BANI Invațămîntul agrozootehnic de masă în atenția Comitetului raional de partid Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate agriculturii de Congresul al Ill-lea al P.M.R., este necesar ca oameniii muncii de pe ogoare să cunoască și să aplice în practică metodele avansate de lucrare a pămîntului și de creștere a animalelor. Cunoștințele necesare se pot căpăta mai cu seamă la învățămîntul agrozootehnic de masă — această principală formă de ridicare a nivelului de cunoștințe profesionale al celor care lucrează în agricultură. De la un an la altul, numărul cercurilor și a cursanților învățămintului agrozootehnic de masă a crescut mult in raionul Focșani, cursanții fiind selecționați din rîndul brigadierilor de cîmp și zootehnici, șefilor de echipe și colectiviștilor fruntași. In cercurile agrozootehnice au fost cuprinși de asemenea colectiviști tineri, cit și femeile. La SALT, Mărtinești și Florești au fost organizate cursuri de mecanizare, iar la G.A.S. — acolo unde condițiile locale au permis — s-au organizat cercuri pomiviticole și agrozootehnice. Cursurile care au fost organizate în anul de învățămînt 1961/1962 au funcționat concomitent cu munca de colectivizare a agriculturii și întărirea economico-organizatorică a unităților agricole socialiste din satele raionului. In cadrul gospodăriilor colective din raionul Focșani au funcționat 117 cercuri cu 3.498 cursanți. Comitetul raional de partid Focșani, pe baza indicațiilor Comitetului regional de partid, s-a ocupat îndeaproape de buna organizare și desfășurare a învățămîntului agrozootehnic de masă. Acest lucru s-a făcut pe baza unui plan de măsuri, cu sarcini concrete, care s-a dezbătut într-o recentă ședință plenară, cu birourile organizațiilor de partid de la sate. Cu acest prilej a reieșit ca acolo unde organizațiile de partid s-au preocupat în permanentă de desfășurarea învățămîntului, participînd efectiv la predarea lecțiilor și seminarizarea cursanților, rezultatele bune n-au întîrziat să se arate. Un exemplu demn de urmat l-au constituit cercurile agrozootehnice care au funcționat în iarnă la gospodăriile colective „Tractorul roșu“ și „Victoria socialismului“ din comuna Mărtinești. In cadrul acestor cercuri, prezența cursanților a fost de aproape sută la sută, lecțiile s-au predat la un nivel corespunzător, iar cu prilejul discuțiilor purtate s-a făcut o strînsă legătură între teorie și practică. Ca urmare la G.A.C „Tractorul roșu“ s-au obținut anul acesta în medie peste 2.000 kggriu la ha pe întreaga suprafață cultivată iar la G.A.C. „Victoria socialismului“ producția de lapte pe acă furajată era la 1 septembrie a.c. de 1.400 litri. Ion Trifan, unul dintre cei mai buni elevi ai cercului agrozootehnic, a obținut 2.000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Printre cercurile agrozootehnice cu activitate bună se află și cele de la gospodăriile colective „Otombrie roșu“—Slobozia Ciorăști, „Scînteia" — Popești, „Ah Vlahuță“ — Dragosloveni și allete. Aici, lectorii Ion Cojan, Valeriu Simulescu și Dina Amalia s-au străduit ca lecțiile să fie predate pe înțelesul colectiviștilor, urmărind apoi îndeaproape felul cum sunt aplicate cele învățate in munca pe ogoare și în zootehnie. Datorită acestui lucru, membrii G.A.C. „Octombrie roșu“ din comuna Slobozia Ciorăști, au reușit să obțină pe o solă de 40 ha cie 2.500 kg grîu la hectar. La gospodăria colectivă din Popești s-au obținut pînă la 15 septembrie a.c. 1.516 litri de lapte pe vacă furajată, iar la gospodăria colectivă din Dragosloveni producția de porumb pe o mare suprafață este de 4.500 kg boabe la hectar. Pe lîngă rezultatele arătate mai sus, în desfășurarea învățămîntului agrozootehnic de masă s-au manifestat și unele lipsuri. In comunele Obilești, Vulturii și altele nu s-a respectat graficul de ținere a lecțiilor, prezența a fost slabă, iar lectorii Emil Avram, Dumitru Anton și Stan Bumbu s-au prezentat uneori nepregătiți în fața cursanților. Lipsurile acestea se datoresc și organizațiilor de partid din aceste comune pentru că nu au controlat calitatea , învățămîntului agrozootehnic de masă și nu s-au preocupat de buna lui funcționare. Aceste defecțiuni, cum era și firesc. S-au răsfrînt în procesul de producție. Peste puțin timp se va deschide un nou an al învățămîntului agrozootehnic de masă. Anul acesta numărul cercurilor și al cursanților este mult mai mare decit anul trecut. E și firesc. ACUM, AGRICULTURA RAIONULUI FOCȘANI ESTE COMPLET COLECTIVIZATA. PESTE 28.500 FAMILII SUNT UNITE IN 66 GOSPODĂRII (continuare în pag lila) DUMITRU BĂLAN secretar al Comitetului raional de partid Focșani <Cităti în pag. a 4-a — Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Poporul cuban este gata să-și apere independența națională și inviolabilitatea teritoriului. — Există toate condițiile necesare pentru rezolvarea problemei încetării experiențelor nucleare. — S. U. A. are un procent din ce în ce mai ridicat de șomeri. ........... .......... ----------- Vedere de la Șantierul naval din Galați. Sporind indicele de utilizare Luptînd pentru îndeplinirea înainte de termen și la toți indicatorii, a planului de producție pe acest an, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de glucoză și bere din Brăila și-au îndreptat atenția spre sporirea continuă a indicelui de utilizare a instalațiilor și utilajelor. Pentru aceasta reparațiile și reviziile au fost executate în termen și de calitate, în vederea evitării stagnărilor, s-a asigurat o bună aprovizionare tehnico-materială etc. Ca urmare, la data de 25 septembrie a.c. peste sarcinile de pian pe 9 luni, în această întreprindere, fuseseră produse 11 tone amidon, 14 tone glucoză lichidă, 4 tone dixtrină și altele. Teatrul muzical din Galați la Cudalbi Peste 2.000 de colectiviști membrii celor patru gospodării colective din comuna Cudalbi, raionul Tecuci au aplaudat duminică pe scena improvizată in curtea școlii elementare nr. 1 din comună spectacolul dat de către actori ai Teatrului muzical din Galați. Programul a cuprins muzică populară și ușoară, scenete vesele, dansuri populare românești precum și citea scene coregrafice din viața satului nou colectivizat. Spectacolul a fost răsplătit cu vii aplauze de către colectiviștii din Cudalbi. Insâmînțările de toamnă la timp și de bună calitate La însămînțatul griului La îndemnul organizației de bază și a consiliului de conducere colectiviștii din G.A.C. „Drum nou" din comuna Ivești, raionul Galați, desfășoară o muncă susținută la pregătirea terenului și insămințatul culturilor de toamnă. Avind terenul pregătit cit și sămînța necesară, colectiviștii au insămințat întreaga suprafață planificată cu secară precum și 40 ha cu griu. Lucrările de insămînțare a culturii griului se desfășoară cu intensitate. MARIA ALENE profesoară Duminica Brăila. (De la trimisul nostru). Colectiviștii din raionul Brăila au învățat din practica anilor trecuți că însămînțatul este o lucrare ce nu suferă întîrziere. Ca urmare în aceste zile ei desfășoară o muncă intensă pentru a insămînța la timp și la un înalt nivel calitativ griul și celelalte culturi de toamnă. Duminică în multe gospodării colective din raion mecanizatorii și colectiviștii au lucrat din plin la insămînțat. La G.A-C. „Ilie Pintilie" din comuna Goiașei, de exemplu, duminică au fost însămînțate cu griu 87 hectare, la G.A.C. „Drum nou'‘ din Movila Miresii 80 hectare iar la G A.C. „Secera și ciocanul“ din Spiru Haret 56 hectare, pe ogoare Bilanțul acestei zile a fost bogat și în alte gospodării colective. Numai duminică în raionul Brăila s-au insămînțat 2.583 hectare cu grin și 88 hectare cu orz și secară. La baza de recepție din Ghidigeni Schimbarea griului de sămînță trebuie privită cu toata răspunderea Asigurarea unei producții mari de griu pentru anul viitor este strîns legată de stabilirea terenului după cele mai bune plante premergătoare, pregătirea patului germinativ, alegerea celor mai productive soiuri de semințe și executarea însămînțatului in timpul optim. Putem arăta că o bună parte din gospodăriile colective din raionul Tecuci au tinut cont de acest lucru. Mai sînt unele care n-au reușit încă să schimbe întreagă cantitate de sămînță la bazele de recepție. Iată de exemplu în ziua de 26 septembrie a.c. colectiviștii din comuna Certești au venit cu 12 căruțe pline de saci cu grîu pentru a fi schimbat la bază. După o așteptare de o jumătate de zi șeful bazei de recepție Aurel Bordan și laboranta Elena Vrabie au refuzat să aprobe schimbul griului fără să aibă un motiv bine întemeiat. Trebuie arătat că aci probele de laborator se fac superficial și, de asemenea, nu se iau probe din fiecare sac. Tovarășii de la baza de recepție din Ghidigeni găsesc cel mai nimerit să trimită griul înapoi la gospodărie. Conducerea bazei de recepție interraională (tov. Ștefan Grigoraș) trebuie să ia măsuri împotriva unor asemenea deficiențe. Nu se poate tolera o asemenea lipsă de răspundere față de sarcinile de serviciu. Cei 12 colectiviști au trebuit să piardă o zi de lucru care în momentul de față este foarte prețioasă. E vremea campaniei și brațele de muncă sunt planificate. Au stat 12 căruțe judicios care puteau transporta în ziua aceea o mare cantitate de plugub cufes. 0 noua școală de mecanici agricoli De cîteva zile pe lingă stațiunea de mașini și tractoare din comuna Cioara Doicești, raionul Brăila, a luat ființă o nouă școală de mecanici agricoli. Cei 80 de elevi care au fost admiși aici au toate condițiile de cazare și învățătură pentru însușirea cunoștințelor profesionale. Din primele zile conducerea stațiunii (director Paul Stanică) s-a îngrijit ca până la începerea cursurilor teoretice elevii să fie repartizați pe lângă mecanizatorii cu experiență penru însușirea cunoștințelor despre tractoare și mașini agricole. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer au sosit la Djakarta DJAKARTA Í Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie în Indonezia Ii invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sârbă-p ptorește. Sunt arborate drapele de slat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romîne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelentei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne". In întîmpinarea înalților oaspeți romini au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de fată o delegație din Irianul de vest in frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române in Indonezia și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști români. pro Avionul „IL-18“ a apărut deasuaeroportului escortat de avioane cu reacție aparținind forțelor armate indoneziene și după citeva minute a aterizat. Din avion au coborât tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezentând toate genurile de forțe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi". Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvint de salut. Adresându-se Înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus : Suntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sînt prietenii noștri, tovarășii noștri, ci pentru că sînt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez pînă acum deasupra care a fluturat Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi nată pentru noi. In deosebit de însemlupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporului și guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutrește sentimente de adincă prietenie față de poporul român, că noi, indonezienii, muncim și luptăm cu dîrzenie prim cauza iibtituții, pentru construirea unei societăți prospere juste, pentru socialism ,pentru făurirea și unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre Romînia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca harnicului și talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat și..al, guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia uui cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viața țării dv.: Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfirșit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuințe naționale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viața internațională, meritelor d^ficite ale scumpului nostru prieten președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre, situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relaiții de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se președintelui Indoneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a spus: Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoarele noastre. Ingăduiți-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea legăturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinați. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus in limba indoziancă : Salam hatigat kepobaradejat Indonesia I (Salut călduros poporului indonezian) și a adresat urări pentru prietenia româno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și președintele Sukarno și-au strins mâinile cu căldură. Președintele Sukarno a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități care (continuare în pag. a IV-a), Pornind de la un panou Dacă intri în sediul brigăzii a 17-a, de la G.A.S. Odobești ești plăcut impresionat de construcțiile noi ridicate pentru vinificare, de masivul compact de viță de vie încărcat cu ciorchini bogați de Galbenă de Odobești, Muscat de Hamburg, care incintă ochiul și te îmbie să-i guști. Din joc în loc vine să completeze această ordine, lozinci și panouri care oglindesc angajamentele muncitorilor de aici, chemă și îndrumări adresa saié de organizația de partid și conducerea gos podăriei lucrătorilor, la fiecare loc de muncă. Acest peisaj încîntător este completat de un ciute vino al oamenilor, al harnicilor , lucrători din brigadă, care aduc o mare contribuție la sporirea producției de struguri. Am avut o discuție cu cițiva muncitori în fața unui panou. Sunt mindri de tuducule obținute. Și au , de ce. Vor recolta anul acesta peste 18.500 kg struguri la hectar, depășindu-și nu numai pla nul, dar și angajamentul luat. S-a apropiat de noi brigadierul viticol Savin Gheorghe. Despre hărnicia lui și a oamenilor pe care-i conduce s-a mai scris in coloanele ziarului nostru. Acum am înjghebat o discuție asupra angajamentelor și rezultatelor din acest an. A început să citească textul panoului. Il cunoștea de altfel pe dinafară. Era doar angajamentul brigăzii pe care o conduce. „In planul de producție al brigăzii noastre ne-a spus tovarășul Savin, e prevăzut să obținem cele 14 000 kg struguri sa. La începutul anului membrii de partid au studiat posibilitățile pe care le avem. S-au consultat cu c eilalți lucrători cu experiență. Am ajuns la concluzia că putem depăși planul de producție CU 4.000 kg la hectar. Oameni harnici și pricepuți aveam, experiența anilor trecuți ne-a dovedit, că bine intrefiiwä, via poate da mai mult. Angajamentul nostru a fost definitivat. Vom depune toate eforturile pentru a obține 18.000 kg struguri la hectare. Angajamentul a fost trecut pe panouri. Au fost trecute de asemenea căile pentru obținerea aicestei producții. Muncitorii și-au însușit angajamentul. Au luptat permanent pentru traducerea lui în viață. Zilele acestea a început recoltatul. Primul hectar recoltat a fost 1 ha. experimental de Galbenă de Odobești. Producția a depășit așteptările. S-au obținut 29.000 kg struguri la hectar. S-a trecut la recoltatul in masiv. După primele 21 hectare s-au recoltat 41 vagoane, ceea ce e egal cu o producție de peste 19.000 kg. struguri la hectar. Secția noastră are și alte realizări ne-a spus brigadierul. Ne-am îndeplinit planul de livrare in struguri de masă care a fost de 7 vagoane. Am vinificat in centrul nostru 48 vagoane struguri și am expediat Prodexportului 8 vagoane must decantat. Era de acum lucrul pe terminate la brigada a 7-a. Brigadierul a plecat pentru un moment. S-a întors apoi cu un steag pe care scria „Steag al echipei fruntașe in întrecere". Ni s-a arătat, și apoi ne-a explicat: „Azi a fost o zi mare. Dealtfel în campanie ■—fiecare zi este o zi mare. Am analizat rezultatele. Fruntașă e ecipa condusă de Nicolae Nicolae. El are 7 ani vechime in gospodăria de stat.ă Este pregătit și are tnu’experiență. $i-a organizat mai bine munca și a ciștigat întrecerea. La noi să știți — toți sunt fruntași. O secție care depășește planul cu peste 4.000 kg. struguri la hectar e compusă din fruntași. Insă avem fruntași intre fruntași. Așa este echipa care a primit în această seară steagul de huntașă". G. REBULOV Deschiderea anului universitar la Galați Prima zi de cursuri — prima zi de studiu Studenții din patria a început un nou an de noastră, au învățătură. Porțile tuturor institutelor de învățâmînt superior s-au deschis primind mii și mii de tineri dornici de a învăța cu toată sîrguința, de a deveni cadre bine pregătite de care construcția socialismului și mai tîrziu a comunismului au imperioasă nevoie. Ieri, la Institutul pedagogic de 3 ani din Galați s-a deschis, intr-un cadru sărbătoresc noul an universitar. In sala de festivități a Institutului se aflau studenți și cadre didactice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarășul conferențiar David Bujoreanu, directorul Institutului care a subliniat succesele obținute în anul de învățămînt precedent ca urmare a muncii perseverente depuse de cadrele didactice, de studenți, a condițiilor materiale de viață și de studiu tot mai bune care au fost create institutului.Numai pentru deschiderea noului an universitar s-a învestit suma de aproximativ GOO.OOO lei pentru dotarea cu utilaje de specialitate a laboratoarelor, procurarea de mobilier și reparații la clădiri etc.) La această festivitate, a luat cuvîntul tovarășul Ion Apostolatos secretar al Comitetului regional Galați, al P.M.R. care a subliniat că principala îndatorire a studenților este aceea de a-și intensifica eforturile la învățătură pentru a deveni cadre temeinic pregătite, la nivelul sarcinilor cerute de desăvîrșirea construcției socialismului în patria noastră. ★ Deschiderea cursurilor universitare la Institutul politehnic din Galați, a constituit o adevărată sărbătoare. Au fost aici prezenți cadre didactice, studenți între care cei 370 din anul I Despre evenimentul începerii noului an de învățămînt universitar a vorbit conf. ing. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic Galați. Vorbitorul a arătat între altele ca in cei 12 ani de existentă Institutul politehnic a dat economiei nationale peste 2.000 de ingineri, a subliniat grija deosebită cu care tineretul studios este înconjurat în statul nostru democrat-popular. Institutului politehnic: diii Galați i-au fost create bune condiții de studiu, trebuie numai să perseverezi în învățătură, să vrei să devii bine pregătit, la nivelul acestor condiții și a sarcinilor trasate de partid. „Prima zi de cursuri, a spus în încheiere vorbitorul, să fie prima zi de studiu, prima zi de muncă intensă, înflăcărată pentru temeinica pregătire a fiecăruia“. In încheiere, tovarășul Georgien Strat, membru al Biroului Comitetului regional de partid Galați a urat tuturor studenților și cadrelor didactice un an universitar rodnic, plin de noi succese la învățătură și în activitatea politico-educativă, pentru pregătirea temeinică a viitoarelor cadre de specialiști la nivelul sarcinilor trasate de către Congresul al IlI-lea al P.M.R. Aspect de la festivitatea de deschidere a noului an universitar la Institutul politehnic din Gau.^