Viața Nouă, iulie-septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5775-5851)

1963-07-02 / nr. 5775

♦ ANUL XIX. Nr. 5775 MARȚI 2 IULIE 1963 4 PAGINI - 20 BANI nici an Don pierdut din noua recolta IN FOTOGRAFIE. Aspect de la recoltare. In acest an G US. Romáim din raionul Brăila a cultivat o suprafață de 138 hectare cu orz de toamnă. Cînd specialiștii gospodăriei au constatat că or­zul e bun de recoltat combinere au trecut cu toate forțele la re­coltare. Toate forțele să fie folosite din plin Pe ogoarele gospodăriilor colective din raionul Bujor a început din plin recoltatul griului. La Bujor, Moscu, Rogojeni­ sau Firțanești, la Roșcani sau Băieții bătălia pentru strîngerea fiecărui bob de gr­âu se desfășoară cu intensitate. Cu ajutorul mașinilor sau cu secera, colectiviștii și mecaniza­torii string san după lan. Suprafețe întinse au fost recoltate din prima zi la Băieți­ și la Rogojenii. La Moscu au fost recoltate în primele ore ale zilei de ieri 10 hectare, apoi colecti­viștii­­ s-au­­ răspândit intr-o­­ sală ce to­­taliz­a­z­ă 45 hectare, evidențiindu­-se colectiviștii Gheorghe Chirilă, Gheor­­ghe Hristea și alții. La Roșcani au fost cele 15 hectare de grîu, recoltate pri­­n bătălia pentru strîngerea fără pierderi a griu­lui s-au evidențiat colectiviștii din bri­găzile I și a IlI-a, care se întrec să recolteze în așa fel ca nici un bob de grîu să nu se risipească. Acum în multe unități agricole recoltatul a în­ceput. Organizațiile de partid trebuie să îndrume permanent consiliile de con­ducere ale G. A. C. pentru ca toate forțele să fie folosite din plin, iar în timpul cel mai scurt recolta să fie strinsă. 1.500 ha într-o singură *1 feri, pe ogoarele­gricole colective din gospodăriilor a­­raionul Brăila recoltatul culturilor păioase s-a desfă­șurat într-un ritm sporit. Numai în­tr-o singură zi s-a recoltat suprafața de 1.500 hectare cu grîu. In ziua de 1 iulie gospodăria agricolă colectivă „Drum nou“ din Movila Miresei a re­coltat suprafața de 200 hectare, iar gospodăria agricolă colectivă „7 No­iembrie“ din aceeași comună 100 hec­tare. Succese­­ însemnate au obținut gospodăriile agricole colective din Scorțaru Vechi, Gropeni, Valea Cî­­nepii etc. Din analiza sumară reiese că mijloacele mecanizate funcționează în proporție de 90—95 la sută. Se evidențiază în această direcție brigăzile de tractoare din G.A.C. Os­­manu­­l­ acu Sărat, Tichilești și al­tele. Totuși sînt gospodării agricole colective unde combinele nu funcțio­nează în totalitate așa cum sunt com­binele de pe tarlalele gospodăriilor co­lective Tudor Vladimirescu, Cazasu și Urleasca. Una­ din cauze este lipsa de piese de schimb. Conducerile S.M.T. trebuie să ia măsuri urgente pentru a înlătura această situație. Ob­idind lip­surile arătate, gospodăriile agricole colective din raionul Brăila vor ter­mina în timpul optim recoltarea avînd în vedere și faptul , că din primele zile s-au recoltat aproape 3.000 hectare grîu. Pe lotul de „5000“ Colectiviștii din comuna Piscu, raio­nul Galați și-au propus ca de pe o suprafață de 100 ha cultivată cu po­rumb să obțină cite 5000 kg boabe la hectar. Pentru obținerea acestei producții ei au aplicat toate lucrări­le agrotehnice necesare acestei cul­turi, la timp și de bună calitate. Ca lucrări de întreținere au aplicat pînă în prezent trei prașile mecanice și două manuale. S-au evidențiat la întreținerea cul­turilor brigăzile I și a III-a conduse de Constandache Paraschiv și Petri­ Mihai. MITROFAN DIONISIF corespondent Pentru asigurarea unor cantități sporite de furaje în vederea asigurării unei baze fu­rajere îndestulătoare pentru hrănirea animalelor pe timpul iernii, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Independența, raionul Galați, luat printre altele, măsura de a se în­ a­su­pra vrejii de mazăre Imediat ce s-au livrat păstăile s-a trecut la această lucrare, ceea ce a făcut ca în cîteva zile să se însiloze­­ze peste 450 tone de vreji de mazăre în­ amestec cu paie și lucernă verde. La însilozat, s-au evidențiat colecti­viștii Stoian Pană, Matei Costică, Emilia Gorilă, Vasile Fronea și alții. IONEL B­­RAC, colectivist " La gospodăria colectivă roșie" din comuna Băneasa, „Flamura raionul Bujor s-au însilozat de curînd mai bine de 60 tone de furaje diferite. S-au evidențiat cu acest prilej, ute­­miștii Andrei Alircea, Mihăiță Lefter, Zaharia Bu­lete, Gică Stamate, Nicu­lai Sfat și alții. IONICA DAVID, colectivist La recoltat Pregătirile fusese terminate cu mult timjp în urmă. Colectiviștii și mecani­zatorii așteptau cuvîntul de ordine pentru începerea recoltatului și freie­­rișulu­i. In ziua de 29 iunie, acest cuvint a fost dat. Colectiviștii din G.A.C. „Victoria socialismului“ din satul Perișoru, comuna lanca, cu sprijinul mecanizatorilor din brigada a II-a a S.M.T.-ului lanca au recoltat 30­­ de hectare cu grîu. Primele can­tități de cereale din contract și munci S.M.T. au fost transportate în aceeași zi la baza de recepție obținind distanța nr. 1 pe raion. GHEORGHE PETROVICI inginer agronom Alo !••• refoc|Lo? Ca în oricare campanie agricolă și acum telefoanele au început să fie mai des solicitate. Din toate colțurile regiunii, redacția primește zilnic tot mai multe vești privind­­bătăliei pentru strîngerea la începerea timp și fără pierderi a grînelor. . Telefonul sună din nou. — Alo !... redacția ? La telefon Ilie Berzilă, președintele G.A.C. „24 Ianuarie“ — Filești. — Ce veste ne dați, tovarășe pre­ședinte? — Azi (N.R. — 1 iulie) am înce­put recoltatul griului. Cele 5 combi­ne de la S. M. T. Șendreni care deservesc gospodăria au lucrat din plin. Combinerii printre care Ștefan Buștiurea, Gheorghe și Ion Domnițeanu au dovedit Stoian din prima zi de lucru că sînt oameni harnici. Pînă seara s-a recoltat griul de pe 27 ha. . Am luat măsuri ca pleava și pa­iele să fie strînse în întregime. De altfel brigada de tractoare are și presă de balotat paie, care este fo­o­losită din plin. Economii și beneficii peste plan Desfâșurînd larg în trecerea­ socialistă, mun­citorii, inginerii și teh­nicienii de la Uzin­­mecanici din Galați ai­ reușit să realizeze pla­nul de producție semes­trial încă de pe data de­­ 20 iunie .a. c. realizînd totodată economii su­plimentare la prețul de cost în valoare de pes­te 300.000 lei, iar be­neficiul planificat fost depășit cu aproape­­ 90 la sută. La obținerea acestei realizări s-au eviden­țiat în mod muncitorii din deosebit secția construcții metalice care au dat produse de cea mai bună calita­te, de­pășind în același timp și planul producției glo­bale cu 8 la sută, iar economiile obținute se cifrează la sum­a de 145.000 lei. Rezultate bune au fost obținute și de co­lectivul secției forja care a realizat angajamentul luat peste prețul de cost o eco­Io­nomie în valoare de 90.000 lei. In prezent întregul colectiv luptă cu însu­flețire pentru transpu­nerea în viață a anga­jamentului luat în cin­stea zilei de 23 Au­gust. GEORGE FORMAN tehnician A sporit capacitatea de producție Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la secția a IV-a mo­bilă, din cadrul Combinatului de industrieizare a lemnului Brăila, în­drumat de organizația de partid a obținut importante succese, realizînd încă de la data de 24 iunie 1963 planul semestrial. Ca urmare a unei organizări mai bune a întrecerii socialiste cât și a folosirii din plin a capacității de producție ei au dat peste plan 200 garnituri mobilă de uz casnic. La aceste realizări merită să fie evidențiat întregul colectiv de muncă din cadrul secției. IONEL SCARLAT corespondent Premiera filmului „Lumină de iulie“ Ieri iMpă-âtrează a avut loc la ci­nematograful­­ „Maxim Gorki" un spectacol de sală cu noul film ro­­mînesc „Lumină de iulie". Filmul este inspirat din viața nouă a satu­lui de azi și a fost turnat in regiu­nea noastră, in cimpia Bărăganului. La premieră au participat Fănuș Reagu și Vintilă Ornaru, autorii sce­nariului. Gheorghe Roghy a mulțu­­mit organelor de partid și de stat in numele echipei sprijinul acordat de filmare pentru în realizarea a­­cestei noi producții cinematografice românești. Au predat la contract peste 2.500 kg lînă Crescătorii de oi de la G.A.C. „V. I. Miciurin“ din Firțanești, ra­ionul Bujor, îndrumați de organi­zația de partid, au acordat o deo­sebită grijă creșterii și îngrijirii o­­ilor. Ca mărturie a strădaniei lor stă depășirea cantității de lună, pla­nificata a se realiza de la fiecare oaie cu cite 50 gr. De la cele 1200 oi tunse s-a obținut cantitatea to­tală de 2506 kg lînă față de 2320 kg planificat. Prin valorificarea acestei producții, pe bază de contract, gospodăria co­lectivă a încasat suma de 8000 lei, peste prevederile planului de pro­ducție. Merită evidențiază munca sîrgu­­incioasă a ciobanilor Neculai Ghiță, Marin Stanciu, Aurel Stanciu, și al­ții. CONSTANTIN MARINESCU colectivist Gospodărind bine materia primă­­ reduc consumurile specifice Lupta pentru economia de metal in fabricația tablelor laminate, este indi­solubil legată de perfecționarea între­gului proces tehnologic de laminare. Laminatorii de la Uzina de tablă subțire din Galați acordă o deosebită atenție micșorării consumului fie de metal pe tona de tablă, speci­prin sporirea preciziei de laminare, trece­rea la laminarea cu toleranțe negati­ve, reducerea rebu­turilor, a pierderi­lor la decapare prin oxidare, reduce­rea pierderilor prin ardere la lamina­re și recoacere etc. O deosebită im­portanță în obținerea unor table cu toleranțe restrînse, o are profilarea corectă a cilindrilor în funcție de pro­cesul tehnologic de laminare. La reducerea consumului specific de platină, contribuie și respectarea cu strictețe a disciplinei tehnologice. Du­pă luarea platinelor din depozit, un rol deosebit de important îl are tăierea exactă a platinelor la multipli dimen­sionali. Respectarea acestor reguli duce la scăderea pierderilor prin șutarea șnu­­țurilor și la scăderea consumului spe­cific de platină pe tona de tablă. Pen­tru reducerea pierderilor prin arderi un rol important îl are menținerea în cuptoarele de încălzire a materialu­lui ce se laminează, a unei atmosfere reducătoare cu o ușoară suprapresiu­­ne. Calitatea și exploatarea corectă cilindrilor au un rol deosebit în re­a­ducerea consumului de metal. Slaba gospodărire și exploatarea necorectă a cilindrilor, conduce la creșterea pro­nunțată a rebuturilor, care în final, duce la consumuri mari de metal. Depozitarea platinelor pe sortimente, dimensiuni și oțeluri cât și pregătirea personalului din acest sector, a permis să se întoc­mească, la Uzina de tablă subțire, o evidență a consu­mului pe fiecare laminor în parte. Alt factor care concură la reduce­rea consumului specific de platină, es­te alcătuirea corectă a programului de laminare. Laminarea începe cu mente înguste, iar diferența de la sorti­lățime a pachetelor la alta, să fie de o maximum 30 mm. De asemenea, re­­strîngerea in procesul de laminare se face respectîndu-se aceeași prescrip­ție, deoarece trecerea de la o dimen­siune îngustă la una foarte lată, în perioada de încălzire a cilindrilor, sau de la o dimensiune mai lată la una mai îngustă, în perioada de restrînge­­re, duce la încălzirea sau răcirea prea bruscă a tăbliei cilindrilor, deci la obținerea unei table necorespunzătoare, care face să crească procentul de rebuturi. C. CIOCANUL (continuare în pag.­­ II-a) La exploatarea forestieră Re­liifașu — Soveja raionul Panciu, se aplică cu succes exploatarea in catarge in vederea utilizării ma­xime a masei lemnoase. Un aport deosebit în procesul de sortare, secționare și expediere a lemnului rotund îl aduc muncitorii Costel Mehedinț, Costică Motocea, Ghiță Breazu și Ghiță Răvaș. IN FOTOGRAFIE: Un aspect cotidian de la această exploatare. Sărbătorirea S­ilei Învâțatorului“ Duminică, 30 iunie a.c., în întreaga re­giune s-a sărbătorit, într-un cadru festiv „Zi­ua învățătorului“, semn al prețuirii de care se bucură astăzi munca educatorului tinerei generații în noastră socialistă. patria Cu acest prilej, la orașe și în centrele raionale au avut loc festivi­tăți ale cadrelor di­dactice urmate de ma­nifestări artistice, de excursii și reuniuni to­vărășești. Festivitatea de la Galați a avut loc la Teatrul de Stat. Au participat numeroși în­vățători și profesori din oraș, bucuroși de bi­lanțul unui an de mun­că la catedră. Au fost, de asemenea, prezenți, tovarășii Ion­ Mateș, secretar al Aposto­Co­mitetului regional de partid, Aurel Botezatu, prim-secretar al Comi­tetului orășenesc de partid, Stan Alecu, pre­ședintele Comitetului e­­xecutiv al Sfatului popular orășenesc Ga­lați. Despre însemnătatea „Zilei învățătorului“ a vorbit tovarășul Gh. E­­năchescu, șeful secției învățămînt a sfatu­lui popular oraș. Vorbitorul a subliniat în cuvîntul său succe­sele cu care cadrele didactice din orașul Ga­lați au întîmpinat a­­ceastă sărbătoare, în­demnînd la o și mai fructuoasă muncă în vi­itorul an școlar, pentru continua ridicare a ni­velului procesului in­structiv-educativ. Un număr de tătari și profesori învă­au­ primit distincții, pre­mii. Tovarășul Ion Apos­tolates a felicitat în numele Biroului Comi­tetului regional partid cadrele didacti­de ce, urîndu-le muncă rodnică în viitor pentru creșterea în spiritul i­­deilor socialismului a tineretului școlar bine pregătit, capabil să în­deplinească mărețele sarcini de viitor puse­ de­­ partid în fața întregu­lui popor muncitor. Timpul liber ■ Mii de oameni ai muncii din orașul Galați și-au petrecut un chip plăcut și odihnitor timpul lor liber de la sfirșit de săptămină. Să începem cu... sîmbă­­tă seara care prin carnavalul organi­zat in centrul orașului Galați de că­tre Consiliul local al sindicatelor și Comitetul orășenesc U.T.M. au con­semnat preludiul șirului de acțiuni ce aveau să fie organizate in a doua zi. Carnavalul s-a desfășurat pe estrada din centrul orașului, in decorul arhi­tectonic al noului oraș. Participanți . Mii de cetățeni ai orașului cu familiile lor plus spectatorii de la balcoanele blocurilor, care erau la ei a­casă. Pe estradă au evoluat pe rind artiștii amatori de la S. I P. G., I. T. G, artiștii sec­ției de estradă a Teatrului muzical Galați. A fost o seară plăcută, a treia de acest fel ce s-a organizat in ultima vreme aici, in centrul orașului. A doua zi, programul manifestări­lor cultural-artistice pentru petrecerea plăcută a timpului liber al oamenilor muncii a început cu spectacolul dat in Grădina de vară a cinematografului „Mihai Eminescu". Spectacolul a fost susținut de către artiștii amatori de la I.T.G. Și aici, au ținut să fie prezenți mii de cetățeni ai orașului care au aplaudat cu căldură pe in­terpreți. Dar să consemnăm mai departe ma­nifestările înscrise in agenda duminicii. Pentru muncitorii constructori, la clu­bul „Construcții”, s-a dat un program special susținut de către formația ar­tistică a întreprinderii „11 Iunie". Zi­dari, fierar-betoniști, dulgheri au venit cu familiile lor, au aplaudat frumuse­țea cintecului și a dansului de pe sce­nă, au ris la gluma bună, și cu miez. Mai e nevoie să arătăm că spectaco­le de genul acesta sunt mult cerute de „consumatorii de frumos La capitolul excursii trebuie neapă­rat să reținem următoarele: In pădu­rea „Gh­boavele", comitetul sindicatu­lui I.R.T.A. și Complexul C.F.R. au­ fost organizatorii unei plăcute excursii. S-a plecat din centrul orașului Galați cu autobuzele. In pădure, la răcoara și aer curat, au fost susținute programe artistice date de către formațiile de la T.A.P.L. și Complexul C.F.R., s-au desfășurat jocuri distractive etc. Mii de cetățeni ai orașului au petrecut și in această duminică la „Gh­ioavele" o zi plăcută. O altă excursie a fost aceea pe care comitetul de sindicat de la I.R.E.G. a organizat-o pentru cei 200 muncitori la punctul „Lățime" (peste Dunăre).’ Tot pe Dunăre au plecat și constructorii de nave gălățeni intr-o scurtă și plă­cută croazieră fină la Măcin. Răcoarea apei, voia bună, surprizele, au însoțit firesc aceste­­ croaziere ale veseliei ca de altfel și pe­ luniile de cetățeni al orașului ce și-au petrecut duminica de dimineață pină seara. Mai adăugăm la rindurile de mai sus duminica cultural-sportivă orga­­­­nizată la S.M.T. Nănești unde in fața mecanizatorilor, artiștii amatori din S. M. T.-ul de aici, și G. A. S. .Ivești s-au întrecut in cintec­­ și joc, unde la această ser1­bare in aer liber,­ cu meci de fotbal și programe artistice, au ținut să fie prezenți , și colectiviștii din satele înve­cinate. Așadar, după cum se vede, cu toată canicula, duminica gălățeană a oferit numeroase posibilități de petrecere, plăcută și instructivă a timpului liber, după o săptămână de muncă. ILIE TANASACHE Noi cargouri și motonave pe cheiul de armare de la S.N.G.

Next