Viața Nouă, octombrie-decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5852-5931)
1963-12-25 / nr. 5925
proletari din toate tarile, tinitivul prp al Cornului regional P.ni și al Statului popular regional laia il AN 11 LUX. Nr. 5925 MIERCURI 25 DECEMBRIE 1903 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICAT În zilele de 23—24 decembrie 1963 a avut loc plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. La plenară au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membrii guvernului și șefii unor instituții centrale de stat, primii secretari ai comitetelor regionale P.M.R., șefii secțiilor C.C. al P.M.R., președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, conducători ai unor organizații de masă, redactori șefi ai ziarelor centrale și alte cadre de partid și de stat. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președinte al Consiliului de Miniștri, a prezentat proiectul Planului de dezvoltare a economiei naționale și proiectul Bugetului de Stat pe anul 1964, ce urmează să fie supuse dezbaterii Sesiunii Marii Adunări Naționale. La discuții au luat parte numeroși vorbitori care și-au exprimat acordul cu proiectele prezentate și au făcut propuneri privind măsurile de realizare a Planului de Stat pe anul 1964. Plenara C.C. al P.M.R. constată că prevederile Planului de Stat pe anul 1963 se realizează cu succes, sarcinile prevăzute în proiectul Planului de stat pe anul 1964 sînt în deplină concordanță cu posibilitățile reale ale țării noastre, creînd premise favorabile pentru realizarea Directivelor Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Romîn cu privire la planul desenal. Plenara a aprobat în unanimitate prevederile proiectului Planului și al Bugetului de Stat pe anul 1964, precum și măsurile care să asigure realizarea acestora. La un curs de la I.S.C.L. Unii cursanți priveau la tabla pe care erau înșiruite operații cu fracții ordinare ,alții își notau cu grijă in caiete explicațiile date de inginerul Oană, lectorul cercului. Sala era aproape plină. După ce a subliniat încă o dată părțile importante din secție, insistind în mod special asupra simplificărilor, amplificărilor și aducerea la același numitor, sectorul a trecut la partea a doua a secției . Fixarea cunoștințelor prin întrebări și răspunsuri. In secția trăgătorie de la I.S.C.L. (ialațî, muncitorii Marcel Asargiu, Ene Pîrlog, Voinea Ștefan și Șerban Nedelcu sunt evidențiați pentru produsele de calitate ce se dau, Iată-l și aici în sala de curs fiind răspunsuri frumoase, bine gindite .Expresia 7 pe 4, răspunde la o întrebare a lectorului muncitorul Gheorghe I. Gheorghe, este o Fracție ordinară, care reprezintă citul de efectuat dintre două numere". Răspunsuri bune au dat și eleviimuncitori Costache Roșu și Chiper Arion de la secția cuie, Jugan losub, Gh. Bota și Gh. Andrei de la secțiile lanțuri și alții. Un cuvint de laudă trebuie să spunem și despre organizatorii cursului care se îngrijesc de condițiile necesare desfășurării lui (sala bine încălzită, dotată cu bănci speciale pentru cursuri, tablă și cretă). Inginerul Gheorghe Oană, lectorul cursului, s-a prezentat în fața cursanților cu secția bine sistematizată, iar talentul sau pedagogic l-a ajutat s facă o expunere interesantă pe înțelesul celor prezenți. Și citeva observații: La cursuri s-au prezentat cîțiva muncitori fără caiete și rechizite, (problema a fost rezolvată prin scrierea lecției pe foi), iar frecvența era de numai 80 la sută. Se știe că in programa analitică lecțiile de cunoștințe generale (matematica in cazul de față) trebuie terminate pînă la sfîrșitul lunii decembrie, ori aici din cele 8 lecții care trebuiau predate s-a ajuns abia la secția a V-a. Conducerea întreprinderii și comîte- Prin lecții și conferințe O Formă importantă de creștere a nivelului profesional al cadrelor o constituie lecțiile și conferințele, cu caracter tehnic, care se țin în baza unui program, în cadrul întreprinderilor. In fața inginerilor și tehnicienilor de la IPROMET din Galați în acest trimestru s-au ținut conferințele: „Mecanizarea lucrărilor de construcții", „Dispozitive de alimentare a utilajelor mobile", „Transportul laminatelor lungi” etc. In afara planului de conferințe la atelierul E I s-a ținut un ciclu de lecții, cu privire la aplicarea semiconductorilor în acționări electrice și automatizări, cu aplicații concrete în proiectare. Aici conferințele cit și lecțiile ținute au stimulat interesul proiectanților — ingineri și tehnicieni, în aprofundarea tul sindicatului au datoria să analizeze modul cum s-au desfășurat cursurile pînă în prezent, care sunt cauzele lipsurilor semnalate și să ia de urgență măsurile ce se impun. C. CIOCĂNEL cunoașterii unor probleme de tehnică nouă, pe care sunt hotăriți să le aplice în proiectele ce se execută. Cunoștințe pentru noul sortiment Calitatea și finisajul mobilei, care se confecționează la întreprinderea de industrie locală „1 Mai" din Tecuci, corespunde exigențelor mereu crescînde ale cumpărătorilor, depinde în cea mai mare iar calitatea măsură de gradul de pregătire profesională a muncitorilor. De aceea, pentru buna desfășurare a cursurilor de ridicare a calificării au fost luate toate măsurile. Un fapt meritoriu pentru organizatorii cursului din secția lemn-mobilă, este că la fixarea programei ținut seama de cerințele analitice au producției, pentru anul 1964. Se știe că în anul viitor locul mobilei tip „Sibiu" îl vor lua camerele studio tip „Constanța". Asimilarea în bune condițiuni a acestui produs, ca și executarea lui la un înalt nivel tehnic, presupun noi cunoștințe pentru cei ce se vor produce. In felul acesta a fost introdus, în programa analitică, un ciclu de lecții care au la bază cunoașterea operațiilor necesare executării noului sortiment. Pînă în prezent o bună parte din lecții au și fost predate. 55 colective de muncă cu planul anual îndeplinit La data de 22 decembrie a. c., ca urmare a sporurilor de producție obținute, peste sarcinile de plan anuale, de unele înteprinderi ca : Șantierul naval „1 Mai", Combinatul de celuloză și hîrtie, Fabrica de biscuiți ..7 Noiembrie« și multe altele, muncitorii, ingineri, tehniceinii și funcționarii din industria orașului Brăila, au raportat îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe anul 1960, pe total oraș. De menționat că în același timp productivitatea muncii a sporit cu 0,8 la sută peste sarcina de creștere planificată, iar la prețul de cost au fost obținute economii peste plan în valoare de 16.900.000 lei. Succese asemănătoare continuă să obțină și celelalte colective de muncă din cadrul întreprinderilor industriale și organizațiilor economice din orașele Galati, Tecuci, Focșani, ca și din raioanele respective. In ultimul timp au mai raportat îndeplinirea sarcinilor de plan anuale colectivele de muncă de la întreprinderea „Dunăreană“ și U.R.C.M. Galați, U.J.L. Cosmești, autobaza I.R.T.A., I.C.I.L. Focșani și altele. In total, 55 colective de muncă din întreprinderi industriale și organizații economice din regiunea Galați au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe anul 1963. In parcul „Momînescu” din centrul orașului Galați este amenajată o expoziție cwe este vizionată cu vun interes de cetațuu. Citîfi în pagina 4-a —• In sprijinul păcii și dezarmării. — Camera Reprezentanților a adoptat o hotărire privind garantarea ereditarr comerțului S. U. A. cu țările socialiste — O declarație a ministrului afacerilor externe al Ciprului. — Situația politică din Turcia . — Procesul unui fost conducător al O. A. S. 12.000.900 lei venit din cultura legumelor An de an, gospodăriile agricole colective din raionul Tecuci au extins cultura legumelor, creind astfel baza de materii prime pentru Fabrica de conserve Tecuci. De exemplu, anul acesta, gospodăriile colective cultivatoare de legume din raion au livrat unităților beneficiare cu 10.000 tone legume mai mult decît în anul 1962. Ca urmare a acestui lucru din vînzarea legumelor s-a realizat un venit de 12.000.000 lei ceea ce reprezintă 20 la sută din totalul veniturilor bănești obținute de gospodăriile colective. Cele mai mari sume au fost realizate de gospodăriile colective din comunele Umbrârești, Munteni, Drăgănești, Barcea și altele. Expoziția gazetelor de perete Ieri, din inițiativa Comitetului orășenesc de partid Galați, la școala specială nr. 8, s-a deschis expoziția gazetelor de perete. Această expoziție cuprinde 26 de gazete de perete, care au obținut cele mai bune rezultate în ce privește conținutul, forma, tematica și genurile materialelor publicate, criterii care au stat de altfel la baza concursului desfășurat în perioada august-decembrie a.c.. In mod deosebit, se remarcă gazetele de perete de la S.N.G., I.T.G., Uzina mecanică, D.R.N.C. și Institutul politehnic. Expoziția poate fi vizionată în perioada 25—31 decembrie 1963. O *«$»«•«» plocul Zilele trecute, peste 700 de studenți de la ambele institute din Galați au avut în mijlocul lor pe maeștrii de balet Constantin Arghezino și Gheorghe Holeva, șeful secției de coregrafie din cadrul Casei de creație a care au ținut o interesantă Capitalei, expunere referitoare la dansurile moderne. Lecția de dans sa încheiat printr-o frumoasă reuniune studențească organizată de studenții facultății de filologie de la Institutul pedagogic. ENACHE MÎNDRESCU VANCZA LA studenți Nasuri eficiente Pregătirile pentru producția anului viitor la Șantierul naval „1 Mai" din Brăila continuă cu intensitate. Paralel cu modernizarea calei de lansare nr. 1 pe care se montează o macara, ce va fi dată în curînd în funcțiune, a început construirea unei noi cale de lansare. O altă măsură care a și fost înfăptuită este amenajarea platoului din fața atelierului de lăcătușerie. n(t)ide.te.nni (iltu a Lui“ Cititorii obișnuiți ai publicațiilor de cultură și artă din țara noastră, „Contemporanul", Gazeta literară“, „Luceafărul" sau în paginile cotidienelor au întîlnit adeseori în ultimul an. .știri, comentarii sau articole critice substanțiale despre „Prietenii filmului“. Atenția, permanența cu care acest subiect este urmărită în viața culturală a Capitalei și atestă însemnătatea ideologică, influența pe care a început s-o exercite în rîndurile marelui public. Deocamdată, această este necunoscută spectatorului noțiune gălățean, mediului cultural al orașului nostru. Să vedem deci, cine sunt acești „Prieteni ai filmului". Așa cum s-a procedat cu toate celelalte arte, in ultima perioadă de timp a devenit necesară educarea temeinică, organizată, situată într-un plan de perspectivă a publicului, și cu materie de film. Să luăm de pildă literatura. In tot cursul pregătirii școlare noi învățăm cum trebuie apreciată poezia, proza, teatrul, care este istoria lor, stiluri, despre genuri, învățăm despre despre figurile de stil. Bibliotecile noastre, minunat organizate și aprovizionate alcătuiesc izvoare de cultură și de formare a gustului publicului. Editurile, în paralel cu publicarea in ediții de masă a literaturii contemporane dedicate marilor probleme ale construirii socialismului, publică cele mai cunoscute opere clasice ale literaturii române și mondiale. Muzica, de asemenea, are posibilitatea de a și apropia publicul, de a-l iniția în limbajul său specific, de a-l familiariza cu capodoperile veacurilor trecute, de a-l îndruma și de a-i explica noțiunile de gramatică muzicală ajutînd publicului nou care intră în sălile de concert să înțeleagă și să iubească frumusețea muzicii. Concertele-lecție, universitatea muzicală, conferințele, emisiunile educative de la radio, școlile de muzică, constituie numai cîteva saloane de formare a tineretului și a publicului matur în materie de educație muzicală. Marea răspundere pe care o poartă filmul în formarea spirituală a spectatorului precum și excepționala dezvoltare, adîncirea limbajului cinematografic, au impus luarea în considerație a culturii cinematografice, a orientării publicului către filmele de conținut, de problematică socială și umană, de aprecierea filmului, după criterii estetice și au lăsat la hazardul improvizației subiective, fără nici un p het de reper, în fine, de învățat publicul cum trebuie să privească. De învățat gramatica filmului. Deocamdată prima soluție de tălmăcire a limbajului cinematografic este formula „Prietenii filmului“. Aplicată în București, această inițiativă s-a bucurat de un succes neobișnuit. Timp de trei zile pe săptămînă un cinematograf central din București, a rulat în fața unui public dornic să învețe tainele celei de a 7-a arte, un program special, alcătuit din marea istorie a filmului. Fiecare program alcătuit din 2 filme și o completare, a fost dedicat fie unui mare cineast (Charlie Chaplin, Rene Clair, Eisenstein, Pudovkin, Dovjenko), fie unui mare actor (Jean Gabin, Cerkasov), fie unui gen (filmul eroic, comedia burlescă, filmul — poem etc.), sau unei cinematografii naționale. Conferențiarii cunoscuți cronicari de film, profesori de la Institutul de artă cinematografică, regizori, vorbesc cu acest prilej publicului despre tema programului, concentrînd într-un expozeu clar, competent, accesibil, toate informațiile, problemele, liniile de dezvoltare a temei respective. Reușita deplină a „Prietenilor filmului" din București s-a extins și în celelalte mari orașe ale țării. Crearea acestei școli inedite de cultură filmică a permis dezvoltarea a cineclubului de creație, fundamentași real eshifa — în Timișoara, Brașov, Cluj, Iași — în care tineri amatori care doresc să facă filme de scurt metraj, primesc o serioasă pregătire teoretică, fără de care orice încercare nu se poate transforma într-un succes autentic. Asociația cineaștilor din țara noastră, în colaborare cu Arhiva națională de filme, sprijină, dă tot concursul în alcătuirea programelor și pun la dispoziție filmele, pentru lărgirea rețelei de prieteni ai filmului în toată țara. Pînă în prezent, la Galați nu există așa ceva. întreprinderea regională de cinematografie n-a studiat această importantă experiență în domeniul culturii cinematografice și n-a aplicat-o. Acest moment de întîrziere trebuie neapărat depășit. C. DARUJA ÎN FOTOGRAFIE: Strungarul Dănilă Radu de la Uzina mecanică Galați, unul din cei mai vechi muncitori ai uzinei și evidențiat în întrecerea socialistă, dă îndrumări iov. Prușu Anton în vederea centrării unei piese. FURAJELE GOSPODĂRITE CU GRIJĂ Asigurarea bazei furajere în centrul atenției Sporirea continuă a efectivelor de animale și hrănirea lor pe bază de rații, în funcție de specie, greutate și producție, a pus în fața consiliului de conducere al gospodăriei agricole colective din Bucești problema asigurării unor furaje variate și-n cantități îndestulătoare. încă de la începutul acestui an, conducerea gospodăriei colective ,avînd îndrumarea organului raional de partid, a consiliului sprijinul organizației agricol raional și de bază și-a propus să asigure furajele necesare efectivului de animale în creștere. In acest scop, gospodăria a însămînțat cu secară pentru masă verde 30 hectare dintre care 15 ha au fost pășunate, iar 15 ha însilozate. Lucerna veche ocupă în cadrul gospodăriei 30 hectare iar la aceasta au fost adăugate încă 80 ha lucernă însămînțate. Pentru siloz s-au însămînțat 100 hectare cu porumb din primăvară, iar în cultura dublă, porumb după păioase în amestec cu floarea-soarelui pe 350 ha dintre care 250 au fost pășunate de vacile gospodăriei, iar recolta de pe 100 hectare însilozată. Dacă în perioada verii au existat furaje suficiente și-n special masa verde, se punea în fața consiliului de conducere problema asigurării furajelor pentru perioada de stabulație și pînă la noua recoltă. Pentru această perioadă gospodăria a însilozat 2.400 tone furaje din care 1.600 tone porumb. In afara furajelor cultivate în acest scop au fost însilozate ierburi spontane, resturi din grădina de legume, capitule de floarea-soarelui și tescovină. Au fost repartizate pentru baza furajeră și 470 tone concentrate, dintre care 360 tone porumb, 50 tone mazăre, 10 tone g>zurî, orz, ovăz etc. Paiele și cocenii au fost strînși și repartizați în întregime pentru furaje, iar pleava în cantitate de 80 tone a fost depozitată cu grijă. Conducerea gospodăriei a mai completat baza furajeră cu mari cantități de fînuri de lucernă și borceag, vreji de fasole, mazăre și alte nutrețuri. Cum sînt gospodărite furajele Ca măsură principală care a stat în fața conducerii acestei gospodării a fost conservarea în bune condițiuni a furajelor. Atît concentratele, fînurile, paiele, cocenii cit și celelalte furaje au fost strînse cu grijă și depozitate în așa fel ca să nu sufere din cauza intemperiilor sau a animalelor răzlețe. Brigadierii zootehnici Grigore Paraschiv și Culache Iorga au primit și gestiunea furajelor. Ei sînt ajutați de specialiștii gospodăriei să calculeze periodic rațiile pe loturi de animale și să repartizeze furajele în funcție de greutatea și producția animalelor. Totul se distribuie pe bază de cîntar. Concentratele se dau numai urluite, iar grosierele tocate și saramurate Pentru porcine s-a organizat o bucătărie furajeră. Aici în afara nutrețurilor pe care le primesc și celelalte animale s-au repartizat 20 tone de cartofi care se fierb și se dau în amestec cu concentratele. O realizare a acestei gospodării este și aceea că prin terminarea puțului forat a reușit să alimenteze fiecare grajd cu apa potabilă în cantități îndestulătoare. Faptul că în fiecare grajd există robinete și jgheaburi, permite animalelor să consume apa la temperatura grajdului și atît cît le este necesar. La gospodăria agricolă colectivă din Bucești se poate afirma că există o grijă deosebită pentru hrănirea rațională a animalelor, pentru gospodărirea furajelor și repartizarea lor numai pe baza rațiilor stabilite pe loturi, ceea ce dă garanție ca animalele vor avea hrana îndestulătoare pînă la noua recoltă. Din activitatea postului U. T. M.-ist de control Postul U.T.M. de control de la G.A.C. „A V-a aniversare a R.P.R." din comuna Găiseanca, raionul Făurei, desfășoară o rodnică activitate. La baza muncii acestuia stau raidurile anchetă care sînt efectuate periodic și cu care ocazie se stabilesc și materialele care vor fi publicate la gazeta postului. In ultimele ediții apărute au fost popularizați tineri ca Tănase Crăciun care a transportat în cîmp cantitatea de 12 tone gunoi grajd, Stancu Vasilache unul dintre fruntașii sectorului legumicol, tînărul Melu Crăciun și alții. In același timp au fost criticați tineri ca Ion Buricea care nu respectă indicațiile brigadierului, precum și Gheorghe Popa care nu dă lucru de bună calitate în sectorul unde lucrează. Muncind cu răspundere, îndrumat îndeaproape de organizația de partid, colectivul postului U.T.M. de control își aduce contribuția la popularizarea realizărilor obținute de tinerii din diferite sectoare ale gospodăriei, a metodelor folosite precum și în combaterea unor lipsuri. COJOCARII ANDREI instructor U.T.M. = z M-am întîlnit acum vreo săptămîna ca un cunoscut. Venise la Galați să-i cumpere fiică și zestre, pentru că s-a căsătorit cu un băiat bun, de-alde Covalea. Mă rog, acestui fapt firesc nu i-am acordat prea mare atenție, cu toate ca prietenul meu se bucura de evenimentul care a avut loc în familia lui. Eram totuși curios să știu ce-i cumpără fetei de zestre. Adresîndu-i întrebarea, nea Neculai, pentru că așa îl cheamă, m-a invitat să-l însoțesc pe la magazine ca să-i dau un sfat, o părere. Am acceptat. Cunoscutul bucuros că îl voi întovărăși îmi spuse : — Iatîi mergem la mobilă. — Bine, mergem la mobilă. Am ajuns la magazinul „Mobila“, și tocmai mă gîndeam să-i recomand o cameră-studio, cînd îl aud pe nea Neculai. — Vreau un recamier. — Nea Neculai... — Nu, nu. Mobilă i-am cumpărat de la magazinul nostru, cumpăram și recamier tot de acolo și însă n-am găsit. — Și în ce îl duci acasă ? — Am vorbit cu președintele. Vine mîine mașina cu alte treburi și... Am căzut de acord împreună asupra unui recamier îmbrăcat în material vernil. A rugat-o pe vînzătoare să i-l rețină pînă a doua zi, cînd vine mașina colectivei. — Unde mergem, nea Neculai ? — Stai să mă uit pe listă... Care va să zică... recamier, fețe de pernă, cearceafuri, plapumă, sobă... Ce să fac, mai băiete ! Trebuie să respect lista pe care am întocmit-o de comun acord cu nevastă-mea. Mergem la „Dunărea' i ESTRE — 16 metri de plandină, 15 de damasc. Așa ! Cred că ajunge. Ieșisem pe ușa magazinului și ne îndreptam să „atacăm" lista în continuare. Cînd, îl aud pe nea Neculai. — Stai, frate. Uite că trecusem cu vederea, și atîta îmi trebuia. Hai înapoi. — Ce-ai uitat ? — Rochie pentru Ilinca. Se poate să fie soacră mică, fără rochie nouă ? A cumpărat rochie, încă cîțiva metri de funet pentru copii, apoi am plecat. Trecînd pe lingă un magazin cu încălțăminte îmi zise . Mă înnoiesc și eu. Cumpăr o pereche de pantofi. Uite peria, maromă. A cumpărat și pantofi și plapapachetele și pachețelele se înmulțiseră, rugîndu-mă să-i ajut. Ultimul popas l-am făcut la magazinul „Tractorul". — De care sobă vrei să cumperi ? — lote de asta. — Face-ți, vă rog, un bon pentru b sobă. Și mai am o rugăminte. Pot s-o las aici pînă mîine ? — Nu, dar v-o pot reține, dacă doriți. ■— Atunci, vin mîine. „Nea Neculai, te conduc piuă ia Ä ------ „RATA", (este vorba de autobuzul IRTA). — Stai că n-am terminat. Mergem alături să cumpărăm o oglindă pentru toaletă, că la noi nu se găsesc. Mobila nouă nu are farmec dacă nu-i completă. Am intrat în magazin. Nea Neculai, a scos o hîrtie din buzunar pe care avea notat înălțimea și lățimea oglinzii, geamgiul a tăiat- o conform dimensiunilor, iar după ce a plătit a zis : Gata. Putem merge, dar nu la RATA. — Atunci unde ! Am eu o cunoștință încă de pe cînd am făcut militărie, aici pe Bălcescu. Nu pot pleca azi acasă. Aștept să vină mașina pentru ca să iau recamierul și soba. ...Am ajuns la destinație. Nea Neculai mi-a mulțumit, nu atît pentru sfaturi, cît pentru faptul că l-am ajutat să transporte o parte din zestrea fetei, invitîndu-l să la nuntă. — Vino. Avem un vin bun, nobil de la colectivă. Merge după o fripturică de găină... ★ Pe drum spre redacție, mă gîndeam. Oare ăsta-i Neculai Paraschiv din Pechea, poreclit înainte „Făină amară ?“. Ăsta-i omul care nu avea în trecut cu ce sătura gurile celor 8 copii ai lui ! ■ Uite acum ce putere i-a dat colectiva. Cumpără mobilă, recamier, plapumă, tot ce-i trebuie unei feti pentru măritat. Bravo, nea Nbcealni ! D. I3 CURCEANU