Viața Nouă, octombrie-decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5852-5931)

1963-12-25 / nr. 5925

proletari din toate tarile, tiniti­vul prp al Cornului regional P.ni și al Statului popular regional l­aia­ il A­N 11 L­UX. Nr. 5925 MIERCURI 25 DECEM­BRIE 1903 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICAT În zilele de 23—24 decembrie 1963 a avut loc plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. L­a plenară au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membrii guvernului și șefii unor instituții centrale de stat, primii secretari ai comitetelor regionale P.M.R., șefii secțiilor C.C. al P.M.R., președinții comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare regionale, conducă­tori ai unor organizații de masă, redactori șefi ai ziarelor centrale și alte cadre de partid și de stat. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președinte al Consiliului de Miniștri, a prezentat proiectul Planului de dezvoltare a economiei naționale și proiectul Bugetului de Stat pe anul 1964, ce urmează să fie supuse dezbaterii Sesiunii Marii Adunări Naționale. La discuții au luat parte numeroși vorbitori care și-au exprimat acordul cu proiectele pre­zentate și au făcut propuneri privind măsurile de realizare a Planului de Stat pe anul 1964. Plenara C.C. al P.M.R. constată că prevede­rile Planului de Stat pe anul 1963 se realizează cu succes, sarcinile prevăzute în proiectul Pla­nului de stat pe anul 1964 sînt în deplină con­cordanță cu posibilitățile reale ale țării noa­stre, creînd premise favorabile pentru realizarea Directivelor Congresului al III-lea al Partidu­lui Muncitoresc Romîn cu privire la planul desenal. Plenara a aprobat în unanimitate prevederile proiectului Planului și al Bugetului de Stat pe­ anul 1964, precum și măsurile care să asigure realizarea acestora. La un curs de la I.S.C.L. Unii cursanți priveau la tabla pe care erau înșiruite operații cu fracții ordinare ,alții își notau cu grijă in ca­iete explicațiile date de inginerul Oa­nă, lectorul cercului. Sala era aproape plină. După ce a subliniat încă o dată păr­țile importante din secție, insistind în mod special asupra simplificărilor, am­plificărilor și aducerea la același nu­mitor, sectorul a trecut la partea a doua a secției . Fixarea cunoștințelor prin întrebări și răspunsuri. In sec­ția trăgătorie de la I.S.C.L. (ialațî, muncitorii Marcel Asargiu, Ene Pîrlog, Voinea Ștefan și Șerban Nedelcu sunt evidențiați pentru produsele de calitate ce se dau, Iată-l și aici în sala­ de curs fiind răspunsuri frumoase, bine gindite .Expresia 7 pe 4, răspunde la o în­trebare a lectorului muncitorul Gh­eor­­ghe I. Gheorghe, este o Fracție ordi­nară, care reprezintă citul de efectuat dintre două numere". Răspunsuri bune au dat și elevii­­muncitori Costache Roșu și Chiper A­rion de la secția cuie, Jugan losub, Gh. Bota și Gh. Andrei de la secțiile lanțuri și alții. Un cuvint de laudă trebuie să spu­nem și despre organizatorii cursului care se îngrijesc de condițiile nece­sare desfășurării lui (sala bine încăl­zită, dotată cu bănci speciale pentru cursuri, tablă și cretă). Inginerul Gheorghe Oană, lectorul cursului, s-a prezentat în fața­ cursan­ților cu secția bine sistematizată, iar talentul sau pedagogic l-a ajutat s facă o expunere interesantă pe înțele­sul celor prezenți. Și citeva observații: La cursuri s-au prezentat cîțiva muncitori fără caiete și rechizite, (problema a fost rezolva­tă prin scrierea lecției pe foi), iar frecvența era de numai 80 la sută. Se știe că in programa analitică lec­țiile de cunoștințe generale (matema­tica in cazul de față) trebuie terminate pînă la sfîrșitul lunii decembrie, ori aici din cele 8 lecții care trebuiau pre­date s-a ajuns abia la secția a V-a. Conducerea întreprinderii și comîte- Prin lecții și conferințe O Formă importantă de creștere a nivelului profesional al cadrelor o con­stituie lecțiile și conferințele, cu ca­racter tehnic, care se țin în baza unui program, în cadrul întreprinderilor. In fața inginerilor și tehnicienilor de la IPROMET din Galați în acest trimestru s-au ținut conferințele: „Me­canizarea lucrărilor de construcții", „Dispozitive de alimentare a utilajelor mobile", „Transportul laminatelor lungi” etc. In afara planului de conferințe la atelierul E I s-a ținut un ciclu de lecții, cu privire la aplicarea semicon­­ductorilor în acționări electrice și au­tomatizări, cu aplicații concrete în pro­iectare. Aici conferințele cit și lecțiile ținute au stimulat interesul proiectanților — ingineri și tehnicieni, în aprofundarea tu­l sindicatului au datoria să analizeze modul cum s-au desfășurat cursurile pînă în prezent, care sunt cauzele lip­surilor semnalate și să ia de urgență măsurile ce se impun. C. CIOCĂNEL cunoașterii unor probleme de tehnică nouă, pe care sunt hotăriți să le a­­plice în proiectele ce se execută. Cunoștințe pentru noul sortiment Calitatea și finisajul mobilei, care se confecționează la întreprinderea de industrie locală „1 Mai" di­n Tecuci, corespunde exigențelor mereu crescîn­­de ale cumpărătorilor, depinde în cea mai mare iar calitatea măsură de gradul de pregătire profesională a muncitorilor. De aceea, pentru buna desfășurare a cursurilor de ridicare a calificării au fost luate toate măsurile. Un fapt meritoriu pentru organizatorii cursului din secția lemn-mobilă, este că la fixarea programei ținut seama de cerințele analitice au producției, pentru anul 1964. Se știe că în anul viitor locul mobilei tip „Sibiu" îl vor lua camerele studio tip „Constanța". Asimilarea în bune condițiuni a a­­cestui produs, ca și executarea lui la un înalt nivel tehnic, presupun noi cunoștințe pentru cei ce se vor produ­ce. In felul acesta a fost introdus, în programa analitică, un ciclu de lecții care au la bază cunoașterea opera­țiilor necesare executării noului sorti­ment. Pînă în prezent o bună parte din lecții au și fost predate. 55 colective de muncă cu planul anual îndeplinit La data de 22 decembrie a. c., ca urmare a sporurilor de producție obținute, peste sarcinile de plan anuale, de unele înt­eprinderi ca : Șantierul naval „1 Mai", Combinatul de celuloză și h­îrtie, Fabrica de biscuiți ..7 Noiembrie« și multe altele, muncitorii, inginer­i, tehniceinii și funcționarii din industria orașului Brăila, au raportat îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe anul 1960, pe total oraș. De menționat că în același timp producti­vitatea muncii a sporit cu 0,8 la sută peste sarcina de creștere planificată, iar la prețul de cost au fost obținute economii peste plan în valoare de 16.900.000 lei. Succese asemănătoare continuă să obțină și celelalte colective de muncă din cadrul întreprinderilor industriale și organizațiilor economice din orașele Galati, Tecuci, Focșani, ca și din raioanele respective. In ultimul timp au mai raportat îndeplinirea sarcinilor de plan anuale colectivele de muncă de la întreprinderea „Dunăreană“ și U.R.C.M. Ga­lați, U.J.L. Cosmești, autobaza I.R.T.A., I.C.I.L. Focșani și altele. In total, 55 colective de muncă din întreprinderi industriale și orga­nizații economice din regiunea Galați au raportat îndeplinirea înainte de ter­men a planului pe anul 1963. In parcul „M­omînescu” din centrul orașului Galați este amenajată o expoziție cwe este­ vizionată cu vun­ interes de cetațuu. Citîfi în pagina 4-a —• In sprijinul păcii și dezarmării. — Camera Reprezentanților a adop­tat o hotărire privind garantarea ere­ditar­r comerțului S. U. A. cu țările socialiste — O declarație a ministrului aface­rilor e­xterne al Ciprului. — Situația politică din Turcia . — Procesul unui fost conducător al O. A. S. 12.000.900 lei venit din cultura legumelor An de an, gospodăriile agricole co­lective din raionul Tecuci au extins cultura legumelor, creind astfel baza de mater­ii prime pentru Fabrica de conserve Tecuci. De exemplu, anul a­­cesta, gospodăriile colective cultivatoa­re de legume din raion au livrat uni­tăților beneficiare cu 10.000 tone le­gume mai mult decît în anul 1962. Ca urmare a acestui lucru din vînzarea legumelor s-a realizat un venit de 12.000.000 lei ceea ce reprezintă 20 la sută din totalul veniturilor bănești obținute de gospodăriile colective. Ce­le mai mari sume au fost realizate de gospodăriile colective din comu­nele Umbrârești, Munteni, Drăgănești, Barcea și altele. Expoziția gazetelor de perete Ieri, din inițiativa Comitetului oră­șenesc de partid Galați, la școala specială nr. 8, s-a deschis expoziția gazetelor de perete. Această expoziție cuprinde 26 de gazete de perete, care au obținut cele mai bune rezultate în ce privește con­ținutul, forma, tematica și genurile materialelor publicate, criterii care au stat de altfel la baza concursului des­fășurat în perioada august-decembrie a.c.. In mod deosebit, se remarcă ga­zetele de perete de la S.N.G., I.T.G., Uzina mecanică, D.R.N.C. și Institutul politehnic. Expoziția poate fi vizionată în pe­rioada 25—31 decembrie 1963. O *«$»«•«» pl­ocul­ Zilele trecute, peste 700 de studenți de la ambele institute din Galați au a­­vut în mijlocul lor pe maeștrii de ba­let Constantin Arghezino și Gheorghe Holeva, șeful secției de coregrafie din cadrul Casei de creație a care au ținut o interesantă Capitalei, expunere referitoare la dansurile moderne. Lecția de dans s­a încheiat printr-o frumoasă reuniune studențească or­ganizată de studenții facultății de fi­lologie de la Institutul pedagogic. ENACHE MÎNDRESCU VANCZA LA studenți Nasuri eficiente Pregătirile pentru producția anului viitor la Șantierul naval „1 Mai" din Brăila continuă cu intensitate. Paralel cu modernizarea calei de lansare nr. 1 pe care se montează o macara, ce va fi dată în curînd în funcțiune, a început construirea unei noi cale de lansare. O altă măsură care a și fost în­făptuită este amenajarea platoului din fața atelierului de lăcătușerie. n(t)id­e.te.nni (iltu a Lui“ Cititorii obișnuiți ai publicațiilor de cultură și artă din țara noastră, „Con­temporanul", Gazeta literară“, „Lucea­fărul" sau în paginile cotidienelor au întîlnit adeseori în ultimul an. .știri, comentarii sau articole critice substan­țiale despre „Prietenii filmului“. Atenția, permanența cu care acest subiect este urmărit­ă în viața cultura­lă a Capitalei și atestă însemnătatea ideologică, influența pe care a înce­put s-o exercite în rîndurile marelui public. Deocamdată, această este necunoscută spectatorului noțiune gălă­­țean, mediului cultural al orașului nostru. Să vedem deci, cine sunt a­­cești „Prieteni ai filmului". Așa cum s-a procedat cu toate cele­lalte arte, in ultima perioadă de timp a devenit necesară educarea temeinică, organizată, situată într-un plan d­e perspectivă a publicului, și cu materie de film. Să luăm de pildă literatura. In tot cursul pregătirii școlare noi învățăm cum trebuie apreciată poezia, proza, teatrul, care este istoria lor, stiluri, despre genuri, învățăm despre despre figurile de stil. Bibliotecile noastre, minunat organizate și aprovizionate alcătuiesc izvoare de cultură și de formare a gus­tului publicului. Editurile, în­ paralel cu publicarea in ediții de masă a lite­raturii contemporane dedicate marilor probleme ale construirii socialismului, publică cele mai cunoscute opere clasi­ce ale literaturii române și mondiale. Muzica, de asemenea, are posibilitatea de a și apropia publicul, de a-l iniția în limbajul său specific, de a-l fami­liariza cu capodoperile veacurilor tre­cute, de a-l îndruma și de a-i explica noțiunile de gramatică muzicală ajutînd publicului nou care intră în sălile de concert să înțeleagă și să iubească frumusețea muzicii. Concertele-lecție, universitatea mu­zicală, conferințele, emisiunile educa­tive de la radio, școlile de muzică, constituie numai cîteva saloane de for­mare a tineretului și a publicului ma­tur în materie de educație muzicală. Mar­ea răspundere pe care o poartă filmul în formarea spirituală a specta­torului precum și excepționala dezvol­tare, adîncirea limbajului cinematogra­fic, au impus luarea în considerație a culturii cinematografice, a orientării publicului către filmele de conținut, de problematică socială și umană, de a­­precierea filmului, după criterii estetice și au lăsat la hazardul improvizației subiective, fără nici un p­­ het de re­per, în fine, de învățat publicul cum trebuie să privească. De învățat gra­matica filmului. Deocamdată prima so­­luție de tălmăcire a limbajului cinema­tografic este formula „Prietenii filmu­lui“. Aplicată în București, această ini­țiativă s-a bucurat­ de un succes neobiș­nuit. Timp de trei zile pe săptămînă un cinematograf central din București, a rulat în fața unui public dornic să învețe tainele celei de a 7-a arte, un program special, alcătuit din marea is­torie a filmului. Fiecare program al­cătuit din 2 filme și o completare, a fost dedicat fie unui mare cineast (Charlie Chaplin, Rene Clair, Eisen­­stein, Pu­dovkin, Dovjenko), fie unui mare actor (Jean Gabin, Cerkasov), fie unui gen (filmul eroic, comedia burlescă, filmul — poem etc.), sau u­­nei cinematografii naționale. Conferen­țiarii cunoscuți cronicari de film, pro­fesori de la Institutul de artă cinema­tografică, regizori, vorbesc cu acest prilej publicului despre tema progra­mului, concen­trînd într-un expozeu clar, competent, accesibil, toate infor­mațiile, problemele, liniile de dezvolta­re a temei respective. Reușita deplină a „Prietenilor filmu­lui" din București s-a extins și în ce­lelalte mari orașe ale țării. Crearea acestei școli inedite de cul­tură filmică a permis dezvoltarea a cineclu­bului de creație, fundamenta­și rea­l­­ eshifa — în Timișoara, Bra­șov, Cluj, Iași — în care tineri ama­tori care doresc să facă filme de scurt metraj, primesc o serioasă pre­gătire teoretică, fără de care orice în­cercare nu se poate transforma în­tr-un succes autentic. Asociația cineaștilor din țara noa­stră, în colaborare cu Arhiva naționa­lă de filme, sprijină, dă tot concursul în alcătuirea programelor și pun la dis­poziție filmele, pentru lărgirea rețelei de prieteni ai filmului în toată țara. Pînă în prezent, la Galați nu există așa ceva. întreprinderea regională de cinematografie n-a studiat această im­portantă experiență în domeniul cultu­rii cinematografice și n-a aplicat-o. A­­cest moment de întîrziere trebuie ne­apărat depășit. C. DARUJA ÎN FOTOGRAFIE: Strungarul Dănilă Radu de la Uzina mecanică Galați, unul din cei mai vechi muncitori ai uzinei și evidențiat în întrecerea socialistă, dă îndrumări iov. Prușu Anton în vederea centrării unei piese. FURAJELE GOSPODĂRITE CU GRIJĂ Asigurarea bazei furajere­­ în centrul atenției Sporirea continuă a efectivelor de animale și hrănirea lor pe bază de rații, în funcție de specie, greutate și producție, a pus în fața consiliului de conducere al gospodăriei agricole colective din Bucești problema asigu­rării unor furaje variate și-n canti­tăți îndestulătoare. încă de la începutul acestui an, conducerea gospodăriei colective ,avîn­d îndrumarea organului raional de par­tid, a consiliului sprijinul organizației agricol raional și de bază și-a propus să asigure furajele necesare efectivului de animale în creștere. In acest scop, gospodăria a însă­­mînțat cu secară pentru masă verde 30 hectare dintre care 15 ha au fost pășunate, iar 15 ha însilozate. Lucer­na veche ocupă în cadrul gospodăriei 30 hectare iar la aceasta au fost adău­gate încă 80 ha lucernă însămînțate. Pentru siloz s-au însămînțat 100 hec­tare cu porumb din primăvară, iar în cultura dublă, porumb după păioase în amestec cu floarea-soarelui pe 350 ha dintre care 250 au fost pășunate de vacile gospodăriei, iar recolta de pe 100 hectare însilozată. Dacă în perioada verii au existat fu­raje suficiente și-n special masa ver­de, se punea în fața consiliului de conducere problema asigurării furaje­lor pentru perioada de stabulație și pînă la noua recoltă. Pentru această perioadă gospodăria a însilozat 2.400 tone furaje din care 1.600 tone porumb. In afara furajelor cultivate în acest scop au fost însi­­lozate ierburi spontane, resturi din grădina de legume, capitule de floa­rea-soarelui și tescovină. Au fost re­partizate pentru baza furajeră și 470 tone concentrate, dintre care 360 tone porumb, 50 tone mazăre, 10 tone g>­zurî, orz, ovăz etc. Paiele și cocenii au fost strînși și repartizați în întregime pentru furaje, iar pleava în cantitate de 80 tone a fost depozitată cu grijă. Conduce­rea gospodăriei a mai completat ba­za furajeră cu mari cantități de fî­­nuri de lucernă și borceag, vreji de fasole, mazăre și alte nutrețuri. Cum sînt gospodărite furajele Ca măsură principală care a stat în fața conducerii acestei gospodării a fost conservarea în bune condițiuni a furajelor. Atît concentratele, fînurile, paiele, cocenii cit și celelalte furaje au fost strînse cu grijă și depozitate în așa fel ca să nu sufere din cauza in­temperiilor sau a animalelor răzlețe. Brigadierii zootehnici Grigore Pa­­raschiv și Culache Iorga au primit și gestiunea furajelor. Ei sînt ajutați de specialiștii gospodăriei să calculeze periodic rațiile pe loturi de animale și să repartizeze furajele în funcție de greutatea și producția animalelor. To­tul se distribuie pe bază de cîntar. Concentratele se dau numai urluite, iar grosierele tocate și saramurate Pentru porcine s-a organizat o bucă­tărie furajeră. Aici în afara nutrețuri­­lor pe care le primesc și celelalte a­­nimale s-au repartizat 20 tone de cartofi care se fierb și se dau în a­­mestec cu concentratele. O realizare a acestei gospodării este și aceea că prin terminarea puțului forat a reușit să alimenteze fiecare grajd cu apa potabilă în cantități îndestulătoare. Faptul că în fiecare grajd există robinete și jgheaburi, permite animalelor să consume apa la temperatura grajdului și atît cît le este necesar. La gospodăria agricolă colectivă din Bucești se poate afirma că există o grijă deosebită pentru hrănirea ra­țională a animalelor, pentru gospodă­rirea furajelor și repartizarea lor nu­mai pe baza rațiilor stabilite pe lo­turi, ceea ce dă garanție ca anima­lele vor avea hrana îndestulătoare pînă la noua recoltă. Din activitatea postului U. T. M.-ist de control Postul U.T.M. de control de la G.A.C. „A V-a ani­versare a R.P.R." din co­muna Găiseanca, raionul Făurei, desfășoară o rodni­că activitate. La baza mun­cii acestuia stau raidurile anchetă care sînt efectuate periodic și cu care ocazie se stabilesc și materialele care vor fi publicate la ga­zeta postului. In ultimele ediții apărute au fost popu­larizați tineri ca Tănase Crăciun care a transportat în cîmp cantitatea de 12 tone gunoi grajd, Stancu Vasilache unul dintre frun­tașii sectorului legumicol, tînărul Melu Crăciun și al­ții. In același timp au fost criticați tineri ca Ion Buri­cea care nu respectă indi­cațiile brigadierului, precum și Gheorghe Popa care nu dă lucru de bună calitate în sectorul unde lucrează. Muncind cu­ răspundere, îndrumat îndeaproape de organizația de partid, colec­tivul postului U.T.M. de control își aduce contribu­ția la popularizarea reali­zărilor obținute de tinerii din diferite sectoare ale gospodăriei, a metodelor folosite precum și în com­baterea unor lipsuri. COJOCARII ANDREI instructor U.T.M. = z M-am întîlnit acum vreo săp­­tămîna ca un cunoscut. Venise la Galați să-i cumpere fiică­ și zestre, pentru că s-a căsătorit cu un băiat bun, de-alde Covalea. Mă rog, a­­cestui fapt firesc nu i-am acordat prea mare atenție, cu toate ca prietenul meu se bucura de eveni­mentul care a avut loc în familia lui. Eram totuși curios să știu ce-i cumpără fetei de zestre. Adresîn­­du-i întrebarea, nea Neculai, pen­tru că așa îl cheamă, m-a invitat să-l însoțesc pe la magazine ca să-i dau un sfat, o părere. Am ac­ceptat. Cunoscutul bucuros că îl voi întovărăși îmi spuse : — Iatîi mergem la mobilă. — Bine, mergem la mobilă. Am ajuns la magazinul „Mobila“, și tocmai mă gîndeam să-i reco­mand o cameră-studio, cînd îl aud pe nea Neculai. — Vreau un recamier. — Nea Neculai... — Nu, nu. Mobilă i-am cumpă­rat de la magazinul nostru, cumpăram și recamier tot de acolo și însă n-am găsit. — Și în ce îl duci acasă ? — Am vorbit cu președintele. Vine mîine mașina cu alte treburi și... Am căzut de acord împreună a­­supra unui recamier îmbrăcat în material vernil. A rugat-o pe vîn­­zătoare să i-l rețină pînă a doua zi, cînd vine mașina colectivei. — Unde mergem, nea Neculai ? — Stai să mă uit pe listă... Care va să zică... recamier, fețe de pernă, cearceafuri, plapumă, sobă... Ce să fac, mai băiete ! Trebuie să respect lista pe care am întocmit-o de comun acord cu nevastă-mea. Mergem la „Dunărea' i E­STRE — 16 metri de pl­andină, 15 de damasc. Așa ! Cred că ajunge. Ieșisem pe ușa magazinului și ne îndreptam să „atacăm" lista în continuare. Cînd, îl aud pe nea Neculai. — Stai, frate. Uite că trecusem cu vederea, și atîta îmi trebuia. Hai înapoi. — Ce-ai uitat ? — Rochie pentru Ilinca. Se poa­te să fie soacră mică, fără rochie nouă ? A cumpărat rochie, încă cîțiva metri de funet pentru copii, apoi am plecat. Trecînd pe lingă un magazin cu încălțăminte îmi zise . Mă înnoiesc și eu. Cumpăr o pe­reche de pantofi. Uite pe­ria, maro­­mă. A cumpărat și pantofi și plapa­pachetele și pachețelele se înmulțiseră, rugîndu-mă să-i ajut. Ultimul popas l-am făcut la ma­gazinul „Tractorul". — De care sobă vrei să cum­peri ? — lo­te de asta. — Face-ți, vă rog, un bon pen­tru b sobă. Și mai am o ru­găminte. Pot s-o las aici pînă mîine ? — Nu, dar v-o pot reține, dacă doriți. ■— Atunci, vin mîine. „­Nea Neculai, te conduc piuă­­ ia Ä ------­ „RATA", (este vorba de autobuzul IRTA). — Stai că n-am terminat. Mer­gem alături să cumpărăm o oglin­dă pentru toaletă, că la noi nu se găsesc. Mobila nouă nu are far­mec dacă nu-i completă. Am intrat în magazin. Nea Ne­culai, a scos o hîrtie din buzunar pe care avea notat înălțimea și lă­țimea oglinzii, geamgiul a tăiat- o conform dimensiunilor, iar după ce a plătit a zis : Gata. Putem merge, dar nu la RATA. — Atunci unde ! Am eu o cu­noștință încă de pe cînd am făcut militărie, aici pe Bălcescu. Nu pot pleca azi acasă. Aștept să vină mașina pentru ca să iau recamie­­rul și soba. ...Am ajuns la destinație. Nea Neculai mi-a mulțumit, nu atît pentru sfaturi, cît pentru faptul că l-am­ ajutat să transporte o parte din zestrea fetei, invitîndu-l să la nuntă. — Vino. Avem un vin bun, no­bil de la colectivă. Merge după o fripturică de găină... ★ Pe drum spre redacție, mă gîn­deam. Oare ăsta-i Neculai Pa­­raschiv din Pechea, poreclit îna­inte „Făină amară ?“. Ăsta-i omul care nu avea în trecut cu ce să­tura gurile celor 8 copii ai lui ! ■ Uite acum ce putere i-a dat co­lectiva. Cumpără mobilă, recamier, plapumă, tot ce-i trebuie unei feti pentru măritat. Bravo, nea Nbcea­lni ! D. I3 CURCEANU

Next