Viața Nouă, aprilie-iunie 1964 (Anul 20, nr. 6008-6083)

1964-04-01 / nr. 6008

Folosind hibrizii dubli generația 1 In cadrul gospodăriei agricole de stat Urleasca cultura porumbului se bucură de o atenție deosebită a­ti­t in ceea ce privește creșterea supra­fețelor cit și a producției medii ob­ținute pe unitate de suprafață. Suprafața cultivată cu porumb a crescut de la 819 ha în 1956 ceea ce reprezintă 13 la sută din suprafața a­­rabilă la 2.679 ha in 1963 reprezen­tând 31 la sută din suprafața arabilă a gospodăriei. In același timp producția medie pe hectarul cultivat cu porumb crește de la 1.600 kg in 1956 la 3.465 kg In 1961 iar In conditiunile specifice ale anului 1963, condiții mai narabile producția ce se obține nefa­este de 3.072 kg la ha. La obținerea acestor rezultate o influență foarte mare a avut-o intro­ducerea hibrizilor dubli cultivați in generația I­a, lucrările agrotehnice executate la un nivel mai ridicat in termen optim, lucru posibil prin do­tarea gospodăriei cu utilaje moderne, tractoare, semănători, cultivatoare suspendate, sape rotative, precum și aplicarea ingrășămintelor chimice și naturale in cantități mai mari, judi­cios administrate în funcție de ce­rințele culturii și analiza agrochi­­mică. Introducerea seminței de porumb dublu hibrid a dat posibilitate ca producția de porumb boabe să creas­că an de an. Până in 1955 gospodă­ria a folosit soiuri locale sau popu­lație, iar producția medie realizată a variat între 893 kg la ha­m 1952 și 1600 in 1956. In anul 1956 sau introdus hibrizii dubli pe suprafețe mici, anul 1957 fiind anul când 80 la sută din supra­față a fost cultivată cu hibrizi dubli ceea ce a dus la o creștere a pro­ducției de 1.217 kg/ha realizindu-se in acel an 2.817 kg în medie pe ba cultivat cu porumb. Acest lucru precum și rezultatele obținute în cîmpurile experimentale ale gospodăriei a dovedit superiori­tatea cultivării acestor hibrizi in con­­di­țiunile gospodăriei noastre, ea asi­gurând un spor substanțial de pro­ducție. După cum am arătat mai sus înce­pând din anul 1957 se realizează ur­mătoarele producții medii: 3.156 in anul 1958, 3.104 in anul 1959, 2.802 in anul 1960, 3.465 în anul 1961 , 2.861 in anul 1962 și 3.072 in anul 1963. Pentru obținerea producției de 3.072 kg porumb boabe în anul 1963, în afara hibrizilor dubli cultivați un alt factor care a avut un rol hotă­râtor in obtinerea acestei producții a fost aplicarea unei agrotehnici supe­rioare și diferențiate în funcție de condițiile locale. Executarea ogoarelor pe întreaga suprafață cultivată cu porumb la a­­dîncimi ce au variat intre 25—30 cm a contribuit in mare măsură la ob­ținerea unor producții ridicate. Primăvara timpuriu, s-au aplicat lucrări de grupare a ogoarelor lucru ce a permis menținerea apei in sol, iar lucrările de întreținere a ogoare­lor aplicate până la pregătirea patu­lui germinativ au făcut ca pierderile de evaporații să fie mici o atenție deosebită s-a acordat pregătirii campaniei de însămințări prin instruirea tuturor celor ce au participat la această lucrare, exami­narea lor, de asemenea s-a acordat o atenție deosebită reparațiilor ce s-au executat la semănători, veri fieîndu­­se fiecare in parte pe bancul de pro­bă după care s-a întocmit fișa de probă a semănătorii. Pregătirea patului germinativ a fost in atenția muncitorilor din ca­drul gospodăriei noastre care au e­­xecutat in bune condițiuni această lucrare prin aplicarea a 2 discuiri. Semănatul s-a făcut in rinduri drepte la distanțe diferite de 100 cm pentru lotul de hibridare, 90 și 95 cm la cultura de porumb pentru boabe, distanțe dictate de asigurarea unei densități de 30.000—31.000 plante re­­coltabile la unitate de suprafață. Imediat după executarea lucrării de insămințare, la 5 zile, s-au execu­tat lucrări de grăpare cu scopul de a distruge buruienile încolțite și crusta eventual formată. Lucrările de întreținere au consti­tuit o preocupare permanentă ele făcindu-se în bune condițiuni și de clte ori a fost nevoie dindu-se lu­crări cu sapa rotativă și prașile me­canice care pe unele suprafețe au a­­juns până la un număr de 5. Pentru asigurarea unei densități normale și uniforme lucrarea de ră­rit s-a făcut separat, manual formin­­du-se echipe de 15—25 oameni care au lucrat sub permanenta suprave­ghere a maistrului de culturi. In afară de lucrările executate me­canic pentru întreținerea porumbului s-au aplicat 2—3 prașile manuale care au permis menținerea terenului curat de buruieni. Respectarea regulilor agrotehnice, executarea lor fn termen optim a permis să se obțină producții mari de porumb în unele brigăzi astfel : La brigada a III-a condusă de co­munistul Nicula Ioan s a obținut o producție medie de 4.678 kg boabe la ha pe o suprafață de 183 ha cultivată cu hibridul dublu 409. Brigada I a obținut la hibridul 306 o producție medie de 4.250 kg boabe la ha, evidențiii­du-se mecanizatorii Margineanu Vasile, Moșescu Zamfir și alții. Menționam că s-a obținut o pro­ducție bună și la loturile de hibri­dare unde cultivîndu se H.S. 206 s-a realizat 2.990 kg porumb sămintă ca­librat de pe o suprafață de 400 ha. Această producție s-a putut obține datorită respectării cu strictețe a mă­surilor agrotehnice de către mecani­zatorii care au semănat și au avut în primire suprafețele respective, e­­vidențiindu-se in mod deosebit b­an­­ciu Crețu, Mo­șescu Zamfir, Jantea Radu, Ciocan Aurel și Drăghici Va­sile. Pentru anul 1964 gospodăria are de cultivat suprafața de 2.038 ha po­rumb boabe iar producția planifica­tă este de 2.950 kg la ha. încă din toamna anului 1963, s-au luat unele măsuri care vor asigura realizarea și chiar depășirea acestei producții. Astfel întreaga suprafața ce se va cultiva cu porumb a fost oporîta, execu­tindu-se o arătură adincă la 25—28 cm. Pe unele suprafețe arate în vară s-a executat in toamna anului 1963 a doua arătură creîndu-se ast­fel premiza obținerii unei producții ridicate. Pentru desfășurarea in bune condi­­țiuni a campaniei de primăvară s-a acordat o deosebită atenție reparării semănătorilor 2 SPC 2, s-au ampla­sat din timp suprafețele ce se vor cultiva cu porumb după care s-a în­tocmit un plan de fertilizare care a avut la bază dosarul agrochimic și s-a trecut la fertilizarea suprafețelor destinate acestei culturi. Astfel, s-a aplicat îngrășăminte fos­­fatice pe suprafață de 1.145 ha cu 483 tone, iar gunoi de grajd pe 267 ha cu 5.275 tone. S-a făcut instruirea întregului per­sonal ce participă la cultura porum­bului după care s-a trecut la exa­minare pentru a se verifica cunoș­tințele acumulate în acest instructaj. S-a întocmit un plan de măsuri teh­­nico-organizator­ice în care s-au fixat lucrările agrotehnice ce se aplică, termenele optime și mecanizatorii, brigadierii care vor executa lucrările îa fiecare sală în parte. Astfel se va acorda o deosebită a­­tenție menținerii apei în sol prin a­­plicarea lucrărilor de grăpar a ogoa­relor, întreținerea ogoarelor curate de buruieni și cu un strat afinat la suprafață pină la executarea lucră­rilor de pregătirea solului în vede­rea vnsămînțărilor. Patul germinativ al seminței va fi asigurat prin executarea a uneia sau două discuiri după necesitate, odată cu care se va incorpora in sol și 150 kg azotat de amoniu pentru fiecare ha ce se va însămînța cu porumb. Lucrarea de insămințare se va face cu semănătoarea 2 SPC 2, in cuiburi, repartizîndu-se din timp fiecărui tractorist suprafața ce o va insă­­mința pentru a mări simțul de răs­pundere și posibilitățile de control asupra acestei lucrări. Concomitent cu lucrarea de însă­m­înțare se vor administra ierbicide (Abrazin) pe circa 1.000 ha in scopul rezolvării deficitului brațelor de muncă la prășitul manual. Întreținerii culturilor i se va a­­corda o atenție deosebită. Se va e­­xecuta grăparul înainte de răsărire, la 5 zile după insămințare și menți­nerea terenului curat de buruieni prin executarea lucrărilor cu sapa rotativă și prășitul mecanic de cite ori va fi nevoie. FLORIN GHEORGHIU inginer șef G.A.S. Urleasca IN FOTOGRAFIE Aspect din IJZMNF.FE „TIMPURI NOI“ DIN CAPITALA. hala de prelucrări mecanice. VIATA' N­O­U­A VEȘTI DE LA CORESPONDENȚI Măresc sectorul viticol Convinși de avantajele ce se pot obține prin cultivarea viței de vie, colectiviștii de la G. A. C. Faraoanele, raionul Focșani au că­utat an de an să mărească supra­fața cultivată cu vită de vie, care aduce însemnate venituri in gos­­podărie. In toamna anului trecut s-au desfundat peste 40 ha de te­­ren arabil care anul acesta va fi plantat cu viță de vie. In acest scop conducerea gospodăriei și-a pro­curat materialul suditor necesar încă din toamna de la unitățile producătoare. Astfel, s-au procurat 180.000 tire de vița altoită o parte din ele fiind folosite și la planta­rea in goluri din plantațiile mai vechi. De asemenea, s-a mai procurat și celelalte materiale necesare plan­tării r.a . picii et­., var pentru vărui­tul puieților astfel ca de la începu­tul campaniei să pornească cu toate ioițele la plantarea viței de vie pe suprafața de 40 ha teren PETREA IORDACHE colectivist lor, pe care ii îndrumă pentru a executa lucrări de calitate. Fruntași la altoitul viței de vie cit și în executarea lucrărilor de calita­te sunt colectiviștii : D. Ionașcu, Că­lin Iordache și Pau­lea Petrache care au reușit să altoiască zilnic peste 1.400 fire de vită. ȘTEFU NICOLAE colectivist Cînd există preoc­upare Nu de mult la G A. C. „7 No­iembrie 1917" din comuna Pechea a luat ființă o școală pentru vița de vie, în vederea pregătirii mate­rialului săditor viticol, atit pen­tru G. A. C. cit și pentru alte uni­tăți socialiste din regiunea noastră. Datorită măsurilor luate de con­siliul de conducere pina în prezent s-au altoit peste 148.000 de fire de vită de către membrii colectiviști, care au urmat cursurile de calificare la școala de vită Doaga. Inginer agro­nom Toader Butnaru și brigadierul viticol Călin Costică se află in permanență in mijlocul colectiviști- Acțiuni turistice pentru cunoașterea patriei Numeroase au fost acțiunile turis­tice organizate anul trecut de agen­ția O.N.T. Carpați, filiala Galați. In total peste 38.000 de oameni ai mun­cii din orașul și regiunea Galați au vizitat prin O.N.T. orașe și locuri din patria noastră. In acest an, agenția și-a propus să organizeze și în mai mare măsură activitatea turistică. In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării pa­triei agenția va organiza vizite și excursii pentru cunoașterea de către oamenii muncii a localităților lega­te de lupta poporului nostru condus de partid, a obiectivelor industriale și culturale realizate în anii puterii populare. Astfel de vizite vor fi or­ganizate în orașele București, cu vi­zitarea monumentelor istorice, pe Va­lea Prahovei, la Bicaz și în alte o­­rașe și regiuni ale țării. BENEDICT GURAU corespondent Sărbătoarea primăverii A început tradiționalul concurs cultural artistic al pionerilor și șco­larilor ce are loc în fiecare an. La concurs au participat formații de dans, corale, instrumentale, soliști vocali și instrumentiști, recitatori al căror repertoriu cuprinde cîntece și poezii despre partid și patrie, cîn­tece pionerești etc. La faza raională, care a avut loc, duminică 22 martie a.c. în sala căminului cultural „M­­Bălcescu“ din Focșani s-a remarcat formația de dansuri a Școlii de 8 ani Gogești, ansamblul coral al Șco­lii de 8 ani și medii din Odobești și recitatori de la Școala de 8 ani din comuna Jariștea. S-au bucurat de un deosebit succes fiind îndelung aplaudați, pionera Ghițoiu Emilia — care a rafitat po­ezia „In țara lui mură-n gură“ de Nina Cassian, pionerul Panaite Ion care a interpretat la vioară „Balada" lui Ciprian Porumbescu și pionera Panaite Anastasia care a cîntat la acordeon muzică populară. Purtînd pitorești costume populare, echipa de dans care a interpretat „Călușa­rii" de la școala din Gugești a plă­cut in mod deosebit. Ore de-a rîndul s-au perindat pe scena căminului cultural, formațiile artistice pionerești din cuprinsul ra­ionului Focșani, aducînd cu ei zîm­­betul primăverii, optimismul, încre­derea în viitorul luminos, ce le aparține. CECILIA MOCANU profesoară La pescuit. Nr. 60*0^ ­Bilanț ...Ora de curs s-a nimerit a fi de fizică. Dar uitam !!!, așa-i cind te grăbești Personajele reportajului de țață sunt elevi ai clasei a X-a A, de la școala medie din Panciu. Răsu­flăm ușurați ca n-am scăpat din ve­dere un lucru esențial, să răsfoim notițele luate la ora de fizică, nu școlărești , reportericești. Ca apoi In continuare să le revedem și pe cela, de altfe foa­­te importante, scrise ca urmare a discuțiilor pur­tate cu diriginta clasei profesoara Mariana Alexiu și secretara organi­zației U.T.M. pe an eleva Lenuta Mocanu. Ca la orice început al unei ore de curs catalogul a fost in atenția ge­nerală. Prezenți erau toți elevii cla­sei a X-a A. Așa că fără a zăbovi profesorul Stanciu Eftimie a dat „to­nul". — Ce avem pentru as­tăzi ? Primul a răspuns Gaboiu Mihai. Tot el a făcut la tablă și schema de punere in evidentă a forței piectro-­­magnetice. La urmat Flarabor con­stantin care prntr-o experiența practică a scos in evidentă cele spu­se de colegul sau. S­au adus și ci­­teva completări binevenite, și subli­niem, ia fel de bine. Da, ne-am no­tat din partea cărora dintre elevi au venit. Î Nedelcu Gheorghe, Malău E­­liza, Zamfir Tincuța și alții... Recreație. Pentru împrospătarea torțelor cei mai mulți dintre elevii clasei s-au Îndreptat spre ieșirea in curtea școlii. Putin aer rece, nu stri­ca să fie respirat chiar și numai pen­tru doua-trei minute, ca apoi cu ace­eași grabă mai toți să revadă in mare cele învățate pentru ora următoare. Pe timpul pauzei , ne-am permis s-o reținem pe secretara organizației de U.T.M. pe an. — Am căutat să-i ajutăm pe cei mai slabi la Învățătură prin... —­ Desigur forme au fost folosite multe. Am vrea să ne prezentați pe cele mai eficace. — Da, mai dese ședințe de orga­nizație cu un singur punct ia ordi­nea de zi — situața la Învățătură și disciplină, gazeta de perete, postul U.T.M.-ist de contr­ol, orele de diri­­genție, și și-au dovedit necesitatea um plin mai ales grupele­­ de întraju­torare. A­șa de pildă Caroianu Marian și Purdel Vasile ajutați de­­ Nedelcu Gheorghe s-au fam­ilarizat mai ușor cu noțiunile de matematică. Totodată, inureptindu-și notele? Categoric, răspunse eleva Lenu­ta Mocanu amintind și numele ele­­vei Macarie Lăcrămioara care pe multe colege ca Apreotesei Valerica și Dumitrache Elena le-a ajutat să-și îndrepte notele la Limba romînă. Găsi să adauge cât de bine au prins criticile aduse celor „supărați“ pe învățătură și „certați" cu disciplina, cu ocazia programelor artistice sus­ținute înaintea unor reuniuni de simbătă seara. III­ unui program de acest fel prezentat de elevii clasei a X-a A, intitulat „Varietăți... varie­tăți" vizionat ce întreaga școală, a cuprins cuplete satirice la adresa unora ca Iliescu Gabriel prieten bun cu tenisul de masă și nai nepriete­nos cu... cartea, la gșurelu Dumitru, Banu Dorel și alții. Să nu uităm de asemenea a remarca, îndeplinind ast­fel dorința elevei Mocanu, refe­­ratele prezentate in orele de dirigen­­ție ca „Ce este fericirea", „Conto­pirea intereselor personale cu cele obștești", etc. care au dat n­aștere la discuții interesante, folositoare in munca instructiv-edu­cativă. Am mulțumit în graba pentru tot ce ne-a spus elevei binevoitoare, căreia i-am răpit mai toată recreația și am părăsit clasa. Începea o nouă oră de curs pentru elevii clasei a X a A. A sosit din nou recreația și pentru 10 minute puteam dist­rb­­ui diriginta clasei a X-a A. Ne-am li­­mitat la o singură întrebare și mnisa la un singur răspuns mai amplu. — Clasa a X-a A, in gener­al se prezintă mai bine la acest sfârșit de trimestru. — In comparație cu primul ? — Da. Numărul elevilor fruntași, printre care remarc prezența lui Hă­­răbor Constantin, Macarie Lăcră­mioara, Mititelu Greza și alții, po­sesorii notelor numai de la 8 in sus, s-a mărit. Dar... și aici profesoara fuind, in jocul zîmbetului, o atitudine­ de tristețe și de părere de rău conti­nuă sacadat, cu greu. Unii,­din pă­cate deși au posib­iităti au mers in acest trimestru in regres, in aceasta situație se găsesc mai ales elevii Popa Constantin, Iliescu Gabriel, Ușurelu Dumitru și Banu Dorel. La ce, amintiți care nu ne privesc cu seriozitate munca, reducindu-se în­vățătura doar la cele prinse in cla­să, și disciplina lasă de dorit. — Un moment tov, profesoara, am întrerupt-o noi pe dirigintă, Banu Dorel a dat cîteva răspunsuri dintre cele mai bune la ora de fizică. — Intr-adevăr, fiecare din cei citați nu odată au dovedit că atunci cînd vor, pot să rivalizeze chiar și cu cei mai buni din clasă... Numai că asta se intîmplă rar. — Poate... ^ — Da, să sperăm, înțelese diriginn­ta, se vor îndrepta. CORNELLU MIHAILESCU Pe urmele materialelor publicate „Constructori și instalatori“ Articolul cu titlul de mai sus pu­blicat în ziarul „Viața nouă" nr. 5989 din 10 martie a. ,c. semnala întîrzie­­rea unor lucrări la blocurile­­ 2, 3, 4 și 6 ce se construiesc în centrul­ ora­­șului Galați. Cauza acestei întîrzieri, arăta articolul, se datora faptului că între cele două unități — Grupul I de șantiere construcții-montaj și Gru­pul 4 de instalații T.R.C. Galați —­ lipsea colaborarea și aceasta ca ur­mare a slabului control și a îndrumă­rii insuficiente din partea forului tu­telar — Trustul regional de construc­ții Galați. Răspunzind ziarului la critica din materialul amintit, conducerea Trus­tului regional de construcții Galați a trecut imediat la luarea de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor sem­nalate. In răspunsul trimis redacției se arată intre altele că „Articolul publicat a venit la timp ca să întă­rească spiritul de inițiativă și cola­borare in rîndul constructorilor de pe acest șantier, atrăgînd în același timp atenția conducerii Trustului pentru a lua măsuri eficiente în ve­derea unei mai strînse colaborări. In acest scop au fost convocați toți factorii de conducere de la Grupul nr. 1, Grupul nr. 4 și B. P. I. D. ana­­lizindu se conținutul articolului, du­pă care s-au luat o serie de măsuri". Printre masurile care au fost e­­laborate se menționează" întocmirea unui grafic coordonator in care s-a ținut seama de tehnologia ce trebuie respectată pentru a evita strangulări în procesul de producție, grafie ce va fi generalizat pe toate șantierele de construcții. Prin serviciile de resort, Trustul va urmări buna orga­nizare a șantierelor tehnologiei din grafic, și respectarea luat măsuri ca ședințele Totodată l­a operative săptămînale ale celor două grupuri cu meșterii de șantiere să se facă împreună și in cadrul lor să fie dis­cutate problemele legate de buna desfășurare a lucrărilor . „Cumpărătorii notează și responsabilul nu... răspunde“ Sub acest titlu a apărut in ziarul „Viata nouă" din 11 martie a, un articol in care era criticată com­­­­portarea unor lucrători de la maga­zinul „Alimentara" nr. 1 Galați față de cumpărători. Articolul preciza că vânzătoarele au uneori atitudine ne­cuviincioasă iar caserița Maria Da­mian vorbește cumpărătorilor pe un ton cu totul necorespunzător, toate acestea se datorau faptului că în­suși responsabilul magazinului se complăcea cu o asemenea stare de lucruri. Totodată condica de suges­tii și reclamații in loc să stea la iod vizibil la dispoziția cumpărătorilor era eliberată la insistența consuma­torilor și numai de către responsa­bilul unității. Luând cunoștință de conținutul ar­ticolului conducerea O. C. L. „Ali­mentara Galați a analizat deficiențe­le semnalate. Constatind că cele arătate în ziar sunt juste, conducerea acestei organizații a informat redac­ția că pentru folosirea condicii de sugestii și reclamații de către con­sumatori a fost luată măsura de a se confecționa o masă planșă care va fi montată la loc vizibil unde se va găsi condica și creionul respec­tiv. Pentru lipsurile manifestate ges­tionarul N. Fotopol și casierița Maria Damian au fost sancționați cu mus­trare și avertisment". Calitatea textilelor și confecțiilor la nivelul comerțului socialist Produsele întreprinderilor tex­tile gălățene si-au căpătat in ultimii ani o binemeritată apreciere din par­tea cumpărătorilor. Colectivul de muncă, de aici a obținut de la un an la altul noi succese In sporirea volu­mului de produse, în introducerea de sortimente noi, satisfăcînd tot mai mult gust­ul și cerințele consumatori­lor. De asemenea, la articolele a că­ror producție a fost menținută pe perioade mai lungi s-a desfășurat o largă acțiune pentru crearea de­­ noi desene. Numai in­ anul 1963 la artico­lul distină imprimată au fost produse un număr de 4 desene noi, cu 52 po­ziții coloristice, iar în 1964 același ar­ticol se produce în 10 desene noi, cu 126 poziții coloristice. Pentru îndeplinirea planului de desfacere a mărimilor, cunoașterea și studierea temeinică a nevoilor de consum a populației și întărirea co­laborării dintre sectoarele productive și cele de desfacere, Ministerul Co­merțului Interior a organizat recent o consfătuire intre întreprinderile co­merțului cu ridicata textile și încăl­țăminte Galați și întreprinderile tex­tile, I. I. S. „Brateșul" Galați și Fa­brica de confecții Brăila. Din referatul prezentat cât și din discuțiile purtate, au fost scoase la iveală noi metode de muncă, privind recepționarea din punct de vedere calitativ a mărfurilor in depozit și in cadrul compartimentului de recep­ție din fabrici. S-au dezbat­ut­ probleme legate de creșterea nevoilor de consum a popu­lației și in legătură cu sortimentele mai mult prefera­te de consumatori. In anul 1963 pe lingă alte succese, textiliștii gălățeni au produs pentru prima dată, articole noi „Iva", pentru Îmbrăcăminte de vară femei, „Gali­na", pentru decoruri interioare etc., Pe marginea unei consfătuiri iar anul acesta, a început să livreze articolul „Gelu" destinat pentru că­măși bărbătești, urmînd a fi produse și articolele „Andalina" și „Borsec", pentru rochii de femei și altele. Deși s-au obținut succese deosbite în ce privește realizarea și depășirea sarcinilor de pian și a angajamente­lor luate pe anul 1933, în domeniul ca­lității produselor mai există multe la­cune, care au fost scoase la iveală cu această ocazie. In anul trecut valoarea țesăturilor refuzate la recepțiile efectuate de că­tre I.C.R.T.I. se cifrează la suma de 655.000 lei. Dintre produsele cu de­fecte mai frecvente, care au condus la refuzuri sunt: margini oxidate, striațiuni din vopsire, la produsul „Doc", fileuri, sărituri, lipsă de fire în bătătură, la produsul „Nero": găuri, fire groase in bătătură, fire lipsă in urzeală, scurgeri de coloranți, scaune uleiate, dungi șorț, cute etc. la pro­dusul „Indian" imprimat și „Uni". Datorită fapt­ului că nu se acordă atenție suficientă la dublarea, pliatul și rulajul mărfurilor, o parte din ele, prezintă cute­ șifonări in interiorul bucății, diind un aspect comercial ne­­satisfăcător. De asemenea, etichetele nu corespund numărului de desen și al poziției, iar tușul cu care se ștam­pilează bucățile de material nu se a­­plică cu grijă in așa fel incit pătea­ză mai multe foi. In acest an receptionerii întreprin­derii comerțului cu ridicata, textile și încălțăminte au refuzat la recepție cantitatea de 320 metri diftină impri­mată pentru deficiențele sus amintite. In această direct­e serviciul control tehnic de calitate de la I.T.G., colec­tivul recepționerilor de la I.C.R.T.I. Galați trebuie să fie mai exigenți în problema calității respectind in între­gime cerințele consumatorilor, in așa fel ca aceștia să aibă deplină încrede­re in produsele expuse în vitrinele magazinelor și la dispoziția consuma­torilor. O al­tă întreprindere din cadrul re­giunii noastre de importanță republi­cană este și Fabrica de confecții din orașul Brăila. Din materialul prezen­tat precum și din cuvîntul vorbitori­lor a reieșit că produsele acestei fa­brici, sînt apreciate atit în țară cit și peste ho­tare, prin faptul că harnicul colectiv de muncă de aici contribuie la satisfacerea cerințelor comerțului nostru socialist. Conducerea întreprin­derii s-a preocupat in permanentă pentru producerea de noi modele in majoritatea articolelor prevăzute a fi produse anul acesta. Dacă volumul de produse a sporit, obținindu-se frumoase realizări in această direcție, nu în aceeași măsură conducerea fabricii s-a preocupat de ridicarea, în continuare, a calității produselor. Iată cîteva din lipsurile pe care le reclamă consumatorii : la cămăși, blu­ze etc. unele gulere au colțurile ne­egale, defecte în țesătură, umflături, etichete ce nu prezintă realitatea. De exemplu, la cămăși bărbătești se in­dică mărimea 41 și ele sunt mărimea 43 ele. De asemenea s-au contractat unele desene și s-au executat altele. Toate acestea reflectă slaba activitate desfășurată de către serviciul C.T.C. din cadrul Fabricii de confecții Bră­ila precum și de recepționierii I.C.R.T.I. Astfel, comparativ cu anul 1962 când au existat 6 refuzuri in valoare de 526.700 lei, în 1963 numărul refuzuri­lor a ajuns la 15 in valoare de 837.000 lei. Deficiențe de natura celor arătate în materialul de față au fost și con­tinuă să fie constatate și de alte I.C.R.T.I.-uri din țară. In general aces­tea reclamă in afara de nerespectarea termenelor înscrise în anexele de contract^ nasturi slab cusuții neuni­form, etichetele nu poartă viza C.T.C., iar pe ele sunt înscrise 2 sau 3 sta­suri, fără să fie anulate cele care nu sunt în legătură cu produsul livrat, lata lipsuri pe care colectivul fabricii trebuie să le lichideze in cel mai scurt timp. ★ Pentru Îmbunătățirea calității pro­duselor trebuie consultate periodic colecțiile de modelle omologate, crein­­du-se sortimente cât mai varia­te și a­­trăgătoare care să se ridice la nive­lul cerințelor comerțului nostru socia­list. Creatorii de modele trebuie să fie ajutați permanent în scopul reali­zării unor modele cât mai apropiate de gustul și preferințele cumpărăto­rilor. La întreprinderile textile Galați va trebui Întărită asistenta tehnică și ln schimbul de noapte, pentru a se efec­tua un control cit mai riguros pe fie­care fază de operație. Controlorilor din unitățile arătate le revin sarcini deosebite. Ei vor trebui să fie permanent in mijlocul oame­nilor, să întărească asistența tehnică și să prevină unele defecțiuni ivite în procesul tehnologic. Consfătuirea care a avut loc, a con­stituit un bun prilej de generaliza­re a experienței pozitive. Totodată, delegații celor două întreprinderi fur­nizoare către I.C.R.T.I. au scos la iveală și lipsurile care mai dăinuie in activitatea unităților respective, ară­­tind măsurile care au fost luate in scopul lichidării lor. Ei s-au­ angajat să realizeze țesături și confecții de mai bună calitate care să satisfacă exigența justificată a cumpărătorilor. C. CIOCĂNEL Zilele acestea s-a desfășurat in Gala­i faza regională a Olimpiadei de Fizică și Chimie, penttru un act al acestui concurs tradițional, aștep­tat in fiecare an cu mare nerăbdare de către elevi și chiar de profesori. Deși pentru prima dată s-a organi­zat un astfel de concurs și pentru Chimie, elevii au participat și la a­­cest obiect intr-un număr impresio­nant, ceea ce dovedește interesul pe care profesorii au reușit să-l tre­zească in mintea elevilor prin mun­ca lor la catedră. La etapa locală care s-a desfășu­rat cu aproape două luni in urmă au participat un număr de peste 2.600 elevi din regiunea noastră­­— 1100 la chimie și 1500 la fizică. Dintre a­­ceștia au fost admiși să participe la faza regională 225 elevi la Fizică și 150 la Chimie. Rezultatele obținute la această fază a concursului scot in evidență preocuparea deosebită a concurenților sub îndrumarea atentă a multor profesori pentru obținerea unor rezultate cit mai bune. Faptul că s-au acordat un număr de 52 premii la Fizică și 45 premii­­ la Chimie vin să ne arate că elevii s-au prezentat bine pregătiți. Dintre elevii care au obținut cele mai bune rezultate și care au fost propuși a participa la faza finală se remarcă und ale căror nume au mai fost in­­tilnite și la concursurile din anii pre­cedenți cum sunt elevii: Marcus Ser­giu și Damașcan Mihai cl. XI șc. medie nr. 3, Petrea Florin cl. IX șc. medie nr. 1 și Vasiliu Ana șc. medie nr 2 din Galați, cărora li s-a ală­turat in acest an nume noi ca acelea ale elevilor Costescu D. dl. XI, Șe­­lingher S. d. X, Popovici D dl. VIII șc. medie nr 3 Galați, Argh­ir M. și K­aneș M. d. XI șc. medie Focșani și Ion­escu D. dl. VIII Brăila. La Chimie rezultate foarte bune au obținut elevii: Virgolici E. și Ru­­pervaser L. cl. XI, Păunescu L. cl. IX și Micuța F. cl. VIII de la sc. medie nr. 1 Galați la care se mai a­­daugă elevii: Steimetz A. d. XI Te­cuci, Grigorescu Al. cl. IX sc. medie nr. 2 Galați și Negraru A7, cl. IX Brăila. Analiza rezultatelor obținute, scoa­te in evidență o serie de trăsături demne de luat in seamă. Dintr­e aces­tea se detașează următoarele: Numărul mare de participanți, re­flectă o muncă de popularizare sus­ținută din partea celor mai mulți profesori. Nivelul lor de pregătire, superio anului precedent, ne arată că in a­cest an s-a dus o muncă mai de a­dincime cu elevii in cadrul orelor de clasă și in special cu virfurile în afara acestor ore. Repartizarea numerică a premiilor pe clase ne indică, așa cum este și firesc insă spre deosebire de anii precedenți, că elevii din clasele mai mari au căpătat deprinderile nece­sare unei analize mai profunde a fenomenelor. Premiile și mențiunile acordate au cuprins un număr mai mare de cen­tre decât în ceilalți ani și anume: au fost propuși pentru etapa finală elevi din 4 centre, iar premii și mențiuni au primit elevi din 8 centre școlare dintre cele 17 centre școlare medii, din regiune. Cu toate acestea, se desprind și o serie de neajunsuri care trebuie să stea in atenția profesorilor și anume: La fizică din 10 elevi propuși ,să participe la etapa finala, 7 sunt din Galați, iar la chimie din 7 elevi, 0 sunt din Galați.Chiar in cadrul ora­șului Galați repartiția nu este mul­țumitoare; am cei 7 elevi propuși să participe la etapa finală la fizi­că, 5 sunt de la școala medie nr. 3 iar la chimie din 5 elevi, 4 sunt de la școala medie nr 1. Este lăudabilă munca depusă de profesorii din aceste școli la aceste două discipline, dar aceasta ar tre­bui să constitue și pentru cadrele din celelalte școli ale orașului și ale regiunii o problemă de rezolvat pe baza unei munci mai de adincime dusă cu mai multă pasiune. PETRE VIERU­ asistent,Institutul Pedagogic de 3 ani Galați La Olimpiana de fizică și chimie Rezultate bune

Next