Viața Nouă, octombrie-decembrie 1965 (Anul 22, nr. 6473-6551)

1965-10-01 / nr. 6473

ft c I Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXII Nr. 6473 VINERI 1 OCTOMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI Amfiteatrele din nou pline Astăzi, în întreaga țară, în­cepe un nou an universitar. Amfiteatrele și laboratoarele, străzile orașelor centre univer­­sitare, bibliotecile, vor fi do­minate începînd cu 1 octom­brie de efervescența tinerească a studențimii noastre. începe un nou an de învățătură, de hărnicie în pregătirea ca spe­cialiști și ca oameni. Momentul sărbătoresc al­­ deschiderii anului universitar se desfășoară sub semnul ma­rilor înfăptuiri al căror stră­lucit bilanț în făurirea noii orinduiri a fost făcut la cel de al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist Român. In anii care au trecut de la eliberarea patriei, sub conducerea încer­cată a partidului, poporul ro­mân dăruindu-și întreaga ener­gie creatoare înfloririi patriei socialiste, a înscris victorii de prestigiu în dezvoltarea indus­triei, a agriculturii, științei și culturii. Nu există domeniu al vieții economice și de stat care în acești ani să nu fi cunoscut prefaceri actin ei­ Sînt realizări care bucură, care­ umplu inimile de min­ddé. Tineretul nostru studen­țesc știe să prețuiască dir. plin aceste înfăptuiri. Orașul Galați, de pildă, se numără printre centrele universitare create în anii de construcție socialistă. Cele două institute de în­vata­mint superior au dat pînă în prezent numeroase promoții care muncesc cu abnegație în diferite sectoare de activitate. Numeroase sunt și pentru studenții gălățeni dovezile de grijă ale partidului și guver­nului : laboratoare înzestrate cu aparate moderne pentru o temeinică pregătire, sporirea continuă a numărului de cărți și publicații din bibliotecile universitare, creșterea număru­lui de burse, săli spațioase,­ cămine moderne, cantine. Pre­ocupării pentru asigurarea unei baze materiale tot mai bune îi corespund și eforturile con­ducerilor institutelor noastre de a organiza tot mai bine procesul de învățămînt, de a ridica continuu nivelul de pregătire teoretică și prac­tică al viitorilor absolvenți corespunzător progreselor știin­ței și tehnicii mondiale, ne­cesităților economiei și culturii nationale. In Raportul la cel de al IX lea Congres al Partidului Comunist Român se arată cu limpezime: „In perioada 1966­­—1970 vor absolvi institutele de învătămînt superior 110 000 specialiști — ingineri, econo­miști, medici și alții. Un accent deosebit se va pune pe învă­­țămîntul superior tehnic și e­­conomic, chemat să pregăteas­că specialiști de înaltă compe­tență pentru nevoile complexe ale organizării întregii activități și conducerii de produc­ție". Aceste îndatoriri sînt sarcini de onoare pentru învățămîntul nostru superior, pentru tinere­tul ce-și închină eforturile a­­nilor de studenție, studiului. Noul an universitar începe la Galați cu un număr sporit de studenți: la Institutul politeh­nic numărul celor care pășesc pentru prima dată în sălile de cursuri se ridică la 420, iar numărul total al studenților la Institutul pedagogic de 3 ani va fi de circa 1­200. Un bazin piscicol pentru cercetări practice, un laborator modern de fotocinematică și este alte noi măsuri ce țintesc ridica­rea nivelului de pregătire al studenților, de perfecționare al cadrelor didactice nu pot fi amintite ! Toate acestea sporesc răs­punderea de a fi student, răs­pundere pentru studiul siste­matic, care să armonizeze echi­librat formația general știin­țifică , implică în aceeași mă­sură o dozare bine chibzuită a eforturilor studentului care are îndatorirea să aprofundeze bogata moștenire culturală științifică a trecutului, realită­­ț­­ile prezente, fără a pierde din vedere perspectiva pe care o deschide știința spre viitor în actualul stadiu al dezvoltării economiei și culturii patriei noastre socialiste. Socialismul, în marșul său victorios, a inclus pe fiecare student pentru anii următori în numărul de 110 000­ specia­liști, ingineri, economiști, me­dici etc ce urmează să absolve institutele noastre de învătă­mînt superior pînă în 1970. Socialismul a dat fiecăruia po­sibilitatea de a-și afirma talen­tul, aptitudinile. Toți cei care astăzi pășiți în amfiteatrele universitare, cadre didactice și studenți, vă dorim să fiți la înălțimea acestor nobile răs­punderi ! Vă dorim spor la muncă și succes în noul an universitar­­ Cargou de 4 500 tone în construcție la Șantierul naval Galati. ­H NUMĂRUL DE AZI: « La „Porțile luminii“ (pag. a II-a) *&■ Romanul lui Liviu Rebreanu și* La treabă — băiat bun ! Dar altminteri ? (pag. a III-a) ■» Sesiunea Adunării Generale a O. N. U. (pag. a IV-a) Pregătim producția anului viitor Necesitatea creării unei în­treprinderi specializate in pro­ducția de agregate și meca­­n­­­e de punte destinate e­­chipării navelor construite în șantierele românești a fost im­pusă mai cu seamă de avîntul înregistrat în ultimii ani de a­­ceastă importantă ramură in­dustrială — construcția de nave, precum și de perspec­tiva dezvoltării ei în viitor, corespunzător sarcinilor izvo­­rîte din Directivele celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Reprofilată în virtutea aces­tor temeiuri, Uzina mecanică din Galați a reușit prin efor­turi susținute ca intr-o perioa­dă relativ scurtă de timp să atingă un nivel de producție suficient pentru asigurarea în mare parte a șantierelor na­vale din țara noastră cu toate agregatele și mecanismele ne­cesare echipării unor vase de diferite tipuri și tonaje ca : șlepuri de 1 000 și 1 700 tone, cargouri de 1 600 și 4 500 tone, motonave de 2 000 tone, re­morchere etc. Dacă în anul mecanică producea, 1964 Uzina în noul profil, aproximativ 15 la sută din producția marfă, în anul 1965 ea a reușit să realizeze 55 la sută, dînd produse de bună calitate, apreciate ca a­­tare de către întreprinderile beneficiare. Anul 1966 deschide uzinei noi perspective. Sarcinile de plan prevăd trecerea la noul profil în proporție de peste 75 la sută față de valoarea întregii producții fa­bricate. Realizarea acestui o­­biectiv de mare importanță .­De la Galați a pornit spre șantierele viitoarei hidrocentrale de la Por­țile de Fier o adevărată insulă metalică plutitoare. Aceasta este cea de-a doua platformă autoridicătoare de 1 500 tone. Ca și prima, ea a fost realizată intr-un timp relativ scurt, pe baza unei tehnologii de fabri­cație adoptate de construc­torii de nave gălățeni. A­­gregatul, unic în țara noas­tră, este echipat cu mașini de punte și instalații teh­nologice de fabricație ro­mânească și dispune de confortul necesar pentru echipaj și muncitori. La rîndul lor, construc­torii Șantierului naval. Bră­ila au lansat la apă un ceam de 240 de tone. În­treaga serie de 7 nave de acest tip a fost realizată cu o lună și jumătate îna­inte de termen. D­e la e­conomică pune în fața colecti­vului de muncitori, ingineri și tehnicieni ai uzinei noastre probleme deosebite, care vor trebui rezolvate chiar din tri­mestrul IV al acestui an. Astfel, începînd cu luna oc­tombrie a.c. va trebui să tin­dem spre realizarea unei pro­ductivități a muncii sporite prin aplicarea acolo unde va fi posibil a tehnologiei de grup. Măsuri în acest sens au și fost luate. Tocmai UZINA MECANICA GALAȚI de aceea avem convingerea că încă de la începutul anu­lui 1966 producția navală se va desfășura normal, iar mun­citorii — prin recalificarea lor — vor da randamentul dorit avînd la dispoziție atit cunoș­tințele necesare cit și locuri de muncă amenajate corespun­zător. In fața conducerii uzinei noastre stă ca o problemă de cea mai mare importanță rea­lizarea specializării pe grupe de muncitori și feluri de agre­gate, problemă rezolvată par­țial în anul 1965 și care ur­mează ca în anul 1966 să fie definitivată, creînd posibilitatea creșterii productivității muncii și obținerii unor produse de bună calitate-navă la alta, timpul de a­­samblare pe cală și pre­gătirea pentru lansare fost redus cu 4—5 zile, a ceea ce a permis desfășu­rarea pe un front larg operației de construcție și a montat la întregul grup de nave. Practica anului 1965 a de­monstrat că trecerea cu suc­ces la noul profil este posibi­lă și fără un volum prea mare de investiții. Tocmai de aceea planul de investiții pe viitorii ani preconizează în special construirea unor hale moderne în interiorul cărora să se poa­tă organiza un flux rațional al producției, care să contri­buie la obținerea unei calități superioare a agregatelor mecanismelor produse, ia ni­și­velul tehnicii mondiale. Astfel pentru realizarea carcaselor se preconizează aplicarea unui flux rațional de la croirea, debitarea, ansamblarea și pînă la sudarea lor. De asemenea, la montarea unor agregate în­­cepînd de la prelucrarea car­caselor pe mașini, pînă la pro­barea și recepționarea lor. Am acordat încă de pe acum o importanță deosebită asigu­rării unei aprovizionări exem­plare pentru producția anului viitor. Astfel, s-au luat măsuri pentru buna aprovizionare cu oțel turnat de la Uzina „Pro­gresul" Brăila, cu oțeluri la­minate, aparataje electrice etc. In afara produselor pe care le-a asimilat pînă în prezent, Uzina mecanică va trebui să asimileze în vitorul an un nu­măr însemnat de agregate pen­tru realizarea cărora s-au luat deja măsuri în scopul procură­rii unei documentații tehnice complete. O preocupare princi­pală în perioada actuală este, de asemenea, și reînnoirea ve­chii documentații care in une­le cazuri a dus la erori din punct de vedere al interpretă­rii unor cote, generînd în fi­nal o serie de rebuturi ce puteau fi evitate. Am­ trecut astfel in revistă principalele­­ preocupări ale colectivului nostru în această perioadă premergătoare unei etape noi și importante în dez­voltarea uzinei. Suntem­ con­vinși că măsurile pe care le-am luat și le vom lua in­ continuare vor determina rea­lizarea exemplară în viitorul an a sarcinilor de plan spo­rite ce ne stau în țară. GRIGORE ICHIM inginer șef — Uzina mecanică Galați A doua platforma autoridicătoare a pornit spre Porțile de Fier LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURA: - Terminarea semănaturii - urgentarea recoltării uratului SEMĂNATUL culturilor DE TOAMNA se apropie de sfîrșit. Pină aseară s-a insă­­mințat 91,3 la sută din supra­fața planificată pe regiune, din care 96,5 la sută in co­operativele agricole de produc­ție și 75 la sută in gospodăriile de stat. In ordinea realizărilor situa­ția pe raioane și trusturi gos­tat se prezintă astfel : Focșani 99 la sută 84,4 la sută Trust G­ A.S. Brăila 68,3 la sută Analizârd viteza realizată la semănat în cursul zilei de ieri reiese că doar în raionul Bră­ila a fost îndeplinită, proporția fiind de 103,1 la sută. In Fă­urei și Galați s-a realizat doar 65,1 la sută și respectiv 64,9 la sută. Slabe realizări au a­­vut la îndeplinirea vitezei zil­nice planificate, raioanele Te­cuci (48,6 la sută), Panciu (47,7 la sută), Bujor (42,4 la sută). Pentru încheierea urgentă a semănatului, unitățile agricole rămase in urmă trebuie aju­tate de consiliile agricole să folosească mai judicios mași­nile și tractoarele și acolo unde este necesar să se redis­­tribuie tractoarele, grapele cu discuri și semănătorile de la unitățile care au terminat la cele vecine, rămase în urmă. La RECOLTATUL PORUM­BULUI situația s-a îmbunătățit in cursul zilei de ieri. Cu ex­cepția raionului Panciu și a Trustului G.A.S. Brăila, care au realizat doar 78,8 la sută și respectiv 87,4 la sută din vi­teza planificată, celelalte ra­ioane au depășit-o cu mult. Astfel în raionul Galați ritmul zilnic a fost depășit cu 123,8 la sută, în Brăila cu 109,8 la sută, în Tecuci cu 106,7 la sută, iar în Bujor, Făurei și Focșani cu 78,9 la sută, 41,6 la sută și respectiv 35,9 la sută. Și în gospodăriile de stat din Trustul Galați s-a realizat 172,1 la sută din viteza plani­ficată. In urma acestor rezultate or­dinea și realizările raioanelor și trusturilor G.A.S. la recol­tatul porumbului este urmă­toarea : Trust G.A.S. Galați 34.5 la sută Trust G.A.S- Brăila 29.6 la sută Realizările din cursul zilei de ieri, ca și cele de mai îna­inte, dovedesc că raioanele nu au planificat destul de judi­cios viteza zilnică de lucru și că sunt încă mari posibilitățile pentru a o depăși. Brăila 98,5 la sută Tecuci 98,3 la sută Panciu 96,9 la sută Galați 96,3 la sută Făurei 96,1 la sută Bujor 90,1 la sută Trust G.A.S. Galați Făurei 33,8 la sută Brăila 30,9 la sută Focșani 29,7 la sută Bujor 29,3 la sută Galați 27,5 la sută Panciu 25,3 la sută Tecuci 24,6 la sută Toate forțele la recoltat! FOCȘANI In raionul Focșani, semăna­tul griului pe întreaga supra­față planificată — 10 800 hec­tare —­­ pe terminate. Care e însă situația recoltării po­rumbului? Ritmul acestei lu­crări, deși s-a intensificat în ultimele zile, continuă să fie nesatisfăcător. Ieri, de exem­plu, s-a cules porumbul de pe 598 hectare, ceea ce reprezintă doar 52 la sută din viteza zil­nică stabilită. In timp ce la cooperativele agricole din Hîn­­gulești, Gugești, Tătăranu ma­joritatea cooperatorilor parti­cipau la recoltatul porumbu­lui, la cooperativele: Slobo­zia Ciorăști, Milcovul, Bordeas­­ca etc. această lucrare se des­fășoară încă anevoios. Dacă cooperativele Hîngu­­lești și Tătăranu au recoltat ieri 90 ha și respectiv 70 ha. cu porumb, cooperativele agri­cole Focșani și Slobozia Cio­răști au cules numai cite 4 și respectiv 5 hectare. Nu mai vorbim de cooperativa agri­colă Obi­ești care nu a recol­tat ieri nici un hectar. Pentru urgentarea acestei lucrări este necesar ca orga­nizațiile de partid și conduce­rile tuturor cooperativelor de producție să mobilizeze toți cooperatorii la culesul porum­bului. C. ZARZANI 22 cooperative agricole au terminat semănatul FAUR­E. Insămînțarea cerealelor pă­­ioase în cooperativele agricole de producție din raionul Făurei a continuat astăzi cu mai multă intensitate decit în ultimele zile. Bunăoară, pe raza de acti­vitate a Stațiunii de mașini și tractoare Ianca, ieri s-a dat „ultimul asalt". Deci, în cooperativele agrico­le Oprișenești, Tib­ele Filiu, Plopu, Perișoru, Bordei Verde, Gabrielescu, Lișcoteanca, Bato­­gu, Ianca și Berlescu însămînța­­rea cerealelor de toamnă s-a terminat pe întreaga suprafață planificată —­ 6985 hectare. Tot în seara zilei de 30 septembrie a. c. au mai raportat că au ter­minat semănatul încă 12 coope­rativi­ agricole (în total 22 de unități). Pe raion, pium aseară se în­sămânțaseră 38.267 ha, din cele 39.800 ha. planificate din care cu grîu și secară boabe 36.026 hectare. Din păcate însă mai sînt și cooperative agricole de produc­ție în care semănatul cereale­lor de toamnă se desfășoară cu încetineală. Aceasta .'­e dato­­rește în primul rînd faptului că în asemenea unități pregătirea corespunzătoare a patului ger­minativ a­ început în momentul cînd trebuia să se treacă la se­mănat. Așa stau lucrurile în a­­proape toate cooperativele agri­cole de pe raza S.M.T.-ului și în primul rind la Bălteni, Fău­rei, C. A. Rosetti și Cireșu. Este necesar ca imediat în unitățile rămase în urmă să se antreneze și alte forțe din coo­perativele agricole din raion, pentru ca această lucrare să se poată importantă termina la timpul stabilit. V. PÎRLOG La secția Ungureni a G.A.S. Țigănești se lucrează de zor la recoltatul porumbului de pe cele 240 ha. IN FOTOGRA­FIE : aspect de la recoltarea mecanică a porumbului. S v I w A a p t a m i nn Toamnă. Toamnă de aur, a mustului care verbe la po­varnă, a cintecului care ră­sună peste tara mai tinără ca oriei­nd. Și iată, pentru a patra oară, din perspectiva unei tradiții de acum prodigioase, începe „Săptămîna poeziei“. Vin printre noi poezii, cei care și-au ales ca nobilă mi­siune aceea de a oglindi in imagini artistice întreaga splendoare a construcției so­cialiste, de a da grai unei bogății spirituale decurgind direct din consistența uma­nistă a zilelor noastre. Ieri — numele de poet era sinonimul sărăciei. Strivită de nepăsarea po­­tentaților din trecut, poezia s-a rezumat deseori la o exis­tentă de turn de fildeș sau de anatemă. Cînd rapsodul refuza să rimeze galant pen­tru obișnuiții saloanelor bur­tă-verziunii din „lumea bună“ a poezie era ignorat, răstălmăcit,și nu rareori lăsat pradă celei mai hide mizerii. Azi — poet e sinonim cu demnitatea cintecului și a le­gitimei sale aspirații la stima și admirația poporului mun­citor. Volumele de versuri, tipărite in uriașe tiraje de masă, sunt prezente pretutin­deni, în casa minerului ca și a savantului. ... Acum, vin poeții printre constructori și meșteri ai re­­ ­­­­­­­ coltelor bogate, vin la „Săp­­tămina poeziei". Creatorii cintecului vin printre inspiratorii lor, îi aș­teaptă inimi și sori. „Săptămîna poeziei" se a­­dresează întregului popor, ea este consfințirea dreptului la cîntec al acelora care și-au luat pentru totdeauna soarta in propriile lor minni. V. COSTACHE Însămînțările sînt pe terminate 53,5 la sută de pe suprafețele cultivate. La culesul porumbului re­zultate mai bune au înregis­trat cooperativele agricole de producție Tufești (58,8 la sută porumb recoltat) și Soveja (45,8 la sută). Ieri la aceste cooperative s-a recoltat porum­bul de pe suprafețe variind între 40 și 50 hectare.. Alte unități ca cele din Mo­vilița, Bolotești și Panciu, care au suprafețe întinse cu po­rumb (725 ha, 587 ha și 720 ha) vor trebui să-și organizeze mai bine munca încît să se depășească chiar viteza zil­nică propusă. Cu atit mai mult cu cit la un număr de 10 co­operative agricole procentul realizărilor e sub media obți­nută pe raion. PANCIU Toate cele 15 cooperative agricole de producție din ra­ionul Panciu sînt pe terminate cu semănatul griului pe supra­fața de 3 500 hectare. Termi­­nînd această lucrare, țăranii cooperatori din raion trebuie și pot să participe în număr și mai mare la executarea ce­lorlalte munci din cîmp, în deosebi la culesul porumbului și al strugurilor. Aceste lucrări începute în urmă cu cîteva zile se prezintă la ora actuală pe raion astfel : porumbul fost strîns în proporție de 25,3 a la sută, iar strugurii de masă au fost culeși în proporție de BRĂILA In acest an, cultura porum­bului în raionul Brăila a ocupat o suprafață de 41 799 hectare. Datorită calității lucrărilor efec­tuate, producția obținută de pe solele recoltate pînă acum răs­plătește din plin munca mem­brilor cooperatori, a mecani­zatorilor. In ce ritm se desfășoară cu­lesul porumbului, eliberarea te­renului de coceni și transportul știuleților la bazele de recepție și în pătulele cooperativelor a­­gricole? Iată cîteva întrebări la care am primit răspuns vizitînd unele cooperative agricole de producție: TICHILEȘTI. Aici, munca e bine organizată. Forțele sînt re­partizate în funcție de urgența lucrărilor. O parte din cooperatori culeg porumbul și eliberează terenul iar o parte lucrează în grădina de legume sau la recoltatul strugurilor. Rezultatul . 440 hectare de po­rumb au fost recoltate numai în 5 zile, întreaga cantitate de știuleți s-a transportat la baze­le de recepție și la pătulele cooperativei­ GEMENELE. Aceeași activita­te febrilă ca la Tichilești. Trei brigăzi lucrează la recoltatul porumbului. Din cele 1 520 hec­tare cultivate, s-au cules pi­nă acum 660 hectare. O re­marcă în plus , aici, cocenii se leagă snopi și sunt trans­portați direct în incinta sec­torului zootehnic, iar o parte din ei se însilozează. Așadar, odată cu recoltatul se elibe­rează și terenul. LATINA. Ritm slab, doar 60 de hectare au fost recoltate din 545 hectare cultivate. La această cooperativă munca nu­ e bine , organizată. Planurile operative de lucru nu se res­pectă întocmai. Timpul pri­elnic mai poate oare aștepta pînă cînd tovarășii de aici­ vor lua măsuri pentru urgen­tarea recoltării porumbului ? Cîteva cuvinte despre ba­zele de recepție. Nu toate au pregătit spațiile de depo­zitare corespunzătoare. Po­rumbul nu se preia operativ, autocamioanele, căruțele a­­șteaptă prea mult la descăr­care. In încheierea raidului nos­tru, o scurtă vizită la Consi­liul agricol raional. Din si­tuația centralizată pînă In seara zilei de 30 septembrie, reiese că pînă la această dată s-au recoltat 12 953 hectare porumb ceea ce reprezintă 31 la sută din suprafața cultiva­tă. De asemenea, s-au eliberat de coceni 7 655 hectare. Putin. Prea puțin în raport cu forțe­le existente. Ce părere are consiliul agricol raional și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole fată de acest ritm ? D. BOURCEANU C. MIHAILESCU Recoltatul porumbului trebuie urgentat TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului L­U MAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele­­ Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Iu numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la procla­marea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluției și insta­urarea puterii populare în China — eveniment de uriașă în­semnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea parti­dului său comunist, muncind cu energie și entuziasm, a în­făptuit adunci transformări revoluționare și a obținut succese remarcabile în construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cu­noaște un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, știința și cultura, crește nivelul de trai al poporului. Repu­blica Populară Chineză aduce o contribuție de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mișcării de eliberare a popoarelor, in cauza păcii și progre­sului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de mărețele realizări ale Chinei Populare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naționale, noi și însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă prețuire relațiilor de prietenie frățească și colaborare tovărășească dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Chinez, dintre Repu­blica Socialistă România și Republica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internaționalis­mului socialist, respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relații prietenești se vor dezvolta în continuare co­respunzător intereselor ambelor noastre popoare, unității și coeziunii țărilor socialiste, cauzei socialismului și păcii. NICOLAE CEAUȘESCU CHIVU STOICA Secretar general al Comitetului Președintele Consiliului de Stat Central al Partidului Comunist al Republicii Socialiste Român România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next