Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)
1967-06-23 / nr. 7008
A > J Nr. 7008 VIAȚA NOUA RAIONUL GALAȚI Cît pierd cooperativele agricole prin livrarea animalelor la greutăți mici Analizînd modul cum și-au îndeplinit cooperativele agricole din raionul Galați sarcinile contractuale pe primele cinci luni ale anului curent constau următoarele: la vînzări de tineret taurin pentru carne, planul a fost depășit cu 7 la sută. Au fost îndeplinite cifrele planificate și la vînzările de porci grași (graficul de livrări în proporție de 108 la sută iar la greutate 107 la sută). Cu excepția produselor avicole (carne de pasăre și ouă), în rest la toate rubricile sarcinile contractelor încheiate de cooperativele agricole cu statul sunt depășite. Fără îndoială că această situație ne vorbește despre o substanțială îmbunătățire a muncii de creștere a animalelor în toate unitățile, că, la indicația organelor de partid, s-a asigurat o mai bună bază furajeră, iar îngrijitorii de animale sunt aleși și pregătiți cu mai multă grijă. Se pune însă întrebarea , realizind și depășind cifrele de plan — privind din zootehnie — sau livrările folosit în întregime toate posibilitățile de sporire a veniturilor bănești ? Pentru a răspunde la această întrebare vom ca exemple rezultatele folosi înregistrate de cîteva mative agricole care coopese detașează față de media raionului, comparîndu-le cu realizările unor cooperative care mai obțin încă producții modeste. Cele mai bune rezultate în îngrășarea taurinelor, au fost obținute de cooperativa agricolă din Bucești. Cooperatorii de aici trebuiau să livreze, pînă la 31 mai a.c. 80 de taurine tinere îngrășate, cu o greutate totală de 17,6 tone carne (greutate vie). Străduința crescătorilor din această cooperativă se concretizează în depășirea numărului de animale cu 1,4 capete, iar a greutății vii livrate cu 6,4 tone, ceea ce înseamnă că ■ fiecare animal a avut o greutate de 255 kg. In acest fel unitatea a beneficiat de prețuri mai bune, animalele încadrîndu-se la categorii superioare de valorificare. Au fost însă cooperative agricole ca cele din Vînători și Braniștea care au vîndut tineret taurin sub 220 kg. greutate vie și care au fost încadrate la categoria a doua de calitate. Iată, de exemplu, cooperativa agricolă din Braniștea , a avut contract să livreze, în primele cinci luni ale acestui an, 30 de taurine tinere, cu o greutate vie totală de 6600 kg. Conducerea cooperativei a depășit planul de livrări cu 68 de capete, vînzînd astfel 98 de taurine cu o greutate totală de 21 300 kg, adică fiecare animal avînd o greutate vie de 217 kg. Din cauza slabei îngrijiri animalele furajări și s-au încadrat la categoria a doua de calitate. Dacă același număr de animale ar fi fost vîndut la cel puțin 221 kg în medie, cooperativa din Braniștea realiza, cantitativ, un spor de numai 392 de kg., dar animalele erau încadrate într-o grupă superioară și la aceeași categorie de calitate (a II-a) obținea în plus un leu la fiecare kg. Așa că pe gospodărie se încasa un plus de 21 692 lei. In condițiile cînd animalele ar fi avut 221 kg fiecare și ar fi fost de calitatea 1, atunci suma de bani încasată ar fi fost cu 32 538 de lei mai mare. Aceste valori bănești au fost pierdute de cooperativa agricolă Braniștea în primele cinci luni ale anului numai datorită lipsei de preocupare pentru furajarea și îngrijirea animalelor și numai la tineretul taurin pus la îngrășare, fără a mai calcula pierderile de la alte categorii de produse. Pierderile țăranilor cooperatori din Vînători sunt mai mari, pentru că tineretul taurin livrat de această unitate a fost în medie de numai 216 kg fiecare animal. Situații similare întâlnim și la livrările de porci grași. In această direcție să folosim ca etalon rezultatele cooperativei agricole „16 Februarie" Bucești. Graficul de livrare, pe baza contractului încheiat, prevedea să se vîndă în primele cinci luni 80 de porci cu o greutate vie totală de 8 400 kg., adică fiecare porc să aibă cel puțin 105 kg Numeric, cooperativa depășește planul, livrînd în plus 87 de porci. Dar, proporția numerică nu și-a avut și corespondentul în greutate. In loc de 17,5 tone de carne, cît trebuia să rezulte de la 167 de porci a 105 kg fiecare, cooperativa din Bucești vinde numai 15,8 tone de carne, mai puțin cu 1900 de kg. La acest minus unitatea pierde suma de 19 000 de lei. Astfel de neajunsuri se întîlnesc la multe cooperative agricole, printre care amintim și pe cele din comunele Fundeni și Grivița, care au depășit livrările de porci — ca număr, dar sunt sub greutățile planificate. Uniunea raională a cooperativelor agricole de producție Galați trebuie să indice tuturor consiliilor de conducere să analizeze, cu ajutorul organizațiilor de partid, felul cum sunt realizate sarcinile economice, cum se folosesc rezervele interne de creștere a veniturilor fiecărei unități în parte. In urma unor asemenea analize trebuie luate măsuri pentru muncii, îndeosebi îmbunătățirea în sectoarele de creștere a animalelor unde sunt încă mari, chiar foarte mari rezerve nefolosite Un aport mai substanțial la descoperirea și folosirea rezervelor de creștere a producției zootehnice trebuie să-i aducă specialiștii din unități, de la consiliul agricol și uniunea cooperatistă unde, pe lîngă agronomi, zootehniști și medici veterinari mai sînt și economiști, care ar trebui să aibă un cuvînt greu de spus în direcția folosirii rezervelor interne. Fenomene similare cu cele arătate în materialul de față pot fi întîlnite și în alte cooperative agricole, motiv destul de serios pentru o analiză, chiar la nivelul raionului, care să se soldeze cu măsuri concrete pentru îmbunătățirea în continuare a muncii în zootehnie. C. MANOLE CRONICĂ DRAMATICĂ„OFIȚERUL RECRUTOR" Ceea ce a atîrnat greu în balanță și a determinat pînă la urmă conducerea teatrului brăilean să aleagă și să înscrie în repertoriu această veche piesă, aparținînd comediei din epoca Restaurației engleze, a fost, fără îndoială, argumentul că lucrarea dramaturgului englez George Farquhar a atras atenția unor iluștri oameni de teatru contemporani, ca Laurence Oivier și Bertholt Brecht. Intr-adevăr, marele actor englez și director al Teatrului Național din Londra a jucat-o la ,,Old vic Theatre" în 1963, interpreted el însuși rolul căpitanului Brazen. Cît privește pe dramaturgul german, acesta a făcut - sub titlul de „Pauken und Trompeten" (Tobe și trompete) - o adaptare foarte liberă după această piesă, plasînd-o în vremea războiului american de independență. Motivele care au justificat opțiunea lui Laurence Olivier și Bertholt Brecht au fost, firește, diferite. Pentru era vorba de a valorifica primul piesă din repertoriul național, o piesă care prin umorul ei proaspăt și natural a plăcut în orice epocă publicului englez. Pentru Brecht, angajat în demascarea fascismului și a militarismului german care au provocat cel de al doilea război mondial, piesa lui Farquhar prezentă interes mai ales prin implicațiile ei satirice și antimilitariste. Aceste cărți de vizită, prestigioase desigur, nu justifică însă pe deplin alegerea făcută de teatrul brăilean. Piesa lui George Farquhar nu este de loc o capodoperă, ea nu face parte din acel „teatru viu" a marilor valori dramaturgice universale. Fără îndoială, piesa ne instruiește asupra unor stări de lucruri din trecut , practica — prin mijloace oneroase — a recrutării forțate a oamenilor din popor in armatele mercenare ale reginei Angliei. Ea conține o satiră socială nu lipsită, pe alocuri, de adresă ; are chiar însușiri dramatice (o intrigă diversă, abil construită), e scrisă spontan, cu naturalețe și cu umor - dar pînă la urmă se dovedește a nu fi altceva decât un simplu „amuzament" și nimic mai mult. Pentru noi, cei de azi, „Ofițerul recrutor" reprezintă cel mult o curiozitate istorică și un document social al unei epoci limitate, particulare, așa că oportunitatea alegerii ei e destul de discutabilă. Față de ceilalți reprezentanți ai comediei Restaurației — Ethe- Teatrul de stat Brăila rege, Wycherley, Shadwell - și chiar față de autori înrudiți, precum Congreve și Vanbrugh, care aparțin aceleiași perioade de tranziție ce face legătura între literatura veacului al XVII-lea și clasicismul secolului al XVIII- lea — George Farquhar (1677— 1707), autorul „Ofițerului recrutor" și al altor cinci piese de mai puțin ecou, se diferențiază prin cîteva note caracteristice. Interesul operei sale constă în expresia unei personalități seducătoare, sincere, și în varietatea unei inspirații care a lărgit cîmpul de moravuri observate, introducînd aspecte noi din societate și viață : armata, drumurile și hanurile, problemele grave ale familiei, divorțul, dragostea etc. Sunt vreo trei intrigi care se întrețes in „Ofițerul recrutor". Prima schițează manevrele căpitanului Plume și ale ajutorului său, sergentul Kite, pentru înrolarea cu forța a țăranilor în armată. Procedeele folosite, pline de șiretlicuri și ademeniri, favorizează mare parte din hazul piesei. Celelalte două intrigi sunt romantice și privesc peripețiile amoroase a două cupluri : Plume - Silvia și Worthy - Melinda. Printr-o colaborare armonioasă și inspirată, Ion Dinescu Gh. Matei au rezolvat cu sucșices toate dificultățile, eliminînd atît trena - care într-o succesiune de tablouri, pe cît de diverse, pe atît de numeroase, ar fi ucis ritmul de desfășurare a spectacolului cît și impresia de vechi și prăfuit pe care o atare piesă o putea acredita. Ion Dinescu a pus accentul pe latura satirică, ceea ce nu e rău. Dar a uzat de o anume luciditate, care așeza viziunea sa regizorală în cadrul unei convenții amuzante. A fost ajutat în acest sens de scenografia lui Gh. Matei, care a adus soluții ingenioase spectacolului, prin crearea unor turnante ad-hoc și a acelui ecran care marchează preocuparea de a reconstitui cadrul scenic prin intermediul puterii de sugestie a elementului pictural. Cît privește participarea actorilor la spectacol, ea a fost diferit dozată, în general în funcție de solicitarea rolurilor. L-am revăzut cu plăcere pe tînărul actor Nicolae Ivănescu. Intr-un rol de supralicitare interpretativă (Căpitanul Plumb) a dat incă o dată dovada că posedă un registru întins de posibilități, care merge de la finețe analitică, pînă la putința de a se autoparodia. In rolul căpitanului Brazea, Mircea Valentin a conturat un personal cu reacții univoce, alunecînd spre caricatural. Despre talentatul Nicolae Budescu (sergentul Kite) nu putem spune decât că, în căutarea efectelor comice tari ce urmăresc expresia caracterului, șarjează totuși excesiv, cu ostentative ocheade aruncate sălii. Anghel Deac (judecătorul Balance) folosește un joc prin solicitarea excesivă a mimicii, iar Bujor Macrin (Domnul Worthy) uzează cu succes de rostirea convențională pentru a contura un snob prețios și totuși sentimental. In rolul Silviei, Ana Cristi e dezavantajată fizic de travesti. Ligia Dumitrescu (Melinda) beneficiază în schimb de o voce plăcută și de o prestanță a ținutei scenice. Multe alte apariții conturează personaje în roluri care nu se impun atenției prin interpretare, deși actorii respectivi depun serioase eforturi. Nu putem încheia rîndurile de față fără a aminti și de sală. Teatrul de stat din Brăila joacă de cîtva timp în sala „Progresul" - nouă și clubului destul de arătoasă, dar total improprie pentru reprezentații scenice. PETRE PINTILIE Urmare din paginii regionale a cooperativelor de producție. După cele ce afirma tot Ionescu se vedea că dînsul este convins că majoritatea lucrărilor din C.A.P.uri sînt efectuate în proporție de 60—70 la sută și chiar 80 la sută de femei. Personal i-a fost dat să audă cum președinți din raioanele unit Tecuci, Focșani și Panciu afirmau : „Construcțiile mai mari le facem noi, dar cu creștitini, e mai greu, n-avem experiență încă" (iii). Cum a considerat să acționeze Uniunea regională? Răspunsul nu l-am aflat din cuvîntul tovarășului Dumitru Ionescu. Ne-a surprins că, deși răspunzători direcți de amenajarea creșelor și asigurarea bazei materiale a grădinițelor sezoniere și creșelor, vorbitorul găsea vindovate comisiile de femei și comitetele raionale ale femeilor care... n-au insistat (ii). Dar cine era mai în măsură să determine cooperativele agricole să urgenteze deschiderea creșelor ? Nu uniunile raionale și, la rîndul său, Uniunea regională a cooperativelor de producție ? Și din cauză că nu privesc cu răspunderea cuvenită amenajarea creșelor și înființarea de cît mai grădinițe sezoniere cu multe masă, unele cooperative agricole, cum sunt cele din Pădureni și Ciușlea, din raionul Panciu, Tudor Vladimirescu, din raionul Bujor, Cudalbi, din raionul Tecuci, Urleasca și Gropeni din raionul Brăila, Suraia și Vulturu, din raionul Focșani și altele, nu reușesc, în mod frecvent, să se încadreze cu lucrările la zi. Tovarășul Dumitru Toma, președintele cooperativei agricole de producție din Panciu, amintea că, pe lîngă creșe, mai funcționează în cooperative cinci grădinițe sezoniere care servesc masa. Aceste grădinițe sunt plasate în fiecare sat, așa că practic toate mamele au unde să-și lase copiii. Astfel se explică de ce Panciu 70 la sută din particilaranții la muncă sunt femei, de ce numărul șefelor de echipa este în procent de 50 la sută, iar 4 din cele 15 funcții de brigadier sunt ocupate de cele mai pricepute și stimate țărance cooperatoare. Înființarea de grădinițe sezoniere în satele componente este de un real folos, sporește numărul participanților la muncă. In toate raioanele din regiunea noastră sunt multe unități cooperatiste mari unde se simte nevoia să se creeze astfel de unități preșcolare și în satele componente. Este de datoria uniunilor raionale ale cooperativelor de producție, în primul rînd, să urgenteze amenajarea tuturor celor 82 de creșe prevăzute anul acesta. Iar comisiile femei să-și aducă aportul de la confecționarea inventarului moale, să se preocupe de recrutarea cadrelor, să că înainte ca acestea să insiste fie încadrate să fie consultată opinia masei de femei. In același timp cu amenajarea de creșe și darea lor în folosință, acum cînd prezența femeilor este absolut necesară pe cîmp, să se lucreze intens la construirea celor 28 de creșe noi planificate a fi executate în anul 1967. Secțiile de învățămînt să se intereseze de recrutarea tinerelor dotate pentru școlile de educatoare, ceea ce nu s-a făcut cu prea mult interes, cu toate că în viitorii ani grădinițele sezoniere și creșele vor cunoaște o mare dezvoltare. Cadrele didactice din comune să dea o mînă de ajutor mai cu răspundere la crearea materialului didactic pentru unitățile preșcolare. Luînd cuvîntul în încheierea schimbului de experiență, tovarășa Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului regional al femeilor, a spus printre altele : Atît Uniunea regională a cooperativelor de producție, uniunile raionale și cooperativele agricole, cît și comitetele raionale și comunale ale femeilor, secțiile de sănătate și învățămînt trebuie să-și conjuge toate forțele pentru ca numărul creșelor planificate să se îndeplinească etapă cu etapă. Aceasta să nu se facă însă la voia întîmplării. Amplasarea creșelor, de exemplu, să se facă în concordanță cu numărul de femei care au sau vor avea copii. Să se aleagă cu mult discernămînt cadrele cărora mamele le vor încredința copiii la creșe și grădinițe sezoniere. Organizarea programului în unitățile preșcolare să fie rezolvată din capul locului de secțiile sănătate și învățămînt. Copiii trebuie să se simtă la creșe și la grădiniță ca la ei acasă. Timpul liber să fie ocupat cu acțiuni bine alese, instructive, dar și atractive, să se evite monotonia și plictiseala. Dar, dincolo de orice măsură organizatorică, se impune de urgență reverificarea stadiilor în care se găsește amenajarea creșelor. In funcție de aceasta să se ia măsuri operative ca în scurt timp creșele să devină o realitate, în toate raioanele regiunii noastre. Cină vor imetione toate creșele ! cooperativele agricole ? Plecare în excursie. Foto: GH. BERCOV Sublinieri • Pag. a 3-a Invitație la plaja „Cocuța“ Prin străduința comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Galați, insula din apropierea comunei „23 August“ - denumită „Cocuța" - a devenit acum în sezonul estival un atrăgător joc de agrement. In primul rînd remarcăm condițiile optime ce au fost create pentru a se face plajă. In decorul natural al insulei, străjuită de sălcii pletoase, s-a amenajat pe o largă întindere de nisip fin plaja propriu zisă care poate satisface cele mai exigente cerințe. Este meritul întreprinderii comunale Galați care, în plus, s-a preocupat de balizarea sectorului de înot, de amenajarea unei garderobe cu o capacitate de 600 locuri, a unei instalații de dușuri și a unui punct sanitar. Merită să facem încă mențiune în legătură cu amenajarea de către I. C. G. a unui teren de volei, cu organizarea unui serviciu de asistență control asupra celor ce se a și vîntă în afara limitelor de baie și înot stabilite. Cît privește transportul spre plajă și înapoi remarcăm că cetățenii au la dispoziție suficiente mijloace bine organizate, puse la dispoziție de C. N. F. și întreprinderea de transport orășenesc Galați. Se pune desigur întrebarea : ce stă la dispoziția cetățenilor care vin pe plajă ? Din cele constatate putem da un răspuns ferm : posibilități largi de destindere, de petrecere a timpului liber într-un mod cît mai plăcut Conducerea T.A.P.L. bunăoară, a deschis aici restaurantul „Cocuța“ prin construcția sa - original din bîrne, stuf și împletituri din răchită — care pe lîngă o gamă variată de preparate culinare, vinuri, bere, oferă, la cerere, și mîncăruri pescărești. Mai trebuie adăugat că T. A. P. L. a deschis aici și trei chioșcuri de răcoritoare, bine aprovizionate cu sucuri, ape minerale ,produse zaharoase etc. Cei ce nu și-au completat echipamentul de plajă găsesc aici tot ce anume îi interesează la toneta O. C. L. Produse Industriale Galați. O mențiune și pentru O. R. V. L. F. care a deschis pe plajă Galați un chioșc de legume și fructe. Deci o posibilitate în plus pentru vizitatori de a adăuga la gustare cîteva legume ce se consumă în stare crudă, un desert format din cireșe și căpșune. Pentru a completa condițiile pe care le oferă plaja „Cocuța" menționăm originalele mese și scaune din trunchiuri de copac ce au fost amplasate în acest decor natural. Și încă un amănunt, întreprinderea comunală Galați a amenajat cîteva cotloane în mijlocul pădurii de sălcii unde vizitatorii plajei pot pregăti „a la minut" își gustare din produsele pe care o le-au adus de acasă sau din ceea ce se pică la undiță. Așa că titlul rîndurilor noastre „Invitație la plajă" are un suport solid cu toate că e vorba de... apă ! B. LAURIAN Au apărut în Editura Academiei Republicii Socialiste România MIHAI BACESCU Fauna Republicii Socialiste România Crustaceea decapoda Vol. IV., fascicula 9 Lucrarea cuprinde două părți mari. Partea generală, tratează istoricul studiului decapodelor, morfologia externă, anatomia și fiziologia, filogenia, răspîndirea geografică și importanța economică a lor. Partea sistematică cuprinde descrierea ordinului decapoda cu subordinele, familiile, sub 351 pag. 26 lei familiile și triburile respective și de asemenea caracterizarea a 27 de genuri găsite sigur sau posibile la litoralul românesc al Mării Negre și în apele interioare ale țării. Lucrarea este însoțităja materialul ilustrativ (figuri în tuș și 2 planșe în culori) și este completată de o bibliografie adusă la zi. GHERASIM CONSTANTINESCU și colab. Ampelografia Republicii Socialiste România vol. VIII Portaltoi 70 lei Lucrarea cuprinde descrierea botanică, agrobiologiei și tehnologică a circa 60 de soiuri de portaltoi de viță de vie existente în cultură în România. Studierea soiurilor în medii diferite a permis o caracterizare a fiecărui soi în unitatea lui biologică naturală. Fiecare soi se descrie după aceeași schemă complexă folosită și pentru soiurile de viță roditoare, adaptată la specificul portaltoilor, și anume caracterele botanice, caracterizarea agrobiologică, caracterizarea tehnologică, caracteristicile agrotehnice și utilizarea agroeconomică. 800 pag. Tratat de fitopatologie agricolă, vol. I sub redacția acad. Eugen Rădulescu și dr. Constantin Rafailă 508 pag. 35 lei Lucrarea tratează istoricul fitopatologiei, importanța economică a bolilor, caracterele generale ale agenților fitopatogeni ; de asemenea se face descrierea fiecărei grupe de agenți fitopatogeni — virusuri — bacterii — ciuperci, fanerogame parazite ș.a. In continuare se arată căile de răspîndire și de transmitere a agenților fitopatogeni, patogeneza bolilor infecțioase și afecțiunile neparazitare, problema susceptibilității plantelor față de boli — imunitatea, rezistența naturală, rezistența cîștigată, factori care influențează susceptibilitatea plantelor față de boli etc. Un capitol special se ocupă de tehnica de cercetare a agenților fitopatogeni în condiții de laborator, seră, cîmp, probleme de evaluări ale stocului, ale pierderilor, probleme de prognoză, avertizarea tratamentelor etc. Un alt capitol este consacrat metodelor de combatere, în care se abordează problemele legate de principalele metode de luptă cu agenții patogeni. Volumul este bogat ilustrat cu desene și planșe originale. ,,Mă bucur iarăși de lumină, de tot ce mă înconjoară“ Zilele trecute, un cetățean în vîrstă, pe nume. S. Ovidiu, ne-a vizitat la redacție. Părea emoționat și nu știa cum să înceapă discuția. In cele din urmă, a scos din servietă o scrisoare, a privit-o prin lentilele ochelarilor și apoi ni s-a adresat astfel : Vedeți, acum mă bucur iarăși de lumină, de tot ce mă înconjoară. Dar cu cîtva timp în urmă ajunsesem aproape orb. Mi se așezase ceva ca o pînză peste ochi și medicul a înlăturat-o. Văd din nou și pentru asta mă simt obligat să-i adresez mulțumiri. Ne-a citit scrisoarea, din care reproducem aici o parte : „Exprim pe această cale vii mulțumim tov. dr. MIHAIL HOTNOG medic oftalmolog la Spitalul nr. 1 Galați, care in urma operației și a îngrijirilor acordate, mi-a redat vederea. Sunt recunoscător surorilor și infirmierilor din secție care, de asemenea, dau dovadă de atenție și grijă față de pacienți". Venise la redacție să ne întrebe dacă se poate publica o asemenea scrisoare. La răspunsul de atunci, adăugăm și rîndurile de față. Ag .,întreținere“ gratuită!... Sînt unii oameni foarte economi cu banii lor. Ei depun la C.E.C., îi depozitează la ciorap, mă rog, fac, orișice ca să nu-i cheltuiască. In schimb, pentru întreținerea lor apelează la bani străini, bunăoară banii statului, pe care-i sustrag prin diferite forme ilegale. Un astfel de „caz" a fost și Rodica Popa, casieră (pe atunci) la I.R.V.L.F. Galați care a delapidat, dînd în fals state de plată semihitanțe, suma de 3 700 lei, în și timp ce salariul ei integral îl depunea la C.E.C. Cum s-ar spune, își asigura întreținere gratuită... Și-a atins scopul dica are „întreținere" Acum Regratuită și... corecțională pe spezele statului, un an și două luni... itinerar schimbat Lui Grigoraș Scarlat, maistru la secția de produse industriale din cadrul I.C.M.S.G., i s-a înminat de la caserie suma de 105 000 lei, salariile muncitorilor din subordine, ca să efectueze plățile. Om care nu se încurcă cu lucruri mărunte, Grigoraș a achitat salarii în valoare de 100 000 lei, iar „mărunțișul" de 5 000 l-a făcut uitat în buzunar. Și, ca să fie sigur că nu-și mai aduce nimeni aminte de ei, și de el, a plecat la București. Aici, în cîteva nopți lungi și „amarnice" a cheltuit banii prin baruri și restaurante. N-a fost greu. Ce-i 5 000 de lei cînd nu sunt bani munciți?! Apoi a plecat la Tulcea ca să stea o vreme pe malul bălții... în umbră. Dar a căzut „în plasă" și și-a schimbat itinerarul... la „răcoare"... O să rămînă aici 2 ani și 6 luni. 9 Și-a electrificat... gardul Auziu ce i-a trăsnit prin cap lui Constantin Apostol din Galați, str. Macului nr. 27 , să-și „electrifice" gardul și prunul. Credeți cumva că a vrut să aibă acolo niște lampioane sau becuri colorate așa, de dragul iluminatului „a giorno" ? Vă înșelați ! Apostol a făcut instalația cu ajutorul unei plase de sîrmă neizolată, ca să nu se mai atingă chipurile copiii vecinilor de pranul său. „Ideea" aceasta harpagonică era însă să pună în pericol viața a 4 copii. Jucîndu-se în preajma gardului, cei 4 copii au atins instalația electrică neizolată și au fost astfel accidentați. Organele în drept au făcut cercetări și pe C. Apostol jocul acesta sinistru cu focul... electric la fript, O să-i simtă arsura timp de 6 luni. Rubrică redactată de : M. IONESCU și L. BASSERO Sublinieri