Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)

1967-06-23 / nr. 7008

A >­ J Nr. 7008 VIAȚA NOUA RAIONUL GALAȚI Cît pierd cooperativele agricole prin livrarea animalelor la greutăți mici Analizînd modul cum și-au îndeplinit cooperativele agri­cole din raionul Galați sar­cinile contractuale pe primele cinci luni ale anului curent constau­ următoarele: la vîn­­zări de tineret taurin pentru carne, planul a fost depășit cu 7 la sută. Au fost îndeplinite cifrele planificate și la vîn­­zările de porci grași (grafi­cul de livrări în proporție de 108 la sută iar la greutate 107 la sută). Cu excepția pro­duselor avicole (carne de pa­săre și ouă), în rest la toate rubricile sarcinile contracte­lor încheiate de cooperativele agricole cu statul sunt depăși­te. Fără îndoială că această situație ne vorbește despre o substanțială îmbunătățire a muncii de creștere a anima­lelor în toate unitățile, că, la indicația organelor de partid, s-a asigurat o mai bună bază furajeră, iar îngrijitorii de a­­nimale sunt aleși și pregătiți cu mai multă grijă. Se pune însă întrebarea , realizind și depășind cifrele de plan — privind din zootehnie — s­au livrările folosit în întregime toate posibilită­țile de sporire a veniturilor bănești ? Pentru a răspunde la a­­ceastă întrebare vom ca exemple rezultatele folosi înre­gistrate de cîteva mative agricole care coope­se de­tașează față de media raionului, comparîndu-le cu realizările unor cooperative care mai obțin încă producții modeste. Cele mai bune re­zultate în îngrășarea taurine­lor, au fost obținute de co­­operativa agricolă din Bucești. Cooperatorii de aici trebuiau să livreze, pînă la 31 mai a.c. 80 de taurine tinere îngrășate, cu o greutate totală de 17,6 tone carne (greutate vie). Străduința crescătorilor din această cooperativă se concre­tizează în depășirea număru­lui de animale cu 1,4 capete, iar a greutății vii livrate cu 6,4 tone, ceea ce înseamnă că ■ fiecare animal a avut o greu­tate de 255 kg. In acest fel unitatea a beneficiat de pre­­țuri mai bune, animalele în­­cadrîndu-se la categorii supe­rioare de valorificare. Au fost însă cooperative a­­gricole ca cele din Vînători și Braniștea care au vîndut ti­neret taurin sub 220 kg. gre­utate vie și care au fost în­cadrate la categoria a doua de calitate. Iată, de exemplu, cooperativa agricolă din Bra­niștea , a avut contract să livreze, în primele cinci luni ale acestui an, 30 de taurine tinere, cu o greutate vie tota­lă de 6600 kg. Conducerea cooperativei a depășit planul de livrări cu 68 de capete, vînzînd astfel 98 de taurine cu o greutate totală de 21 300 kg, adică fiecare animal a­vînd o greutate vie de 217 kg. Din cauza slabei îngrijiri animalele furajări și s-au în­cadrat la categoria a doua de calitate. Dacă același număr de animale ar fi fost vîndut la cel puțin 221 kg în medie, cooperativa din Braniștea realiza, cantitativ, un spor de numai 392 de kg., dar anima­lele erau încadrate într-o gru­pă superioară și la aceeași categorie de calitate (a II-a) obținea în plus un leu la fie­care kg. Așa că pe gospodărie se încasa un plus de 21 692 lei. In condițiile cînd anima­lele ar fi avut 221 kg fiecare și ar fi fost de calitatea 1, atunci suma de bani încasată ar fi fost cu 32 538 de lei mai mare. Aceste valori bănești au fost pierdute de cooperati­va agricolă Braniștea în pri­mele cinci luni ale anului nu­mai datorită lipsei de preocu­pare pentru furajarea și în­grijirea animalelor și numai la tineretul taurin pus la în­­grășare, fără a mai calcula pierderile de la alte categorii de produse. Pierderile țăranilor coopera­tori din Vînători sunt mai mari, pentru că tineretul tau­rin livrat de această unitate a fost în medie de numai 216 kg fiecare animal. Situații similare întâlnim și la livrările de porci grași. In această direcție să folosim ca etalon rezultatele cooperati­vei agricole „16 Februarie" Bucești. Graficul de livrare, pe baza contractului încheiat, prevedea să se vîndă în pri­mele cinci luni 80 de porci cu o greutate vie totală de 8 400 kg., adică fiecare porc să aibă cel puțin 105 kg Numeric, cooperativa depășește planul, livrînd în plus 87 de porci. Dar, proporția numerică nu și-a avut și corespondentul în greutate. In loc de 17,5 tone de carne, cît­ trebuia să rezul­te de la 167 de porci a 105 kg fiecare, cooperativa din Bu­cești vinde numai 15,8 tone de carne, mai puțin cu 1900 de kg. La acest minus unita­tea pierde suma de 19 000 de lei. Astfel de neajunsuri se în­­tîlnesc la multe cooperative a­­gricole, printre care amintim și pe cele din comunele Fun­­deni și Grivița, care au de­pășit livrările de porci — ca număr, dar sunt sub greutățile planificate. Uniunea raională a coopera­tivelor agricole de producție Galați trebuie să indice tutu­ror consiliilor de conducere să analizeze, cu ajutorul or­ganizațiilor de partid, felul cum sunt realizate sarcinile e­­conomice, cum se folosesc re­zervele interne de creștere a veniturilor fiecărei unități în parte. In urma unor aseme­nea analize trebuie luate mă­suri pentru muncii, îndeosebi îmbunătățirea în sectoa­rele de creștere a animalelor unde sunt încă mari, chiar foarte mari rezerve nefolosite Un aport mai substanțial la descoperirea și folosirea re­zervelor de creștere a producției zootehnice tre­buie să-i aducă specialiș­tii din unități, de la consiliul agricol și uniunea cooperatistă unde, pe lîngă a­­gronomi, zootehniști și medici veterinari mai sînt și econo­miști, care ar trebui să aibă un cuvînt greu de spus în direcția folosirii rezervelor in­terne. Fenomene similare cu cele arătate în materialul de față pot fi întîlnite și în alte co­operative agricole, motiv des­tul de serios pentru o analiză, chiar la nivelul raionului, ca­re să se soldeze cu măsuri concrete pentru îmbunătățirea în continuare a muncii în zo­otehnie. C. MANOLE CRONICĂ DRAMATICĂ„OFIȚERUL RECRUTOR" Ceea ce a atîrnat greu în ba­lanță și a determinat pînă la urmă conducerea teatrului brăi­­lean să aleagă și să înscrie în repertoriu această veche piesă, aparținînd comediei din epoca Restaurației engleze, a fost, fă­ră îndoială, argumentul că lu­crarea dramaturgului englez George Farquhar a atras aten­ția unor iluștri oameni de tea­tru contemporani, ca Laurence O­ivier și Bertholt Brecht. Intr-adevăr, marele actor en­glez și director al Teatrului Na­țional din Londra a jucat-o la ,,Old­ vic Theatre" în 1963, inter­preted el însuși rolul căpitanu­lui Brazen. Cît privește pe dra­maturgul german, acesta a fă­cut - sub titlul de „Pauken und Trompeten" (Tobe și trompete) - o adaptare foarte liberă după această piesă, plasînd-o în vre­mea războiului american de in­­dependență. Motivele care au justificat opțiunea lui Laurence Oli­vier și Bertholt Brecht au fost, firește, diferite. Pentru era vorba d­e a valorifica primul piesă din repertoriul național, o piesă care prin umorul ei proas­păt și natural a plăcut în orice epocă publicului englez. Pentru Brecht, angajat în de­mascarea fascismului și a mili­tarismului german care au pro­vocat cel de al doilea război mondial, piesa lui Farquhar pre­zentă interes mai ales prin im­plicațiile ei satirice și antimili­­ta­riste. Aceste cărți de vizită, presti­gioase desigur, nu justifică însă pe deplin alegerea făcută de teatrul brăilean. Piesa lui Ge­orge Farquhar nu este de loc o capodoperă, ea nu face parte din acel „teatru viu" a­ marilor valori dramaturgice universale. Fără îndoială, piesa ne in­struiește asupra unor stări de lucruri din trecut , practica — prin mijloace oneroase — a re­crutării forțate a oamenilor din popor in armatele mercenare ale reginei Angliei. Ea conține o satiră socială nu lipsită, pe alocuri, de adresă ; are chiar însușiri dramatice (o intrigă di­versă, abil construită), e scrisă spontan, cu naturalețe și cu u­­mor - dar pînă la urmă se do­vedește a nu fi altceva decât un simplu „amuzament" și nimic mai mult. Pentru noi, cei de azi, „Ofi­țerul recrutor" reprezintă cel mult o curiozitate istorică și un document social al unei epoci limitate, particulare, așa că o­­portunitatea alegerii ei e destul de discutabilă. Față de ceilalți reprezentanți ai comediei Restaurației — Ethe- Teatrul de stat Brăila rege, Wycherley, Shadwell - și chiar față de autori înrudiți, precum Congreve și Vanbrugh, care aparțin aceleiași perioade de tranziție ce face legătura în­tre literatura veacului al XVII-lea și clasicismul secolului al XVIII- lea — George Farquhar (1677— 1707), autorul „Ofițerului recru­tor"­ și al altor cinci piese de mai puțin ecou, se diferențiază prin­ cîteva note caracteristice. Interesul operei sale constă în expresia unei personalități se­ducătoare, sincere, și în varieta­tea unei inspirații care a lărgit cîmpul de moravuri observate, introducînd aspecte noi din so­cietate și viață : armata, drumu­rile și hanurile, problemele grave ale familiei, divorțul, dragostea etc. Sunt vreo trei intrigi care se întrețes in „Ofițerul recrutor". Prima schițează manevrele că­pitanului Plume și ale ajutorului său, sergentul Kite, pentru înro­larea cu forța a țăranilor în ar­mată. Procedeele folosite, pline de șiretlicuri și ademeniri, fa­vorizează mare parte din hazul piesei. Celelalte două intrigi sunt ro­mantice și privesc peripețiile a­­moroase a două cupluri : Plume - Silvia și Worthy - Melinda. Printr-o colaborare armonioa­să și inspirată, Ion Dinescu Gh. Matei au rezolvat cu suc­și­ces toate dificultățile, eliminînd atît trena - care într-o succesiu­ne de tablouri, pe cît de diver­se, pe atît de numeroase, ar fi ucis ritmul de desfășurare a spectacolului­­ cît și impresia de vechi și prăfuit pe care o a­­tare piesă o putea acredita. Ion Dinescu a pus accentul pe latura satirică, ceea ce nu e rău. Dar a uzat de o anume luciditate, care așeza viziunea sa regizorală în cadrul­­ unei convenții amuzante. A fost ajutat în acest sens de scenografia lui Gh. Matei, care a adus soluții ingenioase spec­tacolului, prin crearea unor tur­nante ad-hoc și a acelui ecran care marchează preocuparea de a reconstitui cadrul scenic prin intermediul puterii de sugestie a elementului pictural. Cît privește participarea acto­rilor la spectacol, ea a fost di­ferit dozată, în general în func­ție de solicitarea rolurilor. L-am revăzut cu plăcere pe tînărul actor Nicolae Ivănescu. Intr-un rol de supralicitare in­terpretativă (Căpitanul Plumb) a dat incă o dată dovada că po­sedă un registru întins de posi­bilități, care merge de la finețe analitică, pînă la putința de a se autoparodia. In rolul căpitanului Brazea, Mircea Valentin a conturat un personal cu reacții univoce, a­­lunecînd spre caricatural. Despre talentatul Nicolae Bu­­descu (sergentul Kite) nu putem spune decât că, în căutarea e­­fectelor comice tari ce urmăresc expresia caracterului, șarjează totuși excesiv, cu ostentative o­­cheade aruncate sălii. Anghel Deac (judecătorul Ba­lance) folosește un joc prin so­licitarea excesivă a mimicii, iar Bujor Macrin (Domnul Worthy) uzează cu succes de rostirea con­vențională pentru a contura un snob prețios și totuși sentimen­tal. In rolul Silviei, Ana Cristi e dezavantajată fizic de travesti. Ligia Dumitrescu (Melinda) be­neficiază în schimb de o voce plăcută și de o prestanță a ți­nutei scenice. Multe alte apariții conturează personaje în roluri care nu se impun atenției prin interpretare, deși actorii respectivi depun se­rioase eforturi. Nu putem încheia rîndurile de față fără a aminti și de sală. Teatrul de stat din Brăila joacă de cîtva timp în sala „Progresul" - nouă și clubului destul de arătoasă, dar total improprie pentru reprezentații scenice. PETRE PINTILIE ­Urmare din pag­­i­­nii regionale a cooperativelor de producție. După cele ce a­­firma tot Ionescu se vedea că dînsul este convins că ma­joritatea lucrărilor din C.A.P.­­uri sînt efectuate în proporție de 60—70 la sută și chiar 80 la sută de femei. Personal i-a fost dat să audă cum președinți din raioanele unit Te­cuci, Focșani și Panciu afir­mau : „Construcțiile mai mari le facem noi, dar cu crești­­tini, e mai greu, n-avem ex­periență încă" (iii). Cum a con­siderat să acționeze Uniunea regională? Răspunsul nu l-am aflat din cuvîntul tovarășului Dumitru Ionescu. Ne-a sur­prins că, deși răspunzători di­recți de amenajarea creșelor și asigurarea bazei materiale a grădinițelor sezoniere și creșelor, vorbitorul găsea vind­o­vate comisiile de femei și co­mitetele raionale ale femeilor care... n-au insistat (ii­). Dar cine era mai în măsură să determine cooperativele a­­gricole să urgenteze deschide­rea creșelor ? Nu uniunile ra­ionale și, la rîndul său, U­­niunea regională a cooperati­velor de producție ? Și din cauză că nu privesc cu răspunderea cuve­nită amenajarea creșelor și în­ființarea de cît mai grădinițe sezoniere cu multe masă, unele cooperative agricole, cum sunt cele din Pădureni și Ciușlea, din raionul Panciu, Tudor Vladimirescu, din raio­­nul Bujor, Cudalbi, din raio­nul Tecuci, Urleasca și Gro­­peni din raionul Brăila, Sura­­ia și Vulturu, din raionul Foc­șani și altele, nu reușesc, în mod frecvent, să se încadreze cu lucrările la zi. Tovarășul Dumitru Tom­a, președintele cooperativei agri­cole de producție din Panciu, amintea că, pe lîngă creșe, mai funcționează în cooperati­ve cinci grădinițe sezoniere care servesc masa. Aceste gră­dinițe sunt plasate în fiecare sat, așa că practic toate ma­mele au unde să-și lase copiii. Astfel se explică de ce Panciu 70 la sută din partici­la­ranții la muncă sunt femei, de ce numărul șefelor de echipa este în procent de 50 la sută, iar 4 din cele 15 funcții de brigadier sunt ocupate de cele mai pricepute și stimate ță­rance cooperatoare. Înființarea de grădinițe se­zoniere în satele componente este de un real folos, sporește numărul participanților la muncă. In toate raioanele din regiunea noastră sunt multe unități cooperatiste mari unde se simte nevoia să se creeze astfel de unități preșcolare și în satele componente. Este de datoria uniunilor raionale ale cooperativelor de producție, în primul rînd, să urgenteze amenajarea tuturor celor 82 de creșe prevăzute a­­nul acesta. Iar comisiile femei să-și aducă aportul de la confecționarea inventarului moale, să se preocupe de re­crutarea cadrelor, să că înainte ca acestea să insiste fie încadrate să fie consultată o­­pinia masei de femei. In același timp cu amena­jarea de creșe și darea lor în folosință, acum cînd prezența femeilor este absolut necesa­ră pe cîmp, să se lucreze in­tens la construirea celor 28 de creșe noi planificate a fi executate în anul 1967. Secțiile de învățămînt să se intereseze de recrutarea tine­relor dotate pentru școlile de educatoare, ceea ce nu s-a făcut cu prea mult interes, cu toate că în viitorii ani grădi­nițele sezoniere și creșele vor cunoaște o mare dezvoltare. Cadrele didactice din comune să dea o mînă de ajutor mai cu răspundere la crearea ma­terialului didactic pentru uni­tățile preșcolare. Luînd cuvîntul în încheierea schimbului de experiență, to­varășa Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului regio­nal al femeilor, a spus printre altele : Atît Uniunea regională a cooperativelor de producție, uniunile raionale și cooperati­vele agricole, cît și comitetele raionale și comunale ale fe­meilor, secțiile de sănătate și învățămînt trebuie să-și con­juge toate forțele pentru ca numărul creșelor planificate să se îndeplinească etapă cu etapă. Aceasta să nu se facă însă la voia întîmplării. Am­plasarea creșelor, de exemplu, să se facă în concordanță cu numărul de femei care au sau vor avea copii. Să se aleagă cu mult discernămînt cadrele cărora mamele le vor încre­dința copiii la creșe și grădi­nițe sezoniere. Organizarea programului în unitățile preșcolare să fie re­zolvată din capul locului de secțiile sănătate și învățămînt. Copiii trebuie să se simtă la creșe și la grădiniță ca la ei acasă. Timpul liber să fie o­­cupat cu acțiuni bine alese, instructive, dar și atractive, să se evite monotonia și plic­tiseala. Dar, dincolo de orice măsu­ră organizatorică, se impune de urgență reverificarea stadi­ilor în care se găsește amena­jarea creșelor. In funcție de aceasta să se ia măsuri opera­tive ca în scurt timp creșele să devină o realitate, în toate raioanele regiunii noastre. Cină vor imetione toate creșele ! cooperativele agricole ? Plecare în excursie. Foto: GH. BERCOV Sublinieri • Pag. a 3-a Invitație la plaja „Cocuța“ Prin străduința comitetului executiv al Sfatului popular oră­șenesc Galați, insula din apro­pierea comunei „23 August“ - denumită „Cocuța" - a de­venit acum în sezonul estival un atrăgător joc de agre­ment. In primul rînd remarcăm condițiile optime ce au fost create pentru a se face plajă. In decorul natural al insulei, străjuită de sălcii pletoase, s-a amenajat pe o largă întindere de nisip fin pla­ja propriu zisă care poate satis­face cele mai exigente cerințe. Este meritul întreprinderii comu­nale Galați care, în plus, s-a preocupat de balizarea secto­rului de înot, de amenajarea unei garderobe cu o capacitate de 600 locuri, a unei instalații de dușuri și a unui punct sani­tar. Merită să facem încă mențiune în legătură cu amena­­­jarea de către I. C. G. a unui teren de volei, cu organizarea unui serviciu de asistență control asupra celor ce se a­ și vîntă în afara limitelor de baie și înot stabilite. Cît privește transportul spre plajă și înapoi remarcăm că ce­tățenii au la dispoziție suficien­te mijloace bine organizate, pu­se la dispoziție de C. N. F. și întreprinderea de transport oră­șenesc Galați. Se pune desigur întrebarea : ce stă la dispoziția cetățenilor care vin pe plajă ? Din cele constatate putem da un răspuns ferm : posibilități largi de des­tindere, de petrecere a timpu­lui liber într-un mod cît mai plăcut Conducerea T.A.P.L. bunăoară, a deschis aici resta­urantul „Cocuța“ prin construcția sa - original din bîrne, stuf și împletituri din răchită — care pe lîngă o gamă variată de preparate culinare, vinuri, bere, oferă, la cerere, și mîncăruri pescărești. Mai trebuie adăugat că T. A. P. L. a deschis aici și trei chioșcuri de răcoritoare, bi­ne aprovizionate cu sucuri, ape minerale ,produse zaharoase etc. Cei ce nu și-au completat e­­chipamentul de plajă găsesc aici tot ce anume îi interesează la toneta O. C. L. Produse In­dustriale Galați. O mențiune și pentru O. R. V. L. F. care a deschis pe plajă Galați un chioșc de legume și fructe. Deci o posibilitate în plus pen­tru vizitatori de a adăuga la gustare cîteva legume ce se consumă în stare crudă, un de­sert format din cireșe și căp­­șune. Pentru a completa condițiile pe care le oferă plaja „Cocuța" menționăm originalele mese și scaune din trunchiuri de copac ce au fost amplasate în acest decor natural. Și încă un amă­nunt, întreprinderea comunală Galați a amenajat cîteva cot­loane în mijlocul pădurii de săl­cii unde vizitatorii plajei pot pregăti „a la minut" își gustare din produsele pe care o le-au adus de acasă sau din ceea ce se pică la undiță. Așa că titlul rîndurilor noastre „Invitație la plajă" are un su­port solid cu toate că e vorba de... apă ! B. LAURIAN Au apărut în Editura Academiei Republicii Socialiste România MIHAI BACESCU Fauna Republicii Socialiste România Crustaceea decapoda Vol. IV., fascicula 9 Lucrarea cuprinde două părți mari. Partea generală, tratează is­toricul studiului decapodelor, morfologia externă, anatomia și fiziologia, filogenia, răs­­pîndirea geografică și impor­tanța economică a lor. Partea sistematică cuprinde descrierea ordinului decapoda cu subordinele, familiile, sub­ 351 pag. 26 lei familiile și triburile respective și de asemenea caracterizarea a 27 de genuri găsite sigur sau posibile la litoralul românesc al Mării Negre și în apele in­terioare ale țării. Lucrarea este însoțită­­ja materialul ilustrativ (figuri în tuș și 2 planșe în culori) și este completată de o biblio­grafie adusă la zi. GHERASIM CONSTANTINESCU și colab. Ampelografia Republicii Socialiste România vol. VIII Portaltoi 70 lei Lucrarea cuprinde descrierea botanică, agrobiologiei și teh­nologică a circa 60 de soiuri de portaltoi de viță de vie existente în cultură în Rom­â­­nia. Studierea soiurilor în medii diferite a permis o caracteri­zare a fiecărui­ soi în unitatea lui biologică naturală. Fiecare soi se descrie după aceeași schemă complexă folosită și pentru soiurile de viță rodi­toare, adaptată la specificul portaltoilor, și anume caracte­rele botanice, caracterizarea agrobiologică, caracterizarea tehnologică, caracteristicile a­­grotehnice și utilizarea agroe­­conomică. 800 pag. Tratat de fitopatologie agricolă, vol. I sub redacția acad. Eugen Rădulescu și dr. Constantin Rafailă 508 pag. 35 lei Lucrarea tratează istoricul fitopatologiei, importanța eco­nomică a bolilor, caracterele generale ale agenților fitopa­­togeni ; de asemenea se face descrierea fiecărei grupe de agenți fitopatogeni — virusuri — bacterii — ciuperci, fanero­­game parazite ș.a. In conti­nuare se arată căile de răs­­pîndire și de transmitere a a­­genților fitopatogeni, patoge­­neza bolilor infecțioase și a­­fecțiunile neparazitare, proble­ma susceptibilității plantelor față de boli — imunitatea, re­zistența naturală, rezistența cîștigată, factori care influen­țează susceptibilitatea plante­lor față de boli etc. Un capitol special se ocupă de tehnica de cercetare a agenților fitopato­geni în condiții de laborator, seră, cîmp, probleme de evalu­ări ale stocului, ale pierderi­lor, probleme de prognoză, a­­vertizarea tratamentelor etc. Un alt capitol este consacrat metodelor de combatere, în care se abordează problemele legate de principalele metode de luptă cu agenții patogeni. Volumul este bogat ilustrat cu desene și planșe originale. ,,Mă bucur iarăși de­­ lumină, de tot ce mă înconjoară“ Zilele trecute, un cetățean în vîrstă, pe nume. S. Ovidiu, ne-a vizitat la redacție. Părea emo­ționat și nu știa cum să încea­pă discuția. In cele din urmă, a scos din servietă o scrisoare, a privit-o prin lentilele ochelari­lor și apoi ni s-a adresat ast­fel :­­ Vedeți, acum mă bucur ia­răși de lumină, de tot ce mă în­conjoară. Dar cu cîtva timp în urmă ajunsesem aproape orb. Mi se așezase ceva ca o pînză peste ochi și medicul a înlătu­rat-o. Văd din nou și pentru asta mă sim­t obligat să-i adre­sez mulțumiri. Ne-a citit scrisoarea, din care reproducem aici o parte : „Ex­prim pe această cale vii mulțu­mim­ tov. dr. MIHAIL HOTNOG medic oftalmolog la Spitalul nr. 1 Galați, care in urma ope­rației și a îngrijirilor acordate, mi-a redat vederea. Sunt recu­noscător surorilor și infirmierilor din secție care, de asemenea, dau dovadă de atenție și grijă față de pacienți". Venise la redacție să ne între­be dacă se poate publica o ase­menea scrisoare. La răspunsul de atunci, adăugăm și rîndurile de față. A­g .,întreținere“ gratuită!... Sînt unii oameni foarte eco­nomi cu banii lor. Ei depun la C.E.C., îi depozitează la ciorap, mă rog, fac, orișice ca să nu-i cheltuiască. In schimb, pentru întreținerea lor apelează la bani străini, bunăoară banii sta­tului, pe care-i sustrag prin dife­rite forme ilegale. Un astfel de „caz" a fost și Rodica Popa, casieră (pe atunci) la I.R.V.L.F. Galați care a delapidat, dînd în fals state de plată sem­­ihitanțe, suma de 3 700 lei, în și timp ce salariul ei integral îl depunea la C.E.C. Cum s-ar spune, își asigura întreținere gratuită... Și-a atins scopul dica are „întreținere" Acum Re­gratuită și... corecțională pe spezele sta­tului, un an și două luni... itinerar schimbat Lui Grigoraș Scarlat, maistru la secția de produse industriale din cadrul I.C.M.S.G., i s-a în­­minat de la caserie suma de 105 000 lei, salariile muncitori­lor din subordine, ca să efectu­eze plățile. Om care nu se în­curcă cu lucruri mărunte, Grigo­­raș a achitat salarii în valoare de 100 000 lei, iar „mărunțișul" de 5 000 l-a făcut uitat în buzu­nar. Și, ca să fie sigur că nu-și mai aduce nimeni aminte de ei, și de el, a plecat la București. Aici, în cîteva nopți lungi și „amarnice" a cheltuit banii prin baruri și restaurante. N-a fost greu. Ce-i 5 000 de lei cînd nu sunt bani munciți?! Apoi a plecat la Tulcea ca să stea o vreme pe malul bălții... în um­bră. Dar a căzut „în plasă" și și-a schimbat itinerarul... la „ră­coare"... O să rămînă aici 2 ani și 6 luni. 9 Și-a electrifi­cat... gardul Auziu­ ce i-a trăsnit prin cap lui Constantin Apostol din Ga­lați, str. Macului nr. 27 , să-și „electrifice" gardul și prunul. Credeți cumva că a vrut să ai­bă acolo niște lampioane sau becuri colorate așa, de dragul iluminatului „a giorno" ? Vă în­șelați ! Apostol a făcut insta­lația cu ajutorul unei plase de sîrmă neizolată, ca să nu se mai atingă chipurile copiii vecinilor de pranul său. „Ideea" aceasta harpagonică era însă să pună în pericol viața a 4 copii. Ju­­cîndu-se în preajma gardului, cei 4 copii au atins instalația e­­lectrică neizolată și au fost ast­fel accidentați. Organele în drept au făcut cercetări și pe C. Apostol jocul acesta sinis­tru cu focul... electric l­a fript, O să-i simtă arsura timp de 6 luni. Rubrică redactată de : M. IONESCU și L. BASSERO Sublinieri

Next