Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)
1967-07-01 / nr. 7015
PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNIȚI.VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P.C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIII Nr. 7015 SIMBATA 1 IULIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI 1 In numărul de azi : • După un an de studiu invățămîntul de partid • Folosirea integrală a fondului de timp— rezervă de creștere a producției (pag. a III-a) • Sesiunea extraordinară a Adunării Generale a O.N.U. • Cronica evenimentelor internaționale (pag. a IV-a) m A ÎNCEPUT RECOLTATUL GAIULUI , nici un bob risipit Incepînd de azi, timp de două săptămîni — așa cum s-a stabilit prin planul de măsuri al Biroului Comitetului regional de partid — toate forțele din agricultura regiunii noastre, în frunte cu activiștii de partid, de stat și ai uniunilor cooperatiste, sînt mobilizate în bătălia pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de griu din acest an. De munca miilor de oameni angrenați în această acțiune, de conștiinciozitatea, răspunderea și spiritul de abnegație de care trebuie să dea dovadă în această perioadă scurtă, dar care solicită mobilizarea la maximum a tuturor forțelor, depinde succesul deplin al strîngerii la timp și fără pierderi a recoltei de grîu — rodul muncii unui an de zile Imensa majoritate a celor care participă la bătălia strîngerii recoltei de grîu din acest an sunt oameni care și-au făcut cu prisosință datoria în toate campaniile agricole, ani de-a rîndul. Nu ne îndoim că ei își vor valorifica și mai bine, în această campanie, priceperea, experiența, spiritul de răspundere. Să muncim în așa fel în aceste două săptămîni, încît regiunea noastră, care de cîțiva ani la rînd se situează în rîndul fruntașilor în toate campaniile agricole, să ocupe și în această importantă campanie de recoltare un loc binemeritat în rîndul regiunilor fruntașe ale țării. De munca dumneavoastră, a tuturor, depinde realizarea acestui succes ! Ieri, la prînz, în centrele raionale, au avut consfătuiri de lucru cu toți cei care răspund în loc scurte fiecare raion de succesul campaniei de recoltare, în care s-au pus la punct ultimele amănunte, s-au stabilit ultimele măsuri, încă de aseară, fiecare din cei care răspund și care participă la bătălia strîngerii recoltei e la postul său, de care răspunde. Și am dori ca absolut toți să simtă din plin această răspundere, fiecare să fie convins că efortul și abnegația sa reprezintă părticica sa de contribuție absolut necesară și de neînlocuit la succesul strîngerii recoltei de griu din acest an. Combineri, mecanizatorii, mecanicii de întreținere să facă tot ce este necesar ca fiecare combină să funcționeze din plin, fără întrerupere, întreaga zi-lumină, din zori și pînă în noapte ! Toți combineri să lupte pentru titlul de fruntaș, realizînd și depășind în fiecare zi viteza planificată și asigurînd totodată să nu se risipească nici un bob de grîu ! Șoferii și rutieriștii, de a căror muncă plină de răspundere depinde transportul operativ al recoltei de pe cîmp, să asigure funcționarea neîntreruptă a tuturor mijloacelor de transport care participă în campanie, atît ziua, cit și noaptea. La bazele de recepție și la magaziile unităților agricole, laboranții, magazinerii, cantaragiii să-și organizeze munca în mod exemplar, pentru a putea prelua și înmagazina cu maximum de operativitate recolta transportată — principala lor datorie fiind aceea de a nu produce nici o stagnare a mijloacelor de transport. In acest scop, la magazii și baze de recepție munca trebuie organizată pe trei schimburi, zi și noapte. In aceste zile, hotărîtoare pentru soarta recoltei de grîu, locul tuturor inginerilor agronomi, al tehnicienilor, al conducerilor unităților agricole, este pe cîmp. Trebuie asigurat controlul permanent al fiecărei sale, al fiecărui lan de grîu, pentru ca recoltarea să înceapă imediat ce lanul s-a copt. Orice zi întîrziată la recoltat, peste epoca optimă, înseamnă pierdere de recoltă de sute de kilograme la hectar, de mii și mii de tone pe întreaga suprafață a regiunii! Nici o zi pierdută, nici un bob risipit — acesta e obiectivul principal care trebuie să călăuzească în aceste zile toate măsurile pe care le iau cadrele de conducere, specialiștii, tehnicienii din unitățile agricole. Și pentru a putea interveni operativ la înlăturarea oricărei defecțiuni, oricît de mică, ce s-ar putea ivi, locul lor este permanent în punctele „cheie“ de care depinde succesul strîngerii recoltei , pe cîmp — în lanurile cu griu, la supravegherea transportului, la locul de înmagazinare a recoltei. Consecvent tradiției sale de a fi prezent și de a oglindi operativ desfășurarea campaniilor agricole, în aceste zile, ziarul nostru va fi oglinda fidelă a eforturilor dumneavoastră. Redactorii noștri vor fi permanent pe teren, în fiecare raion. Nu vom fi zgîrciți cu laudele pentru oamenii harnici, plini de răspundere, pentru cei care își fac pe deplin datoria. Vă promitem însă că nu-i vom tolera și nu-i vom trece cu vederea pe codași, pe delăsători, pe chiulangii, pe cei care au simțul de răspundere tocit. Vă vom înfățișa, zilnic, rezultatele și experiența fruntașilor, cît și pe cei care n-au înțeles să-și facă datoria cu toată răspunderea. Am dori, însă, ca în această campanie, despre toți cei care participă la strîngerea recoltei, să n-avem de spus decît lucruri bune. Vă dorim tuturor deplin succes în munca dumneavoastră plină de răspundere, de care depinde strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de grîu din acest an ! Mult spor în muncă și belșug ! COMBINELE AU INTRAT ÎN LANURI In cele două raioane din sudul regiunii noastre, Brăila și Făurei, ieri, recoltatul a început din plin în majoritatea unităților în care grîul a ajuns la stadiul optim pentru recoltat. Bătălia pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei a fost declanșată. Un raid întreprins în cursul zilei de ieri, împreună cu fotoreporterul, ne-a dat posibilitatea să constatăm buna organizare a muncii la recoltat, transport și preluarea griului la baze. Pe ruta Valea Cînepii, Viziru, Gura Călmățui, însurăței (raionul Brăila), Dudești, Cireșu (raionul Făurei) Urleasca, Troian și (raionul Brăila) - am Romani întîlnit ,,la post" pe cei care răspund de soarta strîngerii recoltei de grîu din acest an. Ieri, de pildă, pe sosele cu grîu ale brigăzilor I și alt-a de la cooperativa agricolă din Valea Cînepii, combinele recoltau din plin. Cîntărirea recoltei la capul lanului și expedierea ei erau bine organizate, treburile decurgînd cu multă operativitate. Pînă aici, toate bune, dar (pentru că totuși există și un „dar"), de dimineață o combină stătea nefolosită, din cauza unei defecțiuni la tractorul care o remorca (defecțiune neremediată nici la ora 11,30). Atenție la operativitatea înlăturării defecțiunilor care survin, tovarăși de la S.M.T. Viziru ! Din lipsa de prevedere a conducerii cooperativei, combinele nu erau echipate decît cu cite 3 saltele pentru colectat pleava, parte din ea risipindu-se pe miriște din această cauză. Brigadierul de la a Il-a ne-a asigurat că într-o zi, două, combinele vor fi echipate complet cu saltele pentru pleavă. Dar de ce abia peste o zi, două ? La Gura Călmățui, pe cu grîu a brigăzii a ll-a sola de la cooperativa de producție, l-am întîlnit pe MOCANU CRISTACHE, din brigada a 12-a a S.M.T. Bărăganu, condusă de Gheorghe Dobrescu. Lui Mocanu Cristache i-a cinstea de a fi primul revenit biner din raionul Brăila cum(și, probabil, printre primii din regiune), care a început, în acest an, recoltatul griului. încă de miercuri, după ce a terminat recoltatul orzului, a fost primul care a intrat cu combina în lanul de grîu al cooperativei, inaugurînd în raionul Brăila bătălia pentru strîngerea la timp pierderi a recoltei de și fără grîu din acest an. Amănunte ? De miercuri, de cînd a început recoltatul griului, combina i-a mers „ceas", fără nici o defecțiune. Realizări . Miercuri (zi „de probă") — 7 000 kg recoltate, joi — 15 000 kg, iar ieri bilanțul urma să-l încheie seara, tîrziu, așa că nu vi-l putem comunica. Bine organizați, au început ieri recoltatul și mecanizatorii de la G.A.S. însurăței, aflați oarecum vecini cu cei de la G.A.S. Dudești (raionul Făurei), care nu vor să se lase mai prejos, recoltînd din plin. ...Un scurt popas la baza de recepție de la Dudești, raionul Făurei, ne-a convins că personalul bazei și-a organizat bine munca de preluare a noii recolte. Primii care au început să transporte la bază, recolta de grîu din acest an, G.A.S. Dudești și, cooperativele agricole din Zăvoaia și Ciocile. Am asistat la preluarea unui transport de grîu de la C.A.P. Zăvoia. Totul a decurs cu maximum de operativitate. Rezultatul analizelor ? Umiditate — 13,8, iar greutatea hectolitrică - 82. Rob plin, rod bogat ! La raionul de partid Făurei, primul secretar tocmai terminase consfătuirea cu toți cei ce răspund de soarta strîngerii recoltei din acest an în raion, care se și împrăștiaseră ca potîrnichile la posturile lor, fiind și el gata de plecat pe cîmp. Oarecum „gelos" pe noi că-i văzusem raionul în plină campanie de recoltare - el fiind reținut de consfătuire - ne-a asigurat că Făureiul, și în acest an, nu-și va desminți „tradiția" de a se număra printre fruntașii regiunii, atît la recoltat, cit și la producție. Lanurile de grîu de la G.A.S. Urleasca, de la cooperativele agricole din Traianu și Latinu ofereau aceeași imagine a muncii spornice. Combinele înotau în lanuri, mușcînd din ele și îngrămădind în saci boabele aurii, în timp ce oamenii — ca furnicile neobosite — fiecare știind precis ce are de făcut zoreau cu eliberarea miriștilor. Primele tractoare și începuseră să tragă brazde revene, din urma combinelor... Au intrat combinele în lanuri. Bătălia pentru strîngerea recoltei acestui an a început S. SAVIN Combinerul Mocanu Cristache, din brigada a 12-a de la S. M. T Bărăganu, primul care a început recoltarea griului în raionul Brăila, pe sosele cooperativei agricole din Gura Călmățui, are de ce zîmbi mulțumit : bobu-i plin, rodul e bogat. ......... Combinele au intrat și în lanurile de grîu ale cooperativei agricole din Cireșu, raionul Făurei. La Soveja, răsună glasuri de copii Veselia și cîntecul au urcat sus la munte, la Soveja. Au venit pe 1 iunie ax. o dată cu cei 250 de elevi care pină la 2 iulie își vor petrece aici o parte din vacanța de vară. Duminică, ei vor cobori, transmițind ștafeta altor serii de elevi din regiune, care pînă in luna spetembrie, se vor perinda prin locurile atît de pitorești ale Sovejei. Deunăzi, cînd i-am vizitat pe micuții școlari - elevi numai din clasele I-IV - fiecare în parte s-a arătat dispus să-și depene amintirile legate de zilele petrecute în tabără. Veronica Mihai, elevă în clasa a IV-a la școala generală nr. 22 din Galați, de pildă, nu s-a lăsat pînă nu ne-a convins că serbarea cîmpenească ,,Răsună glasuri de copii în freamătul pădurii" ținută pe 26 iunie in poiana Punga a fost una din cele mai frumoase manifestări. Părerea ei și-o împărtășeau în egală măsură și alți pionieri. Explicabil, Serbarea cîmpenească le-a prilejuit copiilor să-i cunoască pe cei mai buni interpreți, răsplătiți de ei cu aplauze și de organizatori cu... ciocolată. Pionierul Olaru Constantin din satul Cărăpcești, raionul Tecuci, s-a dovedit cel mai bun interpret al monologului satiric, iar Laurențiu Ojovanu, de la școala generală nr. 8 Brăila s-a evidențiat din numărul mare de recitatori. Anca Gheorghiu și Mariana Iftimie, amindouă din Galați, s-au cunoscut la... Soveja. Prietenia lor a fost favorizată aceeași pasiune - muzica, de ca să arate cît de bine se înițeleg, au cîntat cu succes, în duet, melodia ,,Țărăncuță“. Am întîlnit printre elevi și mulți prieteni ai drumeției. După ce aceștia s-au întrecut intr-un joc de orientare turistică, cîștigat la mare luptă de detașamentul nr. 6, și după ce au un CORNELIU (Continuare în pag. II-a) Cu prilejul Zilei învățătorului, ADUNAREA DIN ORAȘUL Ieri dimineață, în orașul Galați, în sala cinematografului „Central" a avut loc o adunare festivă cu prilejul Zilei învățătorului. La festivitate au participat educatori, învățători, profesori, din învățămîntul de cultură generală și din licee, cadre didactice din învățămîntul profesional și tehnic și din învățămîntul superior, pensionari din rîndul cadrelor didactice, activiști de partid și de stat. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii : Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Galați al P.C.R., Nicolae Mihai, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Ilie Iliescu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, Stan Alecu, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, Stanciu Barbulată, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, Cornel Francisco, prim-secretar al Comitetului orășenesc al U.T.C., Gheorghe Ursu, președinte ® Consiliului orășenesc al pionierilor, Emanuela Stroia, directoarea Liceului nr. 4 și Dumitru Șoitu, profesor la Liceul nr. 1. Cuvîntul festiv a fost rostit de tovarășul Alecu Stan, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Galați, care a felicitat călduros pe cei sărbătoriți, le-a urat succese tot mai mari în munca de instruire și educare a tinerei generații. Se cuvine, în acest moment sărbătoresc, a spus vorbitorul, să ne amintim de tradițiile bogate ale școlii noastre. La temelia muncii fiecăruia dintre dumneavoastră se află strădania armatei uriașe a făuritorilor școlii românești. Partidul și poporul dau o înaltă prețuire muncii acestor înaintași. Tot ce-i valoros în strădania lor, școala noastră socialistă - fundamentată pe concepția științifică despre natură și societate - preia și dezvoltă spre binele și înflorirea deplină a învățămîntului. Fiind principal izvor de cultură și factor de civilizație — așa cum o caracterizează tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul ținut la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. - școala noastră înarmează tinerele generații cu principiile fundamentale ale științei și tehnicii moderne, se formează concepția materialistdialectică despre lume, cultivă dragostea pentru partid și pentru patria socialistă, realizează educația complexă a schimbului de mîine a constructorilor socialismului. In strînsă legătură cu condițiile noi create școlii, se află încrederea și cinstirea cu care sînt înconjurați slujitorii ei, educatorii, învățătorii, profesorii. * A urmat apoi înminarea distincțiilor și premiilor. Cezar Bahrim a primit titlul de „învățător emerit", Ecaterina Faur și Gheorghe Grigoraș, titlul de „Profesor emerit", Ștefan Pascali și Musek au fost distinși Mitrița cu Medalia Muncii ; au primit diploma „învățător fruntaș" și „profesor fruntaș" Ion Chestroiu, Maria Cazacu, Lelițan Mihai și respectiv Cornelia Stoenescu, Ionel Rădună, Victor Popescu, Gheorghe Ursu. Un număr de 590 de cadre didactice au primit I premii în bani. Din partea celor sărbătoriți au luat cuvîntul : învățătorul emerit Cezar Bahrim, profesoara emerită Emanuela Stroia și Mihai Costache, directorul liceului „Vasile Alecsandri", liceu care anul acesta își sărbătorește centenarul. Vorbitorii și-au exprimat recunoștința față de partid și de guvern pentru grija ce o poartă educatorilor tinerei noastre generații, angajîndu-se să-și sporească eforturile pentru ridicarea continuă a școlii, a contribuției sale în opera de construire a socialismului în patria noastră. Adunarea s-a încheiat cu un program artistic prezentat de corul sindicatului învățămîntului. * Adunări asemănătoare Ie la care au participat membbri ai Biroului Comitetului regional de partid și ai Comitetului executiv al Sfatului popular regional, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat ., au avut loc în toate orașele și centrele de raion. FESTIVA GALAȚI Pe platforma oțelăriei Combinatului siderurgic Sincronizare intre Miile ile miori Scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de către constructorii Combinatului siderurgic gălățean, stăruie treaz în mintea formațiilor de mentori ai șantierului 81, însuflețit de voința de a transpune în viață angajamentul luat, colectivul de muncă de aici a adăugat in ultimul timp noi succese celor obținute anterior. In primele 5 luni din acest an, de pildă, s-au montat in sectorul oțelărie 9 350 de tone construcții metalice, ceea ce reprezintă 53 la sută din întregul volum prevăzut pe întregul an, ponderea revenind halei de elaborare. Paralel cu construcția metalică au fost montate 1064 tone de utilaj tehnologic, ceea ce înseamnă 9 la suta din totalul utilajului ce se va monta la acest obiectiv. In luna iunie, ne informează inginerul Traian Neagu, șeful șantierului 81, colectivul nostru a avut sarcina ca, o dată cu construcțiile metalice să monteze circa 900 de tone de utilaj tehnologic. In acest sens, lotul 811 a asigurat construcția metalică cu precădere in zonele unde lotul 813 urmează să efectueze montarea utilajului tehnologic. Atenția cea mai mare este îndreptată la hala de elaborare a oțelului unde se va monta in curînd un important volum de utilaj tehnologic, printre care două cazane recuperatoare ale convertizoarelor. Recent, lotul 811 a și pregătit platforma de la cota plus 43,5 metri incit lotul de utilaje să treacă la montarea din plin a primului cazan recuperator. Operațiunile de montaj ale construcției metalice de la această platformă ne-au cerut nu numai iscusință profesională ci și un deosebit curaj, ne relata maistrul Geană Filon. Imaginați-vă doar grinda de susținere, grea de 53 tone, înaltă de 5 metri, cu o deschidere de 24 metri și cu o suprafață de 120 metri pătrați care trebuia ridicată și fixată pe vidul halei, la cota plus 43 metri. Aveam la indemină două macarale, dar cu puteri de ridicare diferite. Sincronizarea trebuia făcută în raport de capacitatea fiecăreia, iar lucrul acesta implica un calcul precis, mișcări sigure și foarte multă atenție. Totul trebuia să decurgă cu o perfecțiune milimetrică. In plus am avut de înfruntat vintul care sufla cu furie, în rafale. Eram interesați să executăm cit mai rapid această platformă, pentru a da cale liberă utilajelor tehnologice, adaugă șeful de echipă Nicolae Niculescu. Noi cei care lucrăm la instalarea construcției metalice avem în vedere și interesele imediate ale lotului vecin care se ocupă de montajul utilajului tehnologic. Ne leagă sarcinile aceluiași plan. Jos, pe platforma sectorului oțelărie, l-am întîlnit pe Octavian Visting, șeful unei cunoscute e- MIHAIL DORAȘ (Continuare în pag. a II-a) Grija pentru să pornească Un coleg, profesor de matematică, îmi povestea o întimplare. M-a interesat in mod sebit cele aflate deoarece de ase aliniau intr-un pluton de constatări pe care le-am făcut de mai multă vreme asupra unor aspecte interesînd evoluția unor valori umane in faza de afirmare sau deja afirmate. Un fost elev de prin părțile Focșaniului se dovedise a fi în anii liceului „un cap matematic“, un talentat al cifrelor și formulelor. Vreo patru ani cîștigase mai multe concursuri organizate la diferite nivele. Era nu numai un receptiv, un acumulant de noțiuni, era un gind atot în perspectivă, nu original. Jocul cifrelor și al semnelor fura in permanență, pînă la paîisiune. Unde este acel viitor matematician și cu din ce putea deveni a devenit ?! Peste pregătirea de inginer proiectant, el putea, fără exagerare, să fie astăzi un cercetător în domeniul matematicii. A strălucit pentru că era dotat și avea și pasiune. Cei din jur nu au sesizat însă tocmai esențialul, nu i-au văzut lumina. Fostul elev, azi inginer, proiectează - și nu e puțin lucru ! - dar ceva din lava clocotitoare a anilor adolescenței s-a stins, pasiunea pentru jocul cifrelor și al semnelor s-a topit în albia îndeletnicirii cotidiene, de proiectant. Și părinții lui, și profesorii, au folosit probabil îndrumarea utilă, practică, comună mai tuturora, fără să vadă mai departe, că acel elev avea in el scinteia savantului. N-au simțit văpaia care ardea aici, chemarea adevărată către piscurile științei. Au neglijat cu toții particularul pentru general, cînd pentru acest adolescent particularul era însăși esența devenirii sale — un viitor nume in știința matematică românească. M-am întîlnit, după 20 de ani, cu un fost coleg și prieten bun, azi medic. Eram tineri absolvenți de liceu atunci și visurile noastre, deși grele de conținut, aveau aripile tuturor posibilităților de realizare. Și cine nu ne vorbeam în anii de școală despre cum va fi ! El urma să fie un medic mare, să lucreze intr-o clinică din cele mai renumite și cu probleme care să aducă umanității binefacerile descoperirilor medicinii. Și nu era imposibil ca visul lui să devină o realitate. Era cel mai dotat elev din liceu, apoi din facultate. A ajuns medic. Opt ore pe zi se ocupă aproape exclusiv de rezultatele altora in medicină. Face statistici, dări de seamă, acte normative. Nu că acestea n-ar prezenta importanță, dar în prietenul meu am văzut atunci și gradul acesta m-a întovărășit - 20 de ani - omul de știință. Și îmi dau seama că in medicul de acum lava anilor vulcanici a scăzut in temperatură, poate s-a stins chiar: „Mi-e mai bine așa. Imi văd de mine, am mai mult timp liber, mă ocup și de familie , mă bucur de viață, cu alte cuvinte". La atît a ajuns cel pe care in mintea mea l-am păstrat ca pe o ființă a cărei viață va picura sau va aduce științei medicale o zestre ! De ce ? „Viața și munca mea este „azi“, dar acest „azi" nu este un „ieri", cum mi-aș dori sincer", îmi mărturisea u de breaslă, pedagog de coleg generație mijlocie ca virstă, lent afirmat și recunoscut main multe ocazii. Se pot intimpla și erori care să afecteze evoluția omului, cu toată strădania teoretică și practică depusă. Ascultam cu atenția colegul în tot ce-mi spunea. Strălucirea, pe care i-o dădea nu atît aprecierea celor din jur, cu satisfacția împlinirii idealului muncii cu elevii, pălise, nu mai avea căldură. Ideal rece. Nu greșesc dacă nu 8 sei'19631 denumesc astfel încercarea colegului meu de a păstra strălucirea de data aceasta, „azi", adevăratul azi, este o strălucire cerebrală în care entuziasmul este doar o glazură, pe cînd dăruirea care încălzește cuvîntul și-l modelează pe forma imaginii prin care exprimi un adevăr, dîndu-i în același timp conținut, o problemă de formă. Poate că și cei din jur își au vina în această întîmplare, un procent oarecare de eroare. Mai mult însă e de vină, în cazul lui, - și asta e certitudine - formația spirituală proprie, a cărei armură o credea gata făurită și lipsită de un ,,călcîi al lui Ahile". ★ Gindul a ales acești trei oameni într-o încercare de a pătrunde semnificația situațiilor. Ce factori le-a favorizat „evoluția “? Sunt acestea situații a.V. BĂCĂOANU (Continuare in pag. a Il-af fi schimbul de mîine“ al de pe băncile liceului!