Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)

1967-07-01 / nr. 7015

PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNIȚI.VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P.C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIII Nr. 7015 SIMBATA 1 IULIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI 1 In numărul de azi : • După un an de studiu invățămîntul de partid • Folosirea integrală a fondului de timp— rezervă de creștere a producției (pag. a III-a) • Sesiunea extraordinară a Adunării Generale a O.N.U. • Cronica evenimentelor internaționale (pag. a IV-a) m A ÎNCEPUT RECOLTATUL GAIULUI , nici un bob risipit Incepînd de azi, timp de două săptămîni — așa cum s-a stabilit prin planul de măsuri al Biroului Comitetului re­gional de partid — toate forțele din agricultura regiunii noastre, în frunte cu activiștii de partid, de stat și ai uniu­nilor cooperatiste, sînt mobilizate în bătălia pentru strîn­­gerea la timp și fără pierderi a recoltei de griu din acest an. De munca miilor de oameni angrenați în această ac­țiune, de conștiinciozitatea, răspunderea și spiritul de ab­negație de care trebuie să dea dovadă în această perioadă scurtă, dar care solicită mobilizarea la maximum a tuturor forțelor, depinde succesul deplin al strîngerii la timp și fără pierderi a recoltei de grîu — rodul muncii unui an de zile Imensa majoritate a celor care participă la bătălia strîn­gerii recoltei de grîu din acest an sunt oameni care și-au făcut cu prisosință datoria în toate campaniile agricole, ani de-a rîndul. Nu ne îndoim că ei își vor valorifica și mai bine, în această campanie, priceperea, experiența, spiritul de răspundere. Să muncim în așa fel în aceste două săptămîni, încît re­giunea noastră, care de cîțiva ani la rînd se situează în rîndul fruntașilor în toate campaniile agricole, să ocupe și în această importantă campanie de recoltare un loc bine­meritat în rîndul regiunilor fruntașe ale țării. De munca dumneavoastră, a tuturor, depinde realizarea acestui suc­ces ! Ieri, la prînz, în centrele raionale, au avut consfătuiri de lucru cu toți cei care răspund în loc scurte fiecare raion de succesul campaniei de recoltare, în care s-au pus la punct ultimele amănunte, s-au stabilit ultimele măsuri, încă de aseară, fiecare din cei care răspund și care parti­cipă la bătălia strîngerii recoltei e la postul său, de care răspunde. Și am dori ca absolut toți să simtă din plin a­­ceastă răspundere, fiecare să fie convins că efortul și ab­negația sa reprezintă părticica sa de contribuție absolut necesară și de neînlocuit la succesul strîngerii recoltei de griu din acest an. Combineri, mecanizatorii, mecanicii de întreținere să fa­că tot ce este necesar ca fiecare combină să funcționeze din plin, fără întrerupere, întreaga zi-lumină, din zori și pînă în noapte ! Toți combineri să lupte pentru titlul de fruntaș, realizînd și depășind în fiecare zi viteza planificată și asi­­gurînd totodată să nu se risipească nici un bob de grîu ! Șoferii și rutieriștii, de a căror muncă plină de răspunde­re depinde transportul operativ al recoltei de pe cîmp, să asigure funcționarea neîntreruptă a tuturor mijloacelor de transport care participă în campanie, atît ziua, cit și noap­tea. La bazele de recepție și la magaziile unităților agricole, laboranții, magazinerii, cantaragiii să-și organizeze munca în mod exemplar, pentru a putea prelua și înmagazina cu maximum de operativitate recolta transportată — principala lor datorie fiind aceea de a nu produce nici o stagnare a mijloacelor de transport. In acest scop, la magazii și baze de recepție munca trebuie organizată pe trei schimburi, zi și noapte. In aceste zile, hotărîtoare pentru soarta recoltei de grîu, locul tuturor inginerilor agronomi, al tehnicienilor, al con­ducerilor unităților agricole, este pe cîmp. Trebuie asigurat controlul permanent al fiecărei sale, al fiecărui lan de grîu, pentru ca recoltarea să înceapă imediat ce lanul s-a copt. Orice zi întîrziată la recoltat, peste epoca optimă, înseamnă pierdere de recoltă de sute de kilograme la hectar, de mii și mii de tone pe întreaga suprafață a regiunii! Nici o zi pier­dută, nici un bob risipit — acesta e obiectivul principal care trebuie să călăuzească în aceste zile toate măsurile pe care le iau cadrele de conducere, specialiștii, tehnicienii din uni­tățile agricole. Și pentru a putea interveni operativ la înlă­turarea oricărei defecțiuni, oricît de mică, ce s-ar putea ivi, locul lor este permanent în punctele „cheie“ de care depin­de succesul strîngerii recoltei , pe cîmp — în lanurile cu griu, la supravegherea transportului, la locul de înmagazi­­nare a recoltei. Consecvent tradiției sale de a fi prezent și de a oglindi operativ desfășurarea campaniilor agricole, în aceste zile, ziarul nostru va fi oglinda fidelă a eforturilor dumneavoas­tră. Redactorii noștri vor fi permanent pe teren, în fiecare raion. Nu vom fi zgîrciți cu laudele pentru oamenii harnici, plini de răspundere, pentru cei care își fac pe deplin dato­ria. Vă promitem însă că nu-i vom tolera și nu-i vom trece cu vederea pe codași, pe delăsători, pe chiulangii, pe cei care au simțul de răspundere tocit. Vă vom înfățișa, zilnic, re­zultatele și experiența fruntașilor, cît și pe cei care n-au înțeles să-și facă datoria cu toată răspunderea. Am dori, însă, ca în această campanie, despre toți cei care participă la strîngerea recoltei, să n-avem de spus decît lucruri bune. Vă dorim tuturor deplin succes în munca dumneavoastră plină de răspundere, de care depinde strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de grîu din acest an ! Mult spor în muncă și belșug ! COMBINELE AU INTRAT ÎN LANURI In cele două raioane din sudul regiunii noastre, Brăila și Făurei, ieri, recoltatul a în­ceput din plin în majoritatea unităților în care grîul a a­­juns la stadiul optim pentru recoltat. Bătălia pentru strîn­gerea la timp și fără pierderi a recoltei a fost declanșată. Un raid întreprins în cursul zilei de ieri, împreună cu foto­reporterul, ne-a dat posibilita­tea să constatăm buna orga­nizare a muncii la recoltat, transport și preluarea griului la baze. Pe ruta Valea Cîne­­pii, Viziru, Gura Călmățui, în­surăței (raionul Brăila), Du­­dești, Cireșu (raionul Făurei) Urleasca, Troian și (raionul Brăila) - am Romani întîl­­nit ,,la post" pe cei care răs­pund de soarta strîngerii re­coltei de grîu din acest an. Ieri, de pildă, pe sosele cu grîu ale brigăzilor I și a­lt-a de la cooperativa agricolă din Va­lea Cînepii, combinele recol­tau din plin. Cîntărirea recol­tei la capul lanului și expedie­rea ei erau bine organizate, treburile decurgînd cu multă operativitate. Pînă aici, toate bune, dar (pentru că totuși e­­xistă și un „dar"), de dimi­neață o combină stătea ne­folosită, din cauza unei defec­țiuni la tractorul care o re­morca (defecțiune neremedia­tă nici la ora 11,30). Atenție la operativitatea înlăturării de­fecțiunilor care survin, tovarăși de la S.M.T. Viziru ! Din lip­sa de prevedere a conducerii cooperativei, combinele nu e­­rau echipate decît cu cite 3 saltele pentru colectat plea­va, parte din ea risipindu-se pe miriște din această cauză. Brigadierul de la a Il-a ne-a asigurat că într-o zi, două, combinele vor fi echipate com­plet cu saltele pentru pleavă. Dar de ce abia peste o zi, două ? La Gura Călmățui, pe cu grîu a brigăzii a ll-a sola de la cooperativa de producție, l-am întîlnit pe MOCANU CRISTACHE, din brigada a 12-a a S.M.T. Bărăganu, condusă de Gheorghe Dobrescu. Lui Mo­canu Cristache i-a cinstea de a fi primul revenit biner din raionul Brăila cum­(și, probabil, printre primii din re­giune), care a început, în a­­cest an, recoltatul griului. încă de miercuri, după ce a ter­minat recoltatul orzului, a fost primul care a intrat cu com­bina în lanul de grîu al co­operativei, inaugurînd în raio­nul Brăila bătălia pentru strîngerea la timp pierderi a recoltei de și fără grîu din acest an. Amănunte ? De miercuri, de cînd a început recoltatul griu­lui, combina i-a mers „ceas", fără nici o defecțiune. Reali­zări . Miercuri (zi „de probă") — 7 000 kg recoltate, joi — 15 000 kg, iar ieri­­ bilanțul urma să-l încheie seara, tîrziu, așa că nu vi-l putem comunica. Bine organizați, au început ieri recoltatul și mecanizatorii de la G.A.S. însurăței, aflați oarecum vecini cu cei de la G.A.S. Dudești (raionul Fău­rei), care nu vor să se lase mai prejos, recoltînd din plin. ...Un scurt popas la baza de recepție de la Dudești, ra­ionul Făurei, ne-a convins că personalul bazei și-a organi­zat bine munca de preluare a noii recolte. Primii care au început să transporte la bază, recolta de grîu din acest an, G.A.S. Dudești și­, cooperative­le agricole din Zăvoaia și Ciocile. Am asistat la prelua­rea unui transport de grîu de la C.A.P. Zăvoia. Totul a decurs cu maximum de operati­vitate. Rezultatul analizelor ? Umiditate — 13,8, iar greuta­tea hectolitrică - 82. Rob plin, rod bogat ! La raionul de partid Făurei, primul secretar tocmai termi­nase consfătuirea cu toți cei ce răspund de soarta strînge­rii recoltei din acest an în raion, care se și împrăștiaseră ca potîrnichile la posturile lor, fiind și el gata de plecat pe cîmp. Oarecum „gelos" pe noi că-i văzusem raionul în plină campanie de recoltare - el fiind reținut de consfătui­re - ne-a asigurat că Fău­­reiul, și în acest an, nu-și va desminți „tradiția" de a se număra printre fruntașii regiu­nii, atît la recoltat, cit și la producție. Lanurile de grîu de la G.A.S. Urleasca, de la cooperativele agricole din Traianu și Lati­­­nu­­ ofereau aceeași ima­gine a muncii spornice. Com­binele înotau în lanuri, muș­­cînd din ele și îngrămădind în saci boabele aurii, în timp ce oamenii — ca furnicile neobosite — fiecare știind pre­cis ce are de făcut­­ zo­reau cu eliberarea miriștilor. Primele tractoare și începuse­ră să tragă brazde revene, din urma combinelor... Au intrat com­binele în la­nuri. Bătălia pentru strîngerea recoltei acestui an a început­­ S. SAVIN Combinerul Mocanu Crista­che, din brigada a 12-a de la S. M. T Bărăganu, primul ca­re a început recoltarea griului în raionul Brăila, pe sosele cooperativei agricole din Gura Călmățui, are de ce zîmbi mulțumit : bobu-i plin, rodul e bogat. ......... Combinele au intrat și în lanurile de grîu ale cooperati­vei agricole din Cireșu, raionul Făurei. La Soveja, răsună glasuri de copii Veselia și cîntecul au urcat sus la munte, la Soveja. Au ve­nit pe 1 iunie ax. o dată cu cei 250 de elevi care pină la 2 iulie își vor petrece aici o parte din vacanța de vară. Duminică, ei vor cobori, trans­­mițind ștafeta altor serii de elevi din regiune, care pînă in luna spetembrie, se vor perinda prin locurile atît de pitorești ale Sovejei. Deunăzi, cînd i-am vizitat pe micuții școlari - elevi numai din clasele I-IV - fiecare în parte s-a arătat dispus să-și depene amintirile legate de zilele pe­trecute în tabără. Veronica Mihai, elevă în cla­sa a IV-a la școala generală nr. 22 din Galați, de pildă, nu s-a lăsat pînă nu ne-a convins că serbarea cîmpenească ,,Ră­sună glasuri de copii în frea­mătul pădurii" ținută pe 26 iu­nie in poiana Punga a fost una din cele mai frumoase manifes­tări. Părerea ei și-o împărtă­șeau în egală măsură și alți pionieri. Explicabil, Serbarea cîmpenească le-a prilejuit co­piilor să-i cunoască pe cei mai buni interpreți, răsplătiți de ei cu aplauze și de organizatori cu... ciocolată. Pionierul Olaru Constantin din satul Cărăpcești, raionul Tecuci, s-a dovedit cel mai bun interpret al monologu­lui satiric, iar Laurențiu Ojova­­nu, de la școala generală nr. 8 Brăila s-a evidențiat din numă­rul mare de recitatori. Anca Gheorghiu și Mariana Iftimie, amindouă din Galați, s-au cunoscut la... Soveja. Prie­tenia lor a fost favorizată aceeași pasiune - muzica, de ca să arate cît de bine se în­­i­țeleg, au cîntat cu succes, în duet, melodia ,,Țărăncuță“. Am întîlnit printre elevi și mulți prieteni ai drumeției. Du­pă ce aceștia s-au întrecut in­tr-un joc de orientare turistică, cîștigat la mare luptă de deta­șamentul nr. 6, și după ce au un CORNELIU (Continuare în pag. II-a) Cu prilejul Zilei învățătorului, ADUNAREA DIN ORAȘUL Ieri dimineață, în orașul Galați, în sala cinematogra­fului „Central" a avut loc o adunare festivă cu prilejul Zilei învățătorului. La festi­vitate au participat educa­tori, învățători, profesori, din învățămîntul de cultură ge­nerală și din licee, cadre di­dactice din învățămîntul pro­fesional și tehnic și din în­vățămîntul superior, pensio­nari din rîndul cadrelor di­dactice, activiști de partid și de stat. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii : Constan­tin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Ga­lați al P.C.R., Nicolae Mi­­hai, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Ilie Iliescu, secre­tar al Comitetului orășenesc de partid, Stan Alecu, pre­ședintele Comitetului execu­tiv al Sfatului popular orășe­nesc, Stanciu Barbulată, vi­cepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, Iosif Egri, recto­rul Institutului politehnic, Ion Teodorescu, rectorul Institutu­lui pedagogic, Cornel Fran­cisco, prim-secretar al Co­mitetului orășenesc al U.T.C., Gheorghe Ursu, președinte­ ® Consiliului orășenesc al pio­nierilor, Emanuela Stroia, di­rectoarea Liceului nr. 4 și Dumitru Șoitu, profesor la Liceul nr. 1. Cuvîntul festiv a fost ros­tit de tovarășul Alecu Stan, președintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular oră­șenesc Galați, care a felici­tat călduros pe cei sărbăto­riți, le-a urat succese tot mai mari în munca de instruire și educare a tinerei genera­ții. Se cuvine, în acest mo­ment sărbătoresc, a spus vorbitorul, să ne amintim de tradițiile bogate ale școlii noastre. La temelia muncii fie­căruia dintre dumneavoastră se află strădania armatei u­­riașe a făuritorilor școlii ro­mânești. Partidul și poporul dau o înaltă prețuire muncii aces­tor înaintași. Tot ce-i va­loros în strădania lor, școala noastră socialistă - funda­mentată pe concepția știin­țifică despre natură și so­cietate - preia și dezvoltă spre binele și înflorirea de­plină a învățămîntulu­i. Fiind principal izvor de cultură și factor de civilizație — așa cum o caracterizează tovară­șul Nicolae Ceaușescu în Raportul ținut la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. - școala noastră înarmează ti­nerele generații cu principii­le fundamentale ale științei și tehnicii moderne, se for­mează concepția materialist­­dialectică despre lume, cul­tivă dragostea pentru partid și pentru patria socialistă, realizează educația complexă a schimbului de mîine a­ constructorilor socialismului. In strînsă legătură cu con­dițiile noi create școlii, se a­­flă încrederea și cinstirea cu­­ care sînt înconjurați slujito­rii ei, educatorii, învățătorii, profesorii. * A urmat apoi înminarea­­ distincțiilor și premiilor. Ce­zar Bahrim a primit titlul de „învățător emerit", Ecaterina Faur și Gheorghe Grigoraș, titlul de „Profesor emerit",­­ Ștefan Pascali și Musek au fost distinși Mitrița cu­­ Medalia Muncii ; au primit­­ diploma „învățător fruntaș" și „profesor fruntaș" Ion Che­­s­troiu, Maria Cazacu, Lelița­n Mihai și respectiv Cornelia­­ Stoenescu, Ionel Rădună,­­ Victor Popescu, Gheorghe­­ Ursu. Un număr de 590 de­­ cadre didactice au primit I premii în bani. Din partea celor sărbăto­­­­riți au luat cuvîntul : învăță­­­­torul emerit Cezar Bahrim,­­ profesoara emerită Emanuela­­ Stroia și Mihai Costache, di­­­­rectorul liceului „Vasile A­­lecsandri", liceu care anul acesta își sărbătorește cen­­tenarul. Vorbitorii și-au exprimat recunoștința față de partid și­­ de guvern pentru grija ce o­­ poartă educatorilor tinerei noastre generații, angajîn­­­­du-se să-și sporească efor­­­­turile pentru ridicarea conti­nuă a școlii, a contribuției­­ sale în opera de construire a socialismului în patria­­ noastră. Adunarea s-a încheiat cu­­ un program artistic prezen­­­­tat de corul sindicatului în­­vățămîntului. * Adunări asemănătoare­­ I­e la care au participat mem­­b­bri ai Biroului Comitetului­­ regional de partid și ai Co­­­­mitetului executiv al Sfatului­­ popular regional, reprezen­­­­tanți ai organelor locale de­­ partid și de stat ., au avut loc în toate orașele și cen­­­­trele de raion. FESTIVA GALAȚI Pe platforma oțelăriei Combinatului siderurgic Sincronizare intre Miile ile miori Scrisoarea adresată Comitetu­lui Central al Partidului, tovară­șului Nicolae Ceaușescu, de că­tre constructorii Combinatului si­derurgic gălățean, stăruie treaz în mintea formațiilor de mentori ai șantierului 81, însuflețit de voința de a transpune în viață angajamentul luat, colectivul de muncă de aici a adăugat in ul­timul timp noi succese celor ob­ținute anterior. In primele 5 luni din acest an, de pildă, s-au montat in sectorul oțelărie 9 350 de tone construcții metalice, ceea ce reprezintă 53 la sută din întregul volum prevăzut pe în­tregul an, ponderea revenind halei de elaborare. Paralel cu construcția metalică au fost montate 1064 tone de utilaj teh­nologic, ceea ce înseamnă 9 la suta din totalul utilajului ce se va monta la acest obiectiv.­­ In luna iunie, ne informea­ză inginerul Traian Neagu, șe­ful șantierului 81, colectivul nostru a avut sarcina ca, o dată cu construcțiile metalice să mon­teze circa 900 de tone de utilaj tehnologic. In acest sens, lotul 811 a asigurat construcția metali­că cu precădere in zonele unde lotul 813 urmează să efectueze montarea utilajului tehnologic. Atenția cea mai mare este în­dreptată la hala de elaborare a oțelului unde se va monta in curînd un important volum de utilaj tehnologic, printre care două cazane recuperatoare ale convertizoarelor. Recent, lotul 811 a și pregătit platforma de la cota plus 43,5 metri incit lo­tul de utilaje să treacă la mon­tarea din plin a primului cazan recuperator.­­ Operațiunile de montaj ale construcției metalice de la a­­ceastă platformă ne-au cerut nu numai iscusință profesională ci și un deosebit curaj, ne relata maistrul Geană Filon. Imagina­­ți-vă doar grinda de susținere, grea de 53 tone, înaltă de 5 metri, cu o deschidere de 24 metri și cu o suprafață de 120 metri pătrați care trebuia ridi­cată și fixată pe vidul halei, la cota plus 43 metri. Aveam la indemină două macarale, dar cu puteri de ridicare diferite. Sin­cronizarea trebuia făcută în ra­port de capacitatea fiecăreia, iar lucrul acesta implica un calcul precis, mișcări sigure și foarte multă atenție. Totul tre­buia să decurgă cu o perfecțiu­ne milimetrică. In plus am avut de înfruntat vintul care sufla cu furie, în rafale.­­ Eram interesați să executăm cit mai rapid această platformă, pentru a da cale liberă utilaje­lor tehnologice, adaugă șeful de echipă Nicolae Niculescu. Noi cei care lucrăm la instalarea construcției metalice avem în vedere și interesele imediate ale lotului vecin care se ocupă de montajul utilajului tehnologic. Ne leagă sarcinile aceluiași plan. Jos, pe platforma sectorului o­­țelărie, l-am întîlnit pe Octavian Visting, șeful unei cunoscute e- MIHAIL DORAȘ (Continuare în pag. a II-a) Grija pentru să pornească Un coleg, profesor de mate­matică, îmi povestea o întimpla­­re. M-a interesat in mod sebit cele aflate deoarece de a­se aliniau intr-un pluton de con­statări pe care le-am făcut de mai multă vreme asupra unor aspecte interesînd evoluția u­­nor valori umane in faza de afirmare sau deja afirmate. Un fost elev de prin părțile Focșaniului se dovedise a fi în anii liceului „un cap matema­tic“, un talentat al cifrelor și formulelor. Vreo patru ani cîști­­gase mai multe concursuri or­ganizate la diferite nivele. Era nu numai un receptiv, un acu­­mulant de noțiuni, era un gin­d atot în perspectivă, nu original. Jocul cifrelor și al semnelor fura in permanență, pînă la pa­îi­siune. Unde este acel viitor matematician și cu­ din ce putea deveni a devenit ?! Peste pre­gătirea de inginer proiectant, el putea, fără exagerare, să fie astăzi un cercetător în dome­niul matematicii. A strălucit pentru că era dotat și avea și pasiune. Cei din jur nu au se­sizat însă tocmai esențialul, nu i-au văzut lumina. Fostul elev, azi inginer, proiectează - și nu e puțin lucru ! - dar ceva din lava clocotitoare a anilor adolescenței s-a stins, pasiunea pentru jocul cifrelor și al sem­nelor s-a topit în albia înde­letnicirii cotidiene, de proiec­tant. Și părinții lui, și profesorii, au folosit probabil îndru­marea utilă, practică, comună mai tuturora, fără să vadă mai departe, că acel elev avea in el scinteia savantului. N-au simțit văpaia care ardea aici, chemarea adevărată către pis­curile științei. Au neglijat cu toții particularul pentru general, cînd pentru acest adolescent particularul era însăși esența devenirii sale — un viitor nume in știința matematică româ­nească. M-am întîlnit, după 20 de ani, cu un fost coleg și prieten bun, azi medic. Eram tineri ab­solvenți de liceu atunci și visu­rile noastre, deși grele de con­ținut, aveau aripile tuturor posi­bilităților de realizare. Și cine nu ne vorbeam în anii de școa­lă despre cum va fi ! El urma să fie un medic mare, să lu­creze intr-o clinică din cele mai renumite și cu probleme care să aducă umanității bine­facerile descoperirilor medicinii. Și nu era imposibil ca visul lui să devină o realitate. Era cel mai dotat elev din liceu, apoi din facultate. A ajuns medic. Opt ore pe zi se ocupă aproape exclusiv de rezultatele altora in medicină. Face sta­tistici, dări de seamă, acte nor­mative. Nu că acestea n-ar prezenta importanță, dar în prie­tenul meu am văzut atunci și gradul acesta m-a întovărășit - 20 de ani - omul de știință. Și îmi dau seama că in me­dicul de acum lava anilor vul­canici a scăzut in temperatură, poate s-a stins chiar: „Mi-e mai bine așa. Imi văd de mine, am mai mult timp liber, mă ocup și de familie , mă bucur de viață, cu alte cuvinte". La atît a ajuns cel pe care in mintea mea l-am păstrat ca pe o ființă a cărei viață va picura sau va aduce științei medicale o zestre ! De ce ? „Viața și munca mea este „azi“, dar acest „azi" nu este un „ieri", cum mi-aș dori sin­cer", îmi mărturisea u­ de breaslă, pedagog de coleg ge­nerație mijlocie ca virstă, lent afirmat și recunoscut ma­in multe ocazii. Se pot intimpla și erori care să afecteze evo­luția omului, cu toată străda­nia teoretică și practică de­pusă. Ascultam cu atenția co­legul în tot ce-mi spunea. Strălucirea, pe care i-o dădea nu atît aprecierea celor din jur, cu­ satisfacția împlinirii i­­dealului muncii cu elevii, pă­lise, nu mai avea căldură. Ideal rece. Nu greșesc dacă nu 8 sei­'19631 denumesc­­ astfel încercarea co­legului meu de a păstra stră­lucirea de data aceasta, „azi", adevăratul azi, este o străluci­re cerebrală în care entuzias­mul este doar o glazură, pe cînd dăruirea care încălzește cuvîntul și-l modelează pe for­ma imaginii prin care exprimi un adevăr, dîndu-i în același timp conținut, o problemă de formă. Poate că și cei din jur își au vina în această întîmplare, un procent oarecare de eroa­re. Mai mult însă e de vină, în cazul lui, - și asta e certi­tudine - formația spirituală proprie, a cărei armură o cre­dea gata făurită și lipsită de un ,,călcîi al lui Ahile". ★ Gindul a ales acești trei oa­meni într-o încercare de a pă­trunde semnificația situațiilor. Ce factori le-a favorizat „evolu­ția “? Sunt acestea situații a.­V. BĂCĂOANU (Continuare in pag. a Il-af fi schimbul de mîine“ al de pe băncile liceului!

Next