Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)
1967-09-16 / nr. 7079
> > MOLETARÎ DIM TOATE TARILE, MNIJI-VA!, ANUL XXIV NR. 7079 SIMBATA 16 SEPTEMBRIE 1997 4 PAGINI — 25 BANI Consfătuire de pediatrie Iert, in sala Teatrului de stat din Galați, au început lucrările unei consfătuiri de pediatrie organizată de Societatea de Pediatrie din Republica Socialistă România și Filiala Galați a U.S.S.M. pe tema : , Boli și malformații ereditare și congenitale“. La consfătuire participă numeroase cadre didactice cu prestigiu, academicieni, cercetători, medici specialiști din regiunea Galați și din alte localități din țară. In cursul zilei de ieri au fost prezentate 8 rapoarte și corapoarte cu privire la o serie de probleme teoretice și practice legate de tema amintită. Lucrările consfătuirii continuă astăzi cu prezentarea a 15 comunicări de specialitate, iar după concluzii va avea loc vizitarea unor unități sanitare din oraș. lllll Modernizări din transportul feroviar In cadrul lucrărilor de modernizare a căilor ferate din raza de activitate a Direcției regionale C F.R. Galați, pe traseul Făurei— Brăila au fost încheiate lucrările de bază privind transformarea liniei de pe sistemul clasic (cu joante) pe altul, fără foarte. Aici lucrează echipe de sudori, aparținînd unei secții specializate în asemenea operații a Direcției regionale București, care unesc șinele cap la cap, formînd segmente de 5 și 6 km lungime. Șantierul s-a mutat în aceste zile pe traseul Brăila — Bărboși unde se execută o lucrare asemănătoare. Avantajele pe care prezintă adoptarea nouluie sistem sunt multiple : se realizează o deplasare lină și fără zgomot a trenului, ceea ce pentru călători înseamnă un plus de confort și condiții mai bune pentru o călătorie odihnitoare, reduce procentul de uzură a aparatelor de suspensie materialului rulant (vagoaane și locomotive), se micșorează considerabil cheltuielile de întreținere a liniei, scade consumul de materiale de schimb (șine, traverse etc.) și se prelungește ciclul de folosință a căii cu 20—40 la sută. Noutatea pe care o furnizează constructorii în privința sistemului de linie este însoțită și de o alta care vizează tehnologia de execuție. Sudarea liniilor se face aplicîndu-se procedeul aluminotermic, care este rapid și economic. Asemenea lucrări vor continua și anul s i tor in diferite sectoare ale căilor ferate din regiunea noastră, paralel cu înlocuirea șinelor existente cu altele de tip greu. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL C.C. AL P.C.R., A PRIMIT PE PRIMUL MINISTRU AL REPUBLICII TURCIA, SÜLEYMAN DEMIREL Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, care face o vizită în țara noastră. Ion La întrevedere au participat Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoțit de Ihsan Sabri Caglayangir, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei , Refet Sezgin, ministrul energiei și resurselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la București, Iiter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relațiilor bilaterale dintre România și Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care acestea le-au luat în ultimul timp și dorința comună de a le extinde și mai mult în viitor în avantajul ambelor țări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situației internaționale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate independenței , pe principiile suveranității, neamestecului în treburile interne între state cu orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuție importantă la crearea unui climat propice destinderii internaționale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvoltării relațiilor de înțelegere și bună vecinătate între toate țările din Balcani, de pe continentul european și din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care țările mici și mijlocii sînt chemate să-l joace în promovarea unor asemenea relații și în soluționarea litigiilor internaționale spre binele păcii și progresului. După întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei și a soției sale. (Agerpres) Ritm mai susținut recoltării culturilor de toamnă și pregătirii terenului pentru semănat! In aceste zile, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre au de executat un volum mare de lucrări. Culturile de toamnă — floarea soarelui, porumbul, sfecla de zahăr etc. — trebuie recoltate la timp și fără pierderi. Pentru a asigura condiții optime însămînțării griului — lucrare de care ne mai despart puține zile — este necesar ca întreaga suprafață să fie cit mai bine pregătită. Una din lucrările agricole care nu suferă nici o tărăgănare este recoltatul floriisoarelui. In raioanele Făurei și Bujor, unde au fost aplicate recomandările Consiliului agricol regional privind recoltarea în două faze, această lucrare se apropie de sfîrșit. In schimb, în raioanele Focșani și Galați și în întreprinderile agricole de stat culesul florii-soarelui este mult rămas în urmă. Din situația centralizată la Consiliul agricol regional rezultă că, în seara zilei de 15 septembrie a. c. recoltatul florii-soarelui pe raioane și întreprinderi agricole de stat se prezenta astfel : Total pe regiune 76 la sută Ținînd seama că timpul este înaintat și că orice întîrziere poate pricinui pierderi de recoltă prin scuturare, organele agricole raionale, trebuie să sprijine conducerile cooperativelor agricole în organizarea recoltării florii-soarelui și, paralel, treieratul și transportul ei în bazele de recepție. Măsuri asemănătoare se impun, în mod deosebit, în întreprinderile agricole de stat unde nu s-a strîns floarea-soarelui decit de pe jumătate din suprafața cultivată. Organizarea temeinică a culesului porumbului prezintă o însemnătate deosebită. In primul rînd, prin recoltarea hibrizilor timpurii și semitimpurii se asigură teren în berea însămînțării griului deși, în același timp, coceni corespunzători pentru completarea cantităților de nutrețuri planificate a se însiloza. Deși în marea majoritate a unităților au fost cultivați hibrizi grupele 100 și 200, care din ajung în stadiul de recoltare la începutul lunii septembrie, totuși, recoltatul porumbului se execută intr-un ritm necorespunzător. Astfel, dacă în raionul Galati, pînă ieriă, se culesese porumbul scade pe 17,1 la sută din suprafață, în raioanele Panciu, Focșani, Brăila lucrarea se află abia în stadiu de început, recoltîndu-se 4,2 la sută, 5,8 la sută și respectiv 8,6 la sută. Rezultate sub posibilități au fost înregistrate și în celelalte raioane, cit și in întreprinderile agricole de stat. De aceea, este necesar să se urgenteze recoltatul porumbului timpuriu, iar specialiștii și brigadierii să controleze zilnic, solă cu solă, lanurile semănate cu alte soiuri de hibrizi și să organizeze temeinic culesul. Concomitent, să se elibereze terenul de coceni, iar recolta să fie transportată de urgență în pătulele proprii și la bazele de recepție. Recoltatul sfeclei de zahăr depinde de stadiul ei de vegetație și de graficele întocmite între unitățile producătoare și beneficiari. Din situația centralizată la Consiliul agricol regional rezultă că, acolo unde organele agricole au sprijinit cooperativele de producție, strîngerea recoltei de sfeclă se desfășoară în condiții optime, iar graficele sînt respectate. Astfel, în raionul Focșani, sfecla de zahăr fost strînsă de pe 63,6 la sută a din suprafață, iar în raioanele Galati și Tecuci în proporție de 53 și respectiv 52,1 la sută. Rezultate foarte slabe au obținut cooperativele agricole din raionul Făurei, care au executat această lucrare pe numai 21,1 la sută din suprafață și raionul Brăila — 36,4 la sută. Insămințarea griului la timp, de bună calitate este condiționată de felul cum se pregătește terenul. De aceea, în majoritatea unităților agricole se acordă atenția cuvenită lucrării menționate. Pînă ieri seara, pe regiune, s-a pregătit 64,8 la sută din terenul însămînțării griului, din destinat care 67 la sută in întreprinderile agricole de stat și 63,9 la sută în cooperativele agricole. Mai avansate cu pregătirea terenului sunt raioanele Făurei, Tecuci și Brăila, în timp ce raioanele Panciu și Focșani sunt mult rămase în urmă. Rezultate sub media obținută pe regiune au înregistrat și cooperativele agricole din raioanele Bujor și Galați. Timpul semănatului este aproape. Pentru respectarea perioadei optime, trebuie urgentată eliberarea terenului de plantele premergătoare, executate arăturile și discuitul, astfel ca lucrarea respectivă să fie încheiată cu cel puțin 10 zile înainte de începerea însămințărilor. Ținînd seama că în această perioadă trebuie executate mai multe lucrări, e imperios necesar să se ia măsuri pentru repartizarea și folosirea cit mai judicioasă a forței de muncă, a mașinilor agricole și mijloacelor de transport. Făurei 97,7 la sută Bujor 97,1 la sută Panciu 88,5 la sută Tecuci 83 la sută Brăila 82,1 la sută Galați 69,1 la sută Focșani 45,1 la sută Total cooperative agricole 82,1 la sută Trustul regional I. A. S. 51,6 la sută Tractoriști de la ferma nr. 1 a întreprinderii agricole de stat Urleasca lucrînd la pregătirea terenului în vederea însămînțării griului de toamnă. Foto : P. PAUL Cu privire la vizita în Olanda a delegației Partidului Comunist Român La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, o delegație a Partidul Comunist condusă de tovarășul Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în Olanda, între - 14 septembrie 1967. Din delegigație au făcut parte tovarășii Gheorghe Roșu, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Alexandru Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Delegația P.C.R. a avut întîlniri cu membri ai C.C. al P.C. din Olanda, cu conducători ai organizațiilor locale, a vizitat primăria , capitalei, porturile Rotterdam și Amsterdam, orașul Haga, „Monumentul Docherului", ridicat în amintirea grevei antihitleriste din februarie 1941, precum și o serie de edificii culturale și locuri istorice. De asemenea, delegația a participat la festivalul național al ziarului „De Waarheid", care a avut loc în această perioadă la Amsterdam. Pretutindeni, legația P.C.R. s-a bucurat dede o primire caldă, prietenească. La sediul Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, delegația a avut convorbiri cu o delegație a P.C. din Olanda din care au făcut parte Paul de Groot, președintele P.C.O., Henk Hoekstra, Marcus Bakker, Joop Wolf și Wessel Hartog, membri ai biroului politic al C.C. al P.C.O. In cadrul convorbirilor, delegațiile s-au informat reciproc asupra activității celor două partide. Delegația P.C.R. a luat cunoștință de succesele obținute de Partidul Comunist din Olanda. Delegația P.C.R. a înfățișat realizările poporului român în munca pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R., activitatea desfășurată de partid în conducerea operei de edificare a socialismului în România. Delegațiile P.C.R. și P.C.R. au realizat o cuprinzătoare trecere în revistă a problemelor actuale ale vieții politice internaționale, precum și ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ambele delegații au apreciat că schimbul de vederi asupra problemelor de interes comun a avut un caracter pozitiv, fiind foarte util pentru cele două partide, și și-au exprimat dorința de a fi continuate și dezvoltate consultările între P.C.R. și P.C.R. Reprezentanții ambelor partide și-au exprimat satisfacția pentru relațiile de prietenie și solidaritate existente între P.C.R. și P.C.R. Vizita delegației P.C.R. în Olanda constituie o contribuție la întărirea solidarității și prieteniei dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Olanda. În pagina a IV-a — încheierea Conferinței Comisiilor naționale pentru UNESCO din țările balcanice și scandinave — Declarația Biroului Politic al P. C. Francez în legătură cu situația economică și socială din țară — Convorbirile japono-americane — Chicago — Noi incidente rasiale — Situația din Nigeria — Sinceritatea și realismul au cîștigat la Kinshasa B BB flfl B B B B B B fllH prim zi Pe pilă „roșiu <fi umiliți ți silitoare Í. In curtea Liceului „Al. I. Cuza" din Galați se adunaseră din vreme, cu aproape o oră înainte de deschiderea festivă a școlilor, câteva sute de eleve. Pe o latură a platoului se disting cinci grupuri de fete, in ținută impecabilă, parcă mai timide decit celelalte, parcă și mai emoționate. Toate silit doar cu o treaptă trecute de copilărie, sunt in clasa a IX-a, își Împart mai mult In șoaptă impresiile despre primul dascăl întîlnit in noua școală, care le va fi și cel mai apropiat : dirigintele. Sintem In incinta unui liceu de fete și nu ne miră de Ioc desăvîrșita ordine care domnește pe culoare, in cluse, în laboratoare. Nu ne miră prezența florilor, aranjate cu fantezie, a perdeluțelor luminoase, a vitrinelor bogate, a panourilor estetice. Pe culoarul principal, părinții discută cu profesorii. Urările sînt reciproce, răspunderile, de asemenea. In masa care domină cancelarie, încăperea este acoperită cu buchete. Cataloagele, severe și didactice, treisprezece de toate, cuprinzînd aproape 500 de nume, așteaptă cuminți să-și reia rolul de cărți de vizită ale claselor. Cu zece minute înainte de ora 8 asistăm la o scenă impresionantă, nu lipsită de simbol : noua directoare primește de la noile eleve ale clasei a IX-a Hori. Cuvintele sunt simple. Cele de felicitare sînt spuse cu glasul tremurat, cu respectul acela care descoperă bunul simț și naivitatea. Cele de mulțumire, deși sobre, trădează și ele emoția. Dar iată că în curte s-a format careul. Se citește din Gazeta învățămîntului cuvintul ministrului învățămîntulu Ștefan Bălan. In tăcerea care s-a lăsat, sarcinile acestui an școlar apar clare, fără nici un fel de confuzii, mai întîi învățătura , legată de ea și condiționând-o — disciplina. Este vorba deci de o etică contemporană care consfințește munca, ca parte integrantă din structura morală a societăți noastre. „Vom fi cuminți și silitoare“ — fraza aceasta exprimă exact coordonatele studiului, ale comportării tuturor școlarilor regiunii noastre. „Profesorii trebuie să fie cei mai apropiați prieteni ai noștri" — spune un părinte (Florica Ceanacaș). Cu o astfel de convingere, nedezmințită de fapte pînă acum la liceul „Al. I. Cuza“, s-a pornit la drum de la începutul fiecărui an școlar. Elevele au mulțumit partidului, statului și școlii prin cintec. Ultimele crîmpeie ale melodiei finale pătrund în toate ungherele liceului ca un imn de bucurie și entuziasm, încă un minut și clasele ies din așteptare. La catedră, dirigintele. In clasa a IX-a , profesoara Maria Neagu deschide catalogul, cumpănindu-și clasa din ochi. Timp de patru ani vor fi împreună. Pe fețele tuturor zîmbetele trădează încrederea. Pachetul voluminos de cărți așezat pe bancă nu sperie pe nimeni. De altfel, fiecărei eleve li surîde dintre panglicile cu care au fost legate manualele, cile o gareafă. Orele de dirigenție au început. Intre catedră și băncile elevelor se micșoraseră deja distanțele. RADU MACOVEI La Școala generală nr. 6 din Galați, reîntilniri dragi într-o atmosferă de entuziasm general. Foto : P. POPA Viitorii chimiști au început cursurile Pe șoseaua Vizirului, ca un tolog la marele grup arhitectic al combinatelor chimice de la Chiscani, se află, într-un mnunat parc, Grupul școlar chimic, cea mai mare școală de acest gen din țară. In cel de-al II-lea an de existență, ieri dimineață, la orele 10,00 școala și-a primit noua promoție de elevi. In cele 4 secții ale Grupului școlar chimic — școala profesională, școala tehnică pentru personal școala de maiștri pentru tehnic, chimie și construcții și liceul industrial — vor învăța în acest an aproape 1 500 de elevi. In afara cursurilor de zi, aici mai funcționează și cursurile serale pe lângă școala de maișnr și profesională Festivitatea deschiderii prilejuit tovarășului director al a școlii — Iulian Șișu, prilejul MIHAI ALBU ZAMFIR CIUPITU (Continuare în pag. a II-a) f Primirea de către președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a delegației Parlamentului belgian Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit vineri delegația Parlamentului belgian, condusă de Paul Struve, președintele Senatului tec. Au fost de față Ștefan Voipreședintele Marii Adunări Naționale, Constanța Crăciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, membri ai Consiliului de Stat, deputați în Marea Adunare Națională. (Agerpres). Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a primit delegația Parlamentului belgian Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri dimineața delegația Parlamentului belgian condusă de Paul Struve, președintele Senatului. Ca întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au luat parte acad. Șt. S Nicolau, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, acad. Ștefan Milcu, președintele grupului parlamentar de prietenie România-Belgia și deputatul C. Paraschivescu— Bălăceanu. (Agerpres). Uzina Laminorul de tablă Galați: LA CE PREȚ DE COST REALIZAȚI TONA DE PRODUSE FINITE ? Pornind de la faptul că reducerea sistematică a costurilor de producție se răsfringe pozitiv în viața întregii activități economice a fiecărei întreprinderi, am adresat recent unor cadre din conducerea Uzinei Laminorul de tablă Galați, întrebarea: „In ce ordine a preocupărilor dv. se află reducerea cheltuielilor de producție pe tona de produse finite ? înainte de a consemna răspunsurile primite, e bine să facem unele precizări. In acest an, la Uzina Laminorul de tablă Galați s-a prevăzut o reducere a prețului de cost cu 0,4 la sută ,ceea ce, în cifre absolute, ar însemna diminuarea cheltuielilor afecvente producției cu 2 360 000 lei. Totodată, s-a prevăzut realizarea unui beneficiu net la sortimentele rentabile în valoare de 49 640 000 lei. Informîndu-ne asupra raportului dintre prețul de cost efectiv, cel de vinzare și cota de beneficiu la tona de produse finite, tovarășul inginer Constantin Gingărașu, totul uzinei arăta: „In direcprimul semestru al anului am realizat un beneficiu la tona de tablă neagră de 412 lei, la tona de tablă zincată metrică 804 lei, iar la tona de tablă decapată, 181 lei. Prin reducerea cheltuielilor de producție am economisit peste plan la prețul de cost 1 750 000 lei, in condițiile rentabilizării sortimentului de tablă silicioasă, iar cheltuielile la 1 000 de lei producție marfă le-am redus cu 3,20 lei". — Deși sintem o unitate rentabilă, care dă statului anual milioane de lei beneficii, totuși, la fabricarea unor sortimente de ani de zile depășim în mod sistematic consumul specific de platină. In primele 7 luni, de exemplu, am depășit consumul specific cu 8 kg pe tona de laminate, ceea ce reprezintă la întreaga producție marfă o pierdere de 650 tone metal, în valoare de aproape un milion lei. Cu toate că pierderile la platină sînt compensate prin reducerea consumului la alte materiale ca: cilindri, zinc, armături, energie electrică, combustibil, totuși acestea nu pot acoperi ca valoare platina care este materia primă de bază. După părerea mea, consumurile specifice planificate de forul tutelar sunt mici, sub posibilitățile tehnice ale uzinei. Consecințele depășirii consumurilor specifice sînt evidente. Pierderile de materii prime grevează direct rezultatele financiare ale uzinei și acționează într-un sens nedorit asupra pîrghiilor de creștere a nivelului eficienței economice în ansamblu. De aceea, considerăm că dintr-un anumit punct de vedere conducerea uzinei are dreptate cînd solicită ministerului de resort ca actualele consumuri să fie revizuite și așezate pe baze reale, cit mai aproape de situația concretă din fiecare laminor. Nu este mai puțin adevărat însă, că aici, conducerea uzinei a acționat cu foarte mare timiditate în dl- D. BOURCEANU (Continuare în pag. a II-a) 1