Viața Nouă, ianuarie-martie 1969 (Anul 25, nr. 7483-7557)

1969-01-03 / nr. 7483

Proletari din toate țările, uniți-vă î Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7483 VINERI 3 IANUARIE 1969 4 PAGINI — 30 BANI Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Socialiste Romania Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese și victorii pe dru­mul socialismului. Acum, înainte ca orologiul să sune sfîrșitul anului, privirile nu se îndreaptă spre 1969 cu încredere și opti­mism, cu hotărîrea de a face să înflorească și mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat și s-a perfecționat ac­tivitatea în sfera producției de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a țării, modernizarea agri­culturii, dezvoltarea științei, artei și culturii, a sporit bogăția națională a poporului român. Ca rezultat al creșterii venitului național, s-a îmbunătățit nivelul de trai material și spiritual al populației de la orașe și sate ; statul socialist a investit noi și importante fonduri pentru ridicarea economico-socială a jude­țelor, orașelor și comunelor, pentru construcția de locuințe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din inițiativa Comitetului Central al partidu­lui, în țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate social­­politică pentru perfecționarea relațiilor socialiste de produc­ție, a întregii organizări a societății, pentru adîncirea democra­ției, întărirea legalității, promovarea fermă a principiilor de echitate și justiție socială. In procesul desăvîrșirii socialismului s-a cimentat și mai puternic alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, țărani și intelectuali, priete­nia frățească dintre poporul român și naționalitățile conlocui­toare, s-a întărit coeziunea națiunii noastre socialiste care pă­șește neabătut — sub conducerea Partidului Comunist Român — pe drumul larg al progresului și civilizației. Dragi tovarăși. In fața tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planu­lui celui de-al 4-lea an al cincinalului, însuflețite de un fier­binte­ patriotism; ■­­"«te hotar­n­ea fermă de a da viață politicii partidului, de a spori și mai mult puterea economică a patriei, organizațiile județene de partid, institutele de cercetare și pro­iectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, în ca­drul unei ample întreceri pe țară, să depășească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programu­lui de investiții, să sporească eficiența activității economice și contribuția cercetării științifice la dezvoltarea patriei. Ingăduiți-mi dragi tovarăși și prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima și să vă urez tuturor — muncitori, țărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deose­bire de naționalitate, bărbați, femei, tineri și vîrstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activitatea en­tuziastă consacrată înfloririi națiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punîndu-i tot mai de­plin în valoare superioritatea, uriașele ei resurse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire națională, ci și o înaltă obligație internațională, contribuind la întărirea sistemu­lui mondial al socialismului, la creșterea influenței ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forței marelui front anti­­imperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umani­tății, atît prin noi succese ale forțelor păcii, cit și prin eveni­mente care au întunecat orizontul vieții internaționale. In acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rîndul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Ameri­că în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai de­parte pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez , trebuie depuse noi eforturi pentru lichi­darea conflictului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, inte­resele majore ale popoarelor impun noi și energice eforturi pentru soluționarea conflictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securității pe continentul european și în întreaga lume, pentru a face să triumfe în viața internațională respectul dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, respectul principiilor in­dependenței și suveranității naționale, ale egalității în drep­turi între toate statele. Militînd activ în rîndul forțelor înaintate ale contempo­raneității , România își va consacra și în viitor eforturile în­tăririi unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și munci­torești, creării unei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de încredere și înțelegere între popoare, dezvoltării co­laborării între națiuni pe terenul construcției pașnice, exclude­rii definitive a războiului din viața planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că forțele progresului vor reuși să zădărnicească planurile agresive ale reacțiunii, ale impe­rialismului, își vor afirma superioritatea, vor impune voința de pace a întregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacții tot mai mari in împlinirea aspirațiilor sale de fericire și prosperi­tate, să marcheze victorii noi în lupta popoarelor pentru pace și progres, înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, vă adresez, tuturor, dragi compatrioți, tradiționala urare strămo­­șească : „LA MULȚI ANI". Doresc fiecăruia ani mulți și feri­ciți, împlinirea dorințelor și aspirațiilor de mai bine ! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, țărănimea cooperatistă, intelectualitatea patriei noastre, pentru întregul popor — eroic constructor al societății socialiste , pentru Par­tidul Comunist Român, conducătorul încercat al națiunii noas­tre ; pentru propășirea materială și spirituală a României ; pentru socialism, pentru pace și colaborare între popoare 1 Să preîntîmpinăm urmările zăpezilor abundente ! Pe cuprinsul județului nos­tru zăpada căzută in ultimele două zile s-a depus, pînă ieri dimineața, într-un strat mediu de 35 cm. dar în unele loca­lități din nord, grosimea aces­tuia a atins pe alocuri 70 cm. Pentru a se asigura circula­ția mijloacelor de transport, degajarea căilor de acces spre întreprinderi și instituții și a­­provizionarea normală a popu­lației, comandamentul jude­țean de deszăpezire și coman­damentele locale au intrat de îndată în acțiune. încă din ziua de 1 ianuarie, în munici­piul Galați utilajele speciale de deszăpezire și-au început activitatea, degajînd traseele transportului în comun și că­ile de acces spre unitățile de rb­or­mare și distribuire a pîinii și depozitele de mărfuri. Pe traseul Galați — Tecuci se află în stare de funcționare 2 buldozere și o autoforeză. Un alt utilaj a fost trimis și pe traseul Tecuci — Ghidigeni. Degajarea traseului Galați— Foltești se asigură de către 3 buldozere, iar spre Cuca a fost deplasat ieri dimineața un au­­togreder. U­nele măsuri de preîntîmpi­­nare a urmărilor pe care le pot provoca zăpezile abunden­te au fost luate și în munici­piul Tecuci, în orașele Tg. Bu­jor, Berești și în majoritatea comunelor. Intrucît buletinele meteoro­logice menționează că în zile­le următoare va continua să ningă cu intensitate este nece­sar ca acțiunea de deszăpezi­re să se desfășoare în mod susținut. In municipii și orașe trebuie folosite toate utilajele desti­nate acestui scop astfel ca transportul în comun, funcțio­narea întreprinderilor și insti­tuțiilor, aprovizionarea popu­lației să se desfășoare în con­diții normale. Asociațiile de locatari, comitetele de reni, colectivele tuturor cetă­în­treprinderilor și unităților co­merciale și de deservire sunt chemate să degajeze de zăpadă trotuarele, rigolele, acoperișu­rile clădirilor. In comune este necesar să se urmărească asigurarea accesului la fermele de animale, la depozitele de furaje, să existe apa necesară sectoarelor zootehnice. In ace­lași timp, trebuie avut in ve­dere ca brutăriile, toate unită­țile de aprovizionare și deser­vire, casele de naștere, cir­cumscripțiile sanitare, puncte­le farmaceutice să funcționeze în condiții cit mai bune. Comandamentele comunale de deszăpezire, prin coopera­re, să se preocupe, de aseme­nea, de degajarea traseelor pe care circulă autobuzele D.R.T.A. Se recomandă ca po­sesorii de autoturisme, în a­­ceste zile, să nu se deplaseze în afara localităților pînă la completa normalizare a circu­lației pe toate căile de acces. Sub conducerea organelor de partid, comandamentele de deszăpezire, colectivele din întreprinderi și instituții, orga­nizațiile de masă și obștești, toți cetățenii să acționeze cu operativitate pentru ca activi­tatea normală, în toate ramuri­le, să nu fie stînjenită de sta­rea timpului. U\l Transportul peste Dunăre — asigurat de NAVROM Cu începere de la 1 ianuarie a.c. transportul pe Dunăre între Galați și comuna „23 August" se efectuează cu vase NAVROM. Plecările din Galați, de la debarcaderul bacului Giurgeni, au loc zilnic la ore­le 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17 și 19. Din comuna „23 August" vase­le pleacă la orele 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18 și 20 Această măsură luată la in­dicația Consiliului popular județean Galați, ca urmare a unor propuneri formulate de numeroși cetățeni, conferă mai multă siguranță de navigație și operativitate în efectuarea transportului local pe Dunăre între cele două localități. ­n pag. a I V-A — Mesaje cu prilejul A­­nului Nou — Noul guvern al R. S. Cehoslovace — Ședința Prezidiului Consiliului Național Slo­vac — Răspunsurile lui Fam Van Dong la întrebă­rile unui corespon­dent al agenției TASS — Festivitatea de la centrul petrolier Gua­­nabo din Cuba — întrevedere între mi­nistrul de externe al R.A.U. și ambasado­rul Libanului la Cai­ro „Tu-144" în verificare zbor de Tovarășului Old­­ich Cernik Președintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace In numele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, al poporului român și al meu personal, vă adresez cele mai calde felicitări cu prilejul numirii dumneavoastră în funcția de președinte al guvernului Republicii Socialiste Ceho­slovace, îmi exprim convingerea că relațiile tradiționale de priete­nie și colaborare frățească dintre România și Cehoslovacia vor cunoaște o dezvoltare continuă și multilaterală, în interesul popoarelor noastre, al întăririi unității sistemului mondial socialist, al cauzei socialismului și păcii în lume. Vă urez mult succes în activitatea dv. consacrată dezvol­tării continue a R.S. Cehoslovace. ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România .MTA­­­X Or Tovarășului Fidel Castro Ruz Prin secretar al C.C. al P.C. din Cuba Prim ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba Tovarășului Osvaldo Corticos Torrado Președintele Republicii Cuba HAVANA Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a „Zilei Eliberării" — Ziua Națională a Republicii Cuba, — în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri, al poporului român și al nostru perso­nal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Cuba, guvernului revoluționar și poporului frate cubanez cele mai cordiale felicitări și un cald salut tovă­rășesc. Poporul român își exprimă solidaritatea sa internaționalistă cu lupta plină de abnegație a poporului cubanez împotriva im­perialismului, pentru apărarea cuceririlor revoluționare și se bucură din toată inima de succesele de seamă obținute, sub conducerea Partidului Comunist din Cuba, în opera de con­struire a socialismului. Suntem­ încredințați că relațiile de prietenie și colaborare tovărășească dintre Partidul Comunist Român și Partidul Co­munist din Cuba, dintre Republica Socialistă România și Repu­blica Cuba se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român și cubanez, în interesul unității sistemului mondial so­cialist și a mișcării comuniste și muncitorești internaționale al cauzei socialismului și păcii. Cu ocazia acestei aniversări jubiliare, vă urăm, dragi to­varăși, dumneavoastră și întregului popor cubanez, noi și im­portante succese in edificarea societății socialiste în Republica Cuba. NICOLAE CEAUȘESCU, Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER. Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Să ne bucurăm așadar... Serpentine descriau volute multicolore curioase prin aer, confetele planau peste tinerețea mereu în mișcare, zimbitoare și bine dispusă. Cascadele de ris sănătos, molipsitor ofereau un spectacol fascinant al mult citatei exuberanțe studențești. Duelul spiritual de glume bune găsea nenu­mărați D'Artagnani moderni gata să-și încrucișeze spadele în jocul de idei, de rime, de calambururi. Și pe cit de repede se găseau compe­titori, tot pe atît de grab­nic se aflau prin preajmă spectatori in stare să acla­­me frenetic pe învingă­tori și să onoreze cu un zimbet pe învinși. Câțiva studenți din anul II și III ai Facultății de filologie de la Institutul pe­dagogic, constituiți în gru­puri ad-hoc, s-au întrecut într-un joc amuzant de stri­­gături.­lupta a fost strin­­să, palpitantă, dar nu era vreme să se decreteze în­vingătorii căci a sosit Moș Gerilă, alias Gh. Șaramet, student in anul II, filologie. „Moșul n-a făcut numai o prezență de complezență. A fost darnic cu cei meri­tuoși, bunăoară, Dragomira Chirilă, din anul II, fizică­­chimie sau Constantin Mo­canu­, de la aceeași faculta­te și din același an. Ea se arată chiar bine informat, mai ales, cind, printre cei care primeau cadouri se aflau colegii săi de grupă, precum studenta Ecaterina Bobe. Și in timp ce la Casa de cultură a studenților, cei aproape 300 de studenți de la Institutul pedagogic se strînseseră în jurul darni­cului și hîtrului Moș Geri­lă, în spațioasa sală de me­se a Institutului politehnic, circa 500 de studenți de la „Poli" își ocupau locurile Viitoarea promoție de in­gineri, promoția anului .1969 — Valerian Robu, Constantin Vasile, Maria Moldovan, Cristina Ticu­­șan, ca să numim cițiva— mai in glumă, mai în seri­os făceau o minuțioasă a­­naliză a bucatelor care­­ tronau pe mese. In schimb, cei mai tineri — și i-aș numi aici, pe Ion Haiduc, Vasile Postelnicu­ și Ion CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare in pag. a Iil-a) REVELION 1969 Entuziasm, ;i încredere Constructorii de nave din Galați au ținut să întîmpine împreună sosirea Anului Nou, reunindu-se in cadrul familiar al restaurantului „Potcoava­ de aur", care și-a întîmpinat oas­peții, cu toată găteala specifică momentului. Am întîlnit aici adunați în jurul meselor încărcate cu tra­diționalele specialități culinare pe Ion Gălățeanu, șef de briga­dă la mecanică-montaj. Abia se întorsese din probele de marș ale ultimului cargou de 4 500 tone, din producția-marfă a a­­nului trecut, livrat cu 10 zile înainte de termen. Tot aici și-au dat întîlnire constructorii navali Gheorghe Tașcă, Con­stantin Popescu, Dumitru Nico­­laide, Ștefan Crudu, inginerul Virgil Zota și atîtia alții. L-am întîlnit aici și pe Aurel Dască­­lu, care participa la cel de-al 15-lea revelion colectiv al na­­valiștilor. Atmosfera abia se încălzise. Trecuseră ca o părere păhăru­țele de țuică însoțite de prime­le urări și primele aduceri a­­minte, cînd pocnind din bice și pălind din tălăngi au intrat în sală urătorii. Gravorul Roșu Aurel a început să spună stră­vechiul plugușor îmbrăcat în haină nouă, specifică navală: Aho, Aho, copii și frați/ La Potcoava adunați/ Stați un pic și ne-ascultați/ C-am venit cu plugușor/ Cum e datina-n popor... Și urătorii au vestit la mic și­­ mare bucuria succeselor cu care constructorii, navali gală­­­țeni au întîmpinat Anul Nou. Au făcut urări de­­ sănătate, de noi succese în muncă, de bucurie. Aceste tradiționale vi­rări erau însoțite de tot atît de tradiționalele explozii de bucu­riste ultima oră a anului 1968 și aici, pe platoul Smîrdanului, în care s-au înscris evenimen­te remarcabile pentru dezvol­tarea economică a patriei, li­niștea care a cuprins toate ce­lelalte fabrici și uzine refuza să se aștearnă. Navă amiral printre giganții siderurgiei, furnalul de 1­700 m c își toarce, prin multiple guri de vînt, mersul neostoit. Cu douăzeci de minute în ur­mă, schimbul prim-jurnalistului Cristache Bănică - aflat la al 24-lea revelion în preajma fur­nalelor - procedate la ultima descărcare de fontă a anului. Acum asistăm la predarea schimbului. Prim-jurnalistul Ion Blaj, Nicolae Chiroșcă și cei­lalți care vor duce ștafeta mun­cii în anul următor, verifică a­­paratura de comandă, meca­nismele de destupat și astupat gura furnalului. Garnitura de tren, cu fontă lichidă proaspăt turnată in oale, ia drumul oțe­­lăriei. Pe platforma de elaborare, la oțelărie, s-a și instaurat at­mosfera de lucru. In cabina de comandă, interfonul transmite o dată cu tradiționalele felicitări și primele indicații. - Alo, cazanul ! - Da, cazanul. Bună seara, tovarășe inginer și La mulți ani. - La mulți ani, Costeie. Pre­­gătește-te, că avem de realizat un program masiv. Facem 8 șarje. - Facem și zece, tovarășe inginer. Suntem­ gata. Inginerii Ștefan Pileandră și Nicolae Pop, șefii de schimb, maistrul Constantin Zamfir, de la elaborare, fac pregătiri mi­nuțioase.­­ Chiar din această noapte, intrăm pe un nou program de tehnologie, ne explică inginerul Pileandră. Turnăm lingotierele la formate fixe, după comenzi­le Laminorului, pentru a evita șurajele peste măsură și o dată cu ele risipa de metal. Intre timp, mașina de șarjat și-a răsturnat încărcătura de fier vechi, iar din imensa oală fonta­­ichidă ș­­i schimbat lo­cul in cîntecul convertizorului. Ora 23,10. Primtopitorul Gheorghe Furtună, același care la 8 iunie a.c. realiza prima șarjă mareînd începutul pro­ducției de oțel la Galați, a co­­borît lancea și, o dată cu ea, a declanșat procesul insuflarii oxigenului. Oțelul a început să se plămădească. Jerbele de ar­tificii, de zgură, au inundat hala. Ora 24. La cumpăna aceasta dintre ani, cînd orologiul a mar­cat grav, prin bătăi de gong recunoscute, scurgerea anului 1968 și secunda de naștere a lui ’69, cînd la mesele tuturor caselor din țara noastră s-au ciocnit paharele, oțelarii lui Furtună și ai lui Dimitrie Ter­­pea au vărsat în albia de oțel a țării primele 150 tone de me­tal din ’69. Momentul a fost mai decît emoționant. Pregătită mult în ultimele clipe ale anului 1968, șarja de oțel a marcat simbo­lic acest proces de continuita­te ce domină munca noastră rodnică, a marcat începutul unui an fructuos, plin de res­ponsabilitate pentru oțelarii gă­­lățeni, de acea responsabilita­te a milionului de tone de oțel pe care vor trebui să-l reali­zeze. La prima oră a noului an, cînd oțelarii elaborau cea de-a doua șarjă, prim-jurnalistul Ion Blaj deschidea și el cale liberă primei șarje de circa 300 tone de fontă. La rîndul lor, lami­­noarele Slebing și de tablă groasă au trecut prin care pri­mele mii de tone de metal. Flacăra focului veșnic viu a ars la înaltă temperatură, în toate secțiile Combinatului, din primele ore ale noului an. Către arterele economiei naționale, către marile uzine au început să fie pulsate miile de tone de metal din producția 1969. GH. TEODORESCU optimism In viitor Și cînd noul an, 1969, a sosit, constructorii navali gălățeni l-au întîmpinat cu paharul în mînă, urîndu-i să fie mai bogat în succese, în bucurii și satis­facții decît cel care a trecut. Totul degaja aici entuziasm, optimism sănătos și multă, mul­tă încredere în viitorul luminos al patriei noastre. Urare pentru cele 2540 de locuințe din micro-19 De la „Potcoava de aur“ am pornit spre restaurantul „Dună­rea" unde zeci de familii de constructori ai Șantierului 5 MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a 111-a) Ștafeta șarjelor de fonta și oțel L­a pupitrul de coman­dă, primoțelarul Gh. Fur­tună , la interfor ingine­rul Pileandră, șeful de schimb. Se elaborează prima șarjă de oțel a a­­nului 1969. Constructori — dulgheri, lă­cătuși, montori, conducători au­to de pe șantierele I.CMS.G. toastează pentru anul în care au pășit : „Al doilea furnal, al treilea convertizor și toate ce­lelalte obiective puse mai devr­eme in funcțiune",

Next