Viața Nouă, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 7558-7634)

1969-06-13 / nr. 7620

е. / K ) A < Nr. 7620 MAME CU MII DE COPII Pe marginea unei plenare a Comitetului județean al femeilor privind ocrotirea copiilor Dintotdeauna, femeia-mamă a fost, prin însăși ființa ei, cea mai devotată, cea mai consec­ventă ocrotitoare a copilului, mesager al vieții, purtătorul năzuințelor umane peste vea­curi. Pe măsura evoluției ei societatea a venit în ajutorul mamei, pentru a completa și amplifica condițiile prielnice dezvoltării copilului. Niciodată însă, în istoria omenirii, co­pilul nu s-a bucurat mai mult de grija societății ca în anii luminoși ai socialismului, rod al politicii înțelepte a partidu­lui comuniștilor, al cărui țel­­ suprem este făurirea unei vieți fericite pentru întregul popor, înfăptuind politica partidu­lui de ocrotire a copilului, de creștere și educare a tinerei generații, femeile — în cadrul organizațiilor lor proprii—își în­­deplinesc nu numai rolul de mame a propriilor lor ci își aduc o contribuție copii, im­portantă la efortul general al societății socialiste de a crea condiții optime de viață, de pregătire temeinică a schimbu­lui de mîine. Care este în acest sens a­­portul comitetelor și comisii­lor de femei din județul nos­tru la vasta acțiune de ocro­tire a copilului; prin ce căi și mijloace contribuția lor poate fi mai eficientă ? Aceas­­­­ta a fost tema dezbaterilor pur­tate într-o recentă plenară a Comitetului județean al fe­meilor, care a analizat modul în care se îndeplinesc sarcini­le reieșite din Plenara Consi­liului National al Femeilor, din noiembrie 1968, privind îmbunătățirea activității de ocrotire a copilului. In analiza făcută, s-a subli­niat că statul nostru investeș­te importante fonduri materia­le pentru ocrotirea copilului, pentru creșterea și educarea lui. In județul nostru, în ulti­mii doi ani numărul locurilor la creșe a crescut de aproape trei ori. Pentru întreținerea unui copil în creșă statul nos­tru cheltuiește în fiecare lună aproape 730 de lei. In orașele și satele județului funcționea­ză o vastă rețea de case de nașteri, staționare pentru co­pii, cămine etc. Numai la gră­dinițe sunt cuprinși anual a­­proape 20 000 de copii. Ca efect al creșterii nivelu­lui de viață al celor ce mun­cesc, părinții au posibilitatea de a rezerva o parte tot mai­­ mare din bugetul de familie pentru creșterea și educarea copiilor. Cheltuielile din bu­getele personale ale familiilor de muncitori, țărani, intelectu­ali și alți oameni ai muncii au crescut în medie, în ultimii 20 de ani, de aproape 6 ori pen­tru cumpărarea de dulciuri și jucării și de peste 4 ori pen­tru îmbrăcăminte. Din Tezele Comitetului Cen­tral al P. C. R. pentru Congre­sul al X-lea al partidului din proiectul de Directive reie­și­se că în următorul cincinal și în perioada de perspectivă pînă în 1980, nivelul de viață al poporului, cheltuielile so­ciale pentru creșterea și edu­carea tinerei generații vor fi tot mai mari ca urmare fi­rească a dezvoltării economiei socialiste, a ascensiunii pe calea desăvîrșirii construcției socialiste. In lumina sarcinilor trasate de plenara Consiliului Național al Femeilor din noiembrie 1968, Comitetul județean al fe­meilor a întreprins acțiuni ca­re să atragă tot mai multe ma­me, activiste pe tărîm obștesc, la activitatea de masă pentru ocrotirea copilului. Așa după cum arăta în cuvîntul său tov. Mircea Strătilă, directorul Ca­sei de copii școlari­ Galați ne­numărate femei din acest mu­nicipiu, membre ale comitete­lor de sprijin și de patronaj, de pe­­ngă această unitate de asistentă socială a copilului, s-au dovedit ajutoare de nă­dejde în rezolvarea unor sar­cini gospodărești și de îngri­jire a copiilor. Prin muncă ob­ștească s-a adus o contribuție importantă la întreținerea in­ventarului destinat confortului copiilor, la repararea lenjeriei, pregătirea hranei, la organiza­rea procesului instructiv-edu­­cativ și folosirea timpului li­ber. Tovarășele Constanța Hainii, din Liești, Paraschiva Popa, din Cudalbi, și alte activiste obștești ale comitetelor și co­misiilor d­e femei au arătat că sub îndrumarea organizațiilor de partid comitetele și comisiile de femei aduc o importantă contribuție la organizarea gră­dinițelor sezoniere din coope­rativele agricole de producție. Totuși, așa cum arăta în cu­vîntul său tov. Ioana Jalbă, președinta Comitetului cipal al femeilor Galați, numi­m­ peste tot comitetele de sprijin și de patronaj își aduc contri­buția necesară la îndeplinirea sarcinilor trasate de Consiliul Național al Femeilor. Aceasta, în primul rînd, pentru că nu există suficientă colaborare în­tre conducerile unităților de asistență socială, ale întreprin­derilor, instituțiilor, unităților agricole socialiste și comitetele și comisiile de femei, care îndrumă activitatea comitete­lor de sprijin. O expresie concretă a lip­sei de colaborare pe această linie este că, reprezentanții Direcției sanitare și ai Uniu­nii județene a cooperativelor agricole de producție, nu au participat la lucrările ple­narei Comitetului județean al femeilor, deși au fost invitați, unde puteau lua nemijlocit cu­noștință de numeroase aspec­te nerezolvate ale ocrotirii copiilor la care aceste două in­stituții prin natura lor, trebuie să-și aducă contribuția. Din cuvîntul tov. Maria Ma­nea, membră a Comitetului județean al femeilor, au reieșit unele aspecte, desigur izolate, dar suficient de nedorite pen­tru modul în care înțeleg une­le cadre sanitare menirea lor socială și profesională. Vorbi­toarea a arătat că prezentîn­­du-se cu copilul bolnav, cu febră de peste 40 grade C., la circumscripția unde lucrează medicul Neonila Dârziu, au fost primită la consultație, nu­­­mai pe motivul că nu făcea parte din circumscripția medi­cală respectivă. — Doctorița de la circum­scripția noastră lipsește din localitate. Ce fac cu copilul ? E grav bolnav ! — Nu mă interesează. Te privește. Iresponsabilitatea acestui mod de a „soluționa" cererile mamelor este cu atît mai gra­vă cu cît personalul de aici cunoștea că medicul din cir­cumscripția medicală nr. 14 lipsea din localitate pentru mai multă vreme și că, așa cum ne-a informat tov. dr. Toma Ciocan, directorul Policlinicii municipale Galați, sarcina de a consulta pe copiii bolnavi din această circumscripție re­venea și medicului N. Dârziu. Asemenea aspecte negative ne-au mai fost semnalate de tov. Argenta Mihailovici, la policlinica pentru copii (direc­tor: Octavian Matache), în co­muna Șivița, unde așa cum arată tov. Ana Ionescu, activistă obștească a Comitetului jude­­țean al femeilor — mamele pierd mult timp așteptînd me­dicul, care este ocupat mai mult cu naveta la Galați decit cu activitatea profesională. Din lucrările plenarei Co­mitetului județean al femeilor au mai reieșit unele deficiențe în organizarea grădinițelor se­zoniere în C.A.P.-uri, lipsuri care se răsfrîng în mod ne­gativ asupra participării la muncă a cooperatoarelor și asupra îngrijirii medicale copiilor. Uniunea județeană­­ a C. A. P. va trebui să intervină operativ pentru a asigura în­făptuirea în fiecare unitate a sarcinilor trasate de Comite­tul județean de partid privind funcționarea grădinițelor, cre­­șelor și altor așezăminte so­ciale pentru ocrotirea copiilor. In concluziile plenarei, luat cuvîntul tovarășul Nicolae a Dan, secretar al Comitetului județean de partid, arătînd că din partea comitetelor și comi­siilor de femei se cere un a­­jutor mai eficient pentru co­mitetele de sprijin și de patro­naj, în vederea gospodăririi prin muncă patriotică a unită­ților de asistență socială copilului, la repararea și con­­­fecționarea lenjeriei și a îm­­brăcăminții, amenajarea și în­treținerea locurilor de joacă pentru copii, organizarea în mod plăcut a activităților ins­­tructiv-educative etc. De ase­menea, trebuie folosite toate mijloacele muncii politice de masă pentru a cultiva și dez­volta la copii devotamentul față de patrie și de partid, dragostea față de muncă, setea față de învățătură, respectul față de vârstnici, grija față de avutul obștesc. Sarcini de mare importanță revin Uniunii județene a C. A. P., Direcției sanitare, Inspectoratului județean de învățămint, împreună cu Co­mitetul județean al femeilor, în vederea coordonării efortu­rilor pentru a asigura tinerei ge­nerații condiții tot mai bune de viață, instruire și învățătură. Comitetele și comisiile de femei au nobila sarcină ca, sub conducerea organizațiilor de partid, să contribuie la cu­noașterea, dezbaterea și popu­larizarea Tezelor și a proiec­tului de Directive, documente de neprețuită însemnătate pen­tru viața întregii țări, care vor fi supuse dezbaterii și apro­bării la Congresul al X-lea al partidului. AUREL FLOREA CANTINELE COMBINATULUI ȘI UNELE CERINȚE SUPLIMENTARE Zilele trecute am avut pri­lejul să vizităm cantina nord — din cadrul grupului de cantine de la I.C.M.S. Ga­lați. De la tovarășul Dumitru Panait, administratorul grupu­lui de cantine de la I.C.M.S. Galați, am aflat că la cele trei unități, din care una tip resta­urant și ia anexa din cartierul Țiglina III — servesc zilnic masa cca 7 000 de salariați. Pentru a se asigura o bună și rapidă deservire, cantinele sunt dotate cu linii de auto­servire, săli de mese spațioa­se, iar cantina-nord are la dispoziție pe lingă acestea și o serie de utilaje de bucătărie moderne cum ar fi: autoclave, sobe de mare capacitate, gră­tare electrice etc. Salariații care servesc masa la cantină au posibilitatea să-și aleagă meniul din cele 2 — 3 feluri de ciorbe și 10 — 15 prepara­te calde sau de grătar din carne, pește. De asemenea, au la dispoziție salate proaspete, murături, precum și diferite sortimente de desert realizate în laboratorul propriu, apă mi­nerală, citronadă, suc etc. In vederea alcătuirii unor meniuri consistente, variate și la preturi accesibile, conduce­rea grupului de cantine de la I. C. M. S. Galați a luat măsuri ca aprovizionarea unităților sale să se facă printr-un depozit central care dispune în per­manență de produsele necesa­re. O mare atenție se acordă în această direcție legăturii permanente cu furnizorii. A­­chizitorii și merceologii gru­pului, pe baza notelor de co­mandă întocmite de cantine, asigură de la diverși furnizori din județul nostru și din alte județe, produsele necesare. Ca urmare, în depozitul central se găsesc în permanență în stoc cca 10 tone fasole, tone conserve legume, precum­­ și alte produse agro-alimenta­­re. Sintetizînd preocuparea co­lectivului grupului de cantine de la I. C. M. S. Galați pentru deservirea în cît mai condițiuni a salariaților, bine ară­tăm că numai în cursul unui trimestru aici sînt distribuite preparate culinare în valoare de 5 milioane lei. Deși in ultimul timp pe șantierele din incinta Combi­natului siderurgic Galati au fost obținute o seamă de succese în ceea ce privește deservirea salariaților, în special la can­tine și în unitățile de aprovi­zionare cu bunuri de larg con­sum, se observă că în această privință mai trebuie rezolvate câteva lucruri. Spunem aceasta deoarece se resimte mult ne­voia înființării, alături de punctele alimentare — și aces­tea puține la număr — și a unor noi chioșcuri de desface­re a răcoritoarelor. Problema ar putea fi ușor soluționată prin chiar contribuția grupu­lui de cantine I. C. M. S. G. De asemenea, în cadrul acestor chioșcuri s-ar putea desface și produse de tutungerie, direcție în care salariații Combinatului­­ siderurgic și I. C. M. S. Galați au făcut în dese rînduri pro­puneri. Din discuțiile purtate cu di­verși constructori, cu siderur­­giști, ca și din unele scrisori sosite la redacție reiese, de asemenea, necesitatea studierii posibilității înființării unei cantine în cadrul Incintei s­au într-unul din cartierele Țiglina, care să funcționeze după-amia­­za și noaptea pentru muncito­rii din schimbul II unde aceș­tia să servească un meniu la alegere. Acest lucru este po­sibil cu atît mai mult, cu cît pe platforma Combinatului si­derurgic există o cantină-sud, dar care în prezent a fost transformată în... depozit. Sunt suficiente posibilități ca aceste cerințe ale salariaților din incinta Combinatului si­derurgic Galați să fie împlini­te. MIHAI BIRA VIAȚA NOUA Concluzii la faza județeană a celui de-al IX-lea concurs al formațiilor muzical­­coregrafice de amatori Cel de-al IX-lea concurs pe țară al formațiilor mu­zicale și coregrafice de a­­matori a fost primit cu un viu interes de către oamenii mun­cii din județul nostru, după desfășurarea fazelor Acum in­­terîntreprinderi, intercomunală și orășenească (municipală) cît și a fazei județene, se poate a­­precia că această întrecere a sti­mulat activitatea formațiilor artistice de amatori din între­prinderi, instituții și de la co­mune ; au fost descoperite noi talente de artiști amatori în diferite genuri ale artei inter­pretative , a fost și este în con­tinuare valorificată creația ar­tistică populară , s-a obținut consolidarea formațiilor artisti­ce existente, permanentizîn­­du-se activitatea majorității for­mațiilor prin sporirea număru­lui de spectacole. De aseme­nea, pregătirea pentru concurs și participarea la acesta au dus la îmbogățirea repertoriului formațiilor artistice cu noi lu­crări valoroase din creația na­țională contemporană și clasi­că, la dezvoltarea tradițiilor culturii și artei românești pe meleagurile județului Galați. Concursul a influențat pozi­tiv calitatea artistică a specta­colelor de diferite genuri, care au reușit să satisfacă în bună măsură spectator exigențele publicului sporind contribuția mișcării artistice de amatori la educarea estetică a cetățenilor, la îmbogățirea vieții lor spiri­tuale. Din desfășurarea pînă în pre­zent a concursului se desprind anumite învățăminte, de care va trebui să se țină seama în activitatea de viitor. In primul rînd, în comunele unde organele locale au spri­jinit activitatea cultural-artisti­­că și au reușit să atragă cadre de intelectuali la pregătirea formațiilor, au fost obținute re­zultate meritorii. In această direcție se pot da ca exemplu formațiile prezenta­te în concurs de comunele: Țepu, Frumușița, Suceveni, Buciumeni, Vînători, Gohor, Ivești. Este bine să scoa­tem în evidență — în mod deosebit — munca bună desfă­șurată de căminul cultural din comuna Țepu, care a prezen­tat la faza județeană un cor omogen de circa 90 persoane care s-a clasat pe locul I, bucu­­rându-se de aprecierea unanimă a spectatorilor și a juriului. Pentru obținerea acestui rezultat a muncit cu pasi­une profesorul Ionel Con­­stantinescu, vechi animator al activității cultural-artistice. Tot de la această comună s-a prezentat la faza județeană și un taraf omogen care deși s-a calificat Pe locul III are meri­tul de a număra în rîndurile sale membri cooperatori care participă pe această cale la ac­tivitatea culturală a comunei folosind un chip plăcut și util timpul liber. Se poate menționa ca meritorie participarea în concurs a formației corale căminului cultural din comuna­­ Nămoloasa, dirijată de profe­sorul Florică Dumitrache. Demnă de remarcat este de asemenea, și prezența în faza județeană a corurilor sindica­tului C.F.R. Galați și sindicatu­lui învățămînt Galați, a brigă­zilor artistice ale sindicatelor Exportlemn, de la Uzina Lamino­rul de tablă și de la P.T.T.R. Ga­lați, care au impresionat plăcut prin temeinica lor pregătire ar­tistică ce denotă atenția și serio­zitatea cu care s-au pregătit pentru concurs. De bune aprecieri s-au bucu­rat și formațiile de dansuri populare ale Comitetului muni­cipal U.T.C., Caselor municipale de cultură Galați și Tecuci și căminului cultural Ivești, grupul vocal al cooperativei „Muncă și artă", brigăzile artistice ale cooperativelor ..Progresul" Ga­lați și „Prestarea" Tecuci alte formații artistice ale așe­si­zămintelor culturale, ale sindi­catelor și cooperativelor meș­teșugărești In ziua de 15 iunie 1969 for­mațiile clasate pe locul I vor reprezenta județul Galați, la faza interjudețeană a de-al IX-lea concurs catre cehii va avea loc în orașul Brăila, unde se vor întrece cu formațiile ar­tistice Constanța, similare din județele Tulcea și Brăila. Casa județeană a creației populare cu ajutorul unităților de artă a luat o serie de mă­suri pentru a acorda asistență de specialitate formațiilor ar­tistice de amatori în scopul orientării repertoriului și îm­bunătățirii calității interpreta­tive. Suntem­ convinși că printr-o muzică perseverentă, antrenînd toate forțele de care dispunem, putem dezvolta în continuare succesele obținute pină în pre­zent creînd o bază de masă tot mai dezvoltată activității cul­tural-artistice, ridicînd și pe această cale prestigiul județu­lui Galați. ARSENE GROSU, inspector șef la Comitetul ju­dețean pentru cultură și artă. al U.T.C. Foto : G. BERCOV Formația de dansuri a ansamblului municipal Galați Stația de irigații Șerbești de pe rîul Siret. Foto : P. POPA „Avancronica" vacanței Sfîrșitul anului școlar a fost intimpinat d­e elevii gă­­lățeni cu un bogat volum de acțiuni rar-artistice și politice, cultu­sportive — acțiuni ce-și vor găsi con­tinuitate în vacanța de va­ră. De altfel, Comitetul ju­dețean UTC și comitetele municipale împreună cu inspectoratul școlar au acor­dat o atenție deosebită bunei organizări a vacan­ței de vară a elevilor. A­­nul acesta, ținind seama de preferințele elevilor, activi­tățile In vacanța de vară vor fi organizate In cadrul cluburilor, respectiv clubul cultural-distractiv și clubul sportiv în municipiile Galați și Tecuci, urmînd ca elevii liceelor sătești să-și des­fășoare activitatea pe peri­oada vacanței în cadrul că­minelor culturale din co­munele natale. De asemenea, programul vacanței de vară cuprinde o largă rețea de excursii, tabere de odihnă și instruire, precum și dru­meții. Răsfoind programele de activități ale cluburilor re­marcăm serile distractive „început de vacanță“, „Mo­zaic tineresc“, „Tinerețea cîntă și dansează“, concur­suri de muzică ușoară („E­­moții in premieră“, „Brașov — România 1969“) concurs gen „Cine știe cîștigă“, „Compozitori și poeți gălă­­țeni“, audiții muzicale, „In­terpreți și compozitori ro­mâni", joc de orientare tu­ristică „Realizări ale orașu­lui Galați în anii socialis­mului“, cicloturism cu e­­tape (Circuit Galați — Con­stanța), deplasările la Brăila cu vizitarea municipiului și susținerea unor întreceri sportive cu elevii brăileni, concursuri sportive la șah, popice, volei, fotbal, vizite la muzee și jocuri memo­riale —­ urmărindu-se ca majoritatea acțiunilor să fie organizate în aer liber. Cele două tabere turisti­ce în corturi cu ședere de cite 2—3 zile în pădurea Gîrboavele și Crîng cu baze pentru expediții științifice, cele de la Năvodari, Do­­brești, Soveja, Snagov și altele oferă elevilor minu­nate clipe de vacanță. De asemenea, un număr de 250 elevi vor petrece zile de vacanță pe șantierul național de la Bistricioara — Tg. Neamț, iar 300 elevi pe șan­tierul de irigații Nicorești unde vor efectua diferite lu­crări de muncă voluntar-pa­­triotică. Gălățenii vor parti­cipa și la două serbări cim­­penești cultural-sportive. Urmărindu-se diversifica­rea activităților in funcție de particularitățile de vîrstă și pregătire, elevii școlilor generale vor desfășura ac­tivități in vacanța de vară după programe specifice vîrstei și preocupărilor lor, urmărindu-se organizarea cu precădere a activităților în aer liber, atractive care să asigure participarea bene­volă a pionierilor și școla­­tarilor (vizite, drumeții, curse cicliste, cicloturism, Întreceri sportive, con­cursuri de orientare turis­tică ). In mediul urban se vor organiza concursuri și cam­pionate sportive pe străzi, cartiere, municipii, carnava­luri pionierești, jocuri întreceri intre unități, vizi­și­onarea unor spectacole și alme, întîlniri cu­lități ale artei și persona­culturii românești. Elevii vor fi an­trenați, de asemenea, și la realizarea unor activități de interes social care nu soli­cită un efort fizic prea mare: culegerea fructelor de pădu­re, a plantelor medicinale, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi etc. Comandamentul care va coordona activitatea pe pe­rioada vacanței, constituit din timp, s-a întrunit pen­tru întocmirea unui program de vacanță, pentru asigura­rea bazei materiale și pla­nificarea cadrelor didactice care să asigure buna desfă­­șurare a tuturor activități­lor. Astfel concepută și or­ganizată activitatea din va­canța de vară, avem certi­tudinea să afirmăm că elevii vor petrece plăcut și re­creativ zilele de odihnă. ELISABETA MANOLE, activistă a Comitetului județean UTC Galați Taberele de vară - mijloc eficient de întreținere a animalelor întreținerea animalelor In tabere de vară prezintă o serie de avantaje atît din punct de vedere igienic sani­tar — veterinar cît și econo­mic. Intr-o recentă discuție, inginerul Petre Ancuța, șeful fermei zootehnice Folțești I. A. S. Brateș, ne informa că a în fiecare vară ferma pe care o conduce întreține în tabere cîte 400 — 500 taurine. Tabe­rele sunt organizate în cele mai îndepărtate locuri este baza furajeră. Astfel unde se scutesc zilnic zeci de transpor­turi de furaje. Anul acesta, de exemplu, ferma are 400 de taurine duse în tabere, care sînt­ organizate chiar în centrul suprafețelor furajere. In felul acesta lucer­na cosită nu se transportă la o distanță mai mare de 500 m pînă la iesle. Așa că, un sin­gur tractor poate rezolva cu succes transportul furajelor ne­cesare. Un alt avantaj econo­mic este acela că pentru în­treținerea animalelor este ne­voie de un număr mult mai mic de îngrijitori. Pentru 400 de taurine furajate la grajd sînt necesari opt-nouă oameni, pe cînd în tabere de vară a­­ceeași muncă poate fi făcută de numai patru muncitori, de­oarece ieslele, fiind instalate în aer liber, sub umbrare, se umplu cu furaje direct din re­morcă. Avantajele igienice și sani­­tar-veterinare sunt și ele evi­dente. Animalele în stabulație liberă, în permanență se gă­sesc în aer și soare, ceea ce favorizează o întreagă gamă de procese biologice, pe care stabulația la grajd nu le poa­te oferi și în același timp ae­rul curat și soarele contribuie și la combaterea unor boli de creștere. Foloasele întreținerii anima­lelor în tabere de vară sunt bine cunoscute nu numai de specialiștii din unități, ci și de cadrele de conducere. A­­cest lucru ne-a fost confirmat de măsurile luate de consiliile de conducere ale cooperative­lor agricole din Stoicani și Fol­­tești. Cooperativa agricolă Stoicani, bunăoară, a dus în tabere de vară tot tineretul taurin, păsările și mieii des­tinați îngrășării pentru export. Taurinele tinere sînt duse în tabără la punctul Valea Fru­­mușiței, unde s-a organizat pă­­șunatul pe suprafețe însămîn­­țate cu sparcetă. Pentru cei 500 de miei la îngrășat s-a or­ganizat tabără, fiind ținuți în stabulație în lunca Prutului, unde se furajează cu lucernă. In aceeași zonă au fost duse și păsările. După cum ne informa briga­dierul zootehnic Nicolae Pa­­raschiv de la C.A.P. Stoicani în perioada de vară aici toate animalele sunt ținute în aer liber. Pentru vacile cu lapte și tineretul taurin destinat In­­grășării s-au construit umbra­re la sediul unității, unde sînt furajate tot cu furaje verzi. Aceste animale nu au fost de­plasate din cauză că produc­ția de lapte se ridică de către beneficiar de la centrul gospo­dăresc al cooperativei, unde se face și controlul calității laptelui.­­ In timpul cît animalele sînt în tabere, ne spunea bri­gadierul, noi putem să organi­zăm repararea și curățenia în adăposturi, pe care le pregă­tim bine pentru iarnă. Constatări asemănătoare am făcut și la Foltești, unde pen­tru cele 240 de vaci s-a orga­nizat o tabără de vară lingă sursa de lucernieră. După cum ne declara tov. ing. Ion Vrîn­­ceanu, organizarea taberelor pentru vaci în imediata apro­piere a sursei de furaje scu­tește foarte mult cheltuielile de transport cu aducerea hra­nei. Dacă animalele ar fi fost ținute la grajduri, lucerna, principalul nutreț folosit In această perioadă, trebuia trans­portată de la o distanță de peste 4 km. Or, cum pentru 240 de vaci este nevoie zil­nic de circa 12 — 15 tone de nutreț, cu greu ar fi făcut față un autovehicul. Așa că, în con­dițiile cînd furajele se trans­portă numai de la cîteva sute de metri — maximum 600 m — aprovizionarea cu furaje se face cu atelaje. Din păcate nu toate consi­liile de conducere din coope­rativele agricole folosesc a­­ceastă eficientă metodă de în­grijire a animalelor în perioa­da de vară. Bunăoară, coope­rativa agricolă din Tulucești, și astfel de exemple se mai pot da multe, continuă și a­­cum să țină animalele în graj­duri, aducîndu-se nutrețurile de la distanțe ce ating aproa­pe 10 km. Este absolut necesar, ținind seama de avantajele relatate mai sus, ca tot mai multe coo­perative agricole să organizeze tabere de vară pentru anima­le. C. CĂTĂLIN Pag. a 3. r SUBLINIERI Ilegalitate flagrantă La o verificare făcută de­­ revizorii Corpului de con­trol financiar intern al­­ Consiliului popular jude­­­­țean la Aviasan Galați, pri­vind modul de acordare a­l premiilor trimestriale s-a­­ constatat, că pilotul Gri­­­­gore Copaci a încasat în­­ mod ilegal {n perioada E trimestrul II, 1966 — tri­mestrul IV, 1968 premii din I fondul constituit pentru pre­­­­mierea personalului teh­ni­­co-administrativ în valoare­­ de 5 691 lei. In acest mod I s-au încălcat flagrant dispo­­zițiile Ministerului Sănătății­­ I și ale Stației centrale Aviasan­t nr. 802 din 19 martie 1967 , care menționează în mod­­ expres faptul că : „piloții mecanicii de aviație nu se­­ premiază din acest fond”. Oare cei ce l-au propus I pentru premiere, fostul me­­­­dic director Albert Leibo­ I viei și Victoria Tipărescu , în calitate de președinte al comitetului sindical pe u­­­­nitate și cel ce a pus viza j pentru controlul preventiv, I contabilul șef Liviu Fainea­i să nu fi cunoscut aceste dis­­­­poziții ? Ce-ar fi ca acum, alături­­ de cel ce a încasat acești bani destinați altor salariați, i­­ să plătească solidar și cei­­ ce au favorizat comiterea i ilegalității ! ? A I In atenția părinților și a educatorilor In cursul lunii mai, în e­­vidența Grupului județean de pompieri s-au înregistrat două incendii a căror cauză a fost jocul copiilor cu chibriturile. Rezultatul : doi copii și-au pierdut viața, unul s-a ales cu serioase ar­­suri și s-au produs totodată multe pagube materiale, că de ce este necesar ca fie­care părinte și educator să explice copiilor pericolele la care se expun jucîndu-se cu jocul. Supraveghind a­­tent copii, anu­lînd orice ac­ces către cutia cu chibri­turi sau alte materiale ușor inflamabile, ne ferim fami­lia de suprize nedorite și uneori de dureri care pot provoca adevărate traume sufletești. La beție Te minunezi în cîte în­­­­curcături poate intra un­­ om într-o clipă de beție. ( cîteva zile în urmă cu- 1 mitra lăcătușu din Galați | str. Mioriței nr. 57, întor­­cîndu-se acasă în stare de ebrietate, a furat din curtea unui cetățean o motoretă și i - a pornit cu ea „în plimba­­re", punînd in pericol viața sa și a pietonilor. Depistat de către organele de control ale circulației în timp ce făcea un adevărat slalom pe șo­sea, Dumitru Lăcătușu a­­ fost trimis în judecată și­­ pentru furt și pentru con­ducere pe drumurile publi­ce fără permis și un stare­ț de ebrietate. Un apel La data de 4 aprilie a. c. în cartierul Țiglina , într-o­­ gură de canalizare, a fost­­ găsit cadavrul unei fetițe născute la termen, în eta­­­­te de 1—2 zile, omorîtă prin­­ sugrumare. In scopul identificării au­­­­torului acestei odioase cri­ ■­me, organele de miliție roa­gă pe toți cetățenii care­­ pot aduce unele informații­­ utile să le dea o mînă de ajutor. I „S.O.S.-ulu i prudenței și al­­ supravegherii Zilele călduroase chea­­­­mă copiii la rîu. In jocul lor I zglobiți, unde uită că nu știu­­ să înoate. Se avîntă cura­ ■ joși unde-i apa mai mare. In asemenea împrejurări­­ curajul se poate plăti cu­­ viața. Așa s-a întîmplat pe 1 iunie a. c. cînd pîrîul­­ Berheci, în apropierea co­­­­munei Țepu și rîul prin apropierea satului Siret, Io­­­­nășești au luat, nemiloase, ■ tributul nesocotinței și al I neatenției copilărești, s­curmînd două vieți tinere, I ale lui Lucian Micu și Marcel Vîrlan. Al treilea ■ copil, Florin Vîrlan, în­­ vîrstă de 5 ani, a fost sal­vat în ultima clipă, dar necesitat internarea în spi­ a­i­tal, împărtășind durerea fami­­­­liilor îndoliate, lansăm către ■ toți părinții „S.O.S.“-ul pru­denței și al supravegherii. ■ Rubrică redactată de MIRCEA IONESCU . și M. CORNELIU I

Next