Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)
1969-07-22 / nr. 7653
J St .rr. • ' *sü .‘Ui A ■1 "f V Tî •vj: Proletari din toat țările. uniți-vă Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV — Nr. 7653 MARȚI 22 IULIE 1969 4 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. aV-a Stăpinul Terrei cucerește o nouă planetă. Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a semnării acordurilor de la Geneva cu privire la Vietnam. Mitingul de la Hanoi. Declarația guvernului revoluționar provizoriu al Republicii Vietnamului de sud. VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT IN JUDEȚUL ARGEȘ PRIMIREA ENTUZIASTĂ FĂCUTĂ TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarășii Manea Mănescu și Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie și agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni, care și-au manifestat, și cu acest prilej, încrederea și atașamentul deplin față de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărirea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeșeni au reafirmat entuziasmul cu care intîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viața partidului și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune in fața celor ce muncesc. Vizita în județul Argeș se adaugă șirului de puternice manifestări ale unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, al Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Argeșul sub semnul profundelor transformări socialiste au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestațiilor entuziaste cu care cetățenii Cluj, Maramureș, Satu județelor Mare, Bihor și Arad l-au primit pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor cărcate de emoție, gesturile înmarea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al Partidului. Și iată, conducătorii partidului și statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetățenii într-o vizită intrată în tradiția vieții publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetățenilor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare și s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existența numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila" — Găvana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unități ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spațiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcție au dat o nouă înfățișare orașelor și satelor argeșene. Politica partidului de industrializare socialistă își găsește aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a țării. Aici s-a înălțat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte șase uzine formează o putrenică bază ,încă de la primire s-au vădit din plin: atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însuflețirea cu care populația județului a întîmpinat vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineții în satul Glimbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare în județ. Pe chipurile tuturor se citește bucuria de a primi vizita conducătorilor ■ partidului și statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înțelepte. „P.C.R., P.C.R.", „Ceaușescu, P.C.R.“, „Ceaușescu, Ceaușescu" scandează cei de față, vîrstnici și tineri, femei și bărbați. In ochii tuturor lucește emoția, toate privirile se îndreaptă spre oaspeți. Sunt momente de mare entuziasm. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Mareanergetică a țării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc și tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre , chimice. Numai în ultimii trei ani, producția chimică a crescut de aproape trei ori față de anul 1965, cea de energie electrică o dată și jumătate, iar industria constructoare de mașini cu 76 la sută. In întreprinderile industriale 1968, din județ au realizat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decât aceea a anului 1950. Aici, în județul Argeș se află Industria de autoturisme românești. Tot aici se realizează 87 la sută din producția de tiananți, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum și peste o cincime din producția de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Pitești, Fabrica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeșana", o fabrică de bere, una de preparate din carne, și înțelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeșene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cind ne referim la agricultura județului Argeș. Aici își desfășoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii și 123 de cooperative agricole de producție. In clipa de față, pe ogoarele argeșene lucrează aproape 2 000 de tractoare, aproape 900 de combine și peste 1 100 de semănători mecanice. Avuția obștească a cooperativelor a crescut, față de 1965, cu 30 la sută. Sutele de școli noi, un institut de învățămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieții spirituale în plină efervescență pe meleagurile Argeșului, realități ale acestui proces de intensă evoluție pe toate planurile cu care cetățenii județului se mîndresc pe bună dreptate Intr-o astfel de atmosferă de bilanț al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului și pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeșenii pe conducătorii partidului și statului nostru, care au vizitat ieri județul Mănescu, Dumitru Popescu sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului județean de partid președintele Consiliului popular județean, de conducători ai organelor locale de partid și de stat. Primul secretar al Comitetului județean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă prețuire, dragoste și stimă cu care locuitorii județului Argeș întîmpină astăzi pe oaspeții lor“. El se referă apoi la realizările obținute în însuflețită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie și agricultură, social-culturală, în dezvoltarea subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat va constitui pentru toți oamenii muncii din județ un prilej de a strînge și mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-și exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu și mai mult succes la înfăptuirea politicii interne și internationale a partidului. In aplauzele și uralele entuziaste ale celor prezenți tovarășul Nicolae Ceaușescu, adresează tuturor locuitorilor județului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului și al Consiliului de Stat și le urează noi succese în munca de ridicare a acestui județ pe noi trepte ale progresului și civilizației. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze și ovații. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In văzduhul, limpede al dimineții se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de mașini, însoțită de douăsprezece autoturisme „Dacia", recent ieșite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere orașe ale județului. Localitatea își întîmpină oaspetele în haine sărbătorești. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei și priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunați în centrul orașului, fac oaspeților o entuziastă primire. Apropierea coloanei oficiale declanșează un torent de urale. Se face un scurt popas. Primarul orașului, Ion Radu, adresează oaspeților un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu mulțumește în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezența oaspeților iubiți. Conducătorii de partid și de stat, răspund aclamațiilor. Se vizitează o expoziție înfățișînd simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraș. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiționale de artizanat lucrate și azi cu măiestrie moștenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică și perpetuează neasemuitele tradiții ale artei populare, adăugîndu-i noi creații care întregesc și se încadrează organic și armonios în tumultosul progres al industrializării. O a doua parte a expoziției oglindește munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele județului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni-Podgoria. Locuitorii acestei comune au ținut și ei să-i întîmpine sărbătorește pe oaspeți. Ei își manifestă acum adeziunea deplină, unanimă față de politica internă și externă a Partidului Comunist Român. Mulțimea aflată în fața sediului cooperativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele își înalță copiii spre conducătorul partidului ca simbol al veșnicei continuități a acestui popor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrățișează pe cei mai tineri reprezentanți ai noilor generații, viitorul patriei. Răsună urile de bun venit Sunt de față Nicolae președintele Consiliului Giosan Superior al Agriculturii și Gh. Petrescu, prim-vicepreședite NNCAP. Oaspeții sunt invitați în sediul cooperativei. Președintele ei, Gheorghe Neacșu informează pe secretarul general al partidului despre succesele obținute de cooperatori, despre planurile pe care și le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înființată în anul 1950. In clipa de față, averea obștească se ridică la 5 300 000 lei. S-au obținut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viticulturii și pomicultura. întreaga producție, subliniază președintele cooperativei, este valorificată pe bază de contract. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cer relații amănunțite cu privire la modul cum sunt folosite brațele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor și la extinderea suprafețelor irigate. Se remarcă și se apreciază pozitiv faptul că realizările cooperatorilor în unele sectoare sunt egale cu cele ale lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat învecinate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de conducere al cooperativei, arătînd că o chezășie a bunului mers al muncii este conlucrarea, dezbaterea în comun a tuturor problemelor pe care activitatea concretă de fiecare zi se ridică. Cooperatorii din Văleni-Podgoria sunt felicitați pentru frumoasele rezultate obținute, pentru hărnicia lor și li se urează noi succese. La ieșirea din sediu asistăm la o nouă și emoționantă manifestație: încă o dată, brațele oaspeților sunt încărcate de flori. „Să ne trăiți ani mulți, tovarăși". „Trăiască cel mai iubit fiu al poporului român, tovarășul Nicolae Ceaușescu" — se aude din mulțime. Nu departe de comuna Văleni se află stațiunea experimentală hortiviticolă din Ștefănești. Și aici, ca de altfel pe întreg traseul, locuitorii comunei au ieșit cu mic, cu mare să salute trecerea conducătorilor de partid. Steaguri tri Soare pe plaiuri-soare în priviri colore și roșii flutură în vînt. O mare de urale întîmpină pe conducătorii iubiți. Mai departe, întîlnim o vie nesfîrșită, plantată pe dealuri odinioară sterpe. Mai mult de 5 000 de hectare au fost înnobilate prin strădaniile lucrătorilor din această stațiune. Podgoria și-a cîștigat în scurt timp un renume de care, cei ce muncesc aici, sînt, pe bună dreptate, mîndri. Coloana se oprește. Oaspeții au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care așteaptă momentul solemn al culesului viilor, panorama Piteștiului industrial. In depărtare strălucește flacăra veșnică de la Combinatul petrochimic. Se vizitează Podgoria. Directorul stațiunii, Constantin Budan, informează că anul trecut s-au obținut aici 7 000 de kilograme de struguri la hectar. Cercetătorii stațiunii au ajuns însă la concluzia că există posibilitatea ca producția să crească cu 50 la sută. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de lucrările de irigare și recomandă urgentarea lor. Recomandă, de asemenea, studierea tuturor posibilităților existente pentru valorificarea superioară a producției de struguri. In continuare se face o vizită la Complexul de vinificatie. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în fața unui plan, secțiile complexului de la rampa de recepție, trecînd prin depozitul cu o capacitate de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeții sînt conduși apoi prin toate aceste obiective. La ieșirea din complex, sute de cetățeni manifestează îndelung, exprimîndu-și atașamentul față de politica Partidului nostru Comunist, adeziunea fierbinte față de țelurile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comitetului Central al Partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, J.CJi Ujy f J Uinu, Ohuyuii Hiiu t «luywiUii NUUIU- O expresie elocventă a politicii creatoare a partidului: citadela industrială a Piteștilor Orașul de pe malurile Arge- Tovarășii Nicolae Ceaușescu,șului trăiește o zi de sărbător și ceilalți conducători de re. Mii și mii de cetățeni, de partid și de stat sunt famei, bărbați, copii sau pregă- -------------------------------------------—tit să-i întîmpine pe oaspeți. (Continuare în pag. a HI a) nesatisfăcător de lucru pe unele șantiere ale I. C.M. Ieri, în cadrul unei ședințe de lucru la Comitetul județean de partid a fost analizată activitatea întreprinderii 7 C. M. Galați cu privire la desfășurarea lucrărilor de construcții la două importante obiective — Spitalul de 1 100 paturi și cartierul de locuințe — micro 40. Cu acest structorul cît și prilej atît conbeneficiarul au scos în relief situația necorespunzătoare din actuală, cauzele care perioada au generat-o, precum și măsurile ce trebuie luate de urgență pentru accelerarea ritmului de construcție, realizarea unui volum sporit de lucrări și în acest context, încadrarea deplină în graficele de execuție, la ambele obiective. In încheierea ședinței de lucru a luat cuvîntul tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C. C. al P.C.R. prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Pornind de la faptul că situația necorespunzătoare de pe cele două șantiere se datorește în mare parte dispersării forței de muncă, tovarășul Constantin Dăscălescu a indicat conducerii întreprinderii C. M. să treacă neîntîrziat la luarea unor măsuri urgente care să conducă la asigurarea efectivelor de constructori în cu volumul de lucrări și raport cu cerințele accelerării ritmului de execuție să acorde întreaga atenție realizării unor stadii fizice in conformitate cu prevederile graficelor și termenele de dare în folosință. Punerea de acord a acestor stadii fizice cu termenele și mai ales crearea condițiilor pentru anotimpul din partea anului, impune ultima întocmire a unor planuri detaliate pe fiecare obiectiv în parte cu termene și responsabilități care să conducă la o mai operativă urmărire a modului în care se realizează sarcinile trasate și de asemenea, o moi operativă intervenție în eliminarea neajunsurilor. țul Trebuie analizat cu tot simrăspunderii modul în care sunt folosite utilajele pe cele două șantiere, cunoscîndu-se capacitatea redusă cu care acestea lucrează în de față. De asemenea, momentul corespunzător volumului de lucrări mare ce a mai rămas de executat în semestrul II, va trebui analizat în profunzime, necesarul de utilaje, materialele respective, astfel încît în preajma anotimpului friguros să se poată asigura lucrul în spații închise care să permită realizarea unui înalt ritm de execuție. Tot în această direcție trebuie intensificate eforturile pentru punerea în funcțiune a centralelor termice, în special în microraionul 40, unde lucrările sunt mult rămase în urmă. In ceea ce privește, construcția de locuințe din micro 40, tovarășul Constantin Dăscălescu a atras atenția asupra faptului că măsurile ce vor fi luate trebuie îndreptate direcția realizării eșalonate în a acestora pentru ca și darea lor în folosință să se facă în mod eșalonat pînă la sfîrșitul anului. Pentru realizarea în bune condițiuni a întregului volum de lucrări aferent acestui an, o contribuție deosebită trebuie să și-o aducă organizațiile de partid printr-o mai mare mobilizare a întregului de constructori printr-o colectiv mai accentuată preocupare cu privire la folosirea fondului de timp maxim disponibil. Toate torțele mobilizate pentru terminarea grabnică a recoltatului și urgentarea celorlalte lucrări DE LA TRIMIȘII NOȘTRI Duminică, unii au lucrat, iar alții s-au odihnit... Pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de grîu în condițiile cind vremea se menține, în continuare capricioasă, unitățile agricole de stat și cooperatiste au primit prețioase indicații care vizează temeinica organizare muncii, trecerea la recoltarea a manuală a griului pe suprafețele cu umiditate excesivă, eliberarea grabnică a miriștilor de paie și pleavă și însămînțarea de culturi duble pe mari zone. Realizările de pînă acum dovedesc însă, că ferestrele dintre ploi și zilele bune de lucru se irosesc in unele locuri zadarnic. Duminică de pildă, cînd timpul a fost favorabil pentru recoltarea griului, în majoritatea unităților viteza medie zilnică de lucru planificată au realizat, iar în altele pur s-a și simplu nu s-a lucrat de loc-Sunt și unități pe terenurile cărora vineri și sîmbătă au căzut aceleași cantități de precipitații dar care duminică au lucrat cu totul diferit. Astfel, la Băleni, viteza planificată — 80 de hectare s-a realizat exemplar. Peste deal la Cuca, după ce spicele s-au zvîntat s-a recoltat grîul de pe 50 de hectare, combinele fiind folosite din plin mai ales în a doua jumătate a zilei. Din păcate însă în unitățile vecine — Rechiul, Plevna și Suhurlui conduse de tovarășii ZAHARIA BURUIANĂ, NICOLAE DELIU și NICOLAE LUPU — s-au decretat" cu indolentă ,,zi de odihnă" realizările acestor cooperative pentru data de 20 iulie, la recoltarea griului, fiind ... zero. Există și unități care în cadrul aceleiași comune au lucrat duminică total diferențiat De exemplu, la Cudalbi, în timp ce la cooperativele agricole „V. I. Lenin" și „Congresul al VIII-lea al PCR" griul s-a recoltat de pe 100 și respectiv 70 de hectare, viteza de lucru planificată depășindu-se cu 32 și respectiv 15 hectare, la ,11 iunie 1948“, președinte IONICĂ MIHALCEA — recoltarea s-a executat pe numai 30 de hectare, realizîndu-se doar 48 la sută din viteza stabilită. Și aceasta s-a petrecut în localitatea de reședință chiar I.M.A. Cudalbi. Tot duminică, a la C.A.P. ,.11 Iunie 1948" Pechea recoltarea s-a făcut pe 100 hectare. Gospodarii de la cealaltă unitate — „7 Noiembrie" — președinte COSTICĂ CĂLIN, n-au fost antrenați la executarea acestei lucrări găsind cu cale că ar fi mai bine să se odihnească măcar 5—6 ore. Urmarea , din cele 80 ha planificate, recoltarea a cuprins doar ... 18 ha. Halal organizare a muncii ! Timpul nu-i așteaptă pe intirziați Ziua de duminică a fost folosită din plin la recoltatul griului de către mecanizatorii secției de mecanizare condusă de Ghiță Bejan de la I.M.A. Tg. Bujor, care deservesc C.A.P Vîrlezi. De asemenea ieri dimineață, imediat ce timpul a devenit prielnic în urma ploii căzute, s-a început lucrul cu toate forțele, deoarece combinele erau deja în lan și celelalte unelte erau asigurate. La C.A.P. Drăgușeni, am constatat un lucru îmbucurător : din cele 400 ha, au mai rămas pînă ieri de recoltat doar vreo 80 de ha. In ultimele zile, au fost mobilizați la recoltat cîte 400—500 de cooperatori, iar cele opt combine au funcționat „ceas". Nu mică ne-a fost însă surpriza cînd am aflat că deși recoltatul este totuși la această pe terminare, unitate nu s-au executat alături de vară nici măcar pe un hectar! Din discuția purtată cu tov. Jicman, secretarul comitetului comunal de partid, a rezultat că nici pînă acum nu s-a luat vreo măsură în această privință 10 tractoare ar putea oricînd intra în brazdă, ne spunea Andrei Pop, șeful secției de mecanizare, dar terenul nu este eliberat de baloții de paie, și Tovarășii MITICĂ ISTRATE GHEORGHE SAVIN, președintele și respectiv inginerul C.A.P. nu se gîndesc oare și la soarta recoltei viitoare . Este cazul ca și comitetul comunal de partid să acționeze mai eficace pentru recuperarea rămînerii în urmă la efectuarea lucrărilor agricole din actualul sezon. La C.A.P. Smulți, președinte VASILE TOFAN, recoltatul griului se desfășoară în mod nesatisfăcător. Pînă la ora 16.30 cînd am ajuns la punctul „Poiana copac" cele mai „harnice" combine realizaseră cite 100— 120 de saci, în timp ce pe tarlaua vecină alte patru combine realizaseră cîte 200—220 de saci a 80 de kg fiecare. Cauza este lipsa de organizare a lucrului, neînlăturarea la timp a defecțiunilor mecanice. Nicolae Vîrgolici, șeful secției de mecanizare și Gheorghe Grigoriță, brigadierul de cîmp nu au luat măsuri eficace pentru intensificarea lucrului. Din contra, păreau mulțumiți de rezultatele obținute și se bucurau că azi vor sosi alte patru combine de la C.A.P. Drăgușeni. Faptul că această cooperativă dispune de o înzestrare tehnică bogată, 14 combine la 800 ha de păioase nu poate constitui un motiv pentru tărăgănări și lipsă de organizare, tovarășe președinte Tofan Vasile A. FLOREA La C.A.P. Smîrdan ferestrele dintre ploi irosite ȘI La C. A. P. Smîrdan — președinte GH. APOSTOLACHE, ing. agronom C DIACONU, secerișul nu s-a organizat în funcție de condițiile impuse (Continuare în pag. a II-a) GEOGRAFIA SOCIALISTA A ANULUI XXV Cînd și-a meritat numele de „Titan" Uzina Laminorul de tablă Ca simplu vizitator cînd pătrunzi în hala Uzinei Laminorul de tablă din Galați, ți se pare că intri în mitologica împărăție a lui Hefaistos. Totul în jurul tău vibrează, clocotește de energia ce se cere descătușată: poduri rulante străbat hala, benzi transportoare cu role duc platinele spre gurile lacome ale cuptoarelor, hergheliile de flăcări îmbrățișează cu căldura celor peste metalul 800 de grade, mesele basculante, care, la o simplă mișcare manetei, preiau metalul incanadescent și-l îndreaptă spre valsurile laminorului. Totul se adună într-o complicată partitură, într-o nemuritoare simfonie a muncii pe care címul o dirijează cu mișcări austere și pline de sobrietate de la pupitrele de comandă. Aici, la Uzina Laminorul de tablă din Galați, suntem astăzi martorii unei permanente înfloriri a siderurgiei românești în anii luminoși ai socialismului, însuflețit de nobilele idealuri ale socialismului, prin geniul său, omul a reușit să schimbe fundamental raportul între om și mașină, intre om și materie. O nouă imagine a dimensiunilor materiei se ofera minții omenești, încălzită la mii de grade, modelată la sute de atmosfere, platina capătă contururi precise, prinde viață. Ai revelația izbinzii omului contemporan căruia socialismul i-a creat toate premisele ca prin munca sa avintată și rodnică să-și sporească atît forța cît și mintea. In cei douăzeci și cinci de ani, oamenii și uzina au trecut deopotrivă pragul marilor împliniri. Trecutul a rămas undeva, întipărit în file îngălbenite de arhivă, în fotografii document, în amintiri ale căror rememorări trezesc și astăzi durerea umilinței. înființată în 1922, uzina „Titan" se constituia ca una din primele unități industriale cu caracter siderurgic din România. MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Interior la Fabrica de oxigen de la C.S.G. Foto : PAUL POPA