Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)

1969-07-22 / nr. 7653

J St .­­­rr. • ' *sü .‘Ui A ■1 "f V Tî •­­vj: Proletari din toat țările. uniți-vă­ Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV — Nr. 7653 MARȚI 22 IULIE 1969 4 PAGINI — 30 BANI Citiți in pag. a­­V-a Stăpinul Terrei cuce­rește o nouă planetă. Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a sem­nării acordurilor de la Geneva cu privire la Vietnam. Mitingul de la Hanoi. Declarația guvernului revoluționar provizo­riu al Republicii Viet­namului de sud. VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT IN JUDEȚUL ARGEȘ PRIMIREA ENTUZIASTĂ FĂCUTĂ TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarășii Manea Mănescu și Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie și agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducă­torilor de partid și de stat pe meleagurile argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni, care și-au manifestat, și cu acest prilej, încrederea și atașamentul deplin față de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotări­rea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptui­rea ei. Oamenii muncii argeșeni au reafirmat entuziasmul cu care intîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viața partidu­lui și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune in fața celor ce muncesc. Vizita în județul Argeș se adaugă șirului de puternice manifestări ale unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comu­nist, al Comitetului său Central în frunte cu tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Argeșul sub sem­nul profundelor transformări socialiste au trecut numai cîteva zi­le... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestațiilor entuziaste cu care cetățenii Cluj, Maramureș, Satu județelor Mare, Bihor și Arad l-au primit pe conducătorul partidului și sta­­­tului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt încă vii în a­­mintirea tuturor cărcate de emoție, gesturile în­marea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al Partidului. Și iată, conducă­torii partidului și statului nos­tru s-au întîlnit din nou cu cetățenii într-o vizită intrată în tradiția vieții publice din România. De astă­ dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetățeni­lor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei s-ar putea spu­ne că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare și s-au înfiripat ne­muritoare fapte de cultură me­nite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în is­toria contemporană a Româ­niei. Să începem cu industria. Da­că în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existența nu­mai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Texti­la" — Găvana și a cîtorva ate­liere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unități ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spațiu impresionant. Materializare­a politicii de dezvoltare armonioasă a între­gului teritoriu al patriei, ma­rile combinate industriale con­struite sau în curs de con­strucție au dat o nouă înfăți­șare orașelor și satelor arge­șene. Politica partidului de in­dustrializare socialistă își gă­sește aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impre­sionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petro­lieră a țării. Aici s-a înălțat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte șase uzine formează o putrenică bază ,­încă de la primire s-au vă­dit din plin: atmosfera sărbă­torească, entuziasmul, însufle­țirea cu care populația jude­țului a întîmpinat vizita tovară­șului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineții în sa­tul Glimbocata, al comunei Le­­ordeni, punctul de intrare în județ. Pe chipurile tuturor se citește bucuria de a primi vi­zita conducătorilor ■ partidului și statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înțelepte. „P.C.R., P.C.R.", „Ceaușescu, P.C.R.“, „Ceaușescu, Ceaușescu" scandează cei de față, vîrstnici și tineri, femei și bărbați. In ochii tuturor lucește emoția, toate privirile se îndreaptă spre oaspeți. Sunt momente de mare entuziasm. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Marea­nergetică a țării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc și tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre , chimice. Numai în ultimii trei ani, producția chimică a cres­cut de aproape trei ori față de anul 1965, cea de energie elec­trică o dată și jumătate, iar industria constructoare de ma­șini cu 76 la sută. In întreprinderile industriale 1968, din județ au realizat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decât aceea a anului 1950. Aici, în județul Argeș se află Industria de autoturisme românești. Tot aici se realizează 87 la sută din producția de tiananți, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum și peste o cincime din producția de plăci fibrolemnoa­­se. Este de­ ajuns să amintim Rafinăria din Pitești, Fabrica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeșana", o fabri­că de bere, una de preparate din carne, și înțelegem amploa­rea procesului de industriali­zare socialistă pe plaiurile argeșene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cind ne referim la agricultura județului Argeș. Aici își des­fășoară activitatea 6 întreprin­deri agricole de stat, 5 între­prinderi de mecanizare a agri­culturii și 123 de cooperative agricole de producție. In clipa de față, pe ogoarele argeșene lucrează aproape 2 000 de trac­toare, aproape 900 de combine și peste 1 100 de semănători mecanice. Avuția obștească a cooperativelor a crescut, față de 1965, cu 30 la sută. Sutele de școli noi, un in­stitut de învățămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială de­osebit de puternică a vieții spirituale în plină efervescen­ță pe meleagurile Argeșului, realități ale acestui proces de intensă evoluție pe toate pla­nurile cu care cetățenii jude­țului se mîndresc pe bună dreptate Intr-o astfel de atmosferă de bilanț al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Con­gres al partidului și pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeșe­nii pe conducătorii partidului și statului nostru, care au vizi­tat ieri județul­ Mănescu, Dumitru Popescu sînt întîmpinați de Gheorghe Năsta­se, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid președintele Consiliului popu­lar județean, de conducători ai organelor locale de partid și de stat. Primul secretar al Comitetu­lui județean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă pre­țuire, dragoste și stimă cu care locuitorii județului Argeș în­­tîmpină astăzi pe oaspeții lor“. El se referă apoi la realizările obținute în însuflețită întrecere socialistă în cinstea Congresu­lui al X-lea al partidului și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie și agricultură, social-culturală, în dezvoltarea subliniind că vizita de lucru a conducători­lor de partid și de stat va con­stitui pentru toți oamenii mun­cii din județ un prilej de a strînge și mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-și ex­prima hotărîrea lor nestrămu­tată de a contribui cu și mai mult succes la înfăptuirea po­liticii interne și internationale a partidului. In aplauzele și uralele entu­ziaste ale celor prezenți tova­rășul Nicolae Ceaușescu, adre­sează tuturor locuitorilor jude­țului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului și al Consiliului de Stat și le urează noi succese în munca de ridicare a acestui județ pe noi trepte ale progresului și civilizației. Cuvintele secretarului gene­ral al C.C. al P.C.R. sunt sub­liniate cu puternice aplauze și ovații. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Cen­tral, pentru conducătorul său iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In văzduhul, limpe­de al dimineții se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine cultu­rale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducă­torilor săi. Coloana de mașini, însoțită de douăsprezece autoturisme „Dacia", recent ieșite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere orașe ale județului. Localitatea își întîm­­pină oaspetele în haine sărbă­torești. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei și pricepe­rii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunați în centrul orașului, fac oaspe­ților o entuziastă primire. A­­propierea coloanei oficiale de­clanșează un torent de urale. Se face un scurt popas. Pri­marul orașului, Ion Radu, a­­dresează oaspeților un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu mulțumește în cîte­va cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezența oaspeți­lor iubiți. Conducătorii de par­tid și de stat, răspund acla­mațiilor. Se vizitează o expoziție în­­fățișînd simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraș. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiționale de artiza­nat lucrate și azi cu măiestrie moștenită din străbuni de har­nicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică și perpetuează neasemuitele tradiții ale artei populare,­ adă­­ugîndu-i noi creații care între­gesc și se încadrează organic și armonios în tumultosul pro­gres al industrializării. O a doua parte a expoziției oglindește munca neobosită a cooperato­rilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pă­­mîntului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu ac­­tivitatea oamenilor muncii de pe ogoarele județului. Următo­rul are loc în mijlocul coope­ratorilor de la Văleni-Podgo­­ria. Locuitorii acestei comune au ținut și ei să-i întîmpine sărbă­torește pe oaspeți. Ei își mani­festă acum adeziunea deplină, unanimă față de politica inter­nă și externă a Partidului Co­munist Român. Mulțimea aflată în fața sediului cooperativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele își înalță copiii spre conducătorul partidului ca sim­bol al veșnicei continuități a acestui popor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrățișează pe cei mai tineri reprezentanți ai noilor genera­ții, viitorul patriei. Răsu­nă urile de bun venit Sunt de față Nicolae președintele Consiliului Giosan Supe­rior al Agriculturii și Gh. Pe­trescu, prim-vicepreședite NNCAP. Oaspeții sunt invitaț­i în sediul cooperativei. Preșe­dintele ei, Gheorghe Neacșu informează pe secretarul gene­ral al partidului despre succe­sele obținute de cooperatori, despre planurile pe care și le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înființată în anul 1950. In clipa de față, averea obștească se ridică la 5 300 000 lei. S-au ob­ținut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viticulturii și pomicultura. întreaga pro­ducție, subliniază președintele cooperativei, este valorificată pe bază de contract. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cer relații amănunțite cu privire la modul cum sunt folosite brațele de muncă, la gradul de meca­nizare a lucrărilor și la extin­derea suprafețelor irigate. Se remarcă și se apreciază pozitiv faptul că realizările cooperato­rilor în unele sectoare sunt e­­gale cu cele ale lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat învecinate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de con­ducere al cooperativei, arătînd că o chezășie a bunului mers al muncii este conlucrarea, dezbaterea în comun a tuturor problemelor pe care activitatea concretă de fiecare zi se ri­dică. Cooperatorii din Văleni-Pod­­goria sunt felicitați pentru fru­moasele rezultate obținute, pentru hărnicia lor și li se urează noi succese. La ieșirea din sediu asistăm la o nouă și emoționantă ma­nifestație: încă o dată, brațele oaspeților sunt încărcate de flori. „Să ne trăiți ani mulți, tovarăși". „Trăiască cel mai iu­bit fiu al poporului român, to­varășul Nicolae Ceaușescu" — se aude din mulțime. Nu departe de comuna Vă­leni se află stațiunea experi­mentală hortiviticolă din Ștefă­­nești. Și aici, ca de altfel pe întreg traseul, locuitorii comu­nei au ieșit cu mic, cu mare să salute trecerea­­ conducători­lor de partid. Steaguri tri­ Soare pe plaiuri-soare în priviri colore și roșii flutură în vînt. O mare de urale întîmpină pe conducătorii iubiți. Mai depar­te, întîlnim o vie nesfîrșită, plantată pe dealuri odinioară sterpe. Mai mult de 5 000 de hectare au fost înnobilate prin strădaniile lucrătorilor din a­­ceastă stațiune. Podgoria și-a cîștigat în scurt timp un renu­me de care, cei ce muncesc aici, sînt, pe bună dreptate, mîndri. Coloana se oprește. Oaspeții au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aș­teaptă momentul solemn al culesului viilor, panorama Pi­­teștiului industrial. In depărtare strălucește flacăra veșnică de la Combinatul petrochimic. Se vizitează Podgoria. Direc­torul stațiunii, Constantin Bu­dan, informează că anul trecut s-au obținut aici 7 000 de kilo­grame de struguri la hectar. Cercetătorii stațiunii au ajuns însă la concluzia că există po­sibilitatea ca producția să crească cu 50 la sută. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu se inte­resează de lucrările de irigare și recomandă urgentarea lor. Recomandă, de asemenea, stu­dierea tuturor posibilităților e­­xistente pentru valorificarea superioară a producției de struguri. In continuare se face o vi­zită la Complexul de vinifica­­tie. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în fața unui plan, secțiile complexului de la ram­pa de recepție, trecînd prin depozitul cu o capacitate de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeții sînt conduși apoi prin toate aceste obiective. La ieșirea din com­plex, sute de cetățeni manifes­tează îndelung, exprimîndu-și atașamentul față de politica Partidului nostru Comunist, a­­deziunea fierbinte față de țelu­rile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comite­tului Central al Partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, J.CJi Ujy f J Ui­nu, Oh­uyuii Hi­iu t «luywiUi­i N­UUIU- O expresie elocventă a politicii creatoare a partidului: citadela industrială a Piteștilor Orașul de pe malurile Arge- Tovarășii Nicolae Ceaușescu,­șului trăiește o zi de sărbător­ și ceilalți conducători de re. Mii și mii de cetățeni, de­ partid și de stat sunt fa­mei, bărbați, copii s­au pregă- -------------------------------------------—­tit să-i întîmpine pe oaspeți. (Continuare în pag. a HI­ a) nesatisfăcător de lucru pe unele șantiere ale I.­­ C.M. Ieri, în cadrul unei ședințe de lucru la Comitetul județean de partid a fost analizată acti­vitatea întreprinderii 7 C. M. Galați cu privire la desfășura­rea lucrărilor de construcții la două importante obiective — Spitalul de 1 100 paturi și cartierul de locuințe —­ micro 40. Cu acest structorul cît și prilej atît con­beneficiarul au scos în relief situația ne­corespunzătoare din actuală, cauzele care perioada au ge­­nerat-o, precum și măsurile ce trebuie luate de urgen­ță pentru accelerare­a ritmului de construcție, realizarea unui volum sporit de lucrări și în acest context, încadrarea de­plină în graficele de execuție, la ambele obiective. In încheierea ședinței de lu­cru a luat cuvîntul tovarășul Constantin Dăscălescu, mem­bru al C. C. al P.C.R. prim-se­­cretar al Comitetului județean Galați al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consi­liului popular județean. Por­nind de la faptul că situația necorespunzătoare de pe cele două șantiere se datorește în mare parte dispersării forței de muncă, tovarășul Constan­tin Dăscălescu a indicat con­ducerii întreprinderii­­ C. M. să treacă neîntîrziat la luarea unor măsuri urgente care să conducă la asigurarea efective­lor de constructori în cu volumul de lucrări și raport cu cerințele accelerării ritmului de execuție să acorde întreaga atenție realizării unor stadii fizice in conformitate cu pre­vederile graficelor și termene­­le de dare în folosință. Punerea de acord a acestor stadii fizice cu termenele și mai ales crearea condițiilor pentru anotimpul din parte­a anului, impune ultima în­tocmire a unor planuri detalia­te pe fiecare obiectiv în par­te cu termene și responsabili­­­­tăți care să conducă la o mai operativă urmărire a modului în care se realizează sarcinile trasate și de asemenea, o moi operativă intervenție în elimi­narea neajunsurilor. țul Trebuie analizat cu tot sim­răspunderii modul în care sunt folosite utilajele pe cele două șantiere, cunoscîndu-se capacitatea redusă cu care a­­cestea lucrează în de față. De asemenea, momentul cores­punzător volumului de lucrări mare ce a mai rămas de­­ exe­cutat în semestrul II, va tre­bui analizat în profunzime, ne­cesarul de utilaje,­ materialele respective, astfel încît în preajma anotimpului friguros să se poată asigura lucrul în spații închise care să permită realizarea unui înalt ritm de execuție. Tot în această direc­ție trebuie intensificate efortu­rile pentru punerea în funcți­une a centralelor termice, în special în microraionul 40, unde lucrările sunt mult răma­se în urmă. In ceea ce privește, con­strucția de locuințe din micro 40, tovarășul Constantin Dăs­călescu a atras atenția asupra faptului că măsurile ce vor fi­­ luate trebuie îndreptate direcția realizării eșalonate în a acestora pentru c­a și darea lor în folosință să se facă în mod eșalonat pînă la sfîrșitul anului. Pentru realizarea în bune condițiuni a întregului volum de lucrări aferent acestui an, o­ contribuție deosebită trebuie să și-o aducă organizațiile de partid printr-o mai mare mo­bilizare a întregului de constructori printr-o colectiv mai accentuată preocupare cu pri­vire la folosirea fondului de timp maxim disponibil. Toate torțele­­ mobilizate pentru terminarea grabnică a recoltatului și urgentarea celorlalte lucrări DE LA TRIMIȘII NOȘTRI Duminică, unii au lucrat, iar alții s-au odihnit... Pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de grîu în condițiile cind vremea se menține, în continuare ca­pricioasă, unitățile agricole de stat și cooperatiste au primit prețioase indicații care vizea­ză temeinica organizare muncii, trecerea la recoltarea a manuală a griului pe suprafe­țele cu umiditate excesivă, eli­berarea grabnică a miriștilor de­ paie și pleavă și însămîn­­țarea de culturi duble pe mari­ zone. Realizările de pînă acum dovedesc însă, că ferestrele dintre ploi și zilele bune de lucru se irosesc in unele lo­curi zadarnic. Duminică de pildă, cînd tim­pul a fost favorabil pentru re­coltarea griului, în majoritatea unităților viteza medie zilnică de lucru planificată au realizat, iar în altele pur s-a și simplu nu s-a lucrat de loc-Sunt și unități pe terenurile cărora vineri și sîmbătă au căzut aceleași cantități de pre­cipitații dar care duminică au lucrat cu totul diferit. Astfel, la Băleni, viteza planificată — 80 de hectare s-a realizat e­­xemplar. Peste deal la Cuca, după ce spicele s-au zvîntat s-a recoltat grîul de pe 50 de hectare, combinele fiind folo­site din plin mai ales în a doua jumătate a zilei. Din păcate însă în unitățile vecine — Re­­chiul, Plevna și Suhurlui condu­se de tovarășii ZAHARIA BURUIANĂ, NICOLAE DELIU și NICOLAE LUPU — s-a­u­­ de­cretat" cu indolentă ,,zi de o­­dihnă" realizările acestor coo­perative pentru data de 20 iulie, la recoltarea griului, fiind ... zero. Există și unități care în ca­drul aceleiași comune au lu­crat duminică total diferențiat De exemplu, la Cudalbi, în timp ce la cooperativele agri­­­cole „V. I. Lenin" și „Congre­sul al VIII-lea al PCR" griul s-a recoltat de pe 100 și res­pectiv 70 de hectare, viteza de lucru planificată depășindu-se cu 32 și respectiv 15 hectare, la ,­11 iunie 1948“, președinte IONICĂ MIHALCEA — recol­tarea s-a executat pe numai 30 de hectare, realizîndu-se doar 48 la sută din viteza stabilită. Și aceasta s-a petrecut în localitatea de reședință chiar I.M.A. Cudalbi. Tot duminică, a la C.A.P. ,.11 Iunie 1948" Pe­­chea recoltarea s-a făcut pe 100 hectare. Gospodarii de la cealaltă unitate — „7 Noiem­brie" — președinte COSTICĂ CĂLIN, n-au fost antrenați la executarea acestei lucrări gă­sind cu cale că ar fi mai bine să se odihnească măcar 5—6 ore. Urmarea , din cele 80 ha planificate, recoltarea a cu­prins doar ... 18 ha. Halal or­ganizare a muncii ! Timpul nu-i așteaptă pe intirziați Ziua de duminică a fost fo­losită din plin la recoltatul griului de către mecanizatorii secției de mecanizare condusă de Ghiță Bejan de la I.M.A. Tg. Bujor, care deservesc C.A.P Vîrlezi. De asemenea ieri dimineață, imediat ce tim­pul a devenit prielnic în urma ploii căzute, s-a început lucrul cu toate forțele, deoarece com­binele erau deja în lan și ce­lelalte unelte erau asigurate. La C.A.P. Drăgușeni, am constatat un lucru îmbucură­tor : din cele 400 ha, au mai rămas pînă ieri de recoltat doar vreo 80 de ha. In ultime­le zile, au fost mobilizați la recoltat cîte 400—500 de coo­peratori, iar cele opt combine au funcționat „ceas". Nu mică ne-a fost însă sur­priza cînd am aflat că deși recoltatul este totuși la această pe terminare, unitate nu s-au executat alături de vară nici măcar pe un hectar! Din discuția purtată cu tov. Jic­­man, secretarul comitetului comunal de partid, a rezultat că nici pînă acum nu s-a luat vreo măsură în această privin­ță 10 tractoare ar putea ori­­cînd intra în brazdă, ne spu­nea Andrei Pop, șeful secției de mecanizare, dar terenul nu este eliberat de baloții de paie, și Tovarășii MITICĂ ISTRATE GHEORGHE SAVIN, pre­ședintele și respectiv inginerul C.A.P. nu se gîndesc oare și la soarta recoltei viitoare . Este cazul ca și comitetul co­munal de partid să acționeze mai eficace pentru recuperarea rămînerii în urmă la efectuarea lucrărilor agricole din actualul sezon. La C.A.P. Smulți, președinte VASILE TOFAN, recoltatul griului se desfășoară în mod nesatisfăcător. Pînă la ora 16.30 cînd am ajuns la punctul „Po­iana copac" cele mai „harnice" combine realizaseră cite 100— 120 de saci, în timp ce pe tar­laua vecină alte patru combine realizaseră cîte 200—220 de saci a 80 de kg fiecare. Cauza este lipsa de organizare a lu­crului, neînlăturarea la timp a defecțiunilor mecanice. Ni­colae Vîrgolici, șeful secției de mecanizare și Gheorghe Grigoriță, brigadierul de cîmp nu au luat măsuri eficace pen­tru intensificarea lucrului. Din contra, păreau mulțumiți de rezultatele obținute și se bu­curau că azi vor sosi alte pa­tru combine de la C.A.P. Dră­gușeni. Faptul că această coo­perativă dispune de o înzes­trare tehnică bogată, 14 com­bine la 800 ha de păioase nu poate constitui un motiv pen­­tru tărăgănări și lipsă de orga­nizare, tovarășe președinte To­­fan Vasile­­ A. FLOREA La C.A.P. Smîrdan ferestrele­ dintre ploi irosite ȘI La C. A. P. Smîrdan — pre­ședinte GH. APOSTOLACHE, ing. agronom C DIACONU, se­cerișul nu s-a organizat în funcție de condițiile impuse (Continuare în pag. a II-a) GEOGRAFIA SOCIALISTA A ANULUI XXV Cînd și-a meritat numele de „Titan" Uzina Laminorul de tablă Ca simplu vizitator cînd pătrunzi în hala Uzinei La­minorul de tablă din Galați, ți se pare că intri în mitolo­gica împărăție a lui He­­faistos. Totul în jurul tău vibrează, clocotește de energia ce se cere descătușată: po­duri rulante străbat hala, benzi transportoare cu role duc platinele spre gurile lacome ale cuptoarelor, hergheliile de flăcări îmbrățișează cu căldura celor peste metalul 800 de grade, mesele basculante, care, la o simplă mișcare manetei, preiau metalul incan­a­descent și-l îndreaptă spre valsurile laminorului. Totul se adună într-o complicată partitură, într-o nemuritoare simfonie a muncii pe care cí­mul o dirijează cu mișcări a­­ustere și pline de sobrietate de la pupitrele de comandă. Aici, la Uzina Laminorul de tablă din Galați, suntem­ as­tăzi martorii unei permanente înfloriri a siderurgiei româ­nești în anii luminoși ai socia­lismului, însuflețit de nobilele idealuri ale socialismului, prin geniul său, omul a reușit să schimbe fundamental rapor­tul între om și mașină, intre om și materie. O nouă imagi­ne a dimensiunilor materiei se ofera minții omenești, în­călzită la mii de grade, mo­delată la sute de atmosfere, platina capătă contururi pre­cise, prinde viață. Ai revela­ția izbinzii omului contempo­ran căruia socialismul i-a creat toate premisele ca prin munca sa avintată și rodnică să-și sporească atît forța cît și mintea. In cei douăzeci și cinci de ani, oamenii și uzina au tre­cut deopotrivă pragul mari­lor împliniri. Trecutul a rămas undeva, întipărit în file îngăl­benite de arhivă, în fotografii document, în amintiri ale că­ror rememorări trezesc și as­tăzi durerea umilinței. înființată în 1922, uzina „Titan" se constituia ca una din primele unități industriale cu caracter siderurgic din România. MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Interior la Fabrica de oxigen de la C.S.G. Foto : PAUL POPA

Next