Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-01-29 / nr. 7814
JL Pag. a 2-a Prin magazinele sătești Mărunțișurile— la o problemă măruntă? Asistam, zilele trecute, la un dialog între o cumpărătoare și gestionarul raionului galanterie-tricotaje de la magazinul universal din comuna Pechea. — Vâ rog, ață albă a sosit ? — Ață albă ? Nuuu ! — Nici neagră ? — Nici. — Din decembrie îmi dai mereu același răspuns... — Am făcut comanda. O să vină... — Atunci dă-mi niște ace, că ață am să împrumut de la o vecină... Ștefu Tănăsache, gestio nărul, scoate un pachețel cu ace foarte mari. — Nu din astea, că doar n-am de gînd să cos faci... Dă-mi niște ace mai mici. Gestionarul scoate alt pachet de ace, de data aceasta niște ace foarte mici. — Măi Tănăsache, ție îți arde de glume, rău așa! Dă-mi niște ace ca lumea! — Ace de mărime mijlocie nu am. Am făcut comanda. O să vină. Cumpărătoarea a plecat supărată. Avea și pentru ce ! De mai bine de o lună lipsesc din acest magazin ața neagră și albă, acele și multe alte mărunțișuri, nasturi colorați pentru jachete, fermoare mici, periuțe de dinți pentru copii și chiar acele mici podoabe căutate foarte mult de tinerele din Pechea , cerceii. Sînt, într-adevăr, articole de valoare mică, iar vînzarea lor nu contribuie în măsură mare la îndeplinirea planului de desfacere. Dar astfel de mărfuri, astfel de „mărunțișuri", cum sînt numite ele în limbaj comercial, sunt absolut necesare, iar lipsa unora dintre ele, îți pot da destulă bătaie de cap. Să faci un drum pînă la Galați ca să cumperi niște nasturi sau cîteva ace ? Gestionarul Ștefu Tănăsache are un răspuns șablon atunci cînd i se solicită articole mărunte : „Am făcut comanda, o să vină“. Am cerut și noi notele de comandă. Deși asemenea articole lipsesc de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, gestionarul face comanda lor abia pe data de... 9 ianuarie (la 20 ianuarie mărfurile cerute nu sosiseră). De ce s-au comandat așa de tîrziu ? N-am putut primi o explicație nici de la gestionar și nici de la Sterea Grosu, președintele cooperativei de consum. „Am scăpat din vedere“ — spune gestionarul. „Da, s-a scăpat din vedere" — confirmă președintele. Să admitem această „scăpare din vedere“. Dar faptul că de la magazinul cu articole metalo-chimice lipsesc strecurători de ceai, perii de haine, furculițe, inele pentru chei, blacheuri (pentru pantofi de damă și bărbați), balamale pentru ferestre, chei brute (yale) — tot o scăpare din vedere înseamnă? Tot aici, dacă întrebi de broaște aplicate pe dreapta, ți se oferă din cele pe... stînga! Așadar, nu e vorba de nici o „scăpare din vedere", ci explicația găsim în lipsa de interese pentru aprovizionarea magazinelor din Pechea cu articole mărunte. Conducerea cooperativei, unii gestionari și mai cu seamă Emil Negoiță, merceologul voiajor consideră că mărunțișurile sunt niște... fleacuri și că ei n-au vreme să se ocupe de... chestii mărunte ! Din păcate, situație poate fi o asemenea întîlnită și în alte magazine sătești din județ. La magazinul sătesc din Piscu, bunăoară, nu se găsesc ace mijlocii, ață roșie, nasturi scoică, panglică de culoare albastră pentru noi născuți, copoi pentru pantaloni. Dar caiete studierea cererii de pentru consum, aveți ? — am întrebat pe cei doi gestionari din magazinul sătesc din Piscu. Amîndoi au început să caute caietele prin rafturi, prin sertare, pe sub tejghea. In sfîrșit, au găsit un caiet. Un caiet rătăcit pe undeva și în care de multă vreme nu se mai notase nimic. Ne întrebăm: dacă asemenea caiete nu stau la îndemâna gestionarilor, cum întocmesc notele de comandă ? Duei pă... ureche ? Dar măcar dacă ar apleca urechea la solicitările zilnice ale cumpărătorilor. Mai putem da și alte exemple care dovedesc că mărunțișurile constituie pentru unele conduceri de cooperative o problemă măruntă. La magazinul cu articole metalo-chimice din Independența lipsesc acele mult căutate oglinjoare de buzunar, la magazinul cu același profil din Frumușița lipsesc cheile de mobilă ș.a.m.d. Vina pentru toate acestea este a unor conduceri ale cooperativelor de consum, a unor gestionari și care neglijează merceologi articolele mărunte, unele dintre acestea fiind de strictă necesitate. Să sperăm că organele în drept (conducerea ICOMCOOP-ului Galați și a U.J.C.C.) vor face din lipsa unor articole mărunte o.... problemă majo- TRAIAN CRAIESCU CIMEMI GALAȚI : „Centrali“ — filmul Intr-o seara, un tren — orele 9,45; 12 ; 14,45 ; 17 ; 19 ; 21,15 ; „Republica“ — filmul Sezon mort — seriile I și a II-a — orele 9,30; 12,13; 15,15; 18; 20,45 ; „Țiglina“ — filmul In împărăția leului de argint — orele 10 , 15 ; 17, 19 ; 21 ; „Doina“ — filmul Noile aventuri ale răzbunătorilor — orele 15; 17; 19; 21 ; „Popular“ — filmul Femeia îndărătnică — orele 15;15 ; 18 ; 20,30 . PRONOEXPRES CONCURSUL Nr. 5 din 28 ianuarie 1970 EXTRAGEREA I 25 41 2 31 17 21 Fond de premii: 442 623 lei. EXTRAGEREA A II-A 22 29 1 10 6 35 7 Fond de premii: 375 554 lei. 2 000 de gălățeni au fost prezenți ieri seară în tribunele patinoarului artificial la întîlnirea dintre formațiile România A și Motor Ceske Budejovice, meci programat în cadrul turneului internațional. Jocul a fost de bună factură tehnică, presărat cu faze spectaculoase ținînd relul permanent treazintenumeroșilor spectatori. Echipa României a jucat destul de bine reușind să-și impună superioritatea in special în primele două reprize cînd de altfel a controlat mai mult jocul. Lipsa de eficacitate a românilor, cit și intervențiile hotărîte sigure ale apărătorilor pasșipeți au privat echipa noastră de un rezultat favorabil. Trecând peste rezultatul în sine, apreciem că evoluția selecționatei noastre se situează, cel puțin după jocul de aseară, la un nivel satisfăcător. Desigur, că perioada, care precede jocurile grupei B a Campionatului mondial, va fi folosită cu eficiență și formația noastră se va prezenta într-o formă sportivă corespunzătoare. Credem că specialiștii vor trage concluziile care se impun, și vor înlătura carențele în jocul de ansamblu al echipei. De asemenea, în atenția conducerii tehnice a echipei vor trebui să stea după părerea noastră, și rezolvarea unor probleme de tactică individuală. In jocul de aseară, considerăm că ultimele 2 goluri au fost primite cu prea multă ușurință, handicap care pînă la fluierul final n-a mai putut fi recuperat. Formația oaspete s-a dovedit a fi un partener redutabil. Beneficiari ai unui patinaj ireproșabil și nei bune organizări a a ljocului sportivii oaspeți au confirmat reputația de care se bucură hocheiul cehoslovac pe plan mondial. Ei au știut să profite de inexactitățile comise de apărătorii noștri și să-și apropie victoria, în acele momente de derută ale formației noastre din finalul partidei. Jocul a debutat furtunos, cu atacuri alternative, purtate în mare viteză. După o primă repriză în care formația noastră a dominat cu autoritate fără însă să și-o materializeze, în repriza secundă reușește să înscrie primul gol al întîlnirii prin Szabó I (min. 31). Asistăm în continuare la foarte multe ocazii de gol, lipsite de ambele formații , dar și intervențiile sigure ale celor 2 portari (Dumitrașcu și Planicka) au făcut ca scorul să se mențină. Ultima repriză a fost cea fructuoasă în goluri. După ce Patti a egalat (min. 41), Florescu a adus din nou avantajul de partea formației noastre, concretizind o acțiune la care a colaborat și Varga. Cînd se părea că victoria nu ne mai poate scăpa, oaspeții egalează prin Podlaha (min. 48) și apoi iau conducerea prin golul înscris de Patti, care a profitat de greșeala apărării noastre și... 32. Urmează o revenire a jucătorilor noștri și Huțanu (min. 55) înscrie cel mai faimos gol al meciului a șutat imparabil de la distanță, pucul strecurîndu-se printre toți apărătorii) aducind egalarea. Trei minute mai tîrziu, Parti, (un jucător excelent) reușește să speculeze o greșeală aducind victoria echipei sale. Rezultat final 4-3 (0-0, 0-1, 4-2) în favoarea echipei Motor Ceske Budejovice. Au arbitrat foarte bine Fr. Gubernu și M. Preseanu. sit Cele două echipe au fosturmătorii jucători : ROMÂNIA A: Dumitraș, —. Varga, Ioniță, Făgăraș, Sgmcă, T. Szabó, Kalamar, IG. Szabó, Moiș, Florașcu, Bașa, Gheorghiu, Biro, Huțanu, M. C. BUDEJOVICE : Planicka, Dușek — Kveton, Zeman, Vapenik, Toupal, Prazak, Pouzar, Hovora, Marik, Podlaha, Neumaier, Parti, Sembera, Rob. GH. ARSENIE D. STANCIU ÎN TURNEUL INTERNAȚIONAL DE HOCHEI România i învinsă, la limită, doar Budejovice: U Aspect din întilnirea de hochei dintre echipele România A și Motor Ceske Budejovice. FOTO : P. POPA Astăzi, la Casa de cultură a sindicatelor Orele 18,90 , Sala Studio — în cadrul studioului literar va fi expusă tema „Prezența scriitorilor gălățeni in viața culturală a municipiului Galați“ — prezintă lectorul universitar Ion Crrlan de la Institutul pedagogic, Orele 18,00 : In sala Ateneu, în cadrul Universității populare se va ține cursul „România pe meridianele globului“. Va avea loc expunerea „Scriitori români în perspectiva universală". Vorbește lectorul universitar Șt. Tomozei. Participanții la activitățile pe cercuri se vor prezenta, conform programului, iar amatorii de lectură pot împrumuta cărți de la biblioteca casei între orele 16—21. T. V. JOI 29 IANUARIE 1970 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară 18,05 Film serial — „Aventură în munți“ (IX) — Adresă conspirativă 18,35 Mult e dulce și frumoasă 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Hochei pe gheață — repriza a III-a a întîlnirii dintre Selecționata României și echipa Ceske — Budejovice (Cehoslovacia) Transmisiune directă de la Galați 20,00 Reflector 20,15 Prim plan — Meteorologul Nicolae Topor 20,45 Stagiunea lirică TV Premiera operei „Visul unei nopți de vară“ de Benjamin Britten 22,00 Telejurnalul de noapte 22,15 Actualități literare 22,30 Avanpremiera 22,45 Varietăți pe peliculă 23,00 închiderea emisiunii. ]?ADJO JOI 29 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 5,05—6,00 Muzica dimineții. 6,05—* 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Odă limbii române. 10,05 Muzică populară. 10,30 Muzică ușoară. 11,05 Tangouri celebre. 11,30 Din , veacul lui Stradivarius. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Arii din opere. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,22 Melodii de Mălineanu. 14,00 Caleidoscop muzical. 15,00 Ateneu. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Ce e nou în județul nostru. Sibiu. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Ateneu folcloric. 18,03 Muzică ușoară. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Convorbirile de joi. 21,35 Solistul serii — Fory Eterie. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Romanțe. 23,10 Intîlnire cu compozitorul Radu Șerbanu. 0,03—5,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,00 Program muzical de neață. 7,00 Radiojurnal. 7,10^ dimiProgram muzical de dimineață — continuare. 8,10 Tot înainte. 9,00 Jocuri din Muscel. 9,45 Matineu de operă. 10,35 Muzică instrumentală. 10,50 Buchet de melodii populare. 11,10 Pagini din operete. 12,15 Concert de prînz. 13,30 Cine știe cîștigă. 14,03 Muzică populară. 14,30 Lexiconul compozitorilor români. 15,00 Melodii care străbat lumea — muzică ușoară. 15,40 Radio publicitate. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Recital de pian. 17,00 Vedete ale muzicii ușoare. 17,35 Dicționar de literatură universală. 18,00 Varietăți muzicale. 19,30 Arte frumoase. 20,00 Festivalul Beethoven. 22,15 Muzică de jazz. 22,30 Fonoteca de aur. 23,05 Opera secolului nostru. 0,30—1,00 Cvartetul nr. 2 în Do major de George Enacovici. V1A] A NOUA Constructorii din micro 19— absenți la acțiunea de reducere a consumurilor. De ce ? (Urmare din pag. I) noștința tovarășului Dumitru Florea, inginerul șef al șantierului. — Risipa de materiale în general, și cea de metal in special, ne spune dînsul, se datorește faptului că noi n-am reușit, pînă în prezent, să punem la punct problema stimulării acelora care contribuie la economisirea materialelor. Această perioadă însă, o vom folosi din plin pentru a pune ordine în toate compartimentele de lucru cu privire la economisirea materialelor, a înlăturării pierderilor, într-un cuvînt, vom căuta să întărim disciplina în acest domeniu, pînă la nivelul celei mai mici formații de lucru, pînă la nivelul fiecărui muncitor, acțiunea pe care deja am și început-o. In ce ne privește, opiniem ca aceste măsuri să fie luate cit mai urgent, întrucît dezordinea și risipa de materiale pe șantier pot fi întîlnite la tot pasul fără ca nimeni din factorii responsabili să fi schițat măcar vreun gest în această perioadă. Cu atît mai de neînțeles apare faptul că în ultima parte a trimestrului IV 1969, acest șantier fost „bătut la metru pătrat“ a de factori de răspundere însărcinați cu urmărirea evoluției lucrărilor care, după părerea noastră, puteau și aveau obligația de a pune capăt acestor grave neajunsuri. In timp ce în alte întreprinderi, se numeroase eforturi susținute pentru depun reducerea consumului de metal, începînd cu ordinul zecilor de grame pe unitatea de produs, elaborîndu-se o serie de studii și analize pe temă, pe șantierul in această cauză nu numai că nu se acționează la fel, dar se îngroapă în pămînt însemnate cantități, stau neredate circuitului productiv zeci de tone de metal. Considerăm că cele relatatate în prezentul articol, vor constitui un prilej de analiză amănunțită a situației existente, atît din partea conducerii Trustului de construcții cît și a conducerii șantierului și, în consecință, vor fi luate măsurile ce se impun, astfel ca și constructorii de pe șantierul de locuințe din micro 19 să poată spune „prezent“ la chemarea lansată de siderurgiștii de pe platforma Combinatului gălățean. Imaginea din fotografie dezvăluie dezinteresul ce există pentru economisirea metalului. (Urmare din pagi vul de muncă din care face parte. Pentru el, datorită faptului că atras de viața ușoară, de plăcerile mărunte și imediate ale tinereții își va uita marile îndatoriri pe care le are față de sine și de societate, perfecționarea continuă prin acumularea de noi cunoștințe profesionale și de cultură generală, tovarășii de muncă Pentru dificultatea va consta în faptul că fiind înșelați de comportarea sa mulțumitoare la locul de muncă se vor abține să intervină la timp pentru a-i opri alunecarea, pentru a-i abate cu un sfat, ori cu o trare de la pericolele musia care-i expun dubla existență. Sunt însă și cazuri cînd ochiul vigilent al marelui pedagog, care este colectivul de muncă, nu poate fi înșelat de dubla existență a tânărului. Cînd un fapt întâmplat, un amănunt, la prima vedere, declanșează semnalul de alarmă atunci colectivul își va îndrepta toată atenția asupra tînărului, observîndu-i nu numai comportarea la locul de muncă, ci și pe stradă, în societate. — Cu cîtva timp în urmă, ne spunea lăcătușul Dumitru Duimitriu de la atelierele centrale de reparații ale I.C.M.S.G.-ului, uteciștii din organizația noastră au observat că mecanicul Panait Popa începuse să întîrzie de la program. Am aflat astfel că în loc să-și petreacă serile la club, la vreun spectacol de teatru, ori citind o carte, Panait intrase într-un anturaj dubios care-l atrăgea spre restaurante unde răminea pînă la ore foarte tîrzii, consumând băuturi alcoolice. Faptul ne-a îngrijorat. Am încercat să discutăm cu el prietenește, să-i arătăm greșeala. Panait însă s-a simțit jignit de intervenția noastră. Ba chiar n-a pregetat să ne răspundă revoltat : — Ce Sînt major aveți cu mine ? și îmi petrec timpul cum vreau ! Ș-apoi de ce vedeți numai greșelile mele nu și lucrurile bune pe care le fac. I-am explicat atunci că nu putem fi nepăsători față de modul său de viață. Nepăsători pot fi cei ce nu-i iubesc, cei pe care nu-i interesează felul lui de muncă și viață. Și că mai folositoare e pentru el, în situația in care se află, o mustrare bună decit o landă de circumstanță nelalocul ei. Și din acea clipă nu l-am mai lăsat singur. Oriunde se ducea îl însoțeau și doi-trei tineri din organizația noastră care interveneau la timp de cite ori era nevoie. Strădaniile noastre nu au fost în zadar. Astăzi Panait Popa nu mai întirzie de la program, muncește bine și își petrece cu folos timpul liber. Un om cîștigat pentru muncă și viață, o satisfacție deosebită pentru noi tovarășii lui de muncă. Cele de mai sus dovedesc că nu există influență mai binefăcătoare asupra unui tînăr decit aceea pe care o exercită asupra lui un colectiv bine sudat și care e hotărit să nu tolereze în mijlocul lui așa-zisele „mici greșeli“ care pot genera urmările cele mai grave. De multe ori cei asupra cărora își îndreaptă colectivul atenția pentru a-i ajuta să depășească momentul critic, pot pretinde că sunt judecați cu asprime. Trebuie știut însă că asprimea unei observații nu depinde de cel ce o face, ci de faptele celui căruia i se adresează observația. Mulți dintre tinerii care încearcă să ducă o dublă existență, sunt tentați să-și pună greșelile pe seama exuberanței tinerești, grabei de a ști totul. Dar a a fi tînăr e mai întii o datorie față de semenii tăi și nu o scuză. Este tinerețea, virsta marilor curiozități dar în același timp este și virsta marilor răspunderi. Defirindu-și personalitatea, du-și locul său consolidatîn societate, tînărul nu-și îndeplinește o datorie numai față de sine, ci și față de societate. El răsplătește astfel strădaniile pe care societatea le face pentru a pune la dispoziția fiecărui tînăr posibilități nelimitate de învățătură, și perfecționare necontenită. Nu la întâmplare, nu prin distracții nefolositoare, prin irosirea timpului prețios își va afla tînărul locul potrivit in marele angrenaj social, ci prin muncă continuă, prin ceasuri petrecute asupra cărților ei își va putea valorifica aptitudinile sale aducindu-și în acest fel contribuția, pe măsura sibilități, adevăratelor prin împlinirea marilor sarcini contemporane. Pentru astfel de tineri, societatea noastră nu cunoaște decât un singur drum : cel ascendent. Un adevăr la care îi invităm pe adepții dublei exitențe să mediteze cit mai mult DUBLA EXISTENTĂ ȘI IMPLICAȚIILE TIMPULUI PIERDUT Nr. ; 814 In sălile tribunalului Prețul hoției Constantin C. Istrati — zis Rascău, din comuna Cudalbi avea o căruță cu un cal cu care făcea diferite transporturi. Ziua transporta cereale de la cîmp pentru diferiți cetățeni, iar noaptea transporta pentru el porumbul furat de pe diferite tarlale ale I.A.S.-ului . Matca. Și azi așa, mîine așa pînă ce intr-o bună noapte a fost prins de către lucrătorii de miliție cu porumbul de furat. Furase nici mai mult nici mai puțin decit 1094 kg. Trimis în judecată pentru furt calificat în dauna avutului obștesc. Constantin C. Istrati a fost condamnat la 4 ani și 6 luni închisoare. După cum se poate vedea, prețul porumbului de furat e foarte „ridicat" ! Și-a dat arama pe față ! După ce a executat o pedeapsă de 1 an închisoare pentru furt calificat în dauna avutului obștesc, în anul 1967, Paraschiv V. Tofan din Galați str. Constructorilor bloc Cap. 27 s-a încadrat — nu știm cum — ca paznic la I.S.F. Galați. N-a trecut multă vreme și Parasehiv „și-a dat arama pe față", cum se spune. Intr-o noapte a prins de șeful depozitului fost în timp ce sustrăgea din magazie un sac cu fasole. Furtul fiind dovedit și Paraschiv V. Tofan recunoscut, a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare. Ar fi interesant să aflăm cum motivează conducerea I.S.F.-ului încadrarea unui individ cu antecedente pentru furt, în funcția penale de... paznic ? ! ...Bine cel puțin că nu l-au făcut gestionar !*■ învățătură de minte în lunile august-septembrie ale anului 1969. Constantin Marincovici, din Galați, str. Dogăriei nr. 138 și Sandu V. Răuleț, domiciliat în str. Stelei nr. 59, își făcuseră un obicei din a acesta, noaptea, trecătorii întîrziați și a-i buzunări sub amenințarea cuțitului, își procurau în acest mod banii necesari chefurilor deșănțate și altor „distracții“ de acest gen. Depistați în cele din urmă de către lucrătorii de miliție, cei doi indivizi de cea mai josnică speță au fost înaintați completului de judecată al Tribunalului județean care analizind dosarul i-a condamnat pentru delictul de tâlhărie calificată la 3 ani și luni închisoare pe Constantin G Marincovici și 2 ani închisoare pe Sandri V. Răuleț. In același timp inculpații au fost obligați la plata unor despăgubiri civile victimelor. Cînd omul nu-i om ! Cu cîtva timp în urmă, într-o seiairă Dumitru Cioc zis Duțu — salariat la C.S.G., domiciliat în Țiglina III bloc E 2, op. 14, aflat sub influența citorva pahare cu vin a provocat un scandal public, insultând și adresînd mai multor cumpărători, injurii în complexul alimentar din cartierul Țiglina IV. Ca să-l liniștească, cetățenii au cerut ajutorul unui lucrător de miliție. Constatând că Dumitru se află asupra cheiului acesta s-a oferit să-l conducă pînă acasă. Pe drum, însă, în loc să fie bucuros că a scăpat de o confruntare cu legea, Duțu l-a lovit pe lucrătorul de miliție după care a încercat să scape cu fuga. N-a ajuns însă prea departe: înaintat sub stare de arest Tribunalului, el a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare corecțională. în vederea îmbunătățirii deservirii beneficiarilor săi INSTITUTUL CENTRAL DE DOCUMENTARE TEHNICĂ a înființat un birou de sugestii, sesizări și reclamații Beneficiarii institutului sunt rugați ca orice sugestie, sesizare sau reclamație privind activitățile institutului nostru să fie adresate biroului I. D. T. din Calea Victoriei 100, sector 1, personal, prin poștă sau telefonic la nr. 138206. Cumpărători!masmmsrs.mmmmmwtmanMKMMKam O. C. L. Alimentara Galați oferă cumpărătorilor posibilitatea unei aprovizionări rapide și cu minimum de efort. LA TELEFONUL 13840 „SUPERMAGAZINUL" din complexul Mazepa primește comenzile dv. pe care le expediază la adresa și ora stabilită. Acest sistem de procurare a mărfurilor vă aduce o economie substanțială de timp în schimbul unei taxe minime de 0,30 tei/kg. marfă comandată. Cooperativa „Arta lemnului“ GALAȚI Str. Rindunelelor nr. 16, execută prin atelierul de proiectări din str. Mihai Bravu nr. 28 și sectorul de construcții — proiecte pentru lucrări proprietate personală — documentații pentru obținerea de autorizații de construcții, vînzări-cumpărări, amenajări și transformări. — proiecte pentru lucrări de alimentări cu apă, instalații electrice, încălzire centrală etc. — proiecte pentru lucrări agrozootehnice, executate cu materialele cooperativei și cu plata în rate, lucrări de reparații curente, capitale, transformări la construcții, precum și construcții noi pentru sectorul particular. De asemenea, mai execută la domiciliu reparații de mobilă și tapițerie. Informațiile pot obține la sediul cooperativei, telefon 11607. 15658.