Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-04-01 / nr. 7867

L Pag a 2-a ECRAN ]mu­­tată cu prejudecata*. Cel puțin din citeva punc­te de vedere, „Ghici cine vine la cină ?" se constituie ca un moment definitoriu in cariera artistică a lui Stan­ley Kramer. Mai întâi, a­­ceastă peliculă închide cu o a treia „latură" un veri­tabil „triunghi" de filme ce-și propun să sondeze problematica rasială, alături de „Lanțul" și „Corabia ne­bunilor". Apoi, el a coincis cu ultima apariție pe gene­ric a celui mai celebru cu­plu hollywoodian, Katharine Hepburn și Spencer Tracy. Și, în fine, a determinat, ca aproape întotdeauna, pe pe o parte,­ condescendența criticii așa-zis „moderne" față de modalitatea „teatra­lă" de a aborda subiectele (ce i se impută regizorului), iar pe de alta, primirea en­tuziastă a publicului larg cinefil. Lucrat cu o minuție de is­cusit artizan, departe de o­­rice tehnică ce ar putea a­­minti de ambiguitatea ci­nematografului „en vogue" (probabil de aceea Stanley Kramer este considerat de critică un „tradițional"), fil­mul acesta de mari potențe sugestive cîștigă total prin capacitatea surprinzătoare a realizatorilor de a se miș­ca dezinvolt la granița dintre dramă și comedie, obligîn­­du-l pe spectator să zîmbeas­­că atunci cind, m­ adincul sufletului său, simte că ar trebui să lăcrimeze. Și dacă e adevărat că lucrurile rioase se spun glumind, se­a­­tunci, indiscutabil, afirmație este întărită această prin noua realizare a lui Kramer. „Ghici cine vine la cină ?" este un poem, purtător al unei mari bogății de sensuri. Un poem Închinat forței ne­mărginite și atotputernice a dragostei și care ne împli­nește, printre altele, nevoia permanentă de romantism. El ne determină, cu o remar­cabilă finețe, să ne neliniș­tim și, ceea ce este mai im­portant, să optam, social și moral, alături de eroii filmu­lui, împotriva uneia dintre formele orbirii contemporane : discriminarea rasială. Impresia că dramatica în­fruntare de principii și psi­hologii se desfășoară doar pe două-trei coordonate es­te eronată. Fiecare secvență în parte, ca și filmul in tota­litate, dezvăluie complexita­tea, de nebănuit adesea, a relațiilor ce se stabilesc in­tre oameni, resorturile multi­ple și ascunse care le co­mandă evoluția. Cu atit mai puțin ne poate Înșela falsul „happy-end". Căci, în reali­tate, poarta spre fericire ce se deschide eroilor este a­­bia începutul unui drum lung și anevoios, pe care senti­mentele vor trebui să se ve­rifice reciproc și permanent Vor reuși acești tineri ? Fil­mul înclină să răspundă a­firmativ la această întrebare: Să recunoaștem deschis că optimismul nostru nici nu s-ar fi împăcat cu o altă soluție ! *) „Ghici cine vine la cină ?" ARCADIE STRAHILEVICI VIAȚA NOUA box o utilă gală de verificare FOTBAL Zilele acestea s­a organizat la Galați o gală de box la ca­re au participat campionii ju­dețeni la juniori care se pre­gătesc în vederea etapei de zonă a campionatului național. Această lăudabilă inițiativă a comisiei județene de box s-a materializat printr-o reuni­une atractivă, pentru specta­tori, și eficientă pentru antre­nori. Din cei treizeci de boxeri ce au urcat treptele ringului — 25 juniori și 5 seniori — nu­mai un sfert au demonstrat, prin comportarea în ring, că sunt speranțe autentice ale pu­­gilismului gălățean. Adrian Guțu (Dunărea) confirmat încă o dată că este­­ un sportiv de un real talent, dotat cu suficiente calități pen­tru a urca cele mai înalte trepte ale măiestriei sportive, cu remarca că pînă la consa­crare mai are de parcurs un laborios drum de perseveren­ță și seriozitate. Deși nu au avut adversari valoroși, care să-i solicite la nivelul unei faze de zonă, ti­nerii Gh. Roșea, I. Popovici, Gh. Orbeanu, E. Samson, T. Crihană — toți de la clubul Dunărea (antrenor C. Jeles­­neac), precum și elevii antre­norului C. Dobrescu (Oțelul), I. Ion­iță și M. Dumitrescu, au calități (dar încă suficiente lip­suri în pregătire) pentru a de­veni, in decursul anilor, pugi­­liști valoroși. Din păcate am văzut și boxeri (cîndva speranțe) în regres față de comportările anterioare: C. Bodolan (Dună­rea), Șt. Cociog și D. Ciurea (ambii de la Oțelul) și Șt. Du­minică (Voința). Este necesar ca antrenorii să verifice mai atent stadiul de pregătire al boxerilor înainte de a intra în ring, întrucît meciurile M. Bărbunțoiu (Du­nărea) — I. Melu (Oțelul) și D. Șandru (Oțelul) — L. Ghe­­nea (Dunărea) au făcut un de­servirii­ boxului. Acest prim bilanț nu este satisfăcător în comparație cu numărul și valoarea antreno­rilor, cu baza materială pusă la dispoziția procesului de in­struire pentru acest sport. Prestigiul boxului gălățean obligă la o selecție mai atentă, la o pregătire mai susținută. O. TEODOR Concursuri ale elevilor Recent s-a încheiat la Te­cuci etapa municipală a cam­pionatului de șah și tenis de masă al școlilor generale, care a întrunit la startul întreceri­lor cei mai buni copii și ju­niori, clasați pe primele locu­ri la etapele pe școală. Forma bună manifestată de ciștigătorii etapei municipale ne îndreptățește să scoatem în evidență aportul adus în pre­gătirea sportivilor de către profesorii : Gheorghe Colea (Școala generală nr. 8), Ana­­tolie Grigoriu (Școala genera­lă nr. 5), Valeriu Florea (Școa­la generală nr. 4). Clasamentele finale : Tenis de masă : 1. Euzefina Lutiag ; 2. Măriora Țugulea (la fete); 1. Florin Marin ; 2. Gheorghe Pachiu (la băieți). Șah : 1. Albu Doina ; 2. Gabri­ela Coman (la fete) ; 1. Doru Micu ; 2. Costel Dumitrașcu (la băieți); Prof. GH. CARDAȘ MEMENTO*MEMENTO* MEMENTO CSMiMâ üáíM® GALAȚI : „Central" — filmul Ghici cine vine la cina — orele 9,45; 12; 14,45; 17; 19.15; 21,15; „Republica" — filmul Prea mic pentru un război atât de mare — orele 10; 12; 15; 17; 19; 21; „Țiglina" — filmul Visul domnu­lui Gentil — orele 15; 17; 19; 21 ; „Popular“ — filmul Simpaticul domn R — orele 15 ; 17 ; 19 . 21 ; „Doina" — filmul Bătălia pentru Roma — seriile I și a II-a — orele 15,30 ; 19.15 ; „Dunărea“ — filmul Păsări și ogari — orele 10 ; 15 ; și filmul Alegere de asasini — orele 17 ; 19 . 21 TECUCI : „Arta“ — filmul Valea păpușilor — orele „Popular" — filmul 15 , 18 . 20.30 ; Operațiunea „Belgrad" — orele 15,15; 17,15 . 19.15 . TG. BUJOR : „Doina" — filmul Ultima tură — orele 19. BEREȘTI: filmul Leul african — orele 19. MIERCURI I APRILIE 1970 PROGRAMUL 1 5.05 — 6,00 Muzica dimineții. 6,05 — 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Viața cărților. 10,30 Vreau să știu 11,05 Muzică ușoară. 11,45 Sfatul medicului. 12,00 Flori de vară — muzică ușoară. 12,30 primă­în­­tîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 13,45 Muzică populară. 14,00 Caleidoscop muzical. 14,40 Radio publicitate. 14,50 Jocuri fe­ciorești. 15,00 Radio școala. 15,30 Compozitorul săptămînii. 16,00 Ra­diojurnal. 16,30 Consultație juri­­­di­ca. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Concert de muzică populară. 18,03 Știință, tehnică, fantezie. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Ga­zeta radio. 19,30 Săptămîna unui meloman. 20,05 Tableta de seară. 20,10 — 365 de cîntece. 20,20 Ar­gheziana. 20,25 Zece melodii pre­ferate. 21,00 Lectură dramatizată din nuvela : Fata cu hulubii. 21,30 Moment poetic. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Pentru magneto­fonul dv. 23,00 Concert de muzică ușoară. 0,03 — 5,00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL NI 6,10 Program muzical de diminea­ță. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață.. 8,10 Tot înainte. 8,25 Mari interpreți. 9,00 Melodii populare. 9,30 Suita „Pe plaiuri moldovene” de Dumitru Stancu. 9,45 Matineu de operă. 11,00 Cîntece și jocuri populare. 11,30 Muzică ușoară. 12,03 Avanpremie­ră cotidiană. 12,15 Concert de prînz. 13,03 Noi înregistrări reali­zate în studiourile noastre. 13,30 Linda veselă. 14,03 Geneza și evo­luția muzicii populare românești. 14,30 Cîntece de ieri, interpreți de azi. 14,55 Știința Ia zi. 15,30 Me­lodii de Ion Cristinoiu. 15,40 Ra­dio publicitate. 16,00 Radiojurnal. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Mu­zică ușoară. 17,35 Lecturi parale­le. 18,00 Cinci stele în recital. 19,30 Meridiane lirice. 19,50 Noapte bu­nă, copii. 20,00 Lieduri de compo­zitori români. 20,15 Teatru radio­fonic Cîntecul pianului de Titel Constantinescu. 21,02 Cîntăreți de operă. 22,00 Muzică de cameră. 22,30 Firicel de floare albastră — muzică ușoară românească. 23,05 D­isc­uri rare 24,00 Ciclul vocal „Jurnalul unui sărut" de Leos Janacek. 0,40­­­ 1,00 Sonatina op. 44 pentru pian de Mihai Jora. MIERCURI I APRILIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Ex­­tern ’70. Emisiune—concurs pen­tru școlari. 18,25 Actualitatea mu­zicală. 18,50 Desene animate : „In grădină" — producție a studiou­rilor bulgare. 19,00 Telejurnalul de seară­ 19,20 Acțiunea „L“ — Legumicultura. 19,30 „Orașul n­u doarme niciodată“ — reportaj — anchetă. 20,00 Șarje de 1 aprilie 20,15 Tele­cinemateca : „Vin ploile“ —ecranizare după romanul lui Louis Bromfield­. 21,50 Anunțuri—publici­tate. 21,55 Un zîmbet de fetiță. 22,10 Telejurnalul de noapte. 22,20 Salonul literar al televiziunii. 23,00 închiderea emisiunii. (Urmare din pag. 1) ia puțin aer... După amia­za, cînd vine de la școală, mäntnea și pleacă la plim­bare... Este de-acum flăcău și... vorbește și el cu o fata !... Uneori, vine mai tirziu și atunci, ce sa fac, îl aștept și-i încălzesc mînca­­rea... Drept sa va spun, zilnic sunt foarte ocupată și am­l acesta n-am reușit sa trec pe la școală. Cit despre bărbatul meu, nici atu­» el vine tirziu de la lucru. Băiatul tatii și flăcăul mamei nu a cunoscut deci pînâ la cincisprezece ani nici un fel de griji. Toate i-au venit... pe tavă. Sărma­nii părinți ! Nici nu și-au în­chipuit vreodată cu N., du­pă ce-și bea cafeaua cu lapte la ora 9 dimineața, se închidea în cameră și ia căl­dura plăcută a plapumei de mătase începe sa savu­­ ri Flăcăul mamei reze romane de aventuri.■ [UNK] Nu s-au gîndit că micile sume pe care i le dădeau ca bani de buzunar erau pierdute la jocul de cărți... Este adevărat, fiind con­siderat „flăcău", nimeni nu l-a mai întrebat de ce vine târziu acasă și cu cine s-a întovărășit pentru pierderea timpului. Să-și închipuie mama că „flăcărașul“ ei a stat pină la orele acelea târzii prin fața cinematogra­felor sau a restaurantelor, cu anumiți prieteni cu o com­portare dubioasă, cărora in ultimul timp ziarul nostru li se adresează cu întrebarea semnul „Cine ești dumnea­ta, tinere ? nici gînd... ii învățase N.C. să mute ți­gara cu o mișcare uimitoare dintr-un colț în celălalt al gurii, iar cu degetele tremu­­rinde să arunce fulgerător cărțile tovarășilor de­și a mai învățat ceva : joc... să ridice indiferent din umeri, și să sfideze totul, mai a­­les cuvintul MMNCA. Acordarea Încrederii exa­gerate, ținerea sa a copilului față de distanță „micile treburi“ ale vieții, necontro­­larea modului cum își petre­ce timpul liber, nici o legă­tură in ultima vreme cu școala, a făcut ca pe unde­va caracterul elevului N. C. să se fisureze și să facă po­sibilă infiltrarea unor de­prinderi periculoase, străine de trăsăturile morale ale u­­nui elev al vremurilor noas­tre. Dar există și un antidot puternic : MUNCA, calea cea mai sigură fată de readucere a tînărului pe a­­devărata linie de plutire în viață, încă nu-i prea tir­ziu ! îmi permit ca prin aceste rinduri să reamintesc pă­rinților elevului N.C. — și nu numai lor­­ că in societatea noastră familia răspunde a­­lături de școală de educa­re a copiilor, deoarece inte­resele ei sunt legate de in­teresele întregii societăți. Viitorul patriei depinde de pregătirea pentru muncă a tinerei generații, și abatere de la normele orice de conviețuire socială nu trebuie să ne lase indiferenți; avem obligația să acționăm ener­gic atit cit nu este prea tir­ziu. Salvarea a venit (Urmare din pag­­i)­nități dobîndită în contact cu obiectul muncii pe care o respectă toți fără excep­ție. Exigența pentru calita­tea lucrului, exigență față de ei însăși, iată unul din­tre elementele conduitei mecanizatorilor din Mun­teni. „Instrumentele“ profe­siei (întreg utilajul agricol al secției) au fost puse la punct cu minuțiozitate, pen­tru realizarea unui dublu scop : randamentul maxim in muncă în actuala cam­panie agricolă și respectul pentru cuvintul dat în fața organizației de partid. In marea lor majoritate proveniți din comună, me­canizatorii abordează lucrul cu luciditate, cu pasiune, se găsește peste tot. Transpor­­tînd materiale, la împrăștiat gunoi sau îngrășăminte, re­­parînd utilajele cooperati­vei sau la căminul cultural dînd drept tinereții, dragos­tei pentru c­intec și joc a­­lături de flăcăii comunei. De pe orice haină, pe care ar purta-o nu lipsește insig­na de fruntaș în întrecerea socialistă. Și acest lucru nu înseamnă bravadă ci dova­da mîndriei de a fi exem­plu: conștiința datoriei îm­plinite. S-au obișnuit să depășească permanent sar­cinile ce le revin. Planul de venituri pe primul tri­mestru a­ fost realizat cu o lună de zile înainte de ter­men și martie i-a găsit pe mecanizatori aplecați cu se­­riozitate asupra cifrelor de plan din trimestrul următor. Evidențierile nu-și au sens. Fiecare nume este ex­presia condensată a succe­selor întregii sec­ții care și-a materializat eforturile, de pildă, la sfîrșitul anului trecut prin realizarea planu­lui de venituri în proporție de 114 la suta. Multe alte lucruri bune s-ar mai putea spune despre munca băieți­lor de la secția numărul unu Munteni. Preferăm însă să ne oprim aici lăsînd vi­itorul să consemneze noile succese ale acestui harnic și entuziast colectiv. Rezultate din divizia C Duminică s-au consumat jocurile etapei a 18-a a cam­pion­atului diviziei C. Jocurile din seria a II-a — serie în care sunt prezente și echipe­le din județul Galați — au fost echilibrate, iar rezultate­le foarte strâmse. La Galați s-a disputat un­ singur meci. Formației locale Gloria C.F.R. i s-a opus e­­chipa Șoimii Buzău. Meciul a fost dîrz disputat și s-a în­cheiat cu un scor egal : 1—1 (0-1). Oaspeții au avut o com­portare bună, fotbaliștii de la Gloria C.F.R. fiind nevoiți să se întrebuințeze serios pentru a evita înfringe­rea. Primul gol­ a fost înscris de către Șoimii. In min­utul 27, Chitu a deschis scorul, ca urmare a unui joc bun desfășurat în această perioadă de echipa sa. Gălățenii și-au creat apoi multe ocazii la poarta oas­peților care, au rămas însă nefructificate. Golul egaliza­tor s-a marcat în minutul 70 dintr-o fază fixă. Arghir a șutat puternic și mingea a intrat direct în poartă. Tot la Galați trebuia să se dispute și întilnirea dintre Ancora Galați și Locomotiva Adjud, întrucât jucătorii e­­chipei din Adjud, în frunte cu antrenorul lor, au refuzat să intre pe teren la apelul arbitrului M. Constantin (din București), acesta a fluierat sfîrșitul jocului fără ca el să fi început! Rămîne ca în acest sens să hotărască Fe­derația română de fotbal, deoarece acest caz este unic în competițiile noastre. S.U.T. Galați s-a deplasat la Bîrlad unde a întîlnit for­mația locală Rulmentul. Au cîștigat gazdele cu 1—0, du­pă ce la pauză scorul fusese egal : 0—0. Echipa tecuceană A.S.M., a jucat la Boldești cu formația locală Petrolistul, de care a fost întrecută­ cu scorul de 2—0 (1-0). In urma disputării jocuri­lor din etapa a 18-a, echipele gălățene ocupă următoarele locuri în clasamentul seriei a II-a : Ancora — locul 5 cu 21 puncte (cu un joc mai pu­țin disputat) ; A.S.M. Tecuci — locul 9 cu 19 puncte ; Glo­ria C.F.R. — locul 11 cu 10 puncte ; S.U.T. Galați — lo­cul 12 cu 14 punct­e. Etapa viitoare programează jocurile: A.S.M. Tecuci — Metalurgistul Brăila ; Metalul Plopenii — Ancora și derbiul gălățean S. U. T. — Gloria C.F.R., care­­ probabil, se va desfășura în cuplaj cu meciul Oțelul — Progresul București, pe stadionul „Dunărea“. GH. ARSENIE Întrecerile juniorilor A început returul campiona­tului republican de juniori la fotbal. Duminică, în etapa I, echipele gălățene au avut, în general, o comportare bună. Politehnica a jucat la Brăi­la cu formația Metalul din lo­calitate. Tinerii fotbaliști gălă­­țeni au prestat un joc bun și și-au adjudecat victoria la sco­rul de 2—0 (0—0). Cele două goluri ale învingătorilor au fost marcate de către Bezman și Enache. Tot la Brăila s-au întîlnit e­­chipele Centrului de antrena­ment din localitate și Oțelul Galați. Meciul s-a încheiat cu victoria oaspeților la 3—2 (1—1), prin golurile înscrise de Folea, Pavel și Capotă. Intr-un alt meci, Progresul Brăila a învins Gloria C.F.R. Galați cu 4—1. Șantierul 71­1.0. M. S. G. raportează (Urmare din pag. I)­lioane lei. Raportate la Pla­nul anual, realizările noastre reprezintă 32 la sută. O m­ențiune in­ plus : nu existat nici o decadă, din cele a 9 ale trimestrului, în care sar­cinile să nu fie realizate de colectivul nostru. Acționînd în spiritul angajamentului pe care ni l-am asumat, toate stadiile fizice atinse la lucră­rile de montaj nu numai că s-au încadrat în prevederile graficului coordonator dar în majoritatea cazurilor le-au de­vansat. La ora actuală, 5 (și în curînd al șaselea) poduri rulante din cele 15 pe care le montăm se și află în funcțiu­ne ; în hala laminorului con­tinuu 80 la sută din operațiile de montare a cajelor și motoa­relor de acționare au fost re­alizate, iar în subsolul de un­gere și la instalațiile hidrau­lice lucrările sunt executate în proporție de 70 la sută. In stadii avansate de execuție se află și lucrările la celelalte obiective de care răspundem. La tratament termic, bunăoa­ră, toate soclurile cuptoarelor clopot au fost montate iar instalațiile aferente lor sunt executate în procent de 75 la sută. Deși atacat mai tirziu, atunci cînd a fost asigurat frontul de lucru, montajul în secția de dresare — caje, mo­toare, subsoluri de ungere — este efectuat și el, de pe a­cum, în proporție de 50 la sută. Factorul principal care a de­terminat obținerea bunelor re­zultate din acest început de an constă în buna organizare a muncii, în entuziasta între­cere ce se desfășoară între e­­chipele de montori ale șantie­rului. Vizitînd punctele de lucru, acolo unde acționează forma­țiile în subordinea maiștrilor Nicolae Bragoș, Gheorghe Bo­can, Petre Mînzatu, Alexan­dru Frățilă și Gh. Gagiu, ne-am­ convins de faptul că ele pot constitui un exemplu de cum trebuie organizate și atacate lucrările. — Avînd în spate experien­ța laminoarelor anterioare — cel de tablă groasă și Slebin­­gul, ne­preciza tov. Tudor Ca­zan, secretarul comitetului de partid al șantierului, am cău­tat să stimulăm preocuparea oamenilor pentru buna desfă­șurare a lucrărilor în intere­sul nu numai al respectării angajamentului, dar și al­ de­pășirii lui, ținînd seama că o singură zi de scurtare a ter­menului de punere în funcțiu­ne, înseamnă nu mai puțin de trei milioane lei producție pentru economia națională. Așa s-a născut întrecerea dintre toți maiștrii șantierului nostru avînd la bază următoa­rele obiective: devansarea stadiilor fizice o perfectă ordine la punctele de lucru și o disciplină strictă în rindul formațiilor de mentori. In funcție de necesități și mai ales acolo unde mijloacele de montaj nu acopereau volume­le de lucrări, cum a fost ca­zul la montajul motoarelor e­­lectrice, am indicat conducerii șantierului organizarea lucru­lui în două schimburi. Folo­sim în continuare această or­ganizare a muncii la montajul tandemului, ca și la asambla­rea reductoarelor din L.B.C. pe care le-am preluat recent. Un colectiv format din cadre tehnice și membri ai comitetu­lui nostru urmărește decadal respectarea stadiilor fizice in­cluse în grafice propunînd mă­suri în consecință. La cele relatate de interlo­cutorii noștri subliniem buna coordonare a lucrărilor asigu­rată de conducerea I.C.M.S.G. și în mod direct de inginerul șef Nicolae Bîrcă, ca și spriji­nul primit din partea proiec­tanților de la I.P.L. In prezent au fost rezolvate toate proble­mele de proiectare privind laminorul de benzi la rece le­gate de lucrările pe care le execută respectivul șantier. Iată așadar, cîțiva din fac­torii care au contribuit la ob­ținerea bunelor rezultate pe care le raportează șantierul 71. Mergînd în continuare pe ide­­ea depășirii prevederilor din angajament, conducerea șan­tierului, la indicația comitetu­lui de partid, a analizat recent în ce măsură a fost asigurat frontul de lucru pentru trimes­trul II. La data cînd am pur­tat discuția cu șeful șantieru­lui se lucra deja la întocmirea unui grafic propriu de execu­ție care să reactualizeze ter­menele diferitelor lucrări și responsabilitățile formațiilor de montori în funcție de re­zultatele actuale. In încheiere, un fapt recla­mat de montori. Dacă proble­mele de proiectare, după cum am precizat, au fost rezolva­te, nu în aceeași măsură se poate vorbi de livrările de u­­tilaje, care cad în sarcina be­neficiarului — direcția de in­vestiții a C.S.G. Așa, de exem­plu, montorii solicită asigura­rea neîntîrziată a unor utilaje cum sînt: transborderul de la ieșirea casei tandem, ventila­toarele centralei de ventilație și instalațiile de ardere de la cuptoarele clopot. Un apel la care, sperăm, direcția de in­vestiții C.S.G. va răspunde, cu sprijinul furnizorilor, cu soli­citudine. Elevii seraliști în preajma bacalaureatului (Urmare din pag. 1) cp a unei note bune și acoperi­rea ei submediocră. De obicei, se crează, chiar și în rândul co­lectivului de elevi un climat de „înțelegere" și delăsare care ali­mentează pretențiile la promova­re gratuită, de la un an la altul; se ajunge astfel la acele „mira­cole" din clasa a XlI-a, cînd profesorii se află în fața unor e­­levi refractari la efort, cu lacu­ne în pregătirea anterioară. Nu am voi să lăsăm în afară nici atitudinea unor organizații U.T.C., chiar a unor colective de muncă în legătură cu elevii se­raliști. Unii consideră că cei ce urmează aceste cursuri își satis­fac... o plăcere personală, de mo­ment. Nu este așa. Învățătura nu poate fi o problemă individuală, cu atât mai mult nu trebuie să lase pe nimeni indiferent situa­ția școlară slabă a cutărui sau cutărui elev. Personalitatea co­lectivului de unde provin seraliș­­tii este legată și de rezultatele lor la învățătură. Seraliștii — sintem­ singuri, vor face totul pentru creșterea lor profesională, dar se cuvine a fi sprijiniți, în­țeleși, ajutați. In fața comisiei de bacalaureat, în viață nimeni nu va avea cum să explice că incompetența provine „de la se­ral” sau „de la zi" după ora la care elevul a intrat în clasă. Am scris la gîndul că în curînd seraliștii vor încerca o confrun­tare cu un nou examen al vieții : bacalaureatul. Colectivul Inspectora­tului școlar județean Galați anunță cu pro­fundă durere încetarea din viață a mult apre­ciatului coleg, profeso­rul Corcodel Valeriu în vîrstă de 32 ani. Corpul neînsuflețit este depus la Casa cor­pului didactic din str. Gării, nr. 38. înhumarea va avea loc astăzi, orele 13,30. 5 Mica publicitate Vînzări Vînd RENAULT - Gordini, culoare albă, km. 19 500. Te­lefon 12690 - Simionescu. Pierderi Pierdut cartea de muncă se­ria O.g. 130960 din 27 august 1965 pe numele Șerban Costi­­că eliberată de U.R.C.C. Ga­lați. O declar­anlă. Pierdut foaie de parcurs nr. 79520 eliberată de I.T.C. Ga­lați pentru auto 31-GJ-250. O declar nulă. Pierdut repartiție locuință pe numele Nistor Aurel. Marepa bloc G­2, apartamentul 123. O declar nulă. Pierdut repartiția locuință, pe numele Atanasiu Sandu, blocul B 6, apartamentul 32, Țiglina III. O declar nulă. Pierdut foaie de parcurs Nr. 565603 eliberată de C.S.G. pen­tru auto 31-Gr.­5326. O declar nulă. Pierdut cartea de muncă se­ria P.c. 470350 eliberată de I.U.G.T. Ploiești pe numele Cio­ciu Ion. O declar nulă. Nr. 7867 Trandafilidis Spiridon In ziua de 30 martie a.c. a încetat din viață, după o grea suferință, tovarășul Trandafilidis Spiridon, membru al Partidului Comunist Român din anul 1926. Născut la 11 decembrie 1895, dintr-o familie de Trandafilidis Spiridon a muncitori, intrat în mișcarea muncitorească din orașul Galați, desfășurîndu-și activitatea în mai multe orașe ale țării. Pentru activitatea sa revoluționară a suferit opresiu­nea regimului burghezo-moșie­­resc. Pentru credința cu care a slujit nobilele idealuri pentru care s-au jertfit cei mai minu­nați fii ai poporului nostru comuniștii — i-au fost conferite — ordine și medalii ale Republi­cii Socialiste România. UN GRUP DE TOVARĂȘ] Corpul neînsuflețit al defunc­tului se află depus la domici­liul său din str. Republicii nr. 2, blocul P 12, apartamentul 6. Cortegiul funerar va porni spre cimitir astăzi 1 aprilie, o­­rele 16.00. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ NR. 1 GALAȚI angajează prin concurs 2 maBȘIH în specialitatea construcții metalice Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderi din Galați, strada I.L. Caragiale nr. 1­, biroul personal telefon 12948- ȘANTIERUL NAVAL GALAȚI angajează de urgență : — STRUNGARI IN FIER — ELECTRICIENI MONTATORI AGREGATE ENERGETICE ȘI DE TRANSPORT — LĂCĂTUȘI CONSTRUCȚII METALICE ȘI NAVALE care Angajații vor beneficia de noul sistem de salari­îmbunătățit. Pentru nefamiliști se asigură cazare la căminul Șantierului naval Galați, iar cei cu calificare mai bună, vor primi în urma unei pro­be o categorie de salarizare superioară. Informații suplimentare la sediul Șantierului na­val din Galați, strada Păcii nr. 132. Direcția de Navigație Fluvială .NAVROM" Galați angajată de urgență: — 5 ELECTRICIENI BOBINATORI — 15 OPERATORI VAL­VAGON Relații suplimentare se obțin la serviciul perso­nal din strada 13 Iunie 1916 nr- 34 și la Oficiul forțe­lor de muncă Galați. AUTOBAZA Nr. 1 GALAȚI ANUNȚĂ Incepînd cu data de 28 martie 1970 orele 14,00 AUTOGARA DE CĂLĂTORI și-a mutat sediul de pe str. Morilor, pe str. ANA IPATESCU — colț cu str. DOGARIEI, în noul local. AUTOBAZA Nr. I GALAȚI ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ : — CONDUCĂTORI AUTO pentru autobuze și autobasculante — MECANICI AUTO categoria II — VI-a Pentru șoferii de pe autobasculante se asigură cazare pe șantier. Relații suplimentare se pot obține la sediul au­tobazei din Galați, resortul personal — telefon 15845, 13192. IP Oficiul farmaceutic Galați Bulevardul G. Coșbuc . Complexul depozite are disponibil din stoc supranormativ : PIESE AUTO PENTRU URMĂTOARELE MĂRCI: M 461 , I.M­ S. 57 și S.R. 101. Aceste piese se livrează pe bază de comandă fermă numai unităților socialiste. Este interzisa păstrarea buteliilor de gaz petrolier lichefiat pentru uz casnic íarergazi in apropierea sobelor inc Izite sau a oricărei alte surse de căldură sau expunerea lor la razele solare. Etanșeitatea instalației se verifică de către distribuitorii „PECO“ și consuma­tori, cu apă săpunată și IN NICI UN CAZ CU FLACARA.

Next